Un manager de succes

1. Firma si managerul:
a) Prezentarea firmei
nfiintata in 1976, Apple Inc. a fost si este una din companiile care au adus
schimbarile radicale in societate, in felul oamenilor de a munci si comunica. Alaturi de
companii precum IBM sau Microsoft, Apple avea sa dezvolte pe parcursul a 30 de ani o
industrie gigant pe care noi o cunoastem astazi ca industria IT, dar care are in spate
aparitia si dezvoltarea calculatoarelor, a serverelor si retelelor, a dezvoltarii de limbaje de
programare si ulterior de programe software capabile sa asigure o interfata grafica intre om
si calculator.
Apple, Inc. (NASDAQ: AAPL pana in ianuarie 2007 Apple Computer, Inc.) este o
sediul in California, a fost infiinata la 1 aprilie, 1976 de catre Steve Jobs, Steve Wozniak,
i Ronald Wayne. Apple 1 a fost de fapt un calculator personal construit de mana lui
Wozniak, dar a fost vandut ca i o placa de baza, fiind lansat pe pia a in luna iulie a anului
1976.
Toata povestea celor de la Apple a inceput in garajul parin ilor lui Steve Jobs, in Los Altos,
California, plecand cu o baza materiala ob inuta din vanzarea obiectelor personale ale lui
Steve Jobs i Ronald Wayne, respectiv un Volkswagen i un calculator personal. Treptat
acel garaj avea sa fie pentru cei doi atat camera de lucru, unitate de service i magazin.
Din cauza faptului ca cei doi nu mai faceau fa a afacerii care incepea sa prinde contur,
acetia i-au marit investiia datorita imprumutului pe care l-a facut la banca noul
colaborator Mike Markkula. Astfel ca, la doi ani dupa infiin are, afacerea de garaj a
devenit Apple Incorporated, avand un capital de $250.000. La finalul anului respectiv,
vanzarile au atins cifra de $300 milioane datorita lansarii Apple.
In anul 1983 Steve Jobs a vandut primul computer personal cu interfa a grafica, dar
acest lucru nu a fost un adevarat succes, datorita pre ului mare pe care il avea, insa cu un
an mai tarziu cei de la Apple au lansat Macintosh, a carui lansare a fost un eveniment
crucial in ceea ce privete numele Apple. Ulterior in anul 1991, Apple introduce
PowerBook, echivalentul in zilele noastre a laptopurilor. De i ace tia au mai scos pe pia a
i produse care nu au avut succes cum ar fi aparate foto digitale, CD-playere audio
portabile i aparatura TV, nu s-au oprit din drumul lor i la 15 august 1998 au lansat un nou
calculator care amintea de Macintosh 128k: iMac. Cel care s-a ocupat de designul acestui
produs, a conceput apoi designul iPod-ului i al iPhone-ului.
La inceputul mileniului nostru Apple a scos pe pia a un audioplayer digital: actualul
iPod, i in acelai timp se deschide primul Apple Retail Store in Virginia, California, SUA. in
2010 a aparut computerul tableta iPad, care a ajuns sa indeplineasca in acela i timp rolul
mai multor aparate sau dispozitive mobile, cum ar fi smartphone mobile, aparat de
navigaia dupa sistemul GPS, e-Reader, browser internet, jocuri electronice i dic ionare

1. Piata si evolutia companiei

n zilele noastre, cei de la Apple au ajuns sa produca i sa comercializeze
calculatoare i software dar i produse de larg consum. Printre cele mai cunoscute
produse ale companiei se numara cele care fac parte din linia de calculatoare
Macintosh (MacBook, Mac Pro, iMac, Mac Mini), linia de playere multimedia iPod, linia de
telefoane mobile de tip smartphone-ul iPhone si linia de tablete iPad. Notorietatea
companiei Apple ii face simita prezenta in 10 tari prin cele peste 300 de magazine Apple
Store i in peste 100 de ari prin intermediul dealerilor autoriza i.
n ultimul deceniu a fost constatata o cretere impresionanta a vanzarilor, datorita lansarii
constante de produse de succes i a designului aparte. Aceasta cre tere a continuat totu i
i in perioada de criza, chiar daca produsele i-au pastrat pre ul premium. Putem considera
volumul vanzarilor un rezultat al gradului de satisfac ie ridicat al consumatorilor i al valorii
brandului care in anul 2011 a fost declarat cel mai valoros din lume, devansandu-l pe
celebrul Google.
Dezvoltarea extrem de rapida a industriei calculatoarelor i a software-urilor, cu
diverse tehnologii i companii care au aparut peste noapte i altele care au dat faliment la
fel de rapid, au constituit de fapt probleme in stabilirea unor fundamente puternice in
realizarea unor cercetari i analize eficiente i cu grad ridicat de actualitate. Se poate vorbi
despre o incepere a echilibrarii acestei industrii i in acela i timp a pie ei abia odata cu
apariia unor sisteme de operare i soluii software stabile care au o interfa a grafica
precum cele oferite de companiile Apple i Microsoft.
Spre deosebire de cei de la IBM i Microsoft, cei de la Apple si-au dorit intotdeauna
sa ii creeze propriul segment in care sa fie lider prin comercializarea de produse diferite
care au un design aparte.
Daca vorbim din punct de vedere al viziunii tradi ionale, HP, IBM, Asus, Sony etc.,
nu pot fi considerai concureni direci deoarece cei de la Apple folosesc un sistem de
operare diferit ce nu utilizeaza soluii Microsoft i datorita faptului ca designul i pre ul
superior sunt adresate unui segment de pia a aparte.
Marirea gamei de produse a oferit ansa patrunderii pe diferite pie e precum cea a
telefoanelor mobile de tip smart-phone (iPhone), a dispozitivelor de redare multimedia
(iPod) i a celor de tip tableta (iPad). Aceasta dezvoltare a liniilor de produse i-a determinat
compania sa scoata de pe piaa termenul computer din numele oficial i sa ia in calcul o
strategie aparte in lupta cu potenialii concuren i, printre care s-au numarat in ultimii ani
compania Samsung, pe piaa smart-phone-urilor i a tabletelor. Sud-coreenii se plaseaza
totui pe un loc secund, din cauza faptului ca varietatea larga de produse pe platforma
Android nu ofera exclusivitate vreunui producator.
2. Inovatia prin design - cheia unui marketing de succes
Atunci cand vorbim despre viziunea unei intreprinderi nu trebuie sa ne limitam intr-un
mod simplist la maximizarea profiturilor intreprinderii, ea trebuie sa reflecte valorile de baza
ale organizaiei. Astfel este formulata o misiune pentru a comunica viziunea lor, tuturor
parilor interesate. Trebuie avut in vedere faptul ca misiunea nu reprezinta acela i lucru ca
obiectivele intreprinderii, fie ele pe termen scurt, mediu sau lung. Practic, misiunea este o
declaraie concisa, referitoare la scopul organiza iei, fiind o expresie a ra iunii de a fi a
acesteia. Daca toate nivelurile organiza iei respective adera la misiunea formulata i

acioneaza intr-un anumit mod, astfel incet sa contribuie la indeplinirea ei, se poate vorbi
de un succes. Scopul misiunii in sine este acela de a asigura convergen a eforturilor firmei
in aceeai direcie de a crea un anumit climat organiza ional i de a orienta stabilirea
obiectivelor, strategiilor i programelor de aciune viitoare ale firmei.
i in cazul Apple, aceasta se deosebete de celelalte companii care au un obiect de
activitate similar prin misiune. Principala caracteristica este specificitatea. Cu alte cuvinte,
misiunea poarta amprenta firmei i o diferen iaza de ceilal i operatori ai pie ei. Misiunea
Apple este sa ofere unelte umanizate, iar valorile brandului Apple sunt: individualismul,
gandirea diferita, claritatea, inteligen a umana, nu cea artificiala. Pornind de la astfel de
valori, Apple a tiut mereu sa se diferenieze foarte clar, in primul rand prin denumirea sa,
prin logo marul mucat, care face trimitere la marul cunoa terii din Biblie, dar i prin
designul aparte, de ceilali jucatori de pe pia a.
Diferenierea prin valorile brandului se face printr-un exerci iu de autocunoa tere, astfel
incat daca faci un lucru foarte bine i intr-un mod destul de onest, atunci cu siguran a vei
descoperi ceva ce ii aparine doar ie, pentru ca fiecare suntem unici i fiecare companie
prin oamenii sai, este deosebita de celelalte. Daca valorile tale reflecta cu onestitate ceea
ce eti i ceea ce vrei sa faci, atunci vor ramane in timp, relevante pentru oameni, a a ca
poi sa schimbi multe, cum ar fi produsul, modul de comunicare cu fiecare segment de
consumatori dar esena brandului tau i pozi ionarea vor ramane acelea i. Pentru a
susine cele spuse anterior, amintesc de perioada in care de la conducerea Apple a plecat
Steve Jobs i a fost inlocuit cu James Scully un profesionist foarte bun, dar care s-a
dovedit ca nu avea aceeai viziune i era mult mai preocupat de cifre, decat de brandul in
sine. Astfel, sub conducerea lui, Apple a pierdut foarte mult, fiindca a inceput sa se indrepte
spre zona in care era poziionat IMB, iar dupa ce vanzarile au inceput sa intre pe o panta
descendenta, Steve Jobs a fost chemat inapoi. Dupa revenire, acesta i-a adus propria
echipa de conducere i a impus din nou valorile brandului, Apple redevenind ceea ce era
inainte.
Nucleul misiunii Apple a fost reprezentat de dorin a continua sa inoveze o industrie
aflata inca la inceputuri i marcata de o rigiditate din punct de vedere al designului, in mare
parte cauzata de limitarile tehnologice din ultimii 30 de ani.
Exista o legatura puternica intre activitaile responsabile de succesul produsului pe pia a,
acestea fiind marketingul ce are in vedere aspecte precum cercetarea de pia a i strategia,
designul ce este responsabil de procesul de proiectare al produselor, de felul in care
funcioneaza i arata, in timp ce activitatea de inovare se limiteaza la aspecte precum
tehnologia i interfaa. Aceasta legatura se poate observa i din figura 4.
Legatura dintre cele 3 activitai

La nivelul companiei este utilizata strategia binara care reprezinta tipul leadership-ului de
produs. Aceasta strategie presupune un efort continuu de inovare i introducerea
constanta pe piaa a produselor noi cu scopul de a surprinde consumatorul intr-un mod cat

mai placut, acesta fiind primul pas spre fidelizare i spre crearea unui brand cat mai
carismatic. Astfel apare nevoia de creativitate,
Apple IDg este departamentul companiei responsabil pentru designul tuturor produselor
Apple, inclusiv al liniei de calculatoare Apple Macintosh. Acest departament este veriga
unui lan din care face parte i departamentul de marketing, cele doua reprezentand
principala sursa de inovaie. Aa cum am precizat la inceputul capitolului, in anul 1977 a
fost pusa baza designului industrial al companiei Apple. Dupa revenirea lui Steve Jobs la
carma conducerii, s-a reluat i stilul liniilor curbe, insa acesta a fost improspatat cu nuan e
vibrante i detalii translucide. Odata cu lansarea iMac, a fost marcata i o noua direc ie a
designului, pastrandu-se in acelai timp elemente remarcabile de la Macintosh-ul original,
ca formatul all-in sau manerul de transport.
Limbajul de design reprezinta abordarea generala care ghideaza proiectarea i
dezvoltarea produselor, transmiand aspecte precum concept, componente (materiale,
culori, forme, modele, teme, texturi, stil), context social.
Anual, in cadrul unor evenimente programate, au loc imbunata iri i inovari ale
produselor. Aceasta politica de produs, elaborata presupune i un departament de design
eficient dar i o gestiune a inovaiei care din punct de vedere al pie ei este o problema
delicata deoarece pe de o parte se poate depa i concuren a, iar pe de alta parte trebuie
monitorizata i analizata i evaluata reacia pie ei la o abatere de la norma stabilita. Se pot
deosebi trei tipuri de inovaii primare: inovaiile curente, de ruptura i cele de adaptare dar
i un tip de inovaie secundara cum ar fi inova ia de fond. Un exemplu de inova ie curenta
este imbunatairea periodica a produselor Apple prin reducerea dimensiunilor acestora,
introducerea unor culori i materiale noi i a unor edi ii speciale.
Atunci cand sunt pastrate caracteristicile de baza ale produselor i se realizeaza un
pas calitativ prin imbunatairi i modificari majore ale unuia sau a mai multor aspecte, se
face referire la inovaiile de adaptare. Un exemplu pentru acest tip l-a constat
transformarea fizica pe care a suferit-o carcasa calculatoarelor ce a dus la schimbarea
felului in care sunt percepute. Dupa cum tim cu to ii, calculatoarele comercializate in anii
90 aveau un design rigid i auster, fiind vazute ca ni te cutii de culoare inchisa, fara un
factor difereniator, altul decat cel tehnic. Acest lucru s-a intamplat odata cu introducerea
calculatorului iMac si ulterior a liniilor Mac Mini si Mac Pro. iMac a fost primul calculator
care a schimbat felul in care un calculator era privit, devenind un produs cult.
Inovatiile de ruptura sunt marcate deseori (din motive de adaptabilitate a pietei la noile
forme) de tipare formale inspirate din elemente traditionale, care cu timpul, printr-un proces
firesc, isi dezvolta solutii stilistice proprii. Acestea au constituit si vor constitui in continuare
un teren extrem de fertil pentru activitatea de design (ex. trecerea de la trasura la
automobil). La nivelul companiei Apple, inovatiile de ruptura au fost reprezentate de
renuntarea la tastaturii in favoarea ecranului tactil si de tranzitia netbook - tableta. O
inovatie de ruptura care a schimbat complet un produs deja existent a fost introducerea
interfetei grafice la nivelul calculatorului de catre Apple
n ceea ce privesc inovaiile de fond putem vorbi despre lansarea de produse noi
pentru piee noi. Exemple de astfel de produse Apple sunt ipod Touch, derivat din iPhone si
solutiile server derivate din produsele Mac Mini si Mac Pro.
Totodata, la nivelul inovarii interfetei si a experientei consumatorilor, Apple, in
viziunea actuala, urmareste 2 obiective majore, ce constau in eliminarea din procesul
logistic a intermediarilor de tip reseller, vanzand direct consumatorilor si asamblarea si

personalizarea produselor bazata pe specificatiile cerute de client. Costurile sunt

minimalizate prin simplificarea lantului logistic deoarece prezenta intermediarilor presupune
un pret final mai ridicat ceea ce poate duce la pierderea unui avantaj competitiv din punct
de vedere al pretului. Pentru a indeplini aceste obiective, compania a dezvoltat mecanisme
de marketing si management strategic ce asigura respectarea acestor obiective si
urmaresc viziunea de ansamblu a companiei. n dezvoltarea produsului, Apple a optat sa
produca parti componente si accesorii de care consumatorii au reala nevoie. Compania
achizitioneaza componentele necesare produsului dar in acelasi timp isi produce propriile
componente pentru a minimiza costul sistem de operare dar i a unei mari parti din propriul
hardware, soluii software, aplicaii i servicii i solu ii noi personalizate cu ergonomie
superioara, i integrare excelenta hardware software in acela i timp, finalizand cu un
design industrial inovativ reprezinta strategia companiei.
Pe langa imbunatairile aduse liniei de produse existente compania pune accent
astazi i pe revoluionarea produselor digitale i a modului de folosire ale acestora, prin
proiectarea i producerea unor produse i servicii ca iPod, iTunes Store, iPhone i iPad. O
alta activitate care este luata in calcul in aceasta strategie este i extinderea re elei de
distribuie pentru ca produsele sa ajunga la mai mul i consumatori dintre cei viza i,
oferindu-le in acelai timp vanzari i suport post-vanzare de calitate.
3. Gama de produse si servicii a companiei Apple
Cand vorbim despre gama de produse i servicii Apple, ne referim la una extrem de
diversificata care ofera soluii de calcul, comunicare i divertisment, software performant
precum i cea mai mare colecie de muzica din lume. in figura de mai jos sunt prezentare o
serie de produse marca Apple.

n randurile ce urmeaza, voi

prezenta produsele i serviciile oferite de
compania Apple:
1. Calculatoare de tip desktop
aceste tipuri se comercializeaza
incepand cu anul 1976, anul lansarii
companiei. Pot preciza faptul ca
evoluia acestora pe parcursul a
celor 36 de ani a fost una destul de
impresionanta, atat la nivel
hardware, cat i software. Apple a
fost prima companie care a scos pe
piaa un calculator cu o interfaa
grafica, primul calculator cu control
prin mouse i primul calculator allin, care incorpora intr-o singura unitate i corpul i ecranul calculatorului.

Linia de produse iMac - Lansat in 1998, iMac a ramas fidel tipului de design all-in.
Devenit cel mai vandut calculator in SUA incepand cu 2000, iMac este comercializat in
prezent sub 2 versiuni in functie de dimensiunile ecranului: 21,5' si 27';
Linia de produse Mac Mini - Lansat in 2005, Mac Mini este oferit ca o alternativa mai
ieftina a calculatorului iMac. Produsul este comercializat fara ecran, mouse si tastatura si
vizeaza in special persoanele ce fac tranzitia de la Microsoft la Mac OS si care au deja
aceste componente. Punctul cheie al vanzarii il reprezinta designul unic, calculatorul fiind
printre cele mai mici, usoare si eficiente solutii desktop din lume.
Linia de produse Mac Pro - Lansat in 2006, Mac Pro este un calculator de tip statie
de lucru destinat in special profesionistilor si dezvoltatorilor software. Posibilitatile de
configurare ale acestuia sunt foarte extinse, existand peste 200 de optiuni in configurarea
acestuia. n configuratiile de top, Mac Pro este unul dintre cele mai puternice calculatoare
comerciale din lume, fiind premiat in cadrul multor targuri IT din lume.

Mac Mini

iMac

Mac Pro

2. Calculatoare portabile de tip laptop - Produsele de tip laptop oferite de Apple au

fost intotdeauna apreciate pentru designul, fiabilitatea si autonomia ridicata. n acelasi timp,
dupa 1990 ele au fost preferate de mediile creative, agentiile de publicitate si grafica pentru
puterea de procesare data de arhitectura PowerPC. n anul 2006, Apple a decis trecerea la
arhitectura Intel si a restructurat liniile astfel:
Linia de produse MacBook - Lansat in 2006, este cel mai ieftin produs din gama de
laptopuri avand o carcasa din policarbonat si fiind destinat in special studentilor. Este
disponibil intr-o singura versiune cu dimensiunea ecranului de 13';
Linia de produse MacBook Pro - Linia actuala de laptopuri profesioniste, ce dispun
de o carcasa unibody din aluminiu a fost lansata in 2006. Este renumita pentru autonomia
impresionanta (intre 7-10 ore) si drept cel mai ecologic laptop din lume. Este disponibil in 3
variante, in functie de dimensiunile ecranului: 13', 15' si 17';
Linia de produse MacBook Air - Acest produs a fost lansat in 2008, fiind la vremea
aceea cel mai subtire laptop din lume. Este un produs ultra-portabil, destinat celor aflati in
permanenta miscare, cu o carcasa unibody din aluminiu, rezistenta si usoara. Este
disponibil in 2 variante, in functie de dimensiunile ecranului: 11' si 13';
MacBook

MacBook Pro

MacBook Air

3. Calculatoare de tip server - Aceste produse sunt destinate companiilor si

profesionistilor din mediul online ce au nevoie de o solutie de tip server proprie. Linia de
produse Xserve este cea mai performanta din punct de vedere al posibilitatilor de
configurare, putand fi folosita la nivelul retelelor si companiilor mari. Versiunile server ale
produselor Mac Mini si Mac Pro se adreseaza companiilor mici si a profesionistilor
(bloggeri, programatori etc.) care au nevoie de o solutie eficienta si cu un cost scazut.

Mac Mini Server - versiunea modificata a produsului Mac Mini

Mac Pro Server - versiunea modificata a produsului Mac Pro
Linia de produse Xserve - solutii profesioniste

4. Telefoane mobile de tip smartphone - Lansarea in 2007 a telefonului mobil iPhone a

reprezentat patrunderea Apple pe o piata imensa, controlata puternic de companii precum
Nokia, Samsung si Motorola. Ajuns la a 4 generatie, iphone a inregistrat la nivel mondial
vanzari de peste 110 milioane de unitati. Telefonul iPhone a revolutionat piata telefoanelor
mobile prin renuntarea la tastatura alfanumerica in favoarea unui ecran senzitiv cu
tehnologia Multi-Touch. Majoritatea concurentilor ofera acum aproape in exclusivitate
numai telefoane de tipul touchscreen. Lansarea telefonului a creat un efect de halo
asemanator cu cel produse de lansarea iPod.
iPhone

5. Dispozitive de redare muzica si continut multimedia - Lansarea iPod in 2001 a

reprezentat pentru companie trecerea de la productia exclusiva de calculatoare la
extinderea catre produsele electronice de larg consum. La momentul lansarii, a reprezentat
o inovatie revolutionara si a schimbat felul oamenilor de a cumpara, transfera si asculta
muzica. Succesul produsului, vandut in peste 160 de milioane de unitati la nivel mondial a
reprezentat o revigorare totala a companiei, creand un puternic efect de halo ce a dus la
cresterea vanzarilor de calculatoare Apple. Liniile actuale de produse ipod sunt:
iPod Shuffle - un dispozitiv de redare audio simplu si de dimensiuni reduse.
iPod Nano - un player audio si video de dimensiuni reduse, cu o memorie de tip
flash si o paleta de culori disponibile impresionanta.
iPod Touch - un dispozitiv inspirat din produsul iPhone, prezentand majoritatea
specificatiilor acestuia, mai putin functia de telefon.
iPod Clasic - produsul clasic, urmasul primului model de ipod. Singurul din gama
ipod care foloseste un harddisk pentru stocarea muzicii si ultimul produsul ramas in
fabricatie cu tehnologia ClickWheel.
iPod Shuffle

iPod Nano

iPod Touch

iPod Clasic

6. Dispozitive electronice de tip tableta multimedia - Lansata in 2010 si ajunsa la a

doua generatie, tableta iPad a cunoscut un succes rasunator, avand vanzari la nivel
mondial de peste 25 de milioane de unitati. Apple detine o cota de piata in SUA de 87% la
nivelul pietei acestor tipuri de produse, desi zeci de companii concurente au lansat solutii
asemanatoare. Lansarea tabletei iPad, alaturi de solutiile lansate de concurenta au creat o
noua piata ce a dus la declinul noii lansate piete a calculatoarelor de tip netbook.
Tableta iPad

Sursa: www.mobiletrend.ro

7. Produse si accesorii conexe - precum monitoare, hard-disk-uri, routere wirless

etc.

Linia de produse Apple Cinema Display

Linia de routere wireless AirPort
Linia de dispozitive harddisk externe Time Machine

8. Muzica digitala - Lansata in 2003, platforma iTunes Store ofera cea mai extinsa
colectie de muzica (15 milioane de melodii) dar si continut precum videoclipuri, carti audio,
filme si seriale. n 2010 a atins 10 miliarde de descarcari, avand o cota de piata de 90% in
SUA la nivelul descarcarii legale de muzica online.
9. Solutii software Mac OS - prin sistemul de operare Mac OS, ajuns la a 10-a
generatie dar si programe software precum: iLife, iWork, Aperture, Safari, iTunes etc.
10. Solutii software iOS - Odata cu lansarea sistemului iOS pe dispozitivele iphone,
iPad si iTouch, Apple a lansat noua platforma App Store, parte integranta din iTunes cu
scopul de a pune la dispozitie atat solutii software iOS proprii cat si cele produse de catre
programatori si dezvoltatori software externi. n 2011, colectia cuprinde peste 300 de mii de
aplicatii, iar numarul de descarcari a depasit 10 miliarde.

b) Prezentarea desfasurata, responsabilitati, relatii ierarhice si

functionale ale managerului:postul ocupat,activitati;

Postul ocupat:
Steven Paul Jobs (n. 24 februarie 1955 - d. 5 octombrie 2011) a fost cofondatorul
i CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum i CEO al firmei Pixar,
pn la achiziia acestui studio de animaie de ctre compania Disney. A fost cel mai mare
acionar al companiei Disney i membru n consiliul de directori ai Disney. Jobs este
considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje att din industria calculatoarelor
ct i n industria divertismentului.

Activitati desfasurate:

n 1976, Steve Jobs, Steve Wozniak i mai trziu Ronald Wayne, cu finanare din
partea unui semi-pensionar al firmei Intel, manager de produse pe pia i inginer, A.C.
"Mike" Markkula Jr., fondeaz Apple. nainte de a co-nfiin a Apple, Wozniak a fost hacker.
Jobs i Wozniak fuseser prieteni de civa ani; se cunoscuser n 1971, cnd un prieten
comun, Bill Fernandz, l-a prezentat pe tnrul de 21 de ani Wozniak lui Jobs, pe atunci n
vrst de 16 ani. Steve Jobs a reuit s-l conving pe Wozniak s asambleze un calculator
i s-l vnd. Pe msur ce Apple a continuat s se extind, compania a nceput s caute
un director cu experien care s administreze eficient dezvoltarea acesteia.

Responsabilitati:

Stabilrea obiectivelor, strategiilor si politicilor, reprezintarea organizatiei n raporturile

cu administratia centrala si locala si cu partenerii de afaceri, fiind raspunzatori de procesele
decizionale de ansamblu ale organizatiei. Cea mai mare parte a timpului de munca o
petrecea comunicnd cu alti manageri de vrf din cadrul firmei si cu persoanele importante
din afara firmei.

Relatii ierarhice:

n 1986 Jobs a cumprat Graphics Group (mai trziu denumit Pixar) de la Lucasfilm,
divizia grafic de calculatoare, pentru preul de 10 milioane de dolari, din care 5 milioane
de dolari fiind date companiei ca i capital.
Noua companie, care a avut iniial sediul la Lucasfilm Kerner Studios n San
Rafael, California, dar de atunci s-a mutat la Emeryville, California, a fost ini ial destinat a
fi un high-end grafic dezvoltator hardware. Dup ani de rentabilitate vnzarea Pixar Image
Computer, a ncheiat cu Disney un contract pentru producerea unor filme animate
computerizate ,pe care Disney le-ar cofinana i distribui. Primul film produs prin acest
parteneriat, Toy Story, a adus faim i aprecieri critice studioului la lansarea sa n 1995.
Pentru urmtorii zece ani, Jobs a adus la conducerea creativului ca director al Pixar pe
John Lasseter si compania a produs hit-urile de box-office: A Bug's Life (1998),Toy Story
2 (1999), Monsters, Inc. (2001), Finding Nemo (2003), The
Incredibles (2004), Cars (2006), Ratatouille (2007), WALL-E (2008) i Up (2009). Finding
Nemo, The Incredibles, Ratatouille, WALL-E i Up au primit fiecare premiul Academiei
pentru cel mai bun film de animaie, un premiu introdus n 2001.
n anii 2003 i 2004, pe cnd contractul cu Disney se apropia de final, Jobs i
directorul executiv al Disney, Michael Eisner, au ncercat fr succes s negocieze un alt
parteneriat, iar la nceputul lui 2004 Jobs a anun at c Pixar este n cutarea unui nou
partener care s-i distribuie filmele dup ce contractul cu Disney va expira.
n octombrie 2005, Jobs Bob Iger l nlocuiete pe Eisner la Disney cu Bob Iger, care
a lucrat rapid la mbuntirea relaiei cu Jobs i Pixar. Pe 24 ianuarie 2006 Jobs i Iger au

anunat c Disney a fost de acord s cumpere Pixar ntr-o tranzac ie all-stock, n valoare
de 7,4 miliarde de dolari. Odat tranzacia ncheiat, Jobs a devenit cel mai mare ac ionar
unic al Disney, avnd aproximativ 7% din aciunile companiei. Stocul de ac iuni de inut de
Jobs l depete pe cel al lui Eisner, care deine 1,7%, precum i pe acel a membrului
familiei Disney, Roy E. Disney, care deine aproximativ 1% din ac iunile companiei. Jobs sa alturat consiliului de directori al Disney dup finalizarea fuziunii.

2.Experienta personala si profesionala a managerului

Steve Jobs s-a nscut n San Francisco, fiind adoptat de Paul i Clara Jobs , din Mountain
View, comitatul Santa Clara, California, acetia dndu-i numele de Steven Paul. Paul i
Clara au adoptat mai trziu o feti pe care au numit-o Patti.
Prinii si biologici sunt Abdulfattah Jandali- un student sirian care a devenit apoi
profesor de tiine politice, i Joanne Simpson, o student american care a
devenitlogoped. Prinii si biologici s-au cstorit ulterior i au avut o fiic, pe Mona
Simpson, sora biologic a lui Steve, care a devenit ulterior romancier. Steve Jobs a urmat
cursurile unui liceu din Cupertino, California, frecventnd dup orele de coal prelegeri
inute de compania Hewlett-Packard din Palo Alto, California.
Pentru scurt timp, Jobs a fost angajat la aceast companie, n perioada verii,
lucrnd mpreun cu Steve Wozniak. n 1972 Jobs a absolvit liceul i s-a nscris la Colegiul
Reed din Portland, Oregon. Dei a abandonat facultatea dup doar un semestru, el a
continuat s audieze unele cursuri precum cel de caligrafie. Jobs a declarat ulterior: Dac
a fi renunat la acel curs n facultate, Mac n-ar fi avut niciodat fonturi multiple sau
proporional distanate.
n toamna anului 1974 Jobs s-a ntors n California unde a nceput s participe la
reuniunile Homebrew Computer Club mpreun cu Steve Wozniak. Dorind s strng bani
pentru o retragere spiritual n India, s-a angajat ca tehnician la Atari, o firm productoare
de jocuri video. Jobs a cltorit ulterior n India mpreun cu un prieten din facultate, Daniel
Kottke- devenit mai trziu primul angajat al Apple- n cutarea iluminrii spirituale. S-a
ntors budist convins, cu capul ras i purtnd haine indiene tradi ionale. n acea perioad a
experimentat cu unele droguri, spunnd c experimentarea sa cu LSD c au fost "unul
dintre cele dou sau trei cele mai importante lucruri pe care le-am fcut". A afirmat c cei
din jurul su care nu-i mprtesc rdcinile sale contraculturale nu-i pot nelege n
totalitate modul su de gndire.
S-a ntors la vechea sa slujb, la Atari, unde a primit sarcina de a crea un circuit
pentru jocul video Breakout. Potrivit lui Nolan Bushnell, fondatorul companiei Atari, Atari i-a

oferit 100 de dolari pentru fiecare cip redus din cadrul dispozitivului. Jobs nu era interesat
de circuite i avea puine cunotine despre design-ul acestora a a c a ncheiat un trg cu
Wozniak, de a mpri bonusul cu acesta dac va reduce numrul cipurilor. Spre uimirea
celor de la Atari, Wozniak a reuit s reduc cu 50 numrul cipurilor, un design a a de
strns fiind imposibil de reprodus pe o linie de asamblare.
n acel moment, Jobs i-a spus lui Wozniak c cei de la Atari le-ar fi dat doar 700
de dolari (n loc de 5000 de dolari cum trebuia) i c partea lui Wozniak era de 350 de
dolari.
nceputul firmei Apple Computer

n 1976, Steve Jobs, Steve Wozniak i mai trziu Ronald Wayne, cu finanare din
partea unui semi-pensionar al firmei Intel, manager de produse pe pia i inginer, A.C.
"Mike" Markkula Jr., fondeaz Apple. nainte de a co-nfiin a Apple, Wozniak a fost hacker.
Jobs i Wozniak fuseser prieteni de civa ani; se cunoscuser n 1971, cnd un prieten
comun, Bill Fernandz, l-a prezentat pe tnrul de 21 de ani Wozniak lui Jobs, pe atunci n
vrst de 16 ani. Steve Jobs a reuit s-l conving pe Wozniak s asambleze un calculator
i s-l vnd. Pe msur ce Apple a continuat s se extind, compania a nceput s caute
un director cu experien care s administreze eficient dezvoltarea acesteia.
n 1978, Apple l-a recrutat pe Mike Scott de la National Semiconductor pentru postul
de CEO (director executiv), pentru ce s-a dovedit a fi mai mul i ani turbulen i. n 1983,
Steve Jobs l-a ademenit pe John Sculley de la Pepsi-Cola s vin la Apple pe postul de
CEO, ntrebndu-l: "Vrei s vinzi ap cu zahr toat via a ta sau vrei s vii cu mine i s
schimbi lumea?"
n anul urmtor, Apple a difuzat la televiziune o reclam la Super Bowl intitulat
"1984". La adunarea anual a acionarilor, din 24 ianuarie 1984, Jobs vizibil emo ionat a
prezentat calculatorul Macintosh audienei entuziaste; Macintosh devenind astfel primul
calculator de dimensiuni mici, cu interfa grafic pentru utilizator, care a fost comercializat
cu succes. Dezvoltarea a fost nceput de Jef Raskin, fiind preluat mai trziu de Jobs.
Dei Jobs a fost pentru Apple un director convingtor i carismatic, unii dintre
angajaii din acea perioad l-au descris ca pe un manager temperamental i inconsecvent.
O criz din industria vnzrilor aprut la sfr itul lui 1984 a deteriorat rela ia profesional
dintre Jobs i Sculley, iar la sfritul lui mai 1985 - n urma unei lupte interne pentru putere
i a anunrii unui numr semnificativ de disponibilizri, l-a nlturat pe Jobs din funcia sa
de ef al diviziei Macintosh.

Aproape imediat, Jobs a nfiinat o alt companie de calculatoare,

numit NeXT Computer. La fel ca Apple Lisa, staia de lucru NeXT era avansat
tehnologic. Cu toate acestea, a fost n mare parte respins de industrie pentru c era prea
scump. Printre cei care i-au putut permite, totu i, o sta ie de lucru NeXT au ctigat
adepi datorit punctelor lor forte tehnice, devenind lider printre acestea, fiind orientate spre
dezvoltarea sistemului software. Jobs i-a comercializat produsele NeXT n domeniile
tiinifice i academice datorit tehnologiilor inovatoare, experimentale ncorporate n
acestea (cum ar fi nucleul Mach, procesorul de semnal digital i portul Ethernet built-in).
NeXTcube a fost descris de Jobs ca fiind un computer "interpersonal", despre care
se spune c este urmtorul pas dup computerul "personal". Aceasta dac computerele ar
putea permite oamenilor s comunice i s colaboreze mpreun ntr-o manier facil,
rezolvnd astfel multe din problemele cu care s-au confruntat computerele "personale".
ntr-o vreme cnd pentru majoritatea oamenilor e-mailul nsemna un simplu text, lui Jobs ia fcut plcere s creeze NeXTMail ca pe un sistem de e-mail demo pentru filozofia sa
"interpersonal". NeXTMail a fost primul care a sprijinit n mod evident, universal, clickable
ncorporarea fiierelor grafice i audio n e-mail.
Jobs a condus NeXT cu o obsesie pentru perfeciunea estetic, aceast preocupare
fiind evideniat prin crearea din magneziu a carcasei lui NeXTcube. Acest lucru a pus o
presiune considerabil asupra diviziei hardware i n 1993, dup ce au vndut doar 50.000
de calculatoare, NeXT s-a axat n totalitate pe dezvoltarea sistemelor software o dat cu
lansarea lui NeXTSTEP/Intel.

Pixar i Disney
n 1986 Jobs a cumprat Graphics Group (mai trziu denumit Pixar) de la Lucasfilm, divizia
grafic de calculatoare, pentru preul de 10 milioane de dolari, din care 5 milioane de dolari
fiind date companiei ca i capital.
Noua companie, care a avut iniial sediul la Lucasfilm Kerner Studios n San
Rafael, California, dar de atunci s-a mutat la Emeryville, California, a fost ini ial destinat a
fi un high-end grafic dezvoltator hardware. Dup ani de rentabilitate vnzarea Pixar Image
Computer, a ncheiat cu Disney un contract pentru producerea unor filme animate
computerizate ,pe care Disney le-ar cofinana i distribui. Primul film produs prin acest
parteneriat, Toy Story, a adus faim i aprecieri critice studioului la lansarea sa n 1995. n
urmtorii zece ani, sub conducerea creativului director al Pixar, John Lasseter, compania a
produs hit-urile de box-office: A Bug's Life (1998),Toy Story 2 (1999), Monsters,
Inc. (2001), Finding Nemo (2003), The

Incredibles (2004), Cars (2006), Ratatouille (2007), WALL-E (2008) i Up (2009). Finding
Nemo, The Incredibles, Ratatouille, WALL-E i Up au primit fiecare premiul Academiei
pentru cel mai bun film de animaie, un premiu introdus n 2001.
n anii 2003 i 2004, pe cnd contractul cu Disney se apropia de final, Jobs i directorul
executiv al Disney, Michael Eisner, au ncercat fr succes s negocieze un alt parteneriat,
iar la nceputul lui 2004 Jobs a anunat c Pixar este n cutarea unui nou partener care
s-i distribuie filmele dup ce contractul cu Disney va expira.
n octombrie 2005, Bob Iger l nlocuiete pe Eisner la Disney, care a lucrat rapid la
mbuntirea relaiei cu Jobs i Pixar. Pe 24 ianuarie 2006 Jobs i Iger au anun at c
Disney a fost de acord s cumpere Pixar ntr-o tranzac ie all-stock, n valoare de 7,4
miliarde de dolari. Odat tranzacia ncheiat, Jobs a devenit cel mai mare ac ionar unic al
Disney, avnd aproximativ 7% din aciunile companiei. Stocul de ac iuni de inut de Jobs l
depete pe cel al lui Eisner, care deine 1,7%, precum i pe acel a membrului familiei
Disney, Roy E. Disney, care deine aproximativ 1% din aciunile companiei. Jobs s-a
alturat consiliului de directori al Disney dup finalizarea fuziunii.

ntoarcerea la Apple
n 1996 Apple a anunat c va cumpra compania NeXT pentru suma de 429 de
milioane de dolari. Afacerea s-a finalizat spre sfr itul anului 1996, aducndu-l pe Jobs
napoi n cadrul companiei pe care a co-nfiin at-o. n scurt timp acesta a devenit CEO
interimar al firmei Apple, dup ce directorii i-au pierdut ncrederea n Gil Amelio, CEO, n
urma unei lovituri de stat din cadrul consiliului de administrare. n martie 1998, pentru a se
concentra pe eforturile Apple privind revenirea la profitabilitate, Jobs a reziliat imediat o
serie de proiecte, cum ar fi Newton, Cyberdog, i OpenDoc. n lunile urmtoare, multor
angajai le era fric s urce n lift cu Jobs, deoarece se temeau c atunci cnd se vor
deschide uile s-ar putea s nu mai aib o slujb. n realitate, Jobs a concediat rar oameni,
dar cteva victime au fost suficiente pentru a teroriza ntreaga companie. Jobs a schimbat,
de asemenea, programul de liceniere pentru clone Macintosh, ceea ce a fcut s fie prea
costisitor pentru productori s continue s fac utilaje. Odat cu achizi ionarea firmei
NeXT, o mare parte din tehnologia companiei i-a gsit utilitatea n produsele Apple, mai
ales NeXTSTEP, care a evoluat n Mac OS X. Sub ndrumarea lui Jobs, compania a
crescut numrul vnzrilor semnificativ o dat cu introducerea computerului iMac i a altor
produse noi; de atunci, design-urile atrgtoare i de branding puternice au func ionat bine
pentru Apple. La 2000 Macworld Expo Jobs a renun at oficial la interimat, devenind CEO
permanent.

n ultimii ani, compania s-a extins, introducnd i mbunt ind alte aparate digitale.
Odat cu introducerea playerului muzical portabil iPod, a softului iTunes pentru muzic
digital, precum i a magazinului virtual iTunes Store, compania a fcut incursiuni n
electronice de consum i de distribuie de muzic. n 2007 Apple a intrat n afaceri pe pia a
telefoniei mobile cu introducerea iPhone-ului, un telefon mobil cu ecran multi-touch, iPod,
i dispozitiv de internet. Stimulnd n acelai timp inovarea, Jobs le reaminte te angaja ilor
si de "nava adevrailor artiti", aceast metafor nsemnnd c livrarea la timp a
produselor este la fel de important ca inovarea i design-ul atractiv.
Jobs a fost att admirat ct i criticat pentru abilitatea sa desvr it de
persuasiune i arta sa de a vinde, care a fost numit "cmp de denaturare a realit ii", fiind
evident n cadrul discursurilor sale keynote (cunoscute sub denumirea de "Stevenotes"),
de la Macworld Expos i la World Wide Developers Conferences a Apple.
n 2005, Jobs ca rspuns la criticile programelor Apple de reciclare a e-de eurilor n
Statele Unite a organizat o incinerare n favoarea mediului la adunarea anual a Apple, n
Cupertino, din aprilie. Cu toate acestea, cteva sptmni mai trziu, Apple a anun at c
va lua napoi iPod-uri gratis la magazinele sale. Campania Computer TakeBack a rspuns
prin pilotarea unui avion care a arborat un banner, la absolvirea studen ilor de la
Universitatea Stanford, unde Jobs a inut un discurs. Pe banner era scris Steve - Nu fi un
mini-player, recicleaz toate e-deeurile. n 2006 el a extins n continuare programele de
reciclare Apple la orice client din SUA, care cumpr un nou Mac. Acest program include
transportul maritim i eliminarea ecologic a sistemelor lor vechi.

3.Identificarea problemei

Succesul acestui tip de aparate a atras n competi ie nenumrate firme.

Atari, Zenith, Commodore, Tandy au nceput s produc tot felul de computere similare i
incompatibile. Adevrata problem a aprut ns atunci cnd n ring a intrat IBM. Nu cu
mult entuziasm, e adevrat - IBM vindea mainframes cu cel puin un milion de dolari
bucata i avea o cifr de afaceri de 26 miliarde anual, a a c vnzarea unor mizilicuri de
nici 5.000 de dolari nu prea foarte atractiv. Cu toate acestea, pia a computerelor
personale era prea dinamic pentru a putea fi neglijat, a a c IBM a scos n 1981 un
aparat destul de slab, numit PC. Pentru Apple, aflat n plin avnt, acest lucru nu a avut vreo

semnificaie deosebit; chiar dac era IBM, n acel moment nu era dect un competitor
printre muli alii, aflai cu mult n urma Apple. i asta deoarece Apple scosese un model
revoluionar: Macintosh.
Diferenele ntre lumea PC-urilor IBM i a celor produse de Apple se adnciser;
dei primele se numeau "computere personale", cu greu puteai gsi aparate mai
impersonale i mai neprietenoase. Pn i forma lor col uroas contrasta cu rotunjimile
Macintosh-urilor. Oricine pornea computerul ddea de un ecran negru; trebuia s scrii
comenzi criptice i era suficient s greeti o liter, pentru a fi lmurit cu replici pline de
neles ca "Bad command or file name". Macintosh-urile erau cu totul altfel; cnd porneai
calculatorul, ddeai de mutria vesel a unui Mac. n plus, spre deosebire de PC-uri
computerele Apple aveau o interfa grafic uor de folosit, care a fost introdus n
sistemul de operare al PC-urilor abia de Windows 3.1 (de fapt de la primele versiuni de
Windows, dar 3.1 a fost una din cele mai populare si din care s-a desprins i Windows for
workgroups).
Dup ce a nvat cteva lecii dureroase dup introducrecea voluminosului
Macintosh Portable n 1989, Apple introduce n 1991 PowerBook care a stabilit forma
modern i ergonomic a computerelor laptop. n acela i an Apple a introdus System 7, un
mare upgrade pentru sistemul de operare care adaug culoare interfe ei grafice i
introducea noi capabiliti pentru funciile de re ea. Ca urmare a succesului de LC, Apple a
prezentat Centris linie. Sfritul a fost dezastruos pentru Apple.
n acest timp Apple a experimentat cu o serie de alte produse care nu au avut
succes pe pia cum ar fi aparate foto digitale, CD-playere audio portabile, difuzoare,
console video, aparate TV. Seria Apple II a fost considerat prea scump pentru a ncepe
producia. n 1990 Apple lanseaz pe pia Macintosh LC cu un singur slot de extensie
pentru Cardul Apple. Apple a ncetat s mai vnd Apple II n 1993.

4.Rezolvarea problemei
La 15 august 1998 Apple a introdus pe pia un nou calculator care aminte te de
Macintosh 128k: iMac. Echipa de design a iMac-ului a fost condus de Jonathan Ive, cel
care mai trziu avea s fac designul iPod-ului i iPhone-ului. Apple a vndut aproape
800.000 de uniti n primele cinci luni i prin asta a revenit la profitabilitate pentru prima
dat dup 1993. n 1998 Apple a anun at scoaterea pe pia a software-ului Macromedia
Final Cut, extinzdu-se pe piaa de editare digital. n anul urmtor Apple a lansat alte

dou produse de editare: iMovie i Final Cut Pro, care mai trziu urma s fie un
semnificant program de editare video cu peste 800.000 de utilizatori nregistra i la nceputul
lui 2007. n 2002 Apple scoate pe pia i pachetele software Nothing Real, Shake, Emagic,
GarageBand, iPhoto i iLife.
La 24 martie 2001, dup civa ani de dezvoltare, apare sistemul de operare Mac OS X,
bazat pe OPENSTEP i BSD. La 18 mai 2001 se deschide primul Apple Retail
Store (magazin cu amnuntul, specializat i oficial) n Virginiatown, California, SUA. n
acelai an Apple scoate pe pia produsul portabil iPod, un audioplayer digital, care a fost
un mare succes de pia: n 6 ani au fost vndute peste 100 de milioane de unit i. n 2003
a fost prezentat Apple iTunes Store, un magazin online n web, aceasta oferind muzic
disponibil legal pentru download pentru 0,99 $ pe cntec. Serviciul a devenit rapid lider de
pia, cu peste 5 miliarde de descrcri pn n iunie 2008.

5.Conluzii si recomandari
Steve Jobs spunea ca nu trebuie sub nicio forma sa ignori relatiile sociale cu clientii
tai. In acest sens, este bine sa tii cont de ajutorul de nepretuit pe care il pot furniza unui
om de marketing aplicatiile video, cele de pe smartphone-uri si cele CRM social
customer relationship management. Este necesar sa constientizezi ca importanta retelelor
sociale a crescut foarte mult in popularizarea unor campanii publicitare, acestea fiind locuri
unde poti interactiona foarte bine cu clientii tai.
Trebuie sa tii cont de complexitatea nevoilor clientilor si nu sa vrei cu tot dinadinsul
sa iti comercializezi serviciile si produsele. Clientii vor sa aiba parte de loialitate, inovatie si
atentie personalizata, iar deseori acestia primesc numai servicii-client, dar si focus pe
produs. Nu te baza doar pe obtinerea unor vanzari consistente si incearca sa tii cont si de
ceea ce vor sa aiba parte clientii in relatia cu firma ta.
Este necesar sa tii cont de faptul ca oamenii sunt diferiti, iar companiile la fel. Nu incerca
sa copiezi campaniile concurentei, fii tot timpul inventiv, scapa de imitatii si gandeste-te la
ce doresc de fapt cei care sunt interesati de produsele tale.
Incearca sa obtii un profit maxim de pe urma Internetului si a retelelor de socializare,
fii creativ si obisnuieste-te sa comunici des cu cei care iti sunt clienti. Potrivit specialistilor,
avantajele tale sunt claritatea in exprimare, creativitatea in ceea ce priveste promovarea
serviciilor, dar si intelegerea in profunzime a nevoilor clientului.
Credibilitatea intr-un brand este deseori data de felul cum ajungi sa iti comunici
mesajele de marketing. Nu te lauda tu, ci lasa-i pe cei care beneficiaza de serviciile tale sa
spuna lucruri bune despre compania ta si despre felul in care ai oferit niste produse sau
servicii pe masura asteptarilor consumatorilor.

6. Bibiliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Steve_Jobs

https://www.scribd.com/doc/4628255/Steve-Jobs-Biography

http://biblioteca.regielive.ro/referate/management/steve-jobs-235822.html