Sunteți pe pagina 1din 4

Drona ochiul din cer care vede tot

Aeronava fr pilot denumit i dron, este un aparat de zbor cruia i lipsete


pilotul uman, fiind ghidat fie de ctre un pilot automat digital aflat la bordul su,
fie prin telecomand de la un centru de control de la sol sau care este situat n alt
aeronav, pilotat.
Dronele sunt folosite n domeniul militar, rar n domeniul civil. Ele au la bord o
sarcin util. Dronele militare sunt folosite pentru recunoatere, supraveghere,
spionaj sau n scop combativ. Daca pana de curand dronele erau utilizate doar in
teatrele de razboi si spionaj, ele ar putea deveni cat de curand omniprezente. De
la agricultura, meteorologie, arheologie pana la jurnalism, dronele promit sa
transforme numeroase domenii in deceniile urmatoare, marcand o schimbare fara
precedent in viata noastra de zi cu zi.
Dronele sunt din ce n ce mai folosite deoarece permit achiziia de date ntr-un
timp foarte scurt, raportat la msurtorile terestre, n unele cazuri atingnd chiar i
cerinele de precizie ce n trecut nu puteau fi atinse dect prin msurtori terestre.
Ca urmare a dezvoltrii sistemului GPS ce permite navigarea cu acuratee
oriunde pe glob, dronele pot fi folosite pe toat planeta, fiind controlate de piloi
aflai n bazele militare de pe teritoriul SUA.

Tipurile de drone
Dronele aa cum mai sunt numite UAV-urile se pot clasifica n funcie de mai
multe criterii: greutate, tipul motorului, tipul constructiv sau timpul de zbor. n
funcie de:
- Greutate: a) ultrauoare (< 2 kg)
b) mic (3-15 kg)
c) medie (< 150 kg)
- Tipul motorului: a) electric
b) combustie (cu piston sau turbin)
- Tipul constructiv: a) cu arip fix
b) elicopter
- Timpul de zbor: a) scurt (< 45 minute)
b) mic (< 1.5 ore)
c) mediu (2-6 ore)
Pentru a fi utilizate la culegerea datelor cu precizie ridicat dronele ar trebui s
poat transporta senzori mai grei de 300 de grame.
Un exemplu de dron de dimensiuni reduse (ultrauoar cu motor electric) este
X100 produs de Gatewing (figura 1).

Drona Gatewing X100 poate prelua imagini de la nlimi cuprinse ntre 100 i
750 m n mod automat, apoi imaginile sunt prelucrate obinndu-se ortofotoplanul
i modelul digital ale terenului, ca ulterior pe baza lor s fie facute diferite
analize(figura 2).
Avantajul utilizrii acestei tehnologii este acela c permite unui utilizator s
obin rezultate ntr-un timp scurt. Aplicaiile n care poate fi folosit sunt variate,
de la monitorizarea vegetaiei la msurtori pentru generarea modelelor 3D, putnd
n unele cazuri nlocui tehnologia LIDAR sau completa msurtorile terestre.
Rezultatele se pot obine pentru ortofotoplanuri n decurs de cteva minute pn
la ore iar pentru nori de puncte de la cteva ore pn la zile, n funcie de suprafaa
msurat i puterea de calcul a calculatorului folosind soluia software de la
Gatewing. Pentru o altitudine de zbor de circa 150 m (fa de nivelul solului), cu
acoperire de 75% ntre imagini, ntr-un zbor de 45 de minute se acoper o suprafa
de 1,5 km2 cu aproximativ 600 de imagini, obinndu-se o precizie planimetric de
5 cm i altimetric de 10 cm.
O dron din cea de a doua categorie de greutate, cu motor electric i timp de
zbor de circa 100 de minute este BRAMOR UAS (Unmanned Aerial System)
bazat pe structur modular de arip fix (figura 3).
Toate operaiunile pentru funcionarea sistemului sunt automatizate, de la
decolare pn la produsul final, astfel c se poate msura o suprafa de circa 10
km2 n mai puin de 6 ore.
Drona folosete sisteme electronice de ultim generaie pentru controlul din
timpul zborului, datele rezultate putnd fi direct procesate cu aplicaia
EnsoMOSAIC. Un mod tipic de procedur de zbor poate fi observat n( figura 4).
Altitudinea de zbor a dronei variaz ntre 100 i 400 m fa de nivelul solului,
putnd avea o acoperire minim ntre imagini de 60%, folosind o camer DSLR cu
senzorul de 25 MP ajungndu-se la o rezoluie de 1,29 cm/pixel la altitudinea
minim.
Din categoria dronelor de tip elicopter, de greutate medie, cu motor cu combustie
regsim modelul GeoCopter 201 UAS (figura 5).
Acest tip de dron are dou motoare cu turbin, cu posibilitatea de a
zbura n mod automat sau semi-automat, putnd lua senzori diferii cu o greutate
de pn la 30 de kg, altitudinea de zbor fiind de maxim 2000m ntr-un timp de
pn la 1.5 ore. Senzorii ce pot fi ncorporai direct sunt: sistem de nregistrare
video (termal, infrarou) cu stabilizator, camer digital de fotografiat de format
mediu cu IMU, camer digital de fotografiat de format mic, scaner LIDAR,
radiometru pasiv cu microunde, aparat de fotografiat multispectral sau mini sistem
SAR.

Fotogrametria analitic (1961 - 1980) - aceasta etapa este marcata de


perfectionarea calculatorului electronic prin punerea la punct a circuitelor integrate
si a cipurilor miniaturizate.
La nceput s-a utilizat aparatura simpla. Dupa 1975 sunt construite
aparate de stereorestitutie analitica perfectionate, cuplate cu calculatoare
electronice, oferind precizii de masurare de ordinul micronilor si posibilitatea
redactarii digitale a hartilor si planurilor.
Fotogrametria digitala (1980 - prezent) aparitia si dezvoltarea ei au ca
suport aparitia si perfectionarea primelor sisteme opto-eiectronice de preluare
a imaginilor digitale si dezvoltarea fara precedent a tehnicii de calcul si a
softului de specialitate necesar prelucrarii acestora. Sunt construite si
perfectionate statiile fotogrametrice digitale .

Avioane utilizate n aerofotografiere Avionul fotogrammetrie


Principalele caracteristici tehnice ale avionului fotogrammetrie snt: viteza de
zbor, plafonul de zbor, raza de ac_iune, greutatea.
Viteza de zbor a avionului fotogrammetrie nu trebuie sa depaseasca 300 km/ora.
Cand se face fotografierea centrelor populate n vederea ntocmirii planurilor
topografice la sc_ri mari (1 :2000... 1 :5 000), sc_rile fotogramelor snt: 1 :4 000...
1 : 12 000.
Aceasta nseamna ca naltimile dezbor sant egale cu 600... 800 m pana la 1.
300 ... 1. 800 m, n functie de distanta focala a aparatelor fotoaeriene folosite.
Deoarece n intervalul de timp n care se face expunerea (obturatorul este deschis
timpul de expunere de la 1 /75 la 1 /300 s) aparatul de aerofotografiere se
deplaseaza o
data cu avionul, un punct de pe teren nu mai da pe fotografie o imagine punctuara,
ci liniara.
Cu cat viteza avionului si timpul de expunere vor fi mai mari, iar naltimea de
zbor H mai mica, cu atat imaginea liniara a punctului pe fotografie va avea o
lungime mai mare. Acest fenomen este cunoscut sub numele de trenare.
Pentru asigurarea preciziei masuratorilor, trenarea maxima admisibila este 0,05...
0,1 mm.
Plafonul de zbor al avionului fotogrammetrie (adica naltimea maxima de zbor)
trebuie sa fie de 6 000... 8 000 m, pentru a se putea face fotografieri si cu aparate
cu distante focale mai mari n timpul zborului, avionul trebuie sa aiba o buna
stabilitate longitudinala si transversala (nclinarile limita fiind de 1 ... 3) si
pastreze aceeasi naltime pe timpul fotografierii (cu precizia de 0,01 ...0,05 H).
Greutatea avioanelor care ndeplinesc aceste condi_ii este de 10... 14 tf.

Raza de ac_iune care se cere avioanelor fotogrammetrice trebuie s_ fie de 2


000 ...2 500 km.

PROCESAREA FOTOGRAMELOR AERIENE


-Orientarea fotogramelor Interioar, relativ, exterioar, absolut
-Procesarea filmelor (imaginile analogice)
-Asamblarea prin aerotriangulaie
-Exploatarea stereoscopic
- Generarea Modelului Numeric Altitudinal-Ortocorecia
-Aplicaii cartografice i SIG