Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Managementul de Transport
Managementul de Transport
Capitolul 1
Transporturile si dezvoltarea economica
reprezinta
deci
una
din
principalele
ramuri
ale
optimizarea distantelor;
utilizarea distantelor;
Siguranta
circulatiei,
care
constituie
conditia
fundamentala
economiei nationale prin modificarea factorilor naturali sau creati prin activitati
umane". Transporturile influenteaza negativ calitatea mediului ambiant prin:
zgomot, poluarea atmosferei si a apelor.
n continuare cteva cuvinte despre necesitatea modernizarii sistemului
rutier n tara noastra - aspect esential al cresterii eficientei transporturilor
rutiere.
Fenomenul din care rezulta dezvoltarea rapida a transporturilor si
dezvoltarea cu prioritate a transporturilor rutiere se manifesta si n tara noastra, la
fel de intens ca si n celelalte tari ale lumii (cu singura deosebire ca, datorita unei
retele rutiere nu suficient de dense si foarte putin modernizate fata de cerintele
actuale, ca si parcului nostru auto nca insuficient de dotat si modern, transportul
marfurilor cu mijloace auto se face pe distante scurte sau cel mult mijlocii,
distantele lungi constituind exceptii: de pilda TIR).
Avantajele pe care le prezinta transporturile rutiere trebuie privite prin
prisma avantajelor pe care le prezinta att mijloacele de transport auto ct si
constructiile rutiere.
Prin transportul cu mijloace rutiere se asigura deplasarea marfurilor de
obicei pe distante relativ scurte (50-60 km), realiznd legatura expeditorului si a
destinatarului cu sta 13113u206n ;iile de cale ferata, legatura ntre localitatile
lipsite de alte cai de comunicatie si nlesnind deplasarea mai rapida dect pe calea
ferata a marfurilor ce trebuie transportate urgent, att n tara ct si peste hotare (n
conditiile n care primeaza factorul timp indiferent de alte considerente).
Transporturile auto sunt folosite n special atunci cnd partizile de marfuri,
ca volum sau ca tonaj, nu utilizeaza cel putin un vagon de 20 de tone (marfurile
drumuri sunt mult mai mici dect cele pentru construirea sau ntretinerea de cale
ferata;
. mijloacele auto pot circula si pe drumuri neamenajate n mod deosebit,
patrunznd pna n locurile cele mai izolate. Avnd n vedere ca nu pot fi
construite cai ferate n anumite zone sau pot fi construite numai cu mari eforturi
materiale si financiare (datorita unor conditii legate de relief) si ca nu pot fi
asigurati cu legaturi prin calea ferata toti beneficiarii de transporturi, este posibila
si eficienta construirea de cai rutiere de comunicatie;
. pot fi executate de catre oricine, oricnd, n orice directie, pe orice
distanta, cu orice fel de vehicul;
. prezinta o independenta absoluta de miscare, combinata cu posibilitatea
de ntrerupere n orice punct, iar ulterior de continuare a transportului;
celelalte
localitati,
cu
traficul rutier;
nentrerupta
productiei,
dar,
pe
de
alta
parte,
transport de persoane;
transport de marfuri.
transport interregional;
transport interzonal;
transport international.
transporturi motorizate;
transporturi nemotorizate:
. actionate de forte naturale (vnt, energie solara etc.);
. actionate de forte umane sau animale.
- transporturi combinate.
urmatoarele directii:
* afirmarea pe calea industrializarii a tarilor producatoare de materii prime,
n scopul valorificarii superioare a acestora, determina o accelerare a comertului cu
produse manufacturate;
construirea
unor
obiective
industriale
mari,
majoritatea
Capitolul 2.
Dezvoltarea transporturilor rutiere
(auto,
feroviar,
fluvial
si
prin
conducte),
datorita
incontestabilelor calitati:
.
asigurarea
calitatii
marfurilor
perisabile,
datorita
eliminarii
permite
transportul
unei
game
largi
de
produse,
cazul
sunt
folosite
aproape
ntotdeauna
sistemul
transporturilor
comunicatie terestre, care necesita investitii mai mici, comparativ cu cele ale altor
mijloace de transport etc.
Parcul auto national se mparte n trei mari categorii:
- parc auto de folosinta generala;
- parc auto de folosinta locala;
- parc auto de folosinta proprie.
n prezent, parcul auto de folosinta generala este organizat n societati
comerciale cu capital privat. Acestea s-au constituit n jurul patrimoniului fostelor
autobaze din ntreprinderile de transport auto si se ncadreaza, ca dimensiuni, la
societati comerciale mici si mijlocii. Aceasta ncadrare prezinta avantajul ca, ele sau privatizat, transportul auto fiind un sector tentant pentru investitori.
Parcul auto de folosinta locala este organizat n regii autonome. Acestea au
un rol important n a asigura transportul de calatori n localitati. Parcul auto de
folosinta proprie include autovehiculele care apartin altor societati comerciale,
institutii etc., din diferite ramuri ale economiei nationale. Aceste mijloace de
transport efectueaza, n special, prestatii legate de procesele de productie specifice
acestor ramuri, iar n caz de disponibilitati temporare de capacitati, sa le
comercializeze. O parte din acest parc este format din autovehicule cu amenajari
speciale (vehicule de interventie, laboratoare, vidanjoare, stropitoare etc.).
Parcul auto de folosinta proprie se afla, n parte, dispersat la agenti
economici care au alt profil dect cel de transport, iar o alta parte este n dotarea
unor unitati specializate, dar subordonate altor ministere dect cel al
transporturilor.
categoria E drumurile care impun schimbari de viteza pe circa 70% din parcurs
(drumuri de pamnt si terasamente n stare mediocra, drumuri pavate cu bolovani
de ru sau piatra, n stare rea), n categoria H sunt incluse toate celelalte categorii
de drumuri a caror stare nu permite viteze mai mari de 15 km/h pe toata lungimea
acestora. Fiecarei categorii de drum i corespunde un coeficient de drum (M-0,9;
K-1,0; T-1,1; L-1,2; E-1,4; H-1,6), cu care se corecteaza parcursul efectiv al
autovehiculelor n vederea obtinerii parcursului echivalent. Ceea ce apare ca
specific n transportul rutier este ca drumurile si autovehiculele sunt n
administrare diferita.
n tara noastra, autostrazile si drumurile nationale se afla n administrarea
Ministerului Transporturilor prin Directia Drumuri, drumurile judetene n
administrarea consiliilor judetene, drumurile comunale n administrarea consiliilor
comunale, iar strazile n administrarea consiliilor localitatilor respective.
In ceea ce priveste autovehiculul, se poate spune ca este principalul mijloc
de transport rutier. Prin autovehicul se ntelege orice fel de vehicul care se poate
deplasa pe un teren amenajat sau neamenajat, prin propriile mijloace, n care scop
este nzestrat cu un motor ce reprezinta sursa de energie pentru autopropulsare.
Cc =
(vehicule / ora)
n care:
Td = reprezinta timpul disponibil (ora);
ncarcarea
unde:
It = reprezinta parcursul total, n km;
I = parcursul cu ncarcatura;
Ig = parcursul gol;
Io = parcursul zero.
Cursele care compun ciclul de transport se efectueaza pe baza unui itinerar
(traseu de circulatie) pe care autovehiculele trebuie sa-l respecte. Itinerarul (traseul
de circulatie) cuprinde drumul pe care urmeaza sa-l parcurga autovehiculul,
localitatile din parcurs, ora de trecere, viteza comerciala si timpii de stationare.
Ideal ar fi ca ntreaga activitate de transport rutier sa se realizeze pe baza de
trasee prestabilite, nsa, circulatia rutiera se desfasoara sub influenta unor factori
aleatori, care actioneaza independent de ntreprinderea de transport, ceea ce face ca
nu ntotdeauna circulatia rutiera sa se desfasoare pe trasee prestabilite.
Circulatia rutiera se poate efectua fie:
- pe un traseu direct - cnd ntre punctul de ncarcare si punctul de
descarcare exista o legatura directa;
- pe sectiuni - cnd traseul este sectionat si este necesar sa se faca
transbordarea marfurilor din autovehicul n alt mijloc de transport sau din
autovehicul ntr-un depozit. La transportul pe sectiuni, transbordarea este inerenta.
Capitolul 3.
Transporturi turistice
Transportul reprezinta una din componentele de baza ale prestatiei turistice;
el asigura deplasarea turistilor de la locul de resedinta la cel de petrecere a
vacantei, n cazul turismului de sejur, sau pe toata durata calatoriei, n cazul celui
itinerant. Analizat chiar si numai din aceasta perspectiva, serviciul de transport are
un continut complex, viznd, pe lnga voiajul propriu-zis, ansamblul operatiunilor,
conditiilor si facilitatilor legate de organizarea deplasarii fizice a turistilor, a
bagajelor si a marfurilor destinate consumului acestora. Sunt incluse, totodata,
serviciile oferite celor care apeleaza la o forma organizata de turism, ct si
prestatiile efectuate persoanelor ce voiajeaza cu propriile mijloace de transport.
Transporturile turistice, desi evidentiate ca activitate distincta, sunt
reflectate, n cea mai mare parte, n indicatorii globali ai ramurii "transporturi",
ntruct cele doua componente se ntrepatrund, o demarcatie ntre ele fiind dificil
de realizat. Ca exemplu, organizatorii de turism folosesc n proportie nsemnata
serviciile regulate ale societatilor de transport, iar turistii pe cont propriu apeleaza
frecvent la mijloacele de transport n comun, n aceste conditii, caracterizarea
transporturilor turistice nu poate face abstractie de evolutiile nregistrate n sfera
transporturilor n general, att sub aspectul dinamicii, ct si al nzestrarii tehnice.
Dezvoltarea si perfectionarea transporturilor turistice sunt conditionate, asadar, de
progresele din domeniul transporturilor n ansamblul lor si influenteaza, la rndul
lor, dinamica acestora.
Transporturile turistice, abordate ca parte componenta a prestatiei turistice,
prezinta caracteristicile generale ale acesteia:
-
tarii respective. Rezulta de aici ca, de nivelul de dezvoltare a transporturilor si, mai
ales, de organizarea lor, depinde calitatea prestatiei turistice si extinderea activitatii
n sfera turismului. De altfel, majoritatea specialistilor apreciaza ca "programul
adecvat, siguranta, confortul, rapiditatea transporturilor reprezinta preconditia
turismului de masa.
Timpul total de vacanta al unui turist poate fi descompus n doua
componente: timp de transport (calatorie) si timp de sejur, n acest context,
pentru a da o ct mai buna utilizare vacantei, turistul este interesat n efectuarea
unor deplasari rapide, deci cu o cheltuiala de timp minima. Chiar si n cazul unor
forme de turism n care transportul ocupa inevitabil o pondere mare (turism
itinerant, de raliuri), calatorul doreste ca timpul de deplasare sa fie mic, acesta
nereprezentnd n ultima instanta dect un consum auxiliar. Obiectivul de scurtare
a timpului de calatorie este mai evident n cazul deplasarii cu mijloace proprii
unde, pe lnga celelalte inconveniente, intervine oboseala si solicitarea nervoasa a
turistului.
Odata cu intensificarea circulatiei turistice, problema realizarii unor
transporturi rapide capata o importanta deosebita; n primul rnd, in ideea
satisfacerii calitativ superioare a nevoii de calatorie pentru un numar n continua
crestere de turisti si, n al doilea rnd, n vederea exploatarii eficiente a mijloacelor
de transport. Reducerea timpului de deplasare apare ca necesitate si datorita
unei alte tendinte manifestate n evolutia circulatiei turistice, si anume cresterea
interesului pentru calatoriile pe distante lungi si foarte lungi. n conditiile
mentinerii constante a factorului transport, "cu ct cresc distantele ntre resedinta
turistului si locul de petrecere a vacantei, raportul timp de deplasare/timp de sejur
tinde sa se modifice n favoarea celui dinti, determinnd scaderi n activitatea
turistica. Optimizarea relatiei distanta-timp devine, n acest context, elementul
caracteristicile itinerariilor;
intensitatea traficului;
Tabelul 3.1.
Distributia sosirilor de turisti straini pe mijloace de
transport, n cteva tari
ara
n procente -
Mijlocul de transport
Rutier
Aerian
Naval
Feroviar
Marea Britanic
67,6
32,3
0,1
Australia
99,6
0,4
Canada
61,8
36,2
1,6
0,4
Franta
72,0
14,0
7,5
6,5
Grecia
8,1
78,5
11,5
0,3
Italia
72,9
15,7
3,6
7,9
Japonia
97,6
0,4
Mexic
70,5
29,5
Spania
55,5
38,5
2,3
3,7
SUA
26,2
56,9
16,7
Turcia
15,8
72,4
10,7
1,1
- n procente Mijlocul de
transport
plecari
Circulatia
turistica
interna
Rutier
73,1
77,0
66,5*
Feroviar
12,2
14,2
32,9
Aerian
11,4
6,5
0,2
Naval
3,3
2,3
0,4
100,0
100,0
100,0
TOTAL
*
determinat
cu
luarea
calcul
deplasarilor
cu
automobilul
personal.
a terorismului;
verticala sau
multe dintre acestea avnd statutul unor transportatori nationali (flag carrier), n
prezent se manifesta o puternica tendinta de reducere a acesteia; se urmareste fie
privatizarea integrala a companiilor aeriene, fie a unor filiale sau servicii din
domeniu, metodele utilizate fiind de o mare diversitate.
Dezvoltarea transporturilor turistice aeriene este influentata, de pe o parte,
de progresele nregistrate n plan tehnic (productie de aeronave si motoare, sisteme
de navigatie si control al traficului) si, asociat acestora, serviciile oferite de
companiile aeriene, iar pe de alta parte, de evolutiile cererii. Aparitia si consacrarea
unor noi destinatii de vacanta stimuleaza deschiderea de noi rute.
La rndul ei, manifestarea cererii pentru transporturi aeriene ia n calcul
considerente de pret si confort (servicii, viteza de deplasare, siguranta, fluiditatea
calatoriei, conditii de procesare a biletelor), independent sau n comparatie cu alte
mijloace, n acest context, dezvoltarea transporturilor aeriene nscrie ntre
obiectivele sale fundamentale reducerea costurilor si implicit a pretului de vnzare
si promovarea unor sisteme modeme de comercializare a serviciilor.
Pretul calatoriei depinde de costurile de exploatare ale companiilor aeriene,
precum si de o serie de elemente proprii organizarii si anume:
- marimea si tipul navei,
- densitatea traficului si nivelul concurentei,
- regularitatea fluxului cererii si extinderea lui n ambele sensuri,
- tipul cererii (clasa I, business, economica, IT, alte facilitati),
- nivelul minim estimat al gradului de umplere a aeronavei.
de
Transporturile feroviare reprezinta una din cele mai vechi forme de calatorie
si a jucat un rol important n dezvoltarea turismului n prima jumatate a acestui
secol. Pe masura consacrarii unor noi tipuri de mijloace si manifestarii unor noi
tendinte n desfasurarea calatoriilor (destinatii ndepartate de locul de resedinta,
vacante de scurta durata, turism de afaceri etc.), transporturile feroviare au
nregistrat un declin - mai accentuat dupa 1985 -, detinnd astazi un loc modest n
deplasarea turistilor (tabelul 3.1).
Diferentele semnificative existente ntre tari se justifica att prin nivelul de
dezvoltare a tuturor formelor de transport, ct si prin dimensiunile si structura
circulatiei turistice. Un exemplu n acest sens l reprezinta tara noastra, unde
dotarea cu mijloace feroviare este superioara n raport cu celelalte, iar deplasarile
turistilor se fac pe distante medii (n interiorul tarii sau n cele vecine).
Transporturile feroviare manifesta o seama de caracteristici, care motiveaza
optiunea turistilor pentru acestea, locul si perspectivele lor. Este vorba de:
Capitolul 4
Managementul n activitatea de transport
. de planificare
. de programare
. Prognozarea acopera un orizont minim de 10 ani, are un caracter
aproximativ, nefiind obligatorie.
. Planificarea reprezinta baza desfasurarii activitatilor ncorporate ntro companie, n activitatea de planificare, echipa manageriala trebuie mai nti sa-si
strnga toate informatiile privind activitatea companiei, concentrndu-si atentia
asupra punctelor forte si slabe ale acesteia si pentru a sti care din conditiile
exterioare reprezinta o amenintare sau este favorabila dezvoltarii ei.
n ntocmirea planului companiei trebuie realizate urmatoarele etape:
a) enumerarea activitatilor curente;
b)analiza punctelor slabe/forte si a obstacolelor din cadrul companiei si din
afara ei;
c) formularea obiectivelor si stabilirii prioritatilor;
d) elaborarea unei strategii;
e) stabilirea si urmarirea planului de actiune.
a) Enumerarea activitatilor curente cuprinde:
. care sunt principalele activitati curente (ex.: transport frigorific pentru
industria alimentara, transport cu ncarcatura la ntreaga capacitate, curse conform
unui orar fix);
kilometrii
parcursi
fara
ncarcatura,
neplatiti
si
numarul
continuitatea firmei;
. poate fi tratata o problema mai putin importanta deoarece se considera ca
asa este necesar;
. se poate ncepe cu o activitate simpla pentru a se obisnui treptat cu
activitatea mai complexa.
n luarea acestor decizii trebuie avut n vedere gradul n care personalul
poate fi implicat n activitatea de planificare (cunostinte, experienta, capacitate).
d) Alegerea strategiei reprezinta drumul pe care compania vrea sa-l urmeze.
Acest drum trebuie sa fie cel mai acceptabil si fezabil.
Pentru aceasta trebuie luate n considerare urmatoarele aspecte:
Chiar daca aceste cerinte sunt ndeplinite, compania poate functiona bine
numai daca exista o coordonare ntre activitatile ce se desfasoara. Structura
organizatorica constituie cadrul pentru coordonarea activitatilor.
Ea implica:
- definirea sarcinilor;
- alocarea sarcinilor, autoritatii si responsabilitatii;
- ierarhizarea autoritatii si responsabilitatii;
- existenta unor cai de comunicare;
n situatiile mai putin previzibile asa cum se ntmpla n transportul rutier,
sarcinile concrete deriva din operatiile de zi cu zi.
Structura organizatorica, definirea sarcinilor si procedurile reprezinta partea
statica a organizarii, pe cnd comunicarea reprezinta partea dinamica.
din afara companiei, acestea fiind mai bine echipate pentru munca respectiva, n
Europa de est, sarcinile mecanicului sunt mai importante, ntruct drumurile sunt
foarte proaste, autovehiculele neadaptate conditiilor locale, iar disponibilitatea
serviciilor oferite de firmele de reparatii este redusa.
soferii sunt deseori nchiriati pe anumite perioade de timp. Cu exceptia
curselor lungi care trebuie efectuate n cadrul unei perioade de timp stabilite (ex.:
transportul de flori, fructe sau legume), autovehiculele sunt ntotdeauna nsotite de
un singur sofer. Co-soferii sunt folositi n general n activitatile de descarcare.
Restrictia referitoare la numarul de ore pe saptamna, concedii de odihna si de
boala, arata ca numarul de ore disponibil pentru autovehicul > numarul de ore
disponibil pentru sofer, ceea ce duce la angajarea mai multor soferi dect
autovehicule.
C. Coordonarea
Prin coordonare se armonizeaza deciziile si actiunile personalului companiei
spre un acelasi scop general comun. Ea se poate realiza n 2 modalitati:
prima se refera la planificare, deoarece planul reprezinta unul din cele
mai importante mijloace de cooperare;
cea de-a doua, se bazeaza pe considerente organizatorice.
Organizarea prin nsasi continutul sau, reprezinta un instrument de
coordonare cu caracter dinamic. Aceasta se realizeaza n principal prin: procesul de
analiza si rationalizare a sarcinilor, prin folosirea unui sistem informational
eficient, prin structura organizatorica adoptata.
Libertatea de actiune a
subordonatului
Manager,
Manag. Manag.
ia decizii
si ofera Prezinta
si le
deciziile ideile sale
transmite
si cere
parerea
colaborat
Manag.
Prezinta o
deciz.
Dar
declara ca
este gata
sa o
schimbe
Manag.
prezinta
problema,
obtine
sugestii si
ia decizia
Manag.
stabileste
limitele si
cere
colectiv,
sa ia
decizia
ncadrai
limitelor
Manag.
lasa
libertatea
colectiv,
sa aleaga,
cu
respect,
unor
restrictii
precizarea nivelului acestora (faza l din fig. alaturata); de pilda cifra de afaceri a
unei companii de transport (ce reprezinta standardul), este de 500.000.000 lei
reprezinta nivelul acestuia);
compararea ntre rezultatul observat si standard (faza 2 din figura); de
a muncii. In acest context un rol determinant l are studiul muncii, care prin
- venitul pe cursa;
- venitul pe autovehicul;
- venitul total;
- venitul pe client.
Informatii pentru aprecierea politicii operationale:
- venitul pe km;
- venitul pe ora;
- venitul pe camion;
- venitul pe sofer.
numarul
cu orele
disponibile.
Subsisteme informationale ale managementului.
n elaborarea unui astfel de subsistem informational trebuie avut n vedere:
- ce trebuie sa cunoasca un manager pentru a fi n stare sa-si exercite functia
de conducere;
- cnd trebuie sa fie disponibile datele;
- cine trebuie sa furnizeze datele;
- sub ce forma trebuie furnizate.
Nevoia de informatie se poate manifesta sub diverse forme: (ex.: seful
compartimentului de productie al unei companii de transport doreste sa cunoasca
verificarile tehnice periodice care s-au efectuat la autovehiculele din parc pentru a
ntocmi un plan de ntretinere a acestora).
Planificarea informatiei are scopul de a ntrebuinta informatia ntr-un mod
organizat. De aceea trebuie mai nti formulat un plan de afaceri stabilind ceea ce
dorim sa obtinem, n ce mod si n ce perioada.
Planul de afaceri. n planul de afaceri compania si formuleaza obiectivele
pe termen lung si scurt si modul n care aceste obiective vor fi atinse. De la acest
plan se pleaca pentru a stabili planul de productie, planul de marketing, planul
informatiilor. Planul de afaceri cuprinde:
. domeniile n care se desfasoara afacerile firmei (viitorul pietei, finantare,
personal, productie, mediul extern al firmei);
. oportunitatile si obstacolele;
. punctele forte si slabe ale firmei;
. factorii esentiali de succes sau insucces pe termen scurt si termen lung (n
aceasta faza sunt elaborate planurile de actiune pe termen scurt si lung);
Planul informatiilor. Planul informatiilor are la baza planul afacerilor, el
alimenteaza activitatile companiei cu datele necesare. Pentru a elabora planul
informatiilor trebuie parcurse etapele:
. enumerarea activitatilor firmei;
. descrierea relatiilor dintre informatii si activitatile firmei;
. luna;
. pe saptamna;
. pe zi.
n practica s-a constatat ca informatia manageriala strnsa pe durata unei
saptamni este cea mai eficienta.
Foaia de parcurs
Generalitati
Foaia de parcurs este un imprimat cu regim special, prevazut cu serie si
numar.
Prin completarea foii de parcurs se asigura:
. legalitatea circulatiei autovehiculului pe ruta, pentru beneficiarul si n
perioada nscrise de unitatea detinatoare la emiterea foii;
. identificarea autovehiculului si remorcilor tractate, a unitatii detinatoare
si a personalului de bord;
. confirmarea de catre sofer a starii de functionare a autovehiculului, la
plecarea din locul de parcare;
. desfasurarea pe faze a activitatii autovehiculului si confirmarea acesteia;
. nscrierea datelor primare necesare determinarii prestatiilor, tarifului,
consumurilor si retributiei soferului.
primei si ultimei foi de parcurs emise n ziua respectiva din fiecare carnet. Prin
grija compartimentului de exploatare parc auto marfa din autobaza, foile de parcurs
astfel mborderate se transmit la statia de calcul, potrivit programului stabilit de
ntreprindere.
La statia de calcul, grupa de verificare si control date verifica existenta
tuturor foilor de parcurs cuprinse n borderou si corecta nscrierea elementelor si
codurilor din documentele care fac obiectul prelucrarii.
Daca, din diferite motive, unele foi de parcurs nu pot fi introduse n
prelucrare, acestea se returneaza la autobaza cu un borderou ntocmit de grupa de
verificare date, nscriindu-se, pe scurt, la fiecare foaie de parcurs motivul
returnarii. Foile de parcurs napoiate la autocoloana n acest mod, se scad din
borderourile initiat cu care au fost transmise la statia de calcul, nscriindu-se n
dreptul fiecareia numarul borderoului cu care au fost napoiate la autocoloana.
Dupa prelucrare, foile de parcurs se napoiaza la autobaza cu acelasi
borderou de transmitere.
Culegerea si prelucrarea datelor din foile de parcurs la statia de calcul
Prelucrarea integrala a datelor din foile de parcurs la statia de calcul ncepe
cu introducerea de catre operator a tuturor datelor din rubricile casetate, validarea
acestora, dupa care, pe baza programelor se obtin, la perioadele stabilite, listele,
situatiile, fisele de calcul, borderourile etc. corespunzatoare activitatilor care fac
obiectul prelucrarii si anume:
- tarifarea si facturarea prestatiilor;
- evidenta soldurilor la clienti;
n mod direct sau indirect, fiecare din teoriile de motivare recunoaste rolul
pe care l au banii - salariile n comportamentul oamenilor pentru o eficienta
maxima a muncii consumate. Din punct de vedere practic, nu ncape nici o ndoiala
ca salariul sub diferitele lui forme constituie elementul de baza, n determinarea
comportamentului individului pentru o munca productiva si de calitate. Acest rol
trebuie ndeplinit de sistemul de salarizare, att n ansamblul sau ct si de fiecare
element n parte.
Ca urmare, sistemul de salarizare asigura motivarea omului pentru:
a. o continua ridicare a calificarii profesionale (att prin pregatirea teoretica
ct si prin experienta n munca) necesara pentru ndeplinirea unor operatii
concrete;
b. o organizare rationala a muncii, corespunzatoare nivelului de nzestrare
tehnica posibil, de asigurat;
c. desfasurarea activitatii ntr-un ritm normal de munca, care sa asigure un
anumit nivel de productivitate;
d. o calitate a lucrarilor n deplina concordanta cu cerintele clientilor;
e.un climat de munca care sa garanteze o buna cooperare ntre indivizi;
f. asumarea de raspunderi corespunzatoare postului si sarcinilor care le revin.
Pentru a raspunde unor astfel de cerinte care sa conduca la succesul si
continuitatea fiecarei companii, sistemul de salarizare trebuie sa cuprinda mai
multe elemente care luate separat orienteaza comportamentul fiecarui individ spre
realizarea performantelor ce se asteapta de la el.
ansamblului
de
conexiuni
decizionale,
informationale
si
Capitolul 5. Concluzii
Planul National de Dezvoltare pe perioada 2002-2006 in domeniul
transporturilor
Romnia are un sistem extins si diversificat de transport, care necesita, nsa,
mbunatatiri substantiale. In ultima decada s-a depus un efort considerabil pentru
transformarea legislativa si institutionala n domeniul transporturilor pentru a se
asigura conformitatea cu standardele europene si pentru a se mbunatati
infrastructura fizica.
accesul la coridoarele vest-europene, ca si la cele din Europa de Est si de SudEst, este limitat si dificil, din cauza capacitatii reduse de transport si a calitatii
infrastructurii fizice specifice (numai 100 km de autostrazi, drumuri nationale
nemodernizate etc.);
Transportul rutier.
CORIDORUL IX: Helsinki - St.Petersburg - Moscova - Pskov - Kiev Liubashevska - Chisinau - Bucuresti - Dimitrovgrad - Alexandropolis.
Transportul aerian.
Flota aeriana se afla ntr-un amplu proces de modernizare. Prin scoaterea din
exploatare a aeronavelor vechi (n special de fabricatie ruseasca) flota s-a redus de
la 62 de aeronave n 1992 la 31 de aeronave n 2000. La aeroportul international
Bucuresti - Otopeni se deruleaza un program de dezvoltare si modernizare
cofinantat de Midland Bank si Guvernul Romniei.
n domeniul controlului traficului aerian este n curs de derulare un amplu
program de reabilitare si rationalizare a serviciilor de trafic aerian finantat de BEI
si Guvernul Romniei. n prezent se afla n curs de desfasurare un program de
restructurare si pregatire pentru privatizare a companiei TAROM.
Compania nationala TAROM este cel mai mare operator aerian romn, realiznd legaturi
aeriene ntre Romnia si 42 de destinatii externe din Europa, America de Nord, Africa, Orientul
Mijlociu si Orientul ndepartat. De asemenea sunt operate si destinatii interne. Compania
TAROM opereaza cu 21 de aeronave, din care 4 n proprietate, 15 n leasing financiar si 2 n
leasing operational.
Transportul pe apa.
BIBLIOGRAFIE
1.
Alecu
I.
coord.-
Management
agricultura
Editura
Ceres
1997;
2. Alecu I.; E. Merce; D. Pana; L. Smbotin; L Ciurea; I. Bold; N. Dobrescu Managementul exploatatiilor agricole - Editura Ceres, Bucuresti 2001;
3. Ameur G. - Agricultural Extention - Washington D.C., 1994;
4.
1994;
5.
Timisoara 19%;
6.
1975;
7.
Prentince-Hall, 1983;
10. Kubr M. - Management - Consulting, A.M.C.O.R., Bucuresti, 1992;
11. Malassis
Louis
Economie
Agroalmentaire
Ed.
Cujas,
Paris,
1992;
12. Nicolescu, O.; Verboncu I.- Management, Ed. Economica, Bucuresti.
13.
Oancea
Margareta
Managementul
unitatile
zootehnice
Pana
D.,
Pana
D.D.
Management
Agro-Alimentar
Editura
20. Voicu Maria Rusu C. - Conlucrarea interumana n economia de piata, Nr. 2 Editura Danubius, Braila, 1995.
21. Brosura - Europa - Agricultura n Uniunea Europeana n pas cu
timpul;
22. Brosura - Protectia Mediului n Uniunea Europeana;
23.
FAO
Agriculture
in
transition.
Reorffinting
The
Cooperative