Tehnologia Prelucrarii La Rece

Lucrarea de laborator nr.
1
1. Cunoasterea operatiilor, a tantelor i matrielor
1.1. Scopul lucrrii.
Lucrarea are drept scop s prezinte studentilor tipurile de matrite ce se folosesc
n procesul de presare la rece si operatiile ce se pot executa cu ajutorul acestor matrite.
1.2. Materiale, tipuri de matrite, operatii.
1.2.1. Materiale utilizate n procesul presrii la rece.
Semifabricatele destinate presrii la rece se gsesc n majoritatea cazurilor sub form
de table si benzi si mai rar sub form de profile, toate fiind materiale metalice sub
form de aliaje feroase sau neferoase. Se mai utilizeaz si materiale nemetalice ca:
hrtia, cartonul, prespanul si n ultimul timp masele plastice. Natura materialului se
precizeaz n functie de conditiile tehnice impuse produsului ce urmeaz a fi realizat
cum ar fi: rezistenta mecanic, proprietti termice, electrice, magnetice, anticorozive,
greutate, etc, precum si functie de conditiile tehnologice legate de procesul de
fabricatie.
Cele mai des utilizate dintre aceste semifabricate sunt: tabla neagr, tabl pentru
constructii metalice, tabl decapat, benzi din otel, benzi si discuri de Cu, tabl din
alam, etc.
Toate aceste materiale sunt standardizate si se indic: starea de livrare, gama de
grosimi si recomandri de utilizare
1.2.2. Operatiile ce se execut prin presare la rece.
Operatiile de presare la rece se execut la o temperatur inferioar temperaturii de
recristalizare a metalului sau aliajului respectiv, prin tiere si deformare plastic. Ele se
mpart n 2 mari grupe: a) operatii de stantare ce se practic laminatelor subtiri prin
tiere si deformare plastic; b) operatii de matritare aplicate pieselor masive prin
deformare plastic.
Principalele operatii ce se execut prin presare la rece si prezentate n fig. 1.1. sunt:
fig. 1.1.a- tierea (retezarea); b- decuparea; c- perforarea; d- crestarea; e- calibrarea
prin tiere (retezarea); f- tunderea (tierea marginilor); g- curbarea; h- roluirea; indoirea; j- ambutisarea; k- rsfrngerea; l- reliefare; m- fltuirea (cu sau fr band de
adaos); n- agrafarea (asamblarea a dou piese, prin ndoirea uneia din piese, sau prin
crestarea simultan a pieselor).
1.2.3. Matrite ce se utilizeaz n procesul presrii la rece
Sunt dispozitive cu ajutorul crora, prin intermediul elementelor active pe care le
posed, se poate da forma dorit unei piese.
Materialele din care se confectioneaz elementele active ale unei stante sau matrite,
sunt oteluri de scule ca: OSC 8; OSC 10; OSC 12; C 15; C 120; W 23 etc. Stantele si
matritele se clasific dup mai multe criterii: a) dup criteriul tehnologic care la rndul
lor dup diferitele operatii ce le execut, conform celor prezentate si dup modelul de
combinare a operatiilor, sunt simple si combinate (succesive, simultan succesive); b)
dup criteriul constructiv, care la rndul lor pot fi cu elemente de ghidare si fr
elemente de ghidare (cepuri, plci, coloane, cilindrii, ghidaje combinate); c) dup
criteriul de exploatare, care la rndul lor pot fi dup felul avansului (cu avans manual
sau cu avans automat), dup modul de scoatere a pieselor (cu cdere prin orificiul
plcilor active, readucerea piesei n band si eliminarea pe msur ce banda
avanseaz, readucerea piesei la suprafata plcii active si eliminarea manual sau
automat).
n fig. 1.2. sunt prezentate simplificat cteva tipuri de stante si matrite astfel: fig. 1.2.astanta de retezat; b- stanta de decupat; c- stanta de perforat; d- matrita pentru ndoit; ematrita de ambutisat; f- matrita de reliefat.
1.3. Modul de lucru.
1. Se va face identificarea sculelor primite de student n cadrul prezentei lucrri de
laborator precizndu-se: a- dac scula este simpl sau combinat; b- pentru sculele
combinate se va preciza dac sunt cu actiune simultan sau succesiv; c- se va face
schita simplificat a formei constructive a uneia din scule (precizat de
conductorul lucrrii), indicndu-se pe schit denumirea elementelor constructive
ale sculei respective.
2. Se va schita semifabricatul folosit de scul pentru obtinerea unei piese (decupate,
perforate, ambutisate) si se va preciza: a- ltimea semifabricatului de la care
porneste prelucrarea sau diametrul semifabricatului de la care se porneste n cazul
ambutisrii; b- valoarea pasului de avans n timpul prelucrrii, precizndu-se
semnificatia lui si ce element constructiv asigur acest avans de pas; c-se va
specifica tipul elementului de ghidare pe care l posed scula.
1.4. Prezentarea rezultatelor
Rezultatele lucrrii se vor trece ntr-un tabel de forma tabelului 1.1.
Tabelul 1.11
Decupare
Perforare
Ambutisare
l
semif.
Dpl.
matr.
d
poans.
l
semif.
Dpl.
matr.
d
poans.
Dpl.
matr.
d
poans.
D
semif.
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
H pies
(mm)
(a)
Pies
(e)
(b)
Deseu
(f)
(i)
Pies
Deseu
(c)
(d)
(h)
(g)
(l)
(j)
(k)
Fig. 1.1
(m)
(n)
1
2
1,2- prti active

(a)
1
2
1-poanson; 2-plac matrit

(b)

(c )
1
1
2
2
1

(d)

(e)
1-prti active
(f)
2. Clasificarea operatiilor de presare la rece

Operatiile de presare la rece se mpart n urmtoarele grupe:
2.1.
operatii de tiere
2.2.
operatii de ndoire si rsucire
2.3.
ambutisare
2.4.
operatii de fasonare
2.5.
operatii de formare prin presare volumic
2.6.
operatii de asamblare prin presare.
Denumirea operatiilor din cadrul acestor grupe si schitele acestora sunt prezentate n
tabelele 2.12.6.
Poz.
Denumirea
operatiei
Definitie
Schita
2.1. Operatii de tiere

1
Tiere la
foarfece
Tierea dup un contur

deschis cu ajutorul a dou
tisuri asociate, pentru
debitarea materialului
Retezare

deschis n directia
transversal a lungimii
Decupare

nchis pentru separarea
complet a piesei
Perforare

nchis pentru separarea
complet a unei prti din
material numit deseu
Crestare

deschis pentru separarea
incomplet a unei prti de
material
Poz.
Denumirea
operatiei
Definitie
Schita
Slituire

deschis la marginea
semifabricatului
Tunderea
marginilor
Tierea plusului de
material pentru realizarea
nltimii pieselor
ambutisate
Calibrarea prin
tiere
Tierea plusului de
material de la conturul
pieselor
2.2. Operatii de ncovoiere si rsucire

0
ndoire
Modificarea formei unui

semifabricat prin
ncovoierea plan n jurul
unei axe cu o raz de
curbur dat
Curbare
ndoirea tablelor si
benzilor pentru a le da o
form cilindric sau conic
3
Roluire
4
Rsucire n
elice
ndoirea circular a
marginilor unui
semifabricat
Torsionarea unui
semifabricat n elice, astfel
nct sectiunile
perpendiculare pe ax s se
roteasc n jurul axei, unele
fat de altele
Poz.
Denumirea
operatiei
Definitie
Schita
2.3. Operatii de ambutisare

1
Ambutisare
Modificarea formei unui

semifabricat plan ntr-o
pies cav sau mrirea
adncimii unui semifabricat
cav
Tragere pe
calapod
Operatia de deformare a
unui semifabricat plan prin
ntinderea sa cu aplicarea
fortat concomitent a unui
calapod
2.4. Operatii de fasonare

0
Reliefare
Deformarea pentru
executarea unui relief de
mic adncime n vederea
obtinerii unei inscriptii,
unui desen sau pentru
mrirea rigidittii
Gtuire
Deformarea local a unei

piese cave n vederea
reducerii dimensiunilor
transversale
Umflare
Deformare pentru mrirea

dimensiunilor transversale
spre fundul unei piese
cave, dimensiunile la gaur
rmnnd neschimbate
Evazare
Deformare pentru mrirea

progresiv spre extremitate
a diametrului unei tevi
Poz
Denumirea
operatiei
Definitie
Schita
Rsfrngere
Deformarea pentru
reliefarea unui
semifabricat n vederea
formrii unui guler, a unei
flanse sau pentru mrirea
rigidittii
Planare
Deformarea pieselor din

tabl n vederea obtinerii
unei planeitti
mbunttite
Deformarea pentru
Filetare prin reliefarea unui filet din tabl
fasonare
cu pstrarea constant a
grosimii tablei
2.5. Operatii de presare volumic
Refulare
Formare prin presare n

scopul mririi sectiuni
transversale sau pentru
umplerea cavittii unei
matrite cu o parte
materialului
Formare
volumic
Formare prin presare,

pentru umplerea locasului
unei matrite, prin
deformarea ntregului
volum de material
Extrudare
Executarea pieselor cave

cu pereti subtiri sau a
semifabricatelor cu
sectiune mai mic din
semifabricate cu sectiune
mai mare prin curgerea
plastic a metalului ntre
poanson si matrit
Po
z.
Denumirea
operatiei
Definitie
Schita
2
2.6. Operatii de asamblare prin presare
1
Fltuire
Asamblarea a dou table

prin ndoiri paralele cu
muchia, cu sau fr band
de adaos
Agrafarea
Asamblarea a dou piese

prin ndoirea uneia dintre
piese sau prin crestarea
simultan a pieselor
Capsarea
Asamblarea a dou sau mai

multe piese prin
deformarea unor capse, sau
a gulerului uneia din ele,
care strbat gurile
executate n cellalte piese
Bercuire
Asamblarea a dou piese

prin deformarea
convenabil a marginii
uneia din piese peste
marginea celeilalte
Nituire
Asamblarea a dou sau mai

multe piese prin cptuirea
unor nituri care le strbat
Mandrinare
Asamblarea etans a
capetelor de piese cave n
plci metalice, prin
deformarea pretilor lor
Stemuire
Asamblare prin ndesarea

materialului pieselor la
locul de mbinare al lor
pentru etansarea sau
rigiditizarea mbinrii
Dup modul de combinare operatiile de presare la rece se clasific astfel:

Operatii simple- cnd pe o stant sau pe o matrit se execut numai o singur
operatie;
Operatii combinate- cnd pe o stant sau o matrit se execut mai multe faze;
Operatiile combinate pot fi:
Combinate succesiv- cnd pentru obtinerea unei piese finite, semifabricatul
se deplaseaz cte un pas la fiecare curs a culisorului presei n fata
elementelor active corespunztoare fiecrei faze;
Combinate simultan- cnd piesa finit se obtine prin executia mai multor
faze la o singur pozitionare a semifabricatului si o singur curs a
culisorului presei;
Combinate simultan succesiv- cnd piesa finit se obtine prin combinarea
pe o stant sau matrit a operatiilor att simultan ct si succesiv.
3. Clasificarea stantelor si matritelor si reprezentarea

simplificat a unor stante
3.1. Clasificarea stantelor si matritelor
Stantele si matritele se clasific dup:
1. Caracterul operatiilor:
stante de tiere (decupat, perforat, etc.);
matrite de ndoit (ndoire, roluire, curbare, etc.);
matrite de ambutisat
matrite de fasonat (reliefat, bordurat, etc.)
matrite pentru formare prin presare volumic (refulat, extrudat, etc.)
2. Combinarea operatiilor:
stante sau matrite simple
stante sau matrite combinate
simultan
succesiv
simultan-succesiv
3. Modul de ghidare a prtii superioare (mobile) a sculei fat de cea interioar
(fix):
stante sau matrite fr ghidare
stante sau matrite cu ghidare prin diferite elemente cum sunt:
capuri
coloane
plci de ghidare
etc.
3.2. Reprezentarea simplificat a unora dintre cele mai uzuale stante si

matrite
Stante si matrite simple
Denumirea stantei sau matritei
Reprezentarea simplificat
Stant de retezat
Stant de decupat
Stant de perforat
Stant de crestat
Stant de tundere a marginilor
Stant pentru calibrare si tiere
Matrit de ndoit
Matrit de roluit
Matrit de ambutisat
Matrit de reliefat
Matrit de rsfrnt marginile
Matrit de umflat
Matrit de gtuit
Stante sau matrite cu actiune succesiv

Stant de perforat si decupat
Stant de perforat si retezat
Matrit de perforat, retezat si

ndoit
Matrit pentru ambutisare

si decupare
Matrit pentru perforat, rsfrnt

si decupat
Stante sau matrite cu actiune simultan

Stant de perforat si decupat
Matrit pentru retezat si ndoit
Matrit pentru perforat si rsfrnt
Matrit pentru decupat si ambutisat
Matrit pentru ambutisat si perforat
Matrite de formare volumic

Denumirea matritei
Matrit de turtire
Matrit de refulare
Matrit de extrudare
Matrit pentru formare volumic
Lucrarea de laborator nr. 2

Cunoasterea utilajului si reglarea sistemului tehnologic
2.1. Scopul lucrrii
Lucrarea are drept scop s familiarizeze studentii cu utilajul folosit n laborator pentru
efectuarea lucrrilor de presare la rece, cu prtile componente, modul de manevrare si
sistemul de reglare n vederea lucrului.
2.2. Utilaje, prti componente, reglare
2.2.1. Foarfeca combinat tip F.P. 14
Este realizat de ntreprinderea Mecanic Botosani, vederea general fiind prezentat
n fig. 2.1.
Este o masin cu sase posturi de lucru actionate cu mecanisme cu excentric,
mecanisme ce antreneaz saniile port-scule cu ajutorul unor pene rotitoare, aduse n
pozitia cuplat de arcuri spirale.
Batiul este din constructie sudat si poate fi montat pe un podest sau direct pe
fundatie. Prti componente:
1. podest;
2. batiu;
3. foarfec de tabl;
4. foarfec de decupaj marginal;
5. foarfec bare laminate;
6. foarfec de profile;
7. aprtoare volant si motor de antrenare;
8. poansonez;
9. grinotez.
Masina poate lucra n regim de lucru lovitur cu lovitur si regim de lucru continuu. Se
utilizeaz pentru materiale cu r=45 daN/cm2.
Caracteristicile tehnice mai importante ale foarfecii combinate F.p.-14 sunt: foarfeca de
tabl poate debita tabl sau band de grosime maxim 14 mm; foarfeca pentru bare
laminate poate debita profil rotund cu 45 mm si profil ptrat cu latura de 40 mm;
foarfeca de decupaj marginal asigur dintr-o singur tiere un decupaj dreptunghiular
de 90x50x10 mm; foarfeca de profile asigur o tiere L si T la 90 de 120x120x12 mm
si la 45 de 80x80x10 mm; poansoneza asigur perforarea la un material cu grosimea
maxim de 16 mm si un diametru de 30 mm si este actionat de un motor asincron
trifazat cu o putere de 5,5 kW si o turatie de 1440 rot/min; grinoteza poate decupa
dup contur grosimi de 4 mm si este actionat de un motor asincron trifazat cu o putere
de 1,1 kW si o turatie de 1410 rot/min. Lungimea masinii este de 1825 mm fr

grinotez si 3495 mm cu grinotez, nltimea 2005 mm iar ltimea 825mm.
n figurile urmtoare sunt prezentate sculele mai semnificative ce se instaleaz pe o
foarfec combinat astfel:
n fig. 2.2.a sculele pentru foarfeca de tiat tabl asamblate iar fig 2.2.b un cutit n
sectiune. Cele dou cutite sunt egale si interschimbabile avnd fiecare 4 muhcii
active astfel c, dup uzura unei muchii, cutitul se poate ntoarce astfel ca alt
muchie s intre n lucru.
n fig. 2.3.- scule bare laminate care se compun din dou plci tietoare montate
una pe batiu iar ceallalt pe sania foarfec de tabl. Pentru a se evita deformarea
capetelor barelor laminate la debitat, orificiile de intrare s fie mai mari cu
maximum 35 mm dect dimensiunea profilului.
n fig. 2.4.- sunt prezentate dou plci, una fix ce se monteaz pe batiu si alta
mobil ce se monteaz pe sanie. Jocurile dintre cele dou plci se reglez prin
introducere de adaosuri sub p73 bridele de fixare. Pe aceste plci se monteaz
cutitele de lucru fig. 2.5.
n fig. 2.6.- sunt prezentate sculele pentru grintonat. Ele se folosesc pentru tiere
circular, dup trasaj sau operatii speciale cu scule adaptate.
Reglajul general al foarfecii combinate si reglajul posturilor de lucru se face astfel:
reglajul frnei se face cnd apar bti usoare ale penei rotitoare prin demontarea
aprtoarei si strngerea suruburilor de ntindere a benzii frnei, reglajul saniei pentru
foarfeca de tabl se face prin slbirea contrapiulitelor suruburilor de fixare frontal si
lateral; se strng acestea pn la blocarea lor; se revine la 1/16 dintr-o rotatie si se
strng apoi contrapiulitele; pentru sania foarfec profile, reglajul frontal se face la fel
ca la foarfeca de tabl prin surubul frontal iar reglajul lateral se face cu surubul de
reglare al penei dup ce a fost slbit surubul de fixare al ei si contrapiulita surubului de
reglare.
La blocarea surubului de reglare se revine cu 1/16 dintr-o rotatie, se strnge apoi
contrapiulita si surubul de fixare.
Pentru poansonez, reglajul lateral al saniei berbec se face ca la sania foarfec de
tabl. Reglajul frontal se face prin slbirea suruburilor de blocare a penelor reglabile,
se slbesc contrapiulitele stifturilor de reglare, se strng stifturile de reglare pn la
blocare, se revine cu dintr-o rotatie, dup care se strng contrapiulitele si suruburile
de blocare. Pentru grinotez dup un grad de uzur accentuat, cnd tija berbecului
capt un joc prea mare, atunci se slbesc suruburile de blocare a bucsei conice, se
roteste aceasta pn se obtine un joc corect, dup care se strng suruburile de blocare.
Pentru scule la foarfeca de tabl jocul functie de grosimea materialului se ia de 0,41,3
mm pentru grosimi ntre 4 si 14 mm, joc ce se realizeaz cu adaosuri, domeniu valabil
si pentru foarfeca de decupat marginal. La foarfeca de bare laminate, jocul trebuie s
fie ntre 0,30,5 mm, iar pentru grinotez, jocul trebuie s fie de 710% din grosimea
tabei care se taie.
2.2.2. Presa cu excentric tip PAI-16

Exist n laborator si este construit de ntreprinderea Mecanic Orstie. Sunt
destinate pentru a executa n limite admisibile lucrri variate de stantare, ndoire,
ambutisare, precum si strngeri prin presare, nituire, etc. Sunt prese cu cuplaj cu pan
rotitoare si lucreaz fie n regim de lucru lovitur cu lovitur, fie n regim de lucru cu
lovituri repetate. Lucreaz la tensiunea normal de serviciu de 380V si o frecvent de
150 Hz. Cteva din caracteristicile tehnice mai importante: forta maxim de presare 16
tf; numrul curselor duble pe minut-140; domeniul de reglare al cursei 8-76 mm;
dimensiunile mesei 450x310 mm; diametrul gurii de trecere din mas-150 mm;
locasul din berbec pentru prinderea sculei (x adncimea) 40x65 mm; reglarea
lungimii bielei 60 mm; deschiderea de trecere prin batiu spre spate -250 mm; puterea
motorului 1,5 kW; nclinarea maxim a mesei 30; lungimea presei 1000 mm; ltimea
nenclinat 1250 mm; ltimea nclinat 1515 mm; nltimea 1940 mm; masa presei cca.
1350 kg.
n fig. 2.7. este prezentat vederea general a presei PAI-16 p73, n care:
1. tabloul electric
2. suport de tensiune al batiului cu posibilitti de nclinare la 10,20 si 30
3. montatul n form de C al presei
4. masa presei fixat pe batiu
5. pompa centralizat de ungere
6. berbecul
7. aprtoare volant
8. motor electric de actionare a volantului
9. frn cu saboti pentru oprirea corect a berbecului n pozitie superioar
10.cric pentru realizarea nclinrii batiului
11.volantul presei.
Desi mecanismele presei sunt reglate corect de ctre uzinele constructoare, n timpul
exploatrii pot s apar dereglri sau situatii n care este necesar o nou reglare.
Pentru inginerii mecanici, este important s cunoasc deplasarea si reglarea berbecului
si mecanismului de declansare si actionare.
n fig. 2.8.este prezentat schema privind deplasarea si reglarea berbecului astfel:
pentru reglarea berbecului 5 se slbeste surubul de fixare 8 si prin intermediul cricului
9 al tijei 10 se roteste tija bielei 19 ntr-un sens sau altul, berbecul 5 urcnd sau
cobornd. Dup reglare se strnge surubul de fixare 8. Pozitia limit a reglajului este
atins cnd tija filetat 19 este blocat pe boltul 7. Dac berbecul 5 prezint btaie
nseamn c exist joc ntre elementele lagrului sferic si capul sferic 15 al tijei bielei.
Btaia se nltur prin strngerea capacului 13 dup ce a fost slbit surubul 11 si piulita
12. Dac nu se poate nltura btaia, se demonteaz capacul 13 si se scot unul sau mai
multe inele de adaos 14, inele ce au grosimi diferite si deci jocul se poate nltura usor.
Lagrul sferic nu trebuie s se blocheze si de aceea se unge periodic prin ungtorul 20.
Pentru reglarea ghidajelor berbecului 1 si 6 se desfac suruburile de fixare 2 ale
ghidajului reglabil 1 si cu ajutorul surubului 4 al penei 3 se nltur jocul dup care se

strng suruburile 2. Matrita 18 se fixeaz n berbecul 5, prin cepul 17 si surubul de
fixare 16.
n fig. 2.9. este prezentat schema de reglare a mecanismului de declansare si
actionare.
Mecanismul de declansare si actionare 4 functioneaz sub actiunea electromagnetului
1 care actioneaz axul cu cioc 10, fcndu-l s elibereze sau s cupleze pana rotitoare
11, care se roteste n locasul sau si produce solidarizarea. La ncetarea actiunii
electromagnetului se revine la pozitia initial. Declansarea se realizeaz n dou
regimuri de lucru. Pentru a lucra n regimul de lucru lovitur cu lovitur, se prinde
prghia 7 de prghia 6 cu ajutorul boltului 8, iar pentru regimul de lucru cu lovituri
repetate, se prinde prghia 9 de prghia 6 tot cu ajutorul boltului 8.
Cursa electromagnetului 1 se realizeaz cu ajutorul suruburilor cu ochi 2 si 5, al
ntinztorului 3 si piulitei 4. Reglarea se face prin stabilirea pozitiei de repaus a
miezului electromagnetului pentru ca n pozitia cuplat miezul s fie ntodeauna la
captul de curs.
O schem simplificat simplificat a functionrii mecanismului excentricului este
prezentat n figura 2.10.
Manivela 5 actioneaz asupra bielei 7 prin intermediul bucsei excentrice 1, care este
solidarizat cu arborele presei prin intermediul mansonului cu ghidare 4 si al penei.
Piulita 3 strnge mansonul 4 pe bucsa excentric 1, care fiind prevzut cu ghiare,
cupleaz cu ghiarele mansonului 4. Astfel miscarea de rotatie se transmite prin
intermediul penei la mansonul 4 si apoi prin intermediul ghiarelor la bucsa excentric
1. Prin solidarizarea bucsei excentrice cu arborele piesei se formeaz un excentric
reglabil, mrimea rezultant a excentrittii putnd fi modificat dup pozitia de cuplare
a bucsei excentrice 1 cu manivela 5. Dac excentrittiile manivelei si bucsei sunt de
acelas sens, rezult excentricitatea maxim.
Rmax=r1+r2 deci cursa maxim este Mmax=2(r1+r2) conform figurii 2.10.
Dac excentrittile manivelei si bucsei sunt n sensuri diferite (diametral opuse),
rezult excentritatea minim.
Rmin=r1-r2 deci cursa minim este Hmin=2(r1-r2).
Reglarea piesei cu excentric poate comporta efectuarea urmtoarelor operatii:
a) se stabileste si se regleaz valoarea cursei de lucru, cursa ce rezult din datele
procesului de stantare si constructia sculei
b) se coboar berbecul prin rotirea volantului la punctul mort inferior
c) se scurteaz lungimea bielei pn ce scula se poate introduce usor pe masa presei,
scula fiind n pozitie nchis
d) se coboar berbecul din surubul bielei pn intr cepul n lcasul su si berbecul se
aseaz fortat pe placa cap, se strnge cepul si se scurteaz putin biela pentru a slbi
scula, iar placa de baz se fixeaz prin bride de masa presei
e) se reglez din surubul bielei pozitia de nchidere a sculei
f) se verific functionarea n gol a sculei si apoi se execut cteva piese de prob.

La pozitia punctului mort inferior, elementele active nu au voie s ias din placa de
ghidare-desprindere si deasemenea bucsile de ghidare nu trebuie s ias de pe
coloanele de ghidare.
n cadrul laboratorului exist si presa PE-6, a crei fort maxim este de 6 tf, reglarea
si functionarea fiind la fel ca la presa PAI-16. Verificrile ce se efectueaz pentru
determinarea preciziei preselor cu excentric pn la 16 tf, sunt urmtoarele:
a) planeitatea suprafetei mesei, prin asezarea unui lineal pe suprafata mesei n diferite
directii, iar cu ajutorul spionilor se determin distanta dintre lineal si mas.
Abaterea maxim admis numai sub form de concavitti este de 0,06 mm/1000
mm;
b) planeitatea suprafetei inferioare a berbecului, se face la fel ca la planeitatea
suprafetei mesei, abaterea maxim sub form de concavitti fiind tot de
0,06mm/1000 mm;
c) verificarea jocurilor dintre ghidajele berbecului si ale batiului se face prin coborrea
n pozitia cea mai de jos a berbecului si cu ajutorul spionilor se determin jocul din
ghidaje simultan n dreapta si stnga, msurrile fcndu-se n lungul ghidajelor. Se
elimin prin apsare jocul din ghidaje pe o parte si se determin cu spionii jocul
total pe ceallalt parte. Pentru o distant ntre ghidaje de 361500 mm, abaterea
admisibil este de minim 0,06 mm si maxim 0,12 mm.
d) paralelismul dintre suprafata mesei si suprafata inferioar a berbecului se determin
conform fig. 2.11.a. Pe masa presei se aseaz o plac de control, iar pe aceasta
comparatorul cu suportul su. Msurrile se fac n dou plane si anume:
n planul de simetrie al presei
ntr-un plan perpendicular pe primul
e) perpendicularitatea cursei berbecului fat de suprafata mesei se determin ca n fig.
2.11.b. Pe masa presei se aseaz placa de control, iar pe aceasta un echer de
control. n alezajul pentru fixarea cepului n berbec se fixeaz un suport cu un
comparator, care palpeaz pe suprafata echerului. Msurrile se fac n dou plane si
anume:
ntr-un plan perpendicular pe acesta
f) paralelismul axei alezajului din berbec si cursa berbecului se determin ca n fig.
2.11.c. n alezajul pentru fixarea cepului sculei n berbec se fixeaz un dorn de
control. Pe masa presei se aseaz un suport comparator, care palpeaz dornul de
control pe o generatoare. Msurrile se fac n dou plane si anume:
ntr-un plan perpendicular pe acesta
g) btaia radial si axial a volantului se determin ca n figura 2.11.d. Msurrile se
fac prin palparea suprafetelor volantului n timp ce acesta se roteste.
Lucrarea se continu n statia de pulberi a Faculttii de Mecanic, unde studentii vor

cunoaste presele hidraulice de 100 tf. Presa hidraulic PH-100, are forta nominal de
100 tf si este destinat operatiilor de ambutisare adnci, ndoiri simple si complexe,
ndreptri montaje prin presare, putnd fi folosit si la operatiile de matritare.
Principalele elemente componente le reprezint batiul, masa presei, montatul, cilindrul
principal de lucru si pistonul de lucru. Pistonul coboar sau urc dup cum uleiul sub
presiune trece din rezervor, antrenat de pomp, ntr-o parte sau alta a pistonului,
dirijarea uleiului fiind fcut de distribuitorul de presiune si distribuitoarele de
comand.
La presele hidraulice, reglarea cursei active a berbecului nu constituie o problem.
Aceasta se regleaz rapid prin sertrasele de distributie, iar forta disponibil a presei
rmne constant si egal cu forta nominal, indiferent de lungimea cursei berbecului.
2.3. Modul de lucru
Studentii vor identifica prtile componente ale foarfecii combinate, presei cu excentric
si presei hidraulice si vor face schematic schitele acestora. Sub directa supraveghere a
conductorului lucrrii, vor contribuii mpreun cu tehnicianul la reglarea jocurilor de
la foarfeca de tiat tabl, foarfeca de profile si bare laminate, grinoteza si poansoneza
si vor verifica jocurile existente dintre scule functie de grosimea semifabricatelor ce
urmeaz s se debiteze. Un grup de 2-3 studenti vor trebuii s regleze cursa berbecului
de la presa cu excentric si presa hidraulic pentru diferite tipuri de matrite si vor fixa
matritele n alezajul berbecului, urmnd s efectueze cteva curse de mers n gol dup
ce au fost fcute verificrile de rigoare de conductorul lucrrii sau tehnician.
2.4. Prelucrarea rezultatelor

Dup realizarea etapelor prevzute la puncul 2.3. fiecare student va completa un tabel
de forma tabelului 2.1.
Foarfec combinat
Pres cu excentric
Material
Iopt.
Iexis.
Material
g(mm)
(mm)
(mm)
g(mm)
form
l(mm)
Operatie
Pres hidraulic
hpoanson.
Material
(mm)
g(mm)
Operati
e
hpoanson.
(mm)
l(mm)
7
8
6
5
3
2
Fig. 2.1.
30
90
30
b)
a)
Fig. 2.2
Plac mobil
Plac fix
Fig. 2.3
Fig. 2.4
90
2
1x45 1x45
A-A
4
Fig. 2.5
B-B
A 30
1x45
B
16
Cutit inferior
Fig. 2.6
4
30
1x45
Cutit superior
l4
8
7
h3
6
5
4
3
2
h1
11
10
1
h2
l1
l3
Fig. 2.7
4
1
l2
7
19
8
2
13
3
20
5
15
6
Fig. 2.8
9
10
11
12
14
16
17
18
1
3
2
A.B.E.
R
A.N.
A.A.
11
10
6
7
2
3
4
5
9 8 7
8
Fig. 2.9.
Fig.2.10.
(b)
(d)
(c)
Fig. 2.11

Precizia si calitatea pieselor obtinute prin decupare, perforare
si ambutisare
3.1. Scopul lucrrii
Lucrarea are ca drept scop s prezinte studentilor defectele ce se pot ntlni n timpul
prelucrrii tablelor subtiri prin presare la rece si modul lor de remediere sau
prentmpinare.
3.2. Defecte ce apar la decupare, perforare si ambutisare si remedierea
lor
3.2.1. Defecte ce apar la decupare-perforare
Piesele din tabl prelucrate prin decupare-perforare trebuie s aib suprafata rezultat
n urma forfecrii neted si fr bavuri, rupturi sau fisuri si pe ct posibil s fie plan.
Factorii ce influenteaz precizia si calitatea pieselor sunt:
a) constructia si starea piesei;
b) forma si dimensiunile pieselor de stantat;
c) grosimea si propriettile mecanice ale materialului din care se execut;
d) valoarea si uniformitatea jocului dintre prtile active ale stantei;
e) starea muchiilor tietoare ale elementelor active ale stantei (uzate sau nu)
f) constructia stantei (cu sau fr coloane de ghidare, cu sau fr fixarea
semifabricatului).
Att forma si dimensiunile piesei de executat, ct si calitatea materialului si grosimea
acestuia, impun respectarea unui anumit joc ntre elementele active ale stantei (asa
numitul joc optim). n fig. 3.1. se prezint pozitionarea jocului optim ntre elementele
active ale matritei, joc ce trebuie s fie uniform pe circumferint pentru a nu se
deteriora ntr-un timp prea scurt muchiile active ale sculei si pentru a nu rezulta dup
tiere suprafete necorespunztoare calitativ. Dac jocul dintre elementele active este
egal cu jocul optim, fisurile de forfecare ce se formeaz ntre muchiile tietoare ale
plcii active si poansonului coincid rezultnd o suprafat neted si putin nclinat. n
fig. 3.2. se arat fazele care se disting n timpul desfsurrii procesului de tiere.
Aceste sunt:
faza deformatiilor elastice
faza deformatiilor plastice si de rupere a materialului.
n timpul fazei deformatiilor plastice ntre materialul piesei, respectiv orificiul din
deseu, si elementele active au loc frecri puternice, pe zonele respective din piesedeseu putndu-se observa aparitia a cte un inel caracteristic lucios (fig. 3.2.a.). n
momentul strngerii si depsirii rezistentei la rupere, ntre muchiile elementelor active
se propag fisuri de forfecare sub unghiul ducnd la separarea piesei din deseu.
Suprafata de forfecare este usor conic si are un aspect rugos, satisfctor din punct de
vedere al calittii (fig. 3.2.b.).
Dac jocul ntre elementele active ale sculei este egal cu jocul optim se obtin suprafete
bune calitativ (fig. 3.3.a); dac j<jopt fisurile nu mai coincid ntre ele ci se propag
paralel n materialul semifabricatului, la o anumit distant unele de altele, iar n
momentul separrii piesei, stratul de material situat ntre planele de forfecare se rupe
(fig. 3.3.b). Cnd j>jopt concomitent cu formarea fisurilor de forfecare are loc o
ncovoiere a semifabricatului , iar piesele otinute vor avea bavuri mari si margini
neuniforme, n special cnd grosimea semifabricatului este mic, g<= 1 mm.
Valoarea jocului optim se poate calcula analitic fiind cunoscut c:
fisurile de forfecare din semifabricatul supus tierii ncep s se formeze la o
anumit ptrundere relativ c a poansonului n material, valoarea specific
fiecrui material fiind:
C
hf
; unde
hf ptrunderea absolut a poansonului la care ncepe fisurarea

g grosimea semifabricatului
fisurile propagate dinspre muchiile tietoare se suprapun pentru jocul optim si se
propag sub unghiul (fig. 3.4.). n acest caz putem scrie:
jopt 2
2
g h f tan
hf
jopt 2 g l tan
g
jopt 2 g l C tan
mm
n practica proiectrii stantelor se precizeaz un joc minim admisibil pe baze tabelare,

cu valori experimental stabilite.
Formarea bavurilor de-a lungul conturului pieselor obtinute prin decupare-perforare are
loc si n cazul cnd muchiile tietoare ale sculelor stantei sunt uzate, chiar dac jocul
dintre ele este egal cu jocul optim. n cazul tierii materialelor relativ groase, rotunjirea
muchiilor tietoare datorit uzurii nu influenteaz sensibil calitatea tieturii, dimpotriv
o rotunjire pn la 0,1 mm a muchiei contribuie la cresterea durabilittii muchiei de
tiere. La tierea materialelor subtiri (sub un mm), uzura muchiilor tietoare se resimte
puternic cum se vede n fig. 3.5.
La uzura poansonului (fig 3.5.a) piesa decupat prezint bavuri pronuntate, margini de
tiere neregulate, precum si o bombardare puternic a fundului.
Dac sunt uzate muchiile active ale plcii matrit, apar bavuri pe marginea orificiului
perforat (fig. 3.5.b.). Datorit faptului c n exploatarea stantelor intervin uzuri att
asupra plcii matritei ct si asupra poansonului, apar defecte att la piesa decupat ct
si la piesa perforat (fig 3.5.c). Teoretic dimensiunile piesei decupate rezult dup
dimensiunea plcii active, iar dimensiunea orificiului de perforat dup dimensiunea

poansonului.
Pentru a se realiza precizia dimensional corespunztoare a piesei, se va tine cont la
proiectarea elementelor active dac piesa trebuie s se ncadreze ntr-un anumit cmp
de tolerant, sau are cote libere.
Precizia de executie a elementelor active ale sculei, trebuie s depseasc cu una
dou clase precizia de excutie a piesei. Considernd la decupare o pies ale crei
dimensiuni sunt tolerate D AS
Ai rezult: - tinnd cont de conditiile de uzur, dimensiunea
nominal a orificiului din placa matritat se va lua cea mai mic posibil si anume
egal cu dimensiunea limit inferioar a piesei D+As. Abaterea inferioar a orificiului
din placa matritat nu poate fi negativ deoarece ar nsemna c dimensiunea efectiv a
orificiului Da este mai mic dect D+Ai ceea ce duce la rebutarea pieselor. Din conditii
de durabilitate ea se alege zero iar cea superioar se va alege cu toleranta de executie a
plcii matrit Ta.
Rezult c:
Da D Ai 0
Ta
mm
Diametrul poansonului Dp se obtine din diametrul plcii matrit, din care se scade jocul
minim. Se adopt jocul minim deoarece n decursul exploatrii el creste datorit uzurii.
Abaterea superioar pentru poanson nu poate fi pozitiv deoarece valoarea efectiv a
jocului ar putea ajunge la valoarea jocului minim, si din conditii de durabilitate se
alege zero. Abaterea inferioar va fi dat de toleranta de excutie pentru poanson.
Rezult c:
D p D Ai j min T
0
mm
n cazul perforrii, fiind dat dimensiunea initial a orificiului de perforat d As

Ai rezult
c: -din conditii de uzur, dimensiunea poansonului se va lua maxim posibil d+A s,
putnd lucra pn la dimensiunea d+Ai. Abaterea superioar a poansonului nu poate fi
pozitiv ntruct ar rezulta un orificiu mai mare dect d+As deci rebut, si din motive de
durabilitate se va lua zero. Cea inferioar se va lua din toleranta de executie a
poansonului cu semn negativ.
Rezult c:
d p d As T
0
mm
Diametrul orificiului din placa matritat se va lua egal cu diametrul poansonului la care
se adaug jocul minim. Abaterea inferioar a orificiului nu poate fi negativ deoarece
ar diminua jocul minim, si din conditii de durabilitate se ia zero. Cea superioar se va
lua din toleranta de executie a plcii matrit.
Rezult c:
d a d As j min 0
Ta
mm
n situatia n care piesa nu este tolerat, deci nu prezint Ai si As, relatiile de mai sus
devin:
La decupare:
Da D0 Ta mm
D p ( D j min ) 0 Tp
La perforare:
d a d j min 0
Ta
mm
mm
jocul minim poate fi stabilit cu relatia: j min Ki g mm
unde:
g = grosimea semifabricatului;
Ki= cot parte din grosimea semifabricatului si tine seama si de duritatea
materialului n cauz. Valoarea lui Ki se ia:
0,05
- pentru materialele moi (cupru, alam, otel moale)
0,065
- pentru materialele de duritate medie (OL38, OL42)
0,07
- pentru materialele dure (OL50, OL60)
0,0850,1- pentru materiale foarte dure (OL70, duraluminiu)

n realitate datorit caracterului elastoplastic al deformrilor din zonele nvecinate
suprafetei de forfecare, att piesa decupat, ct si orificiul perforat nu-si pstreaz
dimensiunile. Diametrul piesei decupate devine mai mare dect orificiul din placa
matrit, iar diametrul orificiului devine mai mic dect diametrul poansonului (fig. 3.6).
p= Dp-dg mm
a= dp-Da mm
unde:
- deformatia elastic a orificiului perforat;
- deformatia elastic a piesei decupate;
Dp - diametrul poansonului;
Da - diametrul plcii active.
Bavurile si neregularittile ce apar la piesele decupate, perforate se remediaz fie prin

operatii suplimentare de tiat (curtire) fie utiliznd matrite speciale.
3.2.2. Calitatea pieselor ambutisate
Neajunsurile esentiale calitative ale pieselor ambutisate )nesocotind ruperile ce duc la
rebutare) sunt:
aparitia cutelor pe peretii laterali ai piesei;

subtierea peste msur a peretilor n zona de racordare dintre fund si peretele lateral
si respectiv pe peretele lateral
abaterile de la dimensiunile aferente sectiunii transversale (diametru).
Aparitia cutelor este urmarea pierderii stabilittii formei portiunii n flans a

semifabricatului. Fenomenul intervine n procesul redistribuirii excedentului de
material din portiunea respectiv, n baza solicitrilor de compresiune tangential care
actioneaz n aceast zon. Tendinta formrii cutelor este cu att mai pronuntat, cu
ct semifabricatul este mai subtire si adncimea de ambutisare mai mare (coeficientul
de ambutisare m1=d1/D mai mic). Jocul exagerat de mare conduce ntodeauna la
formarea cutelor pe peretii piesei.
Pentru evitarea formrii cutelor, se actioneaz prin fixarea portiunii n flans a
semifabricatului n curs de deformare dac g/D< 1,5, iar dac g/D>2 se poate lucra si
fr fixarea semifabricatului. Forta de fixare trebuie s fie suficient de mare pentru a

retine formarea cutelor, dar nu att de mare nct s blocheze trecerea portiunii de
flans a semifabricatului spre spatiul jocului dintre poanson si placa matrit, fapt ce
duce la subtierea peste msur a peretilor datorit aparitiei unei forte de ntindere
radiale exagerat de mari. Deci forta, respectiv presiunea de fixare a semifabricatului,
va avea limite admisibile, att n ce priveste valoarea inferioar ct si superioar a
acesteia. Intervalul de valori recomandabil, ca si coeficient al presiunii de fixare q
depinde de natura materialului semifabricatului, de grosimea relativ a acestuia, ct si
de coeficientul de ambutisare de la operatia dat.
Conform notatiilor din fig. 3.7. presiunea de fixare are expresia:
D
q
l
d 1
0,5 d 1
r
100 g
daN/mm2
Forta de fixare are expresia:

Q1
2
D d 1 2 a1 q
4
daN
Forta de fixare Q1 a semifabricatului, influenteaz si valoarea fortei necesare pentru

ambutisare Fa1 prin intermediul fortelor de frecare dintre flansa semifabricatului n curs
de deformare si scul.
Forta total Ftot.1 necesar procesului este:
Ftot.1=Fa1+Q1 daN
Fa1=1,2 g r (D-d1) daN
Abaterile de la forma geometric impus piesei, sunt cauzate de prezenta deformatiilor
elastice n materialul supus prelucrrii (arcuiri).
Valoarea abaterilor de la diametru d si repartitia acestora dup nltimea piesei
depinde de:
jocul dintre elementele active ale sculei (joc raportat la grosimea semifabricatului);
materialul supus prelucrrii concretizat prin: plasticitate, anizotropie, grosime de
semifabricat;
piesa de executat, precizat ca form (fr sau cu flans) si dimensiunile sectiunii
transversale (raportate la g).
3.3. Modul de lucru

Experimentrile se vor face pe o pres cu excentric PAI 16 pe care se vor monta
diferite stante de decupat si perforat si presa hidraulic de 100 t pe care se vor monta
matrita pentru ambutisat. Se va urmrii:
influenta mrimii jocului de tiere asupra calittii tierii, urmrind stabilirea jocului
optim pentru materiale cu grosime de 2 mm din otel si aluminiu;
influenta uzurii muchiilor active ale poansonului si plcii matrit asupra materialului
n cazul jocului optim;
Pentru acelasi material se vor determina:
mrimile deformatiilor elastice ale piesei decupate si orificiului perforat si se va

trasa diagrama =f(j) pentru otel si aluminiu cu grosimea de 2 mm;
intervalele de valori recomandabile pentru presiunea de fixare Q a unor materiale de
plasticitate diferit si se vor face ambutisri cu reglaje diferite a fortei de fixare Q1;
variatia fortei de ambutisare Ftot.1 n functie de valoarea fortei de fixare Q 1 pentru
cazuri date (material, g, m1, I constante);
d=f(h)

Rezultatele se trec n tabele de forma tabelului 3.1. si 3.2.
tabelul 3.1.
Nr.
nc.
Material
Calit
Diam.
plcii
active
Diam.
poansonului
Gros.
Jocul
Efectiv
Optim
Raza
muchiei
active
sau
Diam.
piesei
decup.
Diam.
Piesei
perforate
Deformarea
elast.
a
piesei
Deformarea
elast.
a
orif.
uzura
(mm)
Dp
(mm)
Dp
(mm)
(mm)
(mm)
nltime
bavur
(mm)
Obs
asupra
calit
tabelul 3.2.
Material STAS r=
daN/mm
c=
daN/mm
Calitatea piesei
Nr. ncerc.
Fa1 (daN)
Q1 (daN)
q (daN/mm 2)
cu cute
bun
rupt
(mm)
(m)
Obs.
Dp
jopt/2
jopt/2
Da
hf
fig. 3.1.
fig. 3.2.
(a)
b
a
fig. 3.3.
(b)
(c)
jopt.
hf
fig. 3.4.
(b)
(a)
Q1 (c )
Fa1
fig. 3.5.
Dp
p
dg
fig. 3.6.
dp
Fa2
fig.3.7.
d1

Determinarea fortelor de tiere
4.1. Scopul lucrrii
Lucrarea are drept scop s familiarizeze studentii cu modul de determinare al fortei de
tiere att dup contur nchis ct si dup contur deschis n situatiile cnd muchiile
tietoare ale sculelor sunt nclinate sau paralele.
4.2. Determinarea fortei functie de pozitia muchiilor active
Tierea intervine datorit actiunii perechii de muchii tietoare a sculei asupra
semifabricatului, muchii ce pot fi paralele sau nclinate sub actiunea fortelor transmise
de scul, semifabricatul intr ntr-o stare de tensionare caracteristic forfecrii pure,
deci semifabricatul n zona cea mai puternic tensionat este solicitat n plan dup o
directie de ntindere si dup alta de compresiune asa cum se vede n fig. 4.1.
Deformarea semifabricatului cuprinde 3 faze si anume: la nceput apar deformri
elastice, odat cu cresterea tensiunilor apar deformri plastice, ca n final s apar
fisurile de forfecare care cuprind ntreaga suprafat a materialului, fisuri ce apar n
momentul ptrunderii n material a muchiei active pe o adncime de 2050% din
grosimea semifabricatului, functie de plasticitatea acestuia.
Fisurile se propag dup un unghi =46 ntre muchiile active, conditiile optime ale
tierii aprnd atunci cnd fisurile ce pornesc dintre cele dou muchii active se
suprapun pe aceeasi suprafat din interiorul semifabricatului cum se vede n fig. 4.2.
n situatia n care jocul dintre muchiile active nu este jocul optim, fisurarea se produce
dup un volum, deci consum de energie suplimentar, rezultnd o calitate a suprafetei
tiate inferioare cum se vede n fig. 4.3. Este necesar ca jocul dintre muchiile active s
fie egal cu jocul optim.
n zona de tiere materialul sufer modificri structurale care constau n deformri si
frmitri ale gruntilor metalici. Apare deci ecruisarea, adncimea stratului ecruisat
extinzndu-se la valori ntre 0,20,5 din grosimea semifabricatului. n fig. 4.4. sunt
prezentate aspecte ale straturilor din zona de tiere functie de fazele si deformatiile ce
apar astfel:
n zona A - straturile superioare datorit deformatiilor plastice ale procesului de
tiere, sunt rotunjite;
n zona B - apare un strat lucios care indic frecrile n momentul ptrunderii sculei;
n zona C - apare un strat rugos datorit propagrii fisurilor de forfecare din fata
muchiilor tietoare;
n zona D - este zona strivit a materialului, datorit reactiunii tisului opus sculei.
Forta de tiere propriu-zis este forta capabil s nving rezistenta materialului, ea

producnd fisurile de forfecare. n timpul tierii deformatiile plastice si de rupere a
semifabricatului sunt nsotite de deformatii elastice, fapt ce explic fenomenul c
deseul rezultat n urma unei perforri nu intr n orificiul din piesa perforat el avnd
dimensiuni mai mari.
Astfel apare situatia n care piesa nu mai poate fi desprins dect fortat de pe orificiul
plcii active. Din aceast cauz, pentru nvingerea rezistentelor suplimentare din cadrul
procesului de tiere sunt necesare forte suplimentare ce trebuie adugate la forta
propriu-zis de tiere.
Forta total de tiere pentru cazul cel mai general se determin cu relatia:
Ftot = F+ Fd+ Fi+ Fnd
(daN)
(4.1)
n care:
F
- forta de tiere propriu-zis
Fd - forta de desprindere a materialului de pe poanson

Fi - forta de mpingere a materialului prin orificiul plcii active
Fnd - forta de ndoire a materialului tiat n situatia n care tierea se execut n
muchii active nclinate.
Particulariznd relatia 4.1. apar urmtoarele situatii:
1.
la tierea dup contururi deschise unde semifabricatul se ndeprteaz singur de

pe tisul sculei Fd= Fi=0 aprnd si aici dou situatii:
a)
sculele au muchii tietoare si paralele Fnd=0 deci Ftot va fi:

Ftot=F (daN)
b)
sculele au muchii tietoare nclinate Fnd< >0 deci Ftot va fi:

Ftot=F+Fnd
2.
(4.2)
(daN)
(4.3)
la tierea dup contururi nchise sau deschise, fr posibilitti de distantare a
semifabricatului fat de tisul sculei Fi 0 si Fd 0 . Apar si aici dou situatii:

a)
sculele au muchii tietoare si paralele Fnd=0 deci Ftot va fi:

Ftot=F + Fi + Fd
b)
(daN)
(4.4)
sculele au muchii tietoare nclinate Fnd< >0 deci Ftot va fi:

Ftot= F + Fi + Fnd
(daN)
(4.5)
Forta de tiere propriu-zis n situatia n care muchiile active sunt paralele, se

determin cu relatia:
F= k L g f (daN)
n care:
L - lungimea conturului de tiere;
g
- grosimea semifabricatului;
(4.6)
f - rezistenta la forfecare a semifabricatului;

k - coeficient ce tine seama de influenta factorilor ce apar n conditiile concrete
industriale de lucru si are valori ntre 1,11,3.
Valoarea lui f poate fi luat din tabele pentru diferite materiale sau se poate aproxima
cu r functie de natura materialului astfel: pentru otel f =(0,750,90)r; pentru
aluminiu moale f=(0,750,90)r; pentru aluminiu tare f=(0,550,70)r; pentru
alam f=(0,650,75)r.
Tinndu-se cont de aceste corespondente, relatia fortei de tiere propriu-zis devine:
F= Lgr
(daN)
(4.7)
Lucrul mecanic cheltuit n procesul tierii are expresia:

W=gF
(daN . m)
(4.8)
unde:
- coeficient de proportionalitate dintre forta medie si cea maxim ce apare n
proces cu valori ntre 0,300,75;
g - grosimea semifabricatului;
F - forta de tiere propriu-zis
Forta maxim care apare n procesul tierii, nu corespunde momentului initial de atac
al semifabricatului, adic momentul n care aria sectiunii de rezistent la tiere are
valoarea maxim. Variatia fortei functie de ptrunderea relativ a muchiei active a
sculei n semifabricat pentru materialele de plasticitate diferit si scule cu jocuri
diferite este prezentat n fig. 4.5. Se observ c forta maxim este mai mare la
materialele dure si la jocurile dintre scule diferite de jocul optim, valoarea maxim la
materialele dure se nregistreaz la o ptrundere mai mic a muchiilor active, dect la
materialele plastice, separarea complet a materialului marcat prin scderea brusc a
fortei pn aproape de zero, intervine la o curs mai redus dect grosimea
semifabricatului.
n situatia n care muchiile active sunt nclinate, situatia se prezint diferit de cazul
muchiilor active paralele, particularitatea principal constnd n faptul c atacul
materialului dup conturul su de tiere se realizeaz n mod progresiv. n fig. 4.6. se
prezint o pereche de muchii tietoare nclinate si rectilinii.
Conform figurii, etapele procesului de tiere sunt:
etapa initial a procesului de tiere care este etapa de ptrundere a muchiei active
n material pn la strpungerea acestuia n grosime, adic etapa de la contactul
punctiform 1 al muchiei active cu semifabricatul pn la 2 cnd contactul devine
liniar;
etapa caracteristic a procesului de tiere cnd muchia activ parcurge portiunea 2
la 3;
etapa final a procesului de tiere, de iesire a sculei din semifabricat, adic

portiunea de la 3 la 4.
Variatia forte n decursul procesului de tiere se vede n fig. 4.7. unde se observ o
crestere progresiv a forte n decursul etapei initiale, mentinerea constant apoi n
decursul etapei caracteristice si apoi scderea progresiv a fortei n etapa final. Din
fig. 4.6. se poate determina expresia fortei de tiere propriu-zise.
Fk
g2
2 tan f
(daN)
(4.9.)
n care:
k - coeficient de majorare cu valori ntre 1,11,3;
f - rezistenta la forfecare a semifabricatului;
g/2.tan - aria suprafetei triunghiulare ACD de rezistent la tiere;
- unghiul de nclinare al muchiei tietoare.
Din relatiile 4.6. si 4.9. se observ c la semifabricatele de ltime mare la care
f>>g/2.tan , procedeul de tiere cu muchii tietoare nclinate utilizeaz forte de tiere
mai reduse. Se observ din relatia 4.9. c odat cu cresterea unghiului forta de tiere
scade, lucru prezentat si n diagrama din fig. 4.8. Valoarea unghiului este limitat ns
deoarece s-ar produce o ndoire pronuntat a piesei rezultate iar calitatea suprafetei
rezultate se micsoreaz. De asemenea, la muchii nclinate apare si o component
orizontal H a fortei exercitate de scul, fig. 4.9., care tinde s scoat semifabricatul de
sub actiunea muchiei tietoare si a crei relatie este:
H=N.sin
(daN)
(4.10)
La o valoare a lui H ce depseste valoarea fortei de frecare dintre semifabricat si

reazemul su inferior, semifabricatul se deplaseaz, fapt ce face ca unghiul s fie
ales ntr-un domeniu delimitat de un minim si un maxim, functie de grosimea
semifabricatului si anume ntre 28, maxim 12. Datorit fortei constante ce se
manifest n decursul procesului de tiere, lucrul mecanic cheltuit se poate determina
cu usurint. Pentru simplificare se consider portiunea de semifabricat tiat initial,
transpus la captul opus al semifabricatului fig. 4.10, adic triunghiul hasurat ACD, se
transpune n pozitia EFG. Forta, de aceast dat, este considerat de-a lungul
ntregului proces de tiere, iar cursa realizat de muchia tietoare este:
Hc =.tan
(daN)
(4.11)
Lucrul mecanic va fi:

W FH k
g2
tan
2 tan f
(Kgf.m)
(4.12.)
n situatia tierilor dup contur n fig 4.11. se prezint etapa initial a tierii fig. 4.11.a;
etapa propriu-zis fig. 4.11.b. si etapa final n fig. 4.11.c. Relatia de calcul a fortei
propriu zise va fi:
g2 f
2 tan r
(daN)
kt
(4.13)
unde:
r - unghiul real de nclinare a muchiei tietoare n raport cu semifabricatul;

kt - coeficient ce are valori diferite functie de etapele de tiere astfel:
pentru etapa initial
kt
h 2 g h
g2
(4.14)
de aici se deduce kt pentru etapa propriu-zis cnd h=g

pentru etapa final kt are expresia:
kt
H h g2
g2
Pentru cellalte forte ce se adaug la forta de tiere propriu-zis exist relatii

determinate experimental astfel:
Fi=ki.F
(daN)
(4.15)
unde: ki- coeficient functie de natura si grosimea semifabricatului cu valori

experimentale variind ntre 0,010,07.
Fd=kd.F
(daN)
(4.16)
unde: kd- are valori cuprinse ntre 0,010,07.

Fnd=knd.F
(daN)
(4.17)
unde: knd=0,05..
4.3. Modul de lucru
Se vor lua materiale de grosimi diferite si se va indica ce procedeu de tiere se va
utiliza, urmnd ca studentii s calculeze forta de tiere propriu-zis. Pe un material de
aceeasi grosime se vor face probe de tiere dup contur nchis si dup contur deschis
pe aceeasi lungime, se vor calcula fortele de tiere pentru ambele situatii si se vor
compara. La forta de tiere propriu-zis se vor aduga apoi fortele suplimentare,
gsindu-se forta total.
4.4. Mersul lucrrii

Rezultatele se trec n tabelul 4.1.
Material
g(mm)
Ghilotin
L(mm)
F(Kgf)
Fnd(Kgf)
Pres
Ftot(Kgf)
F(Kgf)
Fi(Kgf)
Fd(Kgf)
Ftot(Kgf)
fig. 4.1.
fig. 4.2.
A
B
C
D
fig. 4.3.
Material dur, jopt
fig. 4.4.
1 A
2
3
4
y/g
fig. 4.5.
F
Material plastic
j>jopt
j=jopt
C
a
fig. 4.6.
fig. 4.7.
fig. 4.8.
h
g
Hc
E
B
fig. 4.9.
fig. 4.10.
H
h
(a)
C B
h g g
(b)
(c)
fig. 4.11.

Lucrri de ndoire. Deformatii si forte.
5.1. Scopul lucrrii
Lucrarea are ca scop s prezinte studentilor fenomenele ce au loc n timpul ndoirii,
elementele de care s se tin cont, caracterul deformatiilor ce apar si cum se determin
fortele pentru realizarea procesului.
5.2. Tipuri de ndoiri, deformatii si calculul fortelor.
Operatia de ndoire reprezint deformarea prin curbare a unei prti a semifabricatului
n jurul unei axe numit axa de ndoire, reprezentnd un proces de deformare elastoplastic. Grosimea maxim de ndoire poate ajunge pn la 100 mm. ndoirea se poate
realiza pe masini speciale de ndoire, pe instalatii speciale manuale sau mecanizate si
pe pres cu ajutorul matritelor n cazul dimensiunilor mici si mijlocii. Din punct de
vedere tehnologic se cunosc dou cazuri de ndoire: 1) - cu raz mic de curbur, deci
cu grad mare de ndoire la care corespunde un grad mic de deformare plastic; 2)- cu
raz mare de ndoire, deci cu grad mic de ndoire la care corespunde un grad mic de
deformare. Utilajele pe care se poate executa ndoirea sunt: prese cu excentric,
frictiune si hidraulice. n fig. 5.1. sunt prezentate modificrile dimensionale ale unui
semifabricat ndoit, ajungndu-se de la r1 la r si de la l1 la lc.
n fig 5.1.a. semifabricatul se reazem pe placa activ a matritei n dou puncte de-a
lungul a dou linii; n fig. 5.1.b. semifabricatul ajunge n contact cu poansonul n trei
puncte de-a lungul a trei linii iar n fig. 5.1.c. semifabricatul ia contact complet cu
poansonul si cu suprafetele plcii active.
n timpul ndoirii, deformarea semifabricatului nu se realizeaz la fel pe toate prtile.
n fig. 5.2. se observ c partea inferioar a piesei se comprim n directie
longitudinal si se alungeste n directie transversal producnd scurtarea si ltirea
piesei. n exteriorul piesei se produce o ntindere n directie longitudinal deci o
lungire si o scurtare n directie transversal, fcnd s apar ngustarea piese. Aceste
fenomene nu se produc de-a lungul axei neutre O-O. n situatia cnd b<3g fig. 5.2.a.,
grosimea semifabricatului pe portiunea ndoit se micsoreaz, semifabricatul se lteste
spre interiorul piesei si se ngusteaz spre exterior formnd o curb transversal
vizibil, iar sectiunea ce initial a fost dreptunghi, devine un trapez deformat. Dac
b>=3g. fig. 5.2.b. materialul are rezistent mare ce se opune deformatiei, sectiunea
transversal a semifabricatului deformndu-se foarte putin.
Conform legii volumului constant nainte si dup deformare exprimat prin:
(5.1)
deformatia de alungire ntr-o directie, este egal cu deformatia de scurtare n alt

directie, sunt posibile dect strile de deformare spatial fig. 5.2.a sau plan fig. 5.2.b.
Coeficientul de ltire Kb al semifabricatului se calculeaz:
kb
bmed
1
b
(5.2.)
unde:
bmed
b1 b2
2
(5.3)
iar coeficientul de subtiere se calculeaz:

kg
gi
1
g
(5.4)
unde:
gi -grosimea piesei ndoite;
g -grosimea semifabricatului.
Subtierea semifabricatului are loc numai pentru raze de ndoire mici r/g<=5.
n fig. 5.3. se prezint valoarea lui Kg functie de r/g pentru ndoiri sub 90 grade.
Pentru cazul n care se neglijeaz subtierea provocat de ndoire, deci stratul neutru se
afl la mijlocul grosimii semifabricatului, lungimea relativ a stratului exterior este:
r g r
g
r
2
g
2
(5.5)
g
r
2
unde:
r - raza interioar de ndoire;
g - grosimea semifabricatului
Cnd r , g/2 de la numitor se poate neglija n raport cu r si atunci =g/2r. Pentru ca
deformatia s aibe caracter remanent se impune s aibe loc relatia:
c
E
(5.6)
deci
r
E
g 2 c
(5.7)
astfel deformatia are un caracter elastic. Determinarea valorii limit l/g. nu conduce la
rezultate satisfctoare deoarece la grade mai mari de deformare, nu se mai poate
aproxima c stratul neutru se gseste la mijlocul grosimii semifabricatului, el
deplasndu-se spre straturile de material comprimat asa cum se vede n fig. 5.4.
De asemenea n timpul ndoiri, ntre straturile subtiri din care se consider format
semifabricatul, are loc asa zisul fenomen de sprijinire reciproc a straturilor, fapt ce
explic si micsorarea solicitrilor straturilor de la exterior spre interior, conducnd la o
crestere cu 4060% a limitei de curgere la ndoire fat de cea de la ntindere. Legat de
aceste fenomene, valoarea razei de curbur a fibrei neutre tinnd cont de coeficientul
de ltire Kb si subtiere Kg se determin cu relatia experimental:
r 0,5gK g K g Kb
(5.8)
unde:
Kg se ia din diagrame de forma celei din fig. 5.3
Kb=1 pentru cazurile de frecvent covrsitoare cnd ltimea semifabricatului
depseste de 2 ori grosimea (b 2g).
n cazul rulrii urechilor pentru articulatii, are loc un proces de deformatie mai
complex fig. 5.5. Rularea se efectueaz cu matrite si scule de form special,
producndu-se o ncovoiere cilindric n consol si o compresiune asimetric produs
de frecarea dintre semifabricat si scul. ncovoierea cilindric n consol este posibil
atunci cnd R<3,3g, de aceea n practic se ia R=3,2g. Pentru raze relativ mari,
ndoirea se face pe dornuri deoarece se produce pierderea stabilittii prin flambaj. La
rularea frontal a semifabricatelor din tabl, marginea urechii nu se deformeaz
complet cum se vede n fig. 5.6.a., de aceea marginea respectiv a semifabricatului se
ndoaie n prealabil la raza dorit r sub unghiul =8090 cum se vede n fig. 5.6.b,
sau sub unghiul =4550 cnd ndoirea se realizez simultan cu decuparea
semifabricatului din band.
Raza de curbur a stratului neutru al deformatiilor, la rularea frontal a pieselor se
determin cu relatiile:
=R-y.g
(mm)
(5.9.)
unde y= coeficient dat n tab. 5.1.

r/g
1,6
1,8
2,0
2,2
2,4
2,6
2,8 3,0 2,2
0,4
0,42 0,44 0,46 0,48 0,49 0,5 0,5 0,5
La ndoiri la 180 grade si raz r<g, n partea central a prtii ndoite nu apare subtiere
ci ngrosarea materialului, fapt ce necesit o prelucrare prealabil a semifabricatului
de-a lungul axei de ndoire cum se vede n fig. 5.7. sunt situatii cnd ndoirea se
realizeaz cu muchie cum se vede n fig 5.8. Procesul asemnndu-se n principal cu
ndoirea obisnuit adic subtiere si alungire la exterior si ngrosare si comprimare la
interior n ipoteza c r<b, grosimile materialului pe cele dou prti fig. 5.8. se
determin cu relatiile:
gR g
g 1
R
4R
(mm)
(5.10)
si
gr g
g 1
r
4R
(mm)
(5.11)
ndoirea pe muchie este posibil numai la raze mai mari r4.b. La piese din bare
laminate cu sectiunea circular de diametru d, cnd r=1,5.d, sectiunea transversal a
semifabricatului n portiunea ndoit nu se deformeaz, iar cnd r<1,5 .d, sectiunea
dup deformare devine oval, avnd partea alungit orientat spre interiorul piesei asa
cum se vede n fig. 5.9. n asemenea situatii, raza de curbur a stratului neutru se
determin cu relatia:
r Kd Kd
(mm)
(5.12)
unde: Kd=d1/d este coeficientul de ngrosare; d= diametrul initial al semifabricatului;

d1=diametrul maxim al piesei.
Profilele laminate se ndoaie n mod obisnuit dar cu raze de curbur mari cum se vede
n fig. 5.10. Se poate considera c fibra neutr trece prin centrul de greutate al
profilului. Deformarea sectiunii initiale se produce ca urmare a actiunii fortelor F1 si
F2, generate de fortele de ntindere N si compresiune Q, forte ce apar de-a lungul
laturilor profilului.
n general raza minim admisibil care s nu duc la aparitia fisurilor este:
g T
rmin
(mm)
(5.13)
La ndoire forta difer de la caz la caz, valoarea ei depinznd de procesul de ndoire,

de punctul ei de aplicatie si de caracterul deformatiilor. Din aceste motive, ea se
determin din conditia de egalitate a momentului ncovoietor activ cu momentul
ncovoietor rezistent al materialului piesei de ndoit. Conform fig. 5.11 se admite
ipoteza simplificatoare c starea de eforturi unitare a materialului n zona de ndoire
este liniar, portiunea ntins +, portiunea comprimat -. n figur sunt prezentate
schemele simplificate (epurele) ale repartitiei tensiunilor normale n sectiunea
transversal a semifabricatului. n fig. 5.11.a si c. se prezint cazul ndoirilor cu raze,
relative, de ndoire mari deci deformatii elastice mari, iar n figura 5.11.b si d., cazul cu
raze mici deci deformatii elastice mici, neglijabile la calcularea fortei. Cea mai
apropiat de realitate este epura din fig. 5.11.c, deoarece ea tine seama att de
deformatiile elastice si plastice ale materialului ct si de ecruisare.
Deoarece zona deformatiilor elastice y0 este foarte mic n raport cu deformatia
plastic ea se poate neglija n calcul fapt pentru care se ia situatia din fig. 5.11.d. n
cazul pieselor din tabl de forma dreptunghiular, momentul ncovoietor rezistent se
determin n baza simplificrilor admise . Determinarea se face n baza
schemei din fig. 5.12. Se consider suprafata elementar dA n sectiune transversal a
materialului la distanta z de stratul neutru pe care actioneaz eforturile unitare y.
Momentul rezistent elementar n zona de ntindere va fi:
dM r dA y
(5.14)
unde: dA=b.dy; +y.D

D
m c
g
g
2
2
nlocuind n relatia 5.14 elementul rezistent va fi:

dM r ( y D) b y dy
g
2
M r y D b y dy
d
(5.15)
b g2
b g2
c
D
8
24
(5.16)
nlocuind n relatia momentului rezistent expresia lui D rezult:

b g2
b g2
M r
m
c
12
24
(daN.m)
(5.17)
n ipoteza simplificatoare potrivit creia momentul ncovoietor rezistent n zona

fibrelor comprimate este egal cu momentul rezistent n zona fibrelor ntinse.
M r 2 M r
unde:
b g2
W
6
b g2
b g2
m
c
5
12
(daN.m)
(5.18)
care este modulul de rezistent elastic al semifabricatului. Valoarea lui
m trebuie s fie limitat pentru a evita ruperea materialului.

Se va admite m 1 r r iar tensiunile din materialul neecruisat al semifabricatului,
pot avea n cel mai dezavantajos caz o valoare maxim egal cu r. Deci valoarea
c=r este suficient de acoperitoare. Rezult deci:
M r W 1,5 r r
(daN.m)
(5.19)
La semifabricatele cu sectiunea circular de diametru d, se ajunge asemntor n final

la:
M r W0 1,7 r r
(daN.m)
(5.20)
unde: W0= modulul de rezistent al barelor cu sectiune circular si are valoarea

W0=0,1.d3.
Pentru producerea momentelor Mr n cele dou cazuri create de tensiunile interne ale
materialului, trebuie s actioneze asupra acestuia un moment activ al fortelor
exterioare de valoare egal. Din egalitatea celor dou momente, se va explicita forta de
ndoire. Explicitarea se va face pentru cteva cazuri particulare si anume:
La ndoirea n V ca n fig. 5.13. relatia momentului ncovoietor va fi:
M i F l W 1,5 r r
(daN.m)
(5.21)
(daN)
(5.22)
(daN.m)
(5.23)
(daN)
(5.24)
rezult
F
W 1,5 r r
l
La ndoirea ca n fig. 5.14. vom avea:

Mi
F l
W 1,5 r r
4
rezult
F
4W 1,5 r r
l
Se observ c la ndoirea n V, fortele difer functie de modul de asezare al

semifabricatului. n cazul al doilea aripile semifabricatului alunec pe muchiile plcii
active, motiv pentru care aceste muchii se vor rotunji la o valoare r a=(26)g. Forta
calculat n asemenea situatii este mai mare dect forta calculat n relatia 5.24,
rezultnd.
Fc=(1,21,3)F
(daN)
(5.25)
La ndoirea n U ca n fig. 5.15., relatia momentului ncovoietor este:

Mi
F l
W 1,5 r r
2
(daN.m)
(5.26)
rezult
2W 1,5 r r
(daN)
(5.27)
Expresia lui Mi s-a determinat considernd semifabricatul ncastrat la nivelul planelor

A1A2 si A2A2, deci realiznd dou ndoiri simple n V sub actiunea reactiunilor F/2 ce
actioneaz la distanta l. a crei relatie de calcul este:
l l0 ra sin rp j ra ra sin rp j ra 1 sin
(5.28)
nlocuind n relatia 5.27. rezult:

F
2W 1,5 r r
(daN)
rp j ra 1 sin
(5.29)
Din (5.29) se observ c F creste cnd sin creste. Considernd si frecrile forta de
calcul va fi:
Fc=(1,21,3)F
(daN)
(5.30)
Dac nu se admite o curbare a fundului piesei ca n fig. 5.16.a, el fiind drept ca n fig.
5.16.b, se va lucra pe stanta cu placa de fixare plan iar forta va creste cu 30%. Dac
fundul este invers curbat ca n fig. 5.16.c, se va lucra cu arcuri de actionare de jos n
sus iar forta va creste cu 100150%. Lucrul mecanic se va determina cu relatia:
W
Fc h
2
(daN.m)
(5.31)
unde Fc/2= forta medie pe cursa activ; rp= raza poansonului; ra= raza muchiei active a
plcii matrit; l0= portiunea liniar a piesei n placa matrit.
5.3. Modul de lucru
Se va analiza de studenti functie de utilajele existente n dotarea laboratorului, care
sunt tipurile de ndoiri ce se pot realiza. Comparnd tipurile de ndoiri ce se pot realiza
cu tipurile prezentate n partea teoretic a lucrrii, se va studia lucrul mecanic necesar.
5.4. Prezentarea rezultatelor.
Material
g(mm) b(mm)
ndoire n V
l(mm)
r(mm)
l(mm)
ndoire n U
F(Kgf)
F(Kgf)
p(mm)
j(mm)
g
r
r1
rm1
(a)
e1
(b)
e2
(c)
Fig. 5.1.
e3
b1
b2
(a)
gL
b<3g
(b)
0,9
R
0,8
2
Fig. 5.3
Fig. 5.2
Kg
1
b3g
0,7
-d1
d1
r/g
+d1
Fig. 5.4.
g g
Fig. 5.5
yg
(b)
F2
gR
Fig. 5.8
F1
Fig. 5.9
Fig.
5.10
g/2
yg
(a) -
gr
Fig. 5.7
N
Fig. 5.6
(a)
(b) -
(c)
(d)
Fig. 5.11
F
g/2
g y
dy
dy
R
y
F/2
F/2
l
Fig. 5.13
Fig. 5.14
Fig. 5.12
j A1 A2
re
F/2
F/2
ra
(a)
L
L
Fig. 5.15
(b)
Fig. 5.16
(c)

Ambutisarea pieselor cilindrice si studiul valorii limit a
coeficientului de ambutisare pentru piesele cilindrice fr
flans si fr subtierea peretilor
6.1. Scopul lucrrii
Lucrarea are drept scop s prezinte studentilor modul cum se realizeaz ambutisarea,
cnd apare ambutisarea fr subtierea peretilor. Deasemenea ce nseamn coeficient de
ambutisare si de cine depinde el.
6.2. Ambutisarea propriu-zis si coeficientul de ambutisare.
Prin ambutisare, semifabricatul care a avut initial forma unui disc circular plat de
diametru D, se transform ntr-o pies cav cilindric de diametru d 1, cum se vede si n
fig. 6.1, sau un semifabricat cav de diametru dn-1 si modific forma obtinndu-se tot o
pies cav dar de diametru mai mic dn si nltime mai mare. Grosimea peretilor piesei
se mentine cu aproximatie, la valoarea grosimii g a semifabricatului (cazul ambutisrii
fr subtierea intentionat a peretilor). Cum se vede n fig. 6.1, deformarea are loc prin
trecerea fortat a semifabricatului 3 prin orificiul plcii active 4, sub influenta fortei
transmise prin poansonul 1.
Peretele lateral al piesei cilindrice ia nastere din portiunea de flans periferic inelar a
semifabricatului (diametrul exterior D, diametrul interior d 1). Pe msura mpingerii
semifabricatului prin orificiul plcii active, flansa se retrage spre poanson. Pentru a
evita pericolul aparitiei cutelor de pe peretele lateral al piesei, la ambutisri adnci sau
semifabricate subtiri, se fixeaz semifabricatul cu o flans 2 fig. 6.1. asupra creia
actioneaz forta de fixare Q. Forta Q nu trebuie s fie prea mare ntruct flansa ar fi
mpiedicat s se retrag spre poanson si ar aprea tensionarea, respectiv ruperea
materialului.
matrit la care actiunea poansonului este de jos n sus n cazul ambutisrii unei
piese oarecare spre deosebire de actiunea de sus n jos a poansonului, se prezint n
fig. 6.2. Ambutisarea o realizeaz poansonul 9 care produce deformarea odat cu
intrarea n orificiul matritei 5 fixat de berbec. Fixarea se face de ctre placa 7 prin
intermediul tijelor 10 de la perna hidraulic a presei. Un parametru tehnologic
deosebit de important al acestei prelucrri este coeficientul de ambutisare m. Pentru
piese cilindrice fr flans, coeficientul de ambutisare fr subtierea peretilor din
cadrul celei de a na operatii mn se exprim prin relatia:
mn
dn
dn 1
(6.1)
unde:
dn
- diametrul piesei obtinute n urma operatiei n cauz
dn-1 - diametrul semifabricatului de la care s-a plecat la prelucrarea sa

Pentru prima operatie de ambutisare avem, pornind de la un semifabricat n form de
disc circular plan de diametru D si ajungnd la o pies de diametru d1 avem:
m1
d1
D
(6.2)
ntruct dn<dn-1, coeficientul de ambutisare, va avea ntodeauna valoare subunitar.

Dac se micsoreaz coeficientul de ambutisare, va creste gradul de deformare a
materialului. Cobornd valoarea coeficientului de ambutisare sub o anumit limit
inferioar, se nregistreaz ruperea materialului.
Lucrnd cu valori ridicate ale coeficientului de ambutisare, deci impunnd doar grade
mici de deformare a materialului semifabricatului, n cazul cnd se cere realizarea unei
piese de diametru mic si adncime mare, se va necesita succesiunea a numeroase
operatii de ambutisare. Lucrul acesta nu este justificat nici din punct de vedere
economic nici tehnic. De aceea cunoasterea valorii limit inferioar a coeficientului de
ambutisare, prezint o important deosebit pentru proiectarea rational a acestei
prelucrri.
Valoarea limit minim a coeficientului de ambutisare depinde de numerosi factori
legati de semifabricatul supus prelucrrii (material, stare, grosime), de parametrii
constructivi ai stantei de ambutisat (raze de racordarea elementelor active, joc), ct si
de regimul de lucru utilizat la desfsurarea procesului (fixarea semifabricatului, ungere,
viteza de deformare).
Lucrarea se execut pe presa hidraulic de 100 Tf.
Realizarea diferitelor valori ale coeficientului de ambutisare se asigur prin utilizarea
unui semifabricat de diametru constant 240 mm, iar diametrul piesei obtinute n urma
ambutisrii avnd valori diferite.
6.3. Modul de lucru
a) Se va determina valoarea limit a coeficientului de ambutisare pentru conditii
precizate de lucru. Determinarea coeficientului de ambutisare limit se va face
supunnd deformrii n mod succesiv, semifabricatele avnd valori din ce n ce mai
mici ale lui d, pn la dimensiunea la care se nregistreaz n mod constant, ruperea
acestora n cursul prelucrrii (se va testa domeniul respectiv prin ncercri repetate
de 34 ori). Materialul supus prelucrrii va fi gros de 1 mm, racordurile
elementelor active vor fi rp=ra, iar jocul se va lua cel optim;
b) Se va determina apoi influenta naturii materialului care se prelucreaz, asupra
valorii limit a coeficientului de ambutisare, variind plasticitatea materialului, n
rest se va lucra ca la punctul a;
c) Respectndu-se conditiile de la punctul a, se va determina coeficientul minim fat
de razele de racordare si se va construi diagrama de variatie m1=f(rp+ra);
d) Se vor lua semifabricate de grosimi diferite, deci se vor modifica jocurile dintre
elementele active urmnd s se traseze diagrama de variatie m1=f(g).

Material
STAS
r daN/mm2
c daN/mm2
Grosimea semif.
r (%)
Diametrul semif. D=
mm
Razele de racordare
rp=ra=
mm
Forta de fixare a semif.

Diametrul piesei d1=mm
Jocul j=
Conditii de lucru: n ungere
mm
2Nr. ncercare
3
4
5
6
7
Dmm1
Dac a intervenit ruperea piesei
1
1
F
Q
2
3
2
3
4
5
Fig. 6.2
j
g1
gg1
6
7
8
9
10
d1
Fig. 6.1
11
12

Determinarea deformatiilor la ambutisarea fr subtierea
peretilor
Lucrarea are drept scop s prezinte studentilor care sunt deformatiile mai semnificative
ce apar la ambutisare, cnd variaz acestea n timpul procesului si cum pot fi
determinate valoric.
7.2. Tensionarea semifabricatului, determinarea si calculul diametrului
semifabricatului
Prin ambutisare, semifabricatul plat se transform ntr-o pies cav, sau un
semifabricat cav, si modific forma obtinndu-se o pies cav dar de nltime mai
mare si sectiune transversal mai redus (fig. 7.1).
Ambutisarea fr subtierea intentionat a peretilor se poate realiza:
a) fr fixarea semifabricatului care este aplicabil pentru obtinerea pieselor cu pereti
grosi si nltime redus;
b) cu fixarea semifabricatului aplicat pentru obtinerea pieselor cu pereti subtiri si
nltime mai mare.
La ambutisarea fr subtierea intentionat a peretilor, cu fixarea semifabricatului
intervine schema de tensionare a materialului (fig. 7.2).
Solicitrile la care sunt supuse diferite portiuni ale semifabricatului n timpul
ambutisrii ca n fig. 7.2. sunt:
1. fundul vasului (elementul a) este supus unei ntinderi biaxiale de valoare redus;
2. portiunea cilindric deja format a piesei (elementul b) este supus unei ntinderi
radiale;
3. portiunea de flans (elementul c) n curs de deformare (retragere spre spatiul
jocului dintre poanson si placa activ) este supus ntinderii radiale, compresiunii
tangentiale si compresiunii axiale aceasta fiind portiunea de material cu tensionarea
caracteristic ambutisrii;
4. portiunile d si e sunt supuse unor solicitri compuse determinate de ncovoierea pe
muchiile rotunjite ale elementelor active ale sculei respectiv de frecrile pe muchia
plcii active.
Directiile de tensionare sunt indicate n raport cu semifabricatul plan supus prelucrrii.
Deformatiile materialului deformat prin ambutisare se pun n evident prin modificarea
nregistrat pe pies, a unei retele de linii trasate pe semifabricat (fig. 7.3). Se
nregistreaz deasemenea variatii n grosime a peretilor piesei ambutisate. Se constat
c o retea de cercuri concentrice si echidistante I, si modific distantele ntre ele pe
peretele cilindric al piesei ambutisate, iar dreptele radiale desi concucurente pe

semifabricatul plan, iau pozitie paralel ntre ele pe peretele cilindric al piesei.
Se poate deduce:
a) deformatia radial de lungire cu relatia:
ri
dli
Li
(7.1)
unde: dli este variatia distantei dintre cercurile de ordin I, respectiv I-1, constant prin
comparatia valorilor de pe piesa, respectiv semifabricat; Li este distanta dintre
cercurile de ordin I, respectiv I-1 de pe semifabricat;
b) deformatia tangential de scurtare ti cu relatia:
ti
d 0i d pi
(7.2)
d 0i
unde: d0I este diametrul cercului de ordin I de pe semifabricat; dpi este diametrul mediu
al cercului de ordin I de pe pies;
c) deformatia axial de subtiere
gi
gi
cu relatia:
g pi g
(7.3)
unde: g este grosimea semifabricatului; gpi este grosimea piesei la nivelul cercului de
ordin i.
Pentru msurarea variatiilor de grosime, se va folosi un dispozitiv cu vrf fix si cu
comparator amplasat n dreptul acestuia ca n fig. 7.5.
La ambutisarea fr subtierea intentionat a peretilor, dimensiunea semifabricatelor se
face admitnd ipoteza simplificatoare de aproximare a grosimii peretilor piesei cu
grosimea semifabricatului. n acest caz pentru a determina dimensiunea D a
semifabricatului se stabileste o relatie ntre D si dimensiunile piesei considernd
egalitate ntre suprafetele piesei si semifabricatului, elementele semifabricatului fiind
pozitionate n fig. 7.4. Admitem n fig. 7.4. pentru suprafata de racordare teorema lui
Guldin, adic socotim c aria A a unei suprafete oarecare generate prin rotatia unei
generatoare de lungime L n jurul unei axe este:
Ar 2 L Rc
(mm2)
(7.4)
Unde Rc este distanta de la centrul de greutate al curbei generatoare pn la axa de

rotatie. Se consider o aproximare pentru simplificare fcnd media aritmetic ntre
dmed si df.
Rezult
Rc
d f d med
2
. Egalnd cele dou suprafete rezult:
d r2
rr d f d med
D2
2
d med h
4
4
2
2
(7.5)
rezult c:
D
d 2f 4 rr d f d med 4hd med
(7.6)
n care: df este diametrul cercului plat de fund; dmed este diametrul mediu al peretelui
cilindric al piesei ambutisate; h este nltimea piesei ambutisate; rr este raza de
racordare dintre peretele cilindric si fundul piesei (raportat la fibra neutr).
7.3. Modul de lucru
a) se va trasa pe suprafata semifabricatului o retea de linii, constituit din cercuri
concentrice echidistante si drepte radiale;
b) se vor msura diametrele cercurilor (d0I) si se vor deduce distantele dintre aceste
cercuri li;
c) se va realiza ambutisarea semifabricatului, lucrnd cu un coeficient de ambutisare
m1= d1/D egal sau apropiat de valoarea limit minim admisibil pentru materialul
respectiv. Deformarea se execut pe stante de ambutisat cu fixarea semifabricatului
montat pe presa hidraulic PH-100;
d) se msoar modificrile de dimensiuni ale retelei constatate pe piesa ambutisat d li,
dpi, gpi;
e) se calculeaz deformatiile ri, ti, gi;
f) se construiesc diagramele de variatie dup cele trei directii, centrul semifabricatului
fiind considerat plasat n originea sistemului de coordonate. Pe abscisa sistemului se
redau distantele d0i/2 ale punctelor de msurare (coincidente cu raza cercurilor de
raz I) fat de centrul semifabricatului;
g) se vor msura dimensiunile piesei ambutisate si se va face corelarea dintre acestea si
diametrul semifabricatului care a fost supus prelucrrii, verificnd concordanta cu
datele relatiei 7.6.
Q
D
g
c
D
g1
b
a
d1
Fig. 7.1.
Fig. 7.2.
li
Fig. 7.3.

Rezultatele msurtorilor se trec n tabelul 7.1.
Tabelul 7.1.
Semifabricat
Material
D=
Punct de msurare
d0i
dpi
ti
STAS
mm
li
g=
lpi
ri
mm
gpi
gi
1
2
3
4
Diagrama de variatie a deformatiilor:
Desenul cotat al piesei (dmed, df, rr, h si

indicarea pozitiei de msurare)
(r;t;g)
Verificarea relatiei 7.6. de dimensionare a semifabricatului
dmed
h
cr
g
df
Fig. 7.4.
Fig. 7.5.
Lucrarea de laborator nr .8
Determinarea fortei de ambutisare
Lucrarea are drept scop familiarizarea studentilor cu tipurile fortelor ce apar n
procesul de ambutisare, modul lor de determinare n vederea calculrii fortei totale ce
intervine.
8.2. Zonele influentate la ambutisare si calculul fortelor.
Deformatia cea mai puternic se produce n zona de flans, de aceea pentru
determinarea fortei de ambutisare, se va porni de la schema de tensionarea flansei
semifabricatului. n prima etap se va lua n considerare numai solicitrile de ntindere
radial si tangential 3.
Se vor lua apoi n considerare influenta fixrii semifabricatului ( compresiunea axial
pe zona de flans ), influenta ncovoierii pe muchia rotunjit a plcii active si influenta
frecrii pe aceast muchie. Pentru cazul ambutisrii unui vas cilindric se ia o portiune
elementar de flans fig. 8.1. situat la distanta fat de centru, de ltime dsi de
unghi mic la centru .
Conditia de echilibru va fi:
d 1 1 d 3 d 0
(8.1)
sau:
d 3 1 3 d 0
(8.2)
Din ecuatia de plasticitate pentru a se produce deformarea plastic din zona de flans a
lui Huber-Mises, trebuie ca:
1 3 Tc
(8.3)
unde: - este un coeficient si are valori cuprinse ntre 1 si 1,555. n cazul din figura
8.1., toat portiunea de flans a semifabricatului de dimensiune D= 2R si d1= 2 .r1, n
cursul ambutisrii se transpune ca perete lateral de diametrul d1=2 .r1, al vasului
cilindric.
Deformatiile straturilor laterale inelare vor fi diferite deci si ecruisarea va fi diferit si
de aceea n calcule se va lucra cu o limit de curgere d, care este media valorilor
corespunztoare ale straturilor interioare d1 si exterioare D. Lund pentru o valoare
=1,1 rezult:
1 3 11
, d
(8.4)
nlocuind n 8.2. rezult:

1 11
, d d 0
sau:
(8.5)
d 1 1,1 d
d
0
d
(8.6)
Tensiunea se transmite si asupra vasului cilindric n formare, deci conduce la

precizarea fortei de ambutisare pe care trebuie s o exercite poansonul. Integrnd
relatia 8.6. pe domeniul R la r1 conform sensului de deplasare al flansei avem:
r1
d
d
R
1 11
, d
11
, d
11
, d ln
r1
R
r1
rezult:
1 11
, d ln
R
r1
(8.7)
n figura 8.2. se va observa un spor de solicitare datorat fixrii semifabricatului, spor

de care trebuie tinut cont. Fixarea semifabricatului, se realizeaz cu ajutorul fortei Q.
n timpul ambutisrii datorit fortei de fixare, apare frecare ntre placa de fixare si
flansa semifabricatului si ntre flansa semifabricatului si placa matrit.
Forta de frecare creeaz solicitarea fr n material, avnd directia si sensul lui 1.
Functie de forta de fixare Q, coeficientul de frecare si suprafata cilindric 2.Rg a
flansei semifabricatului avem:
r
2 Q
Q
2 Rg R g
(daN/mm2)
(8.8)
Datorit ncovoierii pe muchia rotunjit a plcii active, apare tensiunea ri care se

deduce ca expresia lucrului mecanic ce intervine la deplasarea unei portiuni elementare
de semifabricat de ltime unitar din pozitia 1 n pozitia 2, adic cu deplasarea
unghiular d cum se vede n fig. 8.3.
Se neglijaz variatia sectiunii transversale a semifabricatului prin ndoire si se tine
seama de modul de rezistent n domeniul plastic pentru ltimea unitar de
semifabricat care este g2/4 avem:
g
g2
ri g r0 d
c d
2
4
(8.9)
lund c=d relatia 8.8. devine:

ri
g
rd
g
2
d g
2 2ra g
(8.10)
ntruct dup depistarea zonei de racordare, materialul se ndreapt, deci sufer o nou
deformare, ri se ia de dou ori, deci 8.10. devine:
ri
d g
2ra g
n timpul deformrii, apare frecarea ntre material si muchia rotunjit a plcii matrit
sub un unghi cum se vede n fig. 8.4.
Solicitarea de frecare pe aceast portiune are expresia eunde e este baza logaritmilor
naturali; este unghiul de cuprindere al muchiei rotunjite.
Solicitarea total din timpul ambutisrii are expresia:
amb 1 fr rf e
(8.12)
R
Q
g
amb d 11
, ln
e
r1 R g d 2ra g
(8.13)
sau:
Unghiul la ambutisarea pieselor cilindrice creste si se poate lua /2. Se dezvolt n

serie
si se iau doar primii doi termeni. nlocuind n 8.13. avem:
1 1,6
R
Q
g
amb d 1 1,6 11
, ln
r1 R g d 2ra g
(8.14)
Solicitarea actioneaz de-a lungul peretelui lateral cilindric al vasului de arie 2r1g,
deci forta de ambutisare maxim va fi:
R
Q
g
Fmax d 2 r1 g 1 1,6 11
, ln
r1 R g d 2rd g
(8.15)
Pentru otel moale fig. 8.5. admitnd d= 0,5r si lund o valoare medie 0,13 relatia
se poate simplifica putnd fi defalcat pe operatii si astfel la prima operatie avem:
Fa1 1,2 g d D d 1
(daN)
(8.16)
(daN)
(8.17)
Pentru operatia a n-a avem:

Fan 1,3 g d d n 1 d n
La fortele astfel calculate, se adaug forta de fixare pentru flans:

Q q A
(daN)
(8.18)
unde A este aria suprafetei de fixare a flansei semifabricatului; q este presiunea

specific a crei expresie este:
D
q 0,25
1
d 1
0,5d
r
100 g
(daN/mm2)
(8.19)
Pentru prima operatie forta de fixare pentru flans va fi:

Q1
2
2
D d 1 2ra 1 q
4
(8.20)
Pentru a n-a operatie, forta de fixare pentru flans va fi:

Q1
2
2
d n 1 d n 2ran q
4
(8.21)
Expresia fortei totale pentru ambutisare la piesele din otel moale este:
Ftot Fa Q
(daN)
(8.22)
8.3. Modul de lucru

Studentii vor analiza si identifica prtile componente ale unei matrite si vor identifica
apoi forma piesei ce va urma s fie ambutisat cu matrita respectiv.
Se va studia justetea celor relatate teoretic functie de forma elementelor active pe care
le prezint matrita. Vor calcula pentru piesa ce trebuie ambutisat cu matrita analizat,
forta total de ambutisare pentru cazul general si pentru piesele din otel moale si vor
face comparatie. Dup determinare, se vor face modificri teoretice ale razelor de
rotunjire a muchiilor active si a grosimii de material dup care se vor calcula din nou
fortele de ambutisare fcndu-se comparatii valorice.
Rezultatele determinrilor se trec n tabelul 8.1.
Material
r=
STAS
g1=
(daN/mm2)
Material tare
mm
Material moale
r1
ra
Ftot
dn
dn-1
ra
Ftot
(mm)
(mm)
(daN)
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
d.g
mmgn=
r1
Fig. 8.1.
Q
Q
Q
ra
d=2r
D=2R
1=Fr
a
g
Fig. 8.2.
rd-dr
rd
dr
Fig. 8.3.
Fig. 8.4.
d1
Fig. 8.5.

Lucrri de fasonare, deformatii si forte
9.1. Scopul lucrrii
Lucrarea are drept scop s prezinte studentilor felul lucrrilor, ce se realizeaz prin
fasonare, deformatiile ce se produc datorit eforturilor ce apar, precum si
aplicabilitatea practic a acestor lucrri la piese folosite n productie.
9.2. Lucrri de fasonare, deformatii, forte.
Prin fasonare se obtin piese finite din semifabricate plane sau se finiseaz piesele
semifinite prelucrate n prealabil prin diferite procedee de presare la rece.
Cele mai frecvent ntlnite operatii de fasonare cu aplicatie practic sunt: reliefarea,
rsfrngerea marginilor, bordurarea, lrgirea, gtuirea, ndreptarea. Operatiile se
execut pe prese sau strunguri speciale de presare la rece.
Reliefarea este o operatie cu scop ornamental sau de rigidizare sau nervurare.
Nervurile pot fi paralele ntre ele sau n cruce. Forma lor poate fi circular ffig.9.1.a
sau trapezoidal fig.9.1.b. Deformatia caracteristic este de ntindere local, valoarea
medie a alungirii relative este:
med
l l0
100
l0
(%)
(9.1)
n care: l0 - este lungimea initial a fibrei corespunztoare unei nervuri; l - lungimea

final.
med se poate lua cu 1015% mai mic dect r.
Pentru nervuri adnci, deformarea se efectueaz n mai multe etape, cu reduceri ntre
operatii.
Forta de nervurare se aproximeaz cu relatia:
F=K.L.g
(daN)
(9.2)
n care K - este un coeficient ce depinde de raportul dintre adncimea si ltimea

nervurii cu valori ntre 0,71; L - lungimea nervurii; g - grosimea semifabricatului; r rezistenta la rupere a semifabricatului.
Semifabricatele subtiri se fixeaz pentru a evita cutarea, iar cele groase si cu nervuri de
adncime mic se execut fr fixarea semifabricatului. Elementele active ale sculei
pot fi ambele din otel pentru semifabricatele groase, sau unul din otel si altul din
cauciuc pentru semifabricatele subtiri.
Rsfrngerea marginilor se va trata detaliat n lucrarea de laborator nr. 10.
Bordurarea este operatia de rsfrngere a marginilor aproape n exclusivitate
spre interiorul piesei. Prin bordurare se rotunjesc marginile pieselor cave sau tubulare,
mrindu-le rigiditatea. Pentru piesele de rotatie, bordurarea se execut pe prese n
matrite sau pe strunguri, iar pentru cele ce nu sunt de rotatie, numai pe prese n
matrite. Bordurarea poate fi toroidal fig, 7.2.b, sau semitoroidal fig. 9.2.a. Bordura
toroidal sau nchis se execut din dou operatii cu recoacere intermediar.
Matrita pentru bordurare seamn cu cea de ambutisare, tensionarea si deformarea
materialului fcndu-se ca la rsfrngerea marginilor. Forta de presare la piesele de
forma corpurilor de rotatie are expresia:
F=k1+k2.gr(d1-d)
(daN)
(9.3)
n car: k1 - este coeficient ce depinde de duritatea materialului cu valori ntre 1,11,2

pentru material moale si 1,41,5 pentru material semidur; k 2 - coeficient ce depinde de
raza poansonului de bordurat cu valori ntre 1,61,7 pentru raza mare si 1,92 pentru
raza mic.
n cazul pieselor poligonale Fp<F n cazul pieselor circulare la acelasi perimetru:
r
g
Fp 2 rc 1 a b 0,9 rc
g r
r0
r g
(daN)
(9.4)
n care: rc - este raza de racordare dintre peretele lateral al piesei si bordura; r - raza de
rotunjire a muchiei poansonului; a,b - lungimea respectiv diametrul bordurii; g grosimea materialului; r - rezistenta la rupere a materialului.
Lrgirea sau umflarea se realizeaz prin ntinderea materialului, deci prin
subtierea peretilor n special n zona dat, obtinndu-se o crestere a sectiunii
transversale pe o portiune determinat. Deformatia principal este alungirea
tangential, astfel ca diametrul initial al semifabricatului d0, ajunge la du n zona
umflat (lrgit) fig. 9.3. Gradul de umflare se exprim prin coeficientul de umflare
ku=du/d0, cu valori pentru OLC ntre 1,051,2; pentru aluminiu ntre 1,151,25.
Subtierea peretelui se determin cu relatia:
gu g0
d0
du
(mm)
(9.5)
Dac lu se va mentine la valoarea l0, pe lng alungirea tangential apare si o alungire

axial, alungire ce se poate micsora n timpul umflrii prin exercitarea unei
compresiuni axiale asupra semifabricatului. Stantele folosite pentru lrgire pot fi cu
poansoane compuse cu elemente de cauciuc, cu sectoare extensibile si cu umflare
hidrostatic.
n fig. 9.4.a si fig. 9.4.b sunt prezentate dou constructii de stante pentru lrgire cu
poansoane compuse din elemente de cauciuc.
Forta necesar lrgirii se determin cu relatia:
2 g r d 02
F 100
50 g d 0 r
d0
4
(9.6)
n fig. 9.5 este reprezentat o stant de umflat cu sectoare extensibile. Forta lrgirii n
aceast situatie se determin cu relatia:
F 2k g h r
(daN)
(9.7)
n care: h - nltimea zonei supuse umflrii; k - coeficient ce depinde de unghiul al

conului si coeficientul de frecare conform relatiei:
k
sin cos
cos sin 2 cos
(9.8)
n fig. 9.6. se prezint o stant pentru lrgirea hidrostatic.

Gtuirea se realizeaz prin reducerea sectiunii pieselor cave sau tubulare care
pot fi: tronconice, cilindrice, si cu o parte tronconic si semisferice. n fig. 9.7.a,b si c
se reprezint cele trei tipuri de astfel de gtuiri.
Stantele de gtuire pot fi: fr sprijinul semifabricatului din fig. 9.8, cu fixarea
exterioar a semifabricatului fig. 9.9. si cu sprijin interior si exterior al semifabricatului
fig. 9.10.
Grosimea maxim a semifabricatului conform fig. 9.7. se determin cu relatia:
gi g
d
dn
(mm)
(9.9)
nltimea pieselor semifinite H supuse operatiei de gtuire se determin functie de

forma pieselor finite conform fig. 9.7. astfel:
Pentru piesele din fig. 9.7.a
d 2 d n2
d
1

H 1,05 h1
8d sin
d n
(mm)
(9.10)
(mm)
(9.11)
Pentru piesele din fig. 9.7.b
d n d 2 d n2
d
1

H 1,05 h1 h
d 8d sin
d n
Pentru piesele din fig. 9.7.c

1
d
H h1 1
4
dn
d 2 d n2
(mm)
(9.12)
Numrul operatiilor necesare gtuirii se determin cu relatia:

n
lg d n lg d
lg mmed
(9.13)
n care: m - este valoarea media a coeficientului de gtuire pentru fiecare operatie,

mmed
d1
dn
si depinde de propriettile materialului de prelucrat, de grosimea

d
d n 1
semifabricatului, forma pieselor si constructia matritelor conform tabelului 9.1.
Nr.
Material semifabricate
Tipul matritei
crt.
cu sprijin
fr sprijin
Otel moale
0,550,60
0,700,75
Am62, Am68
0,500,55
0,650,70
Aluminiu
0,530,57
0,680,72
Duraluminiu
0,600,63
0,740,76
Operatiile de gtuire se execut pe presele cu excentric, frictiune, hidraulice, sau

masini speciale rotative.
Forta necesar gtuirii pentru piesele din fig. 9.7.a si c se determin cu relatia:
d
1
F 1,2 d g c 1 n 1 ctg
d
cos
(9.14)
Pentru piesele din fig. 9.7.b forta se calculeaz cu relatia:
1,82 g 2 c d n rm 1 cos
d
F 1,2 d g c 1 n 1 ctg
d
cos
rm
(daN)
(9.15)
n care: rm - raza de rotunjire a muchiei plcii active; c - rezistenta la curgere a

materialului din care se confectioneaz piesele.
Planarea si forma final (ndreptarea). Datorit deformrii semifabricatelor si
pieselor plane ele trebuiesc ndreptate. Cauzele ce duc la deformare: tierea cu cutite
uzate sau unghiul de nclinare foarte mare, deteriorarea stantei, uzura piesei, jocul prea
mare dintre elementele active, confectionarea pieselor complexe dintr-o operatie cu
stante cu actiune succesiv.
ndreptarea se execut manual cu ciocanul, cu matrita pe pres si masini speciale.
Dac tabla are mai multe ondulatii aceste se reduc mai nti la una singur, continnduse apoi ndreptarea.
Piesele sau semifabricatele de dimensiuni mici, se ndreapt cu matrite pe prese sau
agregate speciale, matrite ce pot fi cu plci active netede fig. 9.11.a cu plci active n
puncte fig. 9.11.b si cu plci active n fagure 9.11.c.
Cele cu plci active netede, se folosesc la ndreptarea tablelor subtiri si din material
moale, cele n puncte se folosesc la table groase la care se cere precizie mare de
ndreptare si se admit urme pe suprafata lor. Unghiul de profil al dintilor este 6090,
iar vrful dintilor este putin aplatizat, avnd latura suprafetei frontale 0,5g. nltimea
unui dinte se ia h=12g, iar distanta ntre dou rnduri de dinti l=11,2g. Vrfurile
dintilor celor dou plci active se ntreptrund.
Matritele cu plci active n fagure, se folosesc la table groase si care nu admit urme pe
suprafata lor. nltimea unui dinte h=g, iar suprafata frontal a unui dinte este Ap=616
mm. Forta de ndreptare se determin cu relatia:
F= A.p
(daN)
(9.16)
n care: A - este aria semifabricatului de ndreptat; p - presiunea de ndreptare care se

ia:
pentru otel moale si alam ntre 5 si 10 daN/mm2 si este valabil pentru matritele cu
plci netede;
pentru plci n puncte ntre 1020 daN/mm2;
pentru plci fagure 2030 daN/mm2.
Utilajul folosit este presa cu frictiune si presa hidraulic, iar dac se impune presa cu
excentric. Ea va fi prevzut cu o sigurant de suprasarcin sub placa inferioar a
matritei, sau s prevad amortizor de cauciuc.
Fasonarea pe masini speciale se poate realiza pe strunguri de apsat, filetare
prin fasonare a pieselor tubulare, fasonare pe masini de rulat si fltuit. Pe strunguri se
aplic la o serie mic, sau la piese cav-convexe, greu realizabile pe stante sau chiar
imposibil. La serii mici, modelul pe care se apas se execut din lemn, iar la serii mari
din bronz, font si chiar otel. Modelul se fixeaz n axul strungului, iar semifabricatul
sub form de disc, se strnge pe model cu un sprijin rotativ fixat n ppusa mobil,
apsarea fcndu-se cu o bar rotunjit sau o rol cum se vede n fig. 9.12. Turatiile
axului principal se recomand ntre 4001200 rot/min. Scula trebuie s aibe duritate
mai mic dect semifabricatul. n fig. 9.13. se prezint diferite posibilitti de fasonare
n trepte si anume:
a) fasonarea n trepte
b) tierea flansei cu dou discuri si bordurarea cu o rol
c) umflare prin actiunea a dou role
d) gtuirea cu o rol si o mandrin
Filetarea prin fasonare poate fi fcut cu mandrina 1 si rola 3 fig. 9.14 cu tarod 1 si
pieptene disc fig. 9.15 formnd dintr-o dat filetul pe toat lungimea, materialul fiind
puternic ntins, deci se aplic la filetele de adncimi mici si la materiale plastice. La
procedeul cu tarod si rol se fac filete de adncime mare deoarece materialul nu se
ntinde asa cum se vede n fig. 9.16.
Masinile de rulat si fltuit se execut cu arbori orizontali, verticali sau nclinati. n fig.
9.17. se prezint procedeul de rsfrnt margini pe masini cu role nclinate.
9.3. Modul de lucru
Studentii vor efectua practic lucrri de reliefare si planare, urmnd ca pe parcursul
dotrii laboratorului cu matrite pentru gtuire, bordurare si lrgire s fie posibile toate
lucrrile de fasonare cuprinse n prezenta lucrare.
Se vor considera semifabricatele din materiale diferite ca duritate si grosimi diferite si
se vor face ncercri fr restrictie pentru a constata modul de comportare comparativ
cu ce se prezint n lucrare. Se vor calcula fortele de presare la reliefare si planare si se
vor verifica practic pe presa hidraulic de 100 tf, dup care se va calcula alungirea
relativ n cazul reliefrii. Se vor face fasonri pe strung cu sabloane.

Rezultatele se vor trece n tabelul 9.2.
Nr.
Material
Reliefare
Planare
Crt.
g
(mm)
1
2
3
(daN/mm2)
F
(daN)
med
(%)
A
(mm2)
p
(daN/mm2)
F
(daN)
l0
l
l0
(a)
l0
l
d0
l0
la
(b)
Fig. 9.1.
du
d0
(a)
Fig. 9.2.
(b)
6
5
lu
Semifabricat
Pies
(a)
(b)
6
Fig. 9.3.
5
Fig. 9.4.
(b)
(a)
7
1
6
2
5
4
3
2
1
Fig. 9.6.
dn
(a)
dn
Fig. 9.5.
gf
h1
Fig. 9.7.
H
d
(b)
h1
dn
gi
h2 h
h
g
(c)
h1
1
1
4
3
2
1
Fig. 9.8.
3
4
Fig. 9.10
Fig. 9.9.
54321
(a)
Fig. 9.11.
(b)
Fig. 9.12.
(c)
3
2
1
(a)
p
Fig. 9.14.
(b)
Fig. 9.15.
Fig. 9.13
2
Rol de
apsare
2
2
3
(a)
(b)
Fig. 9.16.
3
1
(c)
Fig. 9.17

Studiul deformatiilor si a coeficientului limit de rsfrngere a
marginilor orificiilor de form circular (fr subtierea
intentionat a peretilor)
Lucrarea are drept scop s prezinte studentilor modul de obtinere a pieselor cu margini
rsfrnte din piese care au fost obtinute n prealabil prin operatii de decupare si
perforare, precum si coeficientul limit de rsfrngere, pn la care nu apare fisurarea
pieselor.
10.2. Coeficientul de rsfrngere, tensiuni si deformatii.
n fig. 10.1. se arat o pies cu margini rsfrnte din care rezult c rsfrngerea
marginilor gurilor, este operatia de stantare la rece din care se realizeaz o deformare
a marginilor gurii prelucrat n prealabil fig. 10.1.a, n vederea matritrii acestui
orificiu pe seama unei replieri a materialului fig. 10.1.b. Rsfrngerea marginilor poate
avea loc: a) cu subtierea intentionat a peretilor; b) fr subtierea intentionat a
marginilor.
n cele ce urmeaz se analizeaz numai cazul rsfrngerii fr subtierea voit a
peretilor, acesta fiind cel mai frecvent ntlnit n practic.
Coeficientul de rsfrngere se defineste prin raportul:
Kr
d0
dm
(10.1)
n care: d0 - este diametrul orificiului prelucrat n prealabil, n semifabricat; dm diametrul mediu a zonei rsfrnte a piesei
Exist o valoare limit a acestui coeficient, care dac este depsit, se nregistreaz
aparitia unor fisuri la marginea zonei rsfrnte a piesei. Valoarea limit a coeficientului
de rsfrngere este determinat de o serie de factori, dintre care cei mai importanti
sunt:
a)
b)
materialul si grosimea relativ a semifabricatului g/d

modul de obtinere si starea marginilor orificiului (perforare sau burghiere,
prezenta sau lipsa bavurilor).
Se constat c orificiile obtinute prin gurire cu burghiul, admit un grad de deformare

superior celor obtinute prin perforare, aceasta deoarece prin perforare apar ecruisri
pronuntate n vecintatea zonei de forfecare, zon care de altfel este supus n procesul
de rsfrngere la deformatii maxime. Un tratament termic de recoacere, permite
obtinerea unor coeficienti de rsfrngere de valoare mai redus.
Existenta bavurilor pe marginea orificiilor semifabricatelor permite scderea valorii
coeficientului limit de rsfrngere.
Plasticitatea mai mare a materialului semifabricatului permite de asemenea sporirea

gradului de deformare (reducerea lui Kr). Valoarea coeficientului de rsfrngere, pentru
care apare fisurarea piesei, pe baz de deductii analitice se aproximeaz cu relatia:
K r ,min
1
1 r
(10.2)
n care: r - reprezint alungirea relativ la rupere a materialului dat.

n timpul operatiei de rsfrngere fr subtierea intentionat a semifabricatului, are loc
o deformare plastic complex a semifabricatului din vecintatea orificiului rsfrnt.
Starea de tensionare se caracterizeaz prin urmtoarele:
o solicitare de ntindere dup directia tangential, care conduce la o reducere
apreciabil a grosimii peretelui orificiului rsfrnt, n raport cu grosimea
semifabricatului;
o solicitare de ncovoiere a materialului, n zona de racordare dintre partea plan si
cea rsfrnt a piesei.
Deformatiile produse de aceste tensiuni se pot pune n evident prin urmrirea
modificrii unei retele de linii marcate pe semifabricat. n acest scop se traseaz un
numr ct mai mare de cercuri concentrice si drepte diametrale pe suprafata
semifabricatului (fig. 10.1.a).
Modificarea acestei retele de linii, intervenit prin rsfrngerea semifabricatului,
permite a se preciza natura si gradul deformatiilor survenite n proces (fig. 10.1.b). Pe
baz msurrilor se pot deduce deformatiile relative produse dup: directia tangential
Q ; axial g si radial , folosind expresiile;
Q
d m d1
d mi g
Lmi Li
;g
;
;
di
g
Li
(10.3)
n care:
di
- diametrul de ordin i de pe semifabricatul plat;
dm
- diametrul orificiului rsfrnt;
dmi
- grosimea piesei rsfrnte la nivelul cercului de ordin i;
- distanta de la marginea orificiului d0 pn la cercul de ordin i pe semifabricat
Li
Lmi
di d 0
2
(10.4)
- distanta de la marginea zonei rsfrnte, pn la cercul de ordin i de pe pies.
Directia tensiunilor si deformatiilor se precizeaz n raport cu semifabricatul

nedeformat.
10.3. Modul de lucru
Operatiile de rsfrngere se vor executa cu o stant de rsfrnt margini pe presa PAI
16, orificiile ce se vor rsfrnge se vor executa att prin deformare ct si prin burghiere
urmrindu-se influenta modului de prelucrare asupra coeficientului de rsfrngere,
stabilind valoarea limit a acestuia prin rsfrngerea marginilor cu elemente active de
dimensiuni variabile. Se va urmrii influenta naturii materialului asupra coeficientului

limit de rsfrngere si se vor compara valorile Kr,min , determinate experimental, cu
cele obtinute cu relatia 10.2. Se vor msura elementele necesare calculului
deformatiilor relative Q , g , si se vor calcula mrimile acestora, dup care se
construieste diagrama de variatie a lui Q , g , n functie de L.
L7
L6
L5
L4
L3
L2
d6 d4 d2 d0
L1
d1 d3 d5 d7
(a)
dm
g0
Lm3 Lm2 Lm1
g1
g2
g3
(b)
Fig. 10.1
Lucrarea de laborator Nr. 11

Sisteme de mecanizare si automatizare
Lucrarea are drept scop s prezinte studentilor posibilittile prin care presarea la rece
se poate mecaniza att n ce priveste alimentarea cu semifabricate, ndeprtarea
pieselor si deseurilor etc., precum si asezarea utilajelor n vederea formrii de linii
automate.
11. 2. Posibilittile de mecanizare si automatizare.
Automatizrile se pot adopta partial sau total n functie de volumul de fabricatie,
gradul de extindere fiind solutionat pe baza de calcul de rentabilitate. Mecanizarea si
automatizarea la lucrrile de presare la rece cuprinde:
I. Alimentarea sculelor cu semifabricate; ndeprtarea pieselor si deseurilor din scul;
transportul semifabricatelor ntre posturile de lucru, asezarea pieselor prelucrate;
automatizarea comenzii si controlului.
II. Mecanizarea si automatizarea sculelor cu semifabricate.
n grupa dispozitivelor de mare precizie intr dispozitivele de alimentare cu clesti.
Semifabricatul este strns ntr-un cleste mobil si apoi este transportat de ctre acesta.
Al doilea cleste fix al dispozitivului imobilizeaz semifabricatul pe perioada ct acesta
nu este prins de clestele mobil asa cum se vede n fig. 11.1. Pasul de avans se regleaz
deobicei prin limitatoarele amplasate la capetele de curs. Dispozitivele cu clesti
prezint o mare varietate constructiv. Un alt dispozitiv este cel cu crlig legat
constructiv de stant cum se vede n fig. 11.2., unde crligul 2 articulat n glisiera 1, se
deplaseaz mpreun cu acestea pe ghidajele 3, montate pe placa fix 4. Crligul este
amplasat tot timpul pe suprafata plcii 4, de ctre arcul lamel 5, iar mersul n gol al
berbecului se deplaseaz spre dreapta. Sub actiunea arcurilor elicoidale 6, se ridic si
trece peste puntitele rmase da la decupare de la banda 7, si datorit arcului 5 coboar
n aceste orificii. Arcul lamel 8 fixat pe placa 10 prin surubul 9, retine banda pentru a
nu se deplasa n timpul deplasrii crligului peste puntit. Placa 10 serveste la ghidarea
benzii la scoaterea acesteia de pe poanson. La cursa activ a berbecului, pana 11
deplaseaz glisarea 1 spre stnga cu o distant mai mare de 13mm dect pasul fcut
de semifabricat deoarece banda se poate deforma numai realizndu-se puntita necesar
ntre piesele ce urmeaz a se decupa.
Aceste dispozitive se folosesc pe prese la care numrul maxim de curse duble pe minut
este 120, iar grosimea minim a semifabricatului este de 1 mm.
Un alt dispozitiv mecanizat este dispozitivul de avans cu pene nglobat n gabaritul
stantei fig. 11.3. Stanta dispune de o pan 2 ce actioneaz prin partea inferioar a
sculei si una 3, prin partea superioar a acesteia. Penele se leag de partea superioar a
stantei si execut ambele aceleasi miscri cu ale poansonului 1. Asupra puntitelor
semifabricatului actioneaz mai nti pana 2, cnd poansonul se ridic, si apoi pana 3
cnd poansonul 1 coboar, iar actiunea ei se nchide nainte de a se realiza atacul
semifabricatului de ctre poanson. Cele dou pene micsoreaz cursele berbecului

presei.
Un alt mecanism cu pene role este prezentat n fig. 11.4., unde avansul benzii se
realizeaz cu ajutorul cruciorului 1, iar blocarea ei se face de ctre suportul fix 2, n
timp ce cruciorul 1 de retrage. Unghiul de pant al cruciorului si suportului este de
1215 grade. Cursa activ a cruciorului se realizeaz de ctre pres printr-un sistem
de prghii, deplasarea lui se face ctre stnga, rolele 3 si 4, apas semifabricatul
deplasndu-l cu un pas, iar rolele 5 l elibereaz. Readucerea cruciorului n pozitie
initial se realizeaz cu arcul elicoidal 7 la mersul n gol al presei, cnd rolele 3 si 4
elibereaz semifabricatul iar rolele 5 l fixeaz. Mentinerea rolelor n contact cu
suprafetele nclinate ale cruciorului si suportului fix, se face de ctre arcurile
elicoidale 6.
n fig. 11.5. se prezint subansamblu ventuz al unui dispozitiv de alimentare. Prin
apsarea ventuzei pe semifabricat, se creeaz vidul necesar pentru apucarea
semifabricatului. Ventuza elibereaz semifabricatul prin actionarea prghiei 1, care
ridic supapa 2, permitnd accesul aerului sub talerul 3 de cauciuc al ventuzei. Prghia
1 este actionat automat la captul cursei spre stnga traversei instalatiei de
alimentare.
n cazul alimentrii cu semifabricate individulale, dispozitivele au constructia diferit
fat de cele pentru alimentarea cu benzi sau fsii.
n fig. 11.6. este prezentat una din cele mai simple solutii de mecanizare a alimentrii
cu semifabricate individulale. Dispozitivul prezint un jgheab nclinat, alimentarea
fiind fcut la extremitatea jgheabului evitnd pericolul de accidentare a muncitorului,
iar ritmul alimentrii este mult mai mare dect alimentarea direct sub poanson.
Pentru semifabricate cu grosimi mai mari se foloseste dispozitivul cu cursor din fig.
11.7. La ridicarea prtii superioare a stantei, magazia 1 cuprins n cursorul 2, sub
actiunea arcului de tractiune 3, se deplaseaz spre stnga aducnd semifabricatul la
postul de lucru. La cursa activ a matritei cursorul este readus n pozitia initial de
ctre cama 4, fixat pe placa de cap 5 al stantei.
n fig. 11.8. se prezint un dispozitiv pentru semifabricate plane subtiri. Discul este
confectionat din cauciuc, iar semifabricatele se mentin ridicate n magazie de ctre
niste arcuri.
Un dispozitiv de mare eficient este dispozitivul de alimentare disc-revolver asa cum
se vede n fig. 11.9. Discul-revolver 4, prezint n lcasuri dispuse circular si
echidistant, n ele fiind introduse semifabricatele. La fiecare curs de ridicare a
berbecului, dispozitivul realizeaz o miscare cu un unghi 360/n grade, aducnd n
dreptul elementelor active 2 si 3 semifabricate n vederea prelucrrii. n figur, 1
reprezint suportul portpoanson, iar placa 5 placa suport a pastilei matrita 3. Pentru
piesele individuale mrunte, alimentarea se poate face cu dispozitive cu buncre care
pot fi:
a) cu buncre si crlig, fig. 11.10., crligele fiind situate pe rotor, iar prin rotire prin
masa pieselor din buncr, apuc cte una, o introduce n jgheabul deschis, iar de
aici prin conducte de aductiune spre stant si
b) cu buncr si tije de prindere fig. 11.11., prinderea pieselor fcndu-se pe tija 1,

fiind introduse si retinute n tija de aductiune 3 prin intermediul unor pene 4, care
mpiedic revenirea pieselor n buncr.
Privind mecanizarea si alimentarea pieselor si deseurilor din scul, n situatia cnd
acestea cad prin orificiile plcii active, plcii de baz si a mesei presei, nu sunt
probleme. n situatia n care scoaterea se face invers se vor folosi diverse sisteme
extractoare actionate prin arc fig. 11.12.a; cu tampon de cauciuc fig. 11.12.b; sau prin
sistem de prghii comandat de berbecul presei fig. 11.12.c. Aducerea piesei se face
pn la nivelul suprafetei superioare a plcii active. ndeprtarea din aceast zon se
realizeaz fie prin alunecare, la prese cu batiu nclinabil, sau prin suflarea pieselor, n
special ambutisate, cu un jet de aer comprimat. n cazul perforrilor, scoaterea pieselor
de pe poanson se poate realiza:
cu elemente de desprindere fixe fig. 11.13.a;
cu elemente sub form de plci actionate printr-un element elastic fig. 11.13.b;
constituite chiar dintr-un tampon de cauciuc.
ndeprtarea din aceast zon se realizeaz cu arunctoare automate cu arc cu se vede
n fig. 11.14. La ridicarea prtii superioare a stantei, clichetul 1, legat de consola 2,
determin rotirea prghiei cotite 3, care actioneaz aductorul 4. Readucerea
sistemului n pozitia de echilibru dup ce actiunea clichetului asupra prghiei cotite a
ncetat, se face de ctre arcul 5.
III.Mecanizarea si automatizarea transportului semifabricatelor de la un utilaj la altul
se face cu linii automate n functie de modul de amplasare a preselor cum se vede
n fig. 11.15., astfel:
a) presele sunt amplasate frontal pe un rnd, piesele deplasndu-se de la o pres la
alta prin deschiderile laterale ale batiurilor;
b) presele sunt asezate succesiv, piesele deplasndu-se prin deschiderile din fat si
spate ale preselor;
c) presele sunt asezate frontal, iar piesele se introduc n spatiul de lucru al presei pe o
parte si se scot pe alta;
d) presele sunt asezate frontal, piesele se introduc si se scot pe aceeasi parte a presei;
e,f,g) presele nu sunt asezate n aceeasi directie, deplasarea pieselor de la o masin la
alta realizndu-se diferit;
h) presele sunt asezate circular dup cum o cere spatiul existent.
Automatizarea asezrii preselor presate la rece se poate realiza fie ca n fig. 11.16.,
cnd piesele rezultate cad prin orificiul plcii matrit, plcii de baz si masa presei, fie
pe jgheaburi nclinate n form de U, n situatiile n care piesele sunt scoase la
suprafata plcii matrit.
IV.La presele unde toate operatiile sunt automatizate, se impun sisteme se semnalizare
si proiectie pentru a evita degradarea sculelor si utilajului, datorit eventualelor
dereglri n procesul de lucru. Acestea se asigur prin ntreruptoare de constructie
adecvat. P 73.
n fig. 11.17. este prezentat un ntreruptor pentru semnalarea terminrii alimentrii cu

semifabricate n form de band. Banda trece deasupra plcii 1 sub rola 2, care fiind
fixat n prghia articulat 3, este mpins n jos de arcul 4. Rola cobornd la degajare
la terminarea benzii, prghia 3 rotind-se n jurul articulatiei sale, determin desfacerea
contactului.
n fig. 11.18. se prezint un ntreruptor pentru semnalarea terminrii alimentrii
semifabricatelor individuale ce se scurg pe jgheab. O portiune 2, din fata lateral a
jgheabului 1, este mobil. Sub actiunea arcului 3, elementul mobil apas asupra
semifabricatului. Cnd nu mai sunt piese n jgheab, elementul 2 scap n interiorul
jgheabului, iar tija legat de el, desface contractual K.
n fig. 11.19. se prezint un ntreruptor pentru semnalarea dereglrii de pas.
Palpatorul 1, gliseaz n placa portpoanson si este n avans cu un pas fat de poansonul
2. Dac avansul nu are valoarea pasului impus, palpatorul loveste semifabricatul, se
ridic si ntrerupe contractual K.
n fig. 11.20. este prezentat un ntreruptor pentru semnalarea intrrii a dou
semifabricate suprapuse. Ciocul prghiei articulate 1, apas pe arcul 2, palpeaz
semifabricatul. La intrarea sub cioc a nc unui semifabricat, prghia se roteste,
determinnd deschiderea contactului K.
Lucrarea de fat cuprinde mai mult un caracter teoretic, deoarece mecanizarea si
automatizarea este rentabil la productia de serie mare si mas, costul instalatiilor
amortizndu-se numai la asemenea tipuri de productie.
Studentii vor schita linia tehnologic automat pe care o vor vedea si vor specifica
tipul tuturor utilajelor din cadrul liniei. De asemeni vor schita tipurile de elemente
mecanizate, fcndu-se apoi confruntarea cu cele prezentate n lucrare.
Fig. 11.1.
9
11
10
2
4
6
Fig. 11.2.
3 mm
(b)
Fig. 11.3
(a)
(c)
1
3
5
4
6
6
7
Fig. 11.4
Fig. 11.5
Fig. 11.6
4
1
2
Fig. 11.7
Fig. 11.8
1
2
3
Semifabricat
4
A
A-A
Fig. 11.10.
Fig. 11.9.
Fig. 11.11.
(a)
(c)
(b)
Fig. 11.12.
Fig. 11.13.
(a)
(c )
(b)
3
2
1
4
5
Fig. 11.14.
(a)
(e)
(b)
(g)
(c)
(d)
Fig. 11.15.
(f)
(h)
4
3
2
K
1
Fig. 11.16
Fig. 11.17
Fig. 11.18.
2
2
K
Fig. 11.19.
Fig. 11.19.
Lucrarea de laborator nr.12

Studiul curgerii materialului la extrudare
12.1 Scopul lucrrii.
Lucrarea are drept scop s prezinte studentilor tipurile de extrudare, principalii factori
care influenteaz curgerea materialului, gradul de deformare precum si forta de
mpingere.
12.2. Studiul procedeelor de extrudare, calculul gradului si fortei de
deformare.
Extrudarea la rece este operatia de deformare a semifabricatelor masive pe baza
curgerii plastice a metalului prin jocul dintre poanson si placa activ.
Exist 3 procedee de extrudare:
a) Procedeul direct, la care curgerea materialului are loc n sensul deplasrii active a
poansonului fig. 12.1.a;
b) Procedeul invers, la care curgerea metalului are loc n sens opus deplasrii active a
poansonului fig. 12.1.b;
c) Procedeul combinat, care reprezint mbinarea primelor dou procedee fig. 12.1.c.
Principalii factori care influenteaz curgerea materialului, prin jocul dintre elementele
active ale sculei, respectiv de care depinde si calitatea pieselor obtinute sunt:
1. Procedeul de extrudare;
2. Propriettile plastice ale materialului supus deformrii;
3. Geometria plcii active si a poansonului;
4. Ungerea;
5. Viteza de deformare.
Extrudarea direct.
La deformarea materialului la extrudarea direct sunt de semnalat 3 stadii distincte:
1. Presarea semifabricatului n containerul plcii active pn la nceputul curgerii
metalului prin orificiul de extrudare fig. 12.2.a;
2. Curgerea metalului din container prin orificiul de extrudare pn cnd hs>hscf
fig. 12.2.b;
3. Curgerea metalului din container prin orificiul de extrudare pn cnd hs<hscf
fig. 12.2.c.
Cele 3 stadii se evidentiaz distinct prin variatia fortei de extrudare fig. 13.3.
Datorit frecrii ntre suprafetele de contact dintre semifabricat si scul, deformarea
este neuniform n interiorul semifabricatului, unele zone deformndu-se numai elastic
fig. 12.4. Zonele 1 si 3 sunt deformate elastic, zona 2 este deformat plastic si n
anumite conditii de lucru zona 2 poate ajunge la partea central a semifabricatului, cu
pericolul antrenrii unor oxizi prezenti pe suprafata exterioar. Volumul si configuratia

zonelor elastic deformate depind de unghiul caracteristic al plcii active si de conditiile
de ungere. Ultimul stadiu al deformrii are important mare deoarece creste viteza de
curgere transversal a materialului si, cnd acesta devine turbulent, exist
posibilitatea ca defectele superficiale ale semifabricatului s fie antrenate n interiorul
piesei. Gradul de deformare la extrudarea direct se exprim prin relatia:
d2
1 2 100%
D
(12.1.)
n care: d- diametrul presei; D- diametrul semifabricatului

Datorit plasticittii ridicate a materialului supus prelucrrii, la extrudarea direct se
pot obtine grade de deformare pn la 80%, la o singur operatie. Forta de deformare
se calculeaz cu relatia:
F S
daN
(12.2.)
n care: - rezistenta la deformare; S- aria suprafetei transversale a semifabricatului

Rezistenta la deformare depinde de natura materialului deformat, unghiul caracteristic
al cavittii plcii active si gradul de deformare.
Extrudarea invers.
n cazul extrudrii inverse la rece, fig. 12.5., datorit frecrii dintre materialul ce se
deformeaz si peretii plcii active, respectiv poanson, apar zone distincte de
deformare. Astfel zona 1, cuprins ntre suprafetele sferice ABC si FED, reprezint
focarul deformatiei plastice. n zonele 3 dispuse mai jos, intensitatea deformatiei
scade, iar n zona 4, ncepnd de la suprafata HEG n jos, dispare complet. Zona 2 de
la suprafata frontal a poansonului este putin deformat.
La procesul indirect, rezistenta la deformarea metalului este n general mai mare dect
la extrudarea direct. Forta se calculeaz cu relatia:
F S
daN
(12.3.)
Gradul de deformare este:
d2
100
D2
daN
(12.4.)
Mrimea rezistentei la deformare n cazul extrudrii inverse depinde de gradul de

deformare, natura materialului semifabricatului si geometria poansonului. Extrudarea la
rece se simuleaz prin deformarea unui semifabricat din plastilin, scula folosit, fig.
12.6., permite vizualizarea procesului, containerul plcii active fiind transparent.
Montajul se face pe o pres hidraulic. Scula permite schimbarea poansonului si plcii
active pentru realizarea celor 3 procedee de extrudare, realizarea de grade de
deformare distincte pornind de la acelasi semifabricat, precum si msurarea fortei de
deformare printr-un sistem dinamometric format din lamela arc 6 si comparatoarele 8.

Prin presarea unui semifabricat din plastilina stratificat din diverse culori, se vor
determina conditiile de curgere si zonele distincte de deformare, prin studiul deformrii
straturilor de material.
Prin msurarea fortei maxime de deform, se va deduce presiune de deformare si se
vor trasa diagramele de variatie a presiunii de deformare functie de gradul de
deformare si unghiul plcii active la extrudare direct. Pentru o pereche de elemente
active, se va urmri variatia fortei de extrudare si se va trasa diagrama de variatie a
fortei n functie de mrimea cursei.
Rezultatele se trec n tabelele 12.1, 12.2, 12.3.
TABEL 12.1
Semifabricat: B=
D2
4
B
H
H=
Gradul de
deformare
E%
10
30
50
70
90
EXTRUDARE
DIRECT
Fmax [daN]
qmax
[daN/mm2]
EXTRUDARE
INVERS
Fmax
qmax
EXTRUDARE
COMBINAT
Fmax
qmax
TABEL 12.2
EXTRUDARE
TABEL 12.3
EXTRUDARE
DIRECT
DIRECT
Forta Fmax
Presiunea qmax
nltimea, H
180
40
150
35
120
30
90
25
60
20
30
15
F [daN]
10
d
g
D
h
g
D
(a)
(b)
Fig. 12.1
(c)
F
Fmax
Fmin
hs
hs
hsc
hs
cursa
Fig. 12.2
Fig. 12.3
1
A
F
H
Fig. 12.4
5
EB
D
G
4
Fig. 12.5
3
7
Fig. 12.6

Croirea materialelor pentru stantare.
Stabilirea schemei de lucru a stantei
Lucrarea are drept scop nsusirea de ctre studenti a modului de croire a materialelor
pentru stantare si a stabilirii schemei de lucru a stantei n vederea realizrii unui anumit
reper.
13.2. Croirea tablelor si a benzilor.
Prin croire se ntelege repartizarea judicioas pe suprafata semifabricatului a
produsului cu forme bine determinate, n vederea tierii acestora astfel nct deseurile
s fie minime, pentru economisirea maxim a materialului.
n functie de configuratia piesei si a modului de asezare a piesei pe band, cantitatea
de deseuri poate fi mai mare sau mai mic. Sunt situatii cnd ns, la croirea
materialului apar deseuri care nu pot fi evitate, ca n exemplu din fig. 13.1., n care 1
este piesa, 2 este deseul, 3 este puntit intermediar si 4 este puntit lateral. n
practic, aceste deseuri trebuie reduse la minim sau utilizate ca semifabricate pentru
piese mai mici, obtinndu-se astfel nsemnate economii de material.
Fig. 13.1.
Avnd n vedere importanta deosebit a croirii materialelor n procesul de stantarematritare, deosebim:
croirea optim a tablei n benzi sau semifabricate individuale;
croirea economic a benzilor
13.2.1. Croirea tablei n benzi sau semifabricate individuale.
Din table mari de metal se croiesc benzi de tabl sau semifabricate individuale de
forme diferite, aprnd primele pierderi de material.
Pentru economisirea de material tierea tablei se face fise de croire care se ntocmeste
astfel nct deseurile s aib valori minime.
Croirea tablelor n benzi poate fi:
croire transversal, fig. 13.2.a;
croire longitudinal, fig. 13.2.b;
croire combinat, fig. 13.2.c.
Directia de
Directia de laminare
laminare
b. Croirea longitudinal pe foaia de tabl

1000
a. Croirea transversal pe foaia de tabl

1000
890
890
2000
2000
1084
890
Fig. 13.2.
320
320 320
Considerentul principal
pentru combinat
alegerea avariantei
de croire
a tablei fiind aceeasi, se
c. Croirea
semifabricatelor
combinate
prefer croirea longitudinal, prin care se obtin benzi mai lungi care dau o
productivitate mai ridicat a utilajului pe care se execut operatia de stantare.
Coeficientul de utilizare a materialului n cazul croirii tablei, n benzi sau semifabricate
individuale, este dat de relatia:
K
Su
100
St
[%]
n care:
n = numrul total de piese rezultate la croirea tablei;
Su = suprafata unei benzi sau alt semifabricat;
St = suprafata total a tablei.
13.2.2. Croirea benzilor de metal la stantare-matritare.
Piesele care se stanteaz au forme foarte variate, asa c amplasarea lor pe banda
metalic va fi n functie de forma semifabricatelor. Dup cantitatea de deseuri care
apar la croirea pieselor pe band, procedeele de croire pot fi:
croirea cu deseu, fig. 13.3.a;
croirea cu deseuri putine, fig. 13.3.b;
croirea fr deseu, fig. 13.3.c.
a. croirea cu deseu
Cu decuparea puntitelor
b.croirea cu deseuri putine

Piesa
decupat
Deseu
c.croirea fr deseu
banda
Dup deseu
modul de amplasare
a semifabricatului,
principalele tipuri de croire sunt cele
Fig. 13.3.
pies
prezentate n tabelele 13.1 si 13.2.
piesa
Tabel 13.1.
Tipuri principale de croire cu deseuri
Tipuri de croire si schita
Utilizarea croirii
Procedeul de alimentare
Drept
Piese de form geometric simpl

(ptrat, rotund, dreptunghiular, etc.
Manual sau automat
nclinat
Piese care nu ncap pe ltimea benzii,

piese de form complex care dispuse
drept dau deseuri n cantitate mare.
Manual sau automat
ntreptruns
Piese n form de T, U, care dispuse

drept ar da deseuri n cantitate mare
Manual sau automat
Combinat
Piese diferite ca form n productia de

mas sau serie
Automat
Pe mai multe rnduri Piese mici n productia de mas si

serie
Piese mici si nguste n productia de

serie
Manual sau automat
Manual sau automat
Tabel 13.2.
Tipuri principale de croire cu deseuri putine si fr deseuri
Tipuri de croire si
schita
Utilizarea croirii
Drept
Piese de form dreptunghiular sau

trapezoidal
Manual cu limitator
nclinat
Piese n form de L sau cu alt

configuratie care admit defecte de
contur
Manual cu limitator
ntreptruns
Piese n form de U, T, sau dublu U,

care admit defecte de contur
Manual sau automat
Piese diferite cu configuratii

ntreptrunse
Manual sau automat
Piesele ptrate, dreptunghiulare sau

hexagonale de dimensiuni mici n
productia de mas sau serie
Manual sau automat
Combinat
Pe mai multe rnduri
Cu retezarea puntitelor Piesele cu form alungit executate din Manual cu limitator

fsii sau benzi de ltimi egale cu ale
piesei
Alegerea variantei optime a croirii pieselor din band se face pe baza coeficientului de
utilizare a materialului, calculat cu relatia:
K
S xn
100
LxB
n care:
S = aria piesei fr orificii, n mm2;
n = numrul real de piese obtinute;
B = ltimea benzii;
L = lungimea benzii.
[%]
13.2.3. Mrimea puntitelor.

Puntitele reprezint, de fapt, cea mai mare parte a deseurilor si, de aceea, n vederea
economisirii de material, trebuie dimensionate strict, n asa fel nct s asigure o
rigiditate suficient a benzii pentru avansul ei usor n stant si decuparea total a piesei
n conditiile impuse. Mrimea puntitelor depinde de:
grosimea si duritatea materialului;
dimensiunile si forma piesei;
tipul de croire;
tipul avansului, etc.
Valorile puntitelor n functie de grosimea materialului si ltimea piesei (D sau l) sunt
prezentate n tabelul 13.3.
Tabelul 13.3.
Grosimea
materialul
ui [mm]
b1
B d1
D
Piese rotunde si ovale de dimensiune
D [mm]
de
pn
la
0
0,2
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0
5,0
6,0
7,0
8,0
9,0
la
0,2
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0
5,0
6,0
7,0
8,0
9,0
10,0
50
b
1,5
1,2
0,8
1,1
1,5
1,8
2,1
2,5
2,6
3,1
3,5
3,6
4,2
4,5
5,0
a
2,0
1,5
1,2
1,5
1,9
2,3
2,6
3,0
3,3
3,6
4,2
4,5
5,0
5,5
6,0
50100
b
1,7
1,4
1,0
1,3
1,7
2,0
2,3
2,7
3,0
3,3
3,9
4,0
4,5
5,0
6,0
b1
B d1
a
2,2
1,7
1,4
1,7
2,1
2,5
2,8
3,2
3,5
3,8
4,5
5,0
5,5
6,0
7,0
100200
200300
b
2,0
1,6
1,2
1,5
1,9
2,2
2,5
2,9
3,2
3,5
4,2
4,5
4,8
5,2
6,5
b
2,2
1,8
1,4
1,7
2,1
2,4
2,7
3,1
3,4
3,7
4,5
4,8
5,0
5,5
7,0
a
2,5
1,9
1,6
1,9
2,3
2,7
3,0
3,4
3,7
4,0
4,8
5,5
5,8
6,3
7,5
a
2,8
2,2
1,8
2,1
2,5
2,9
3,2
3,6
3,9
4,2
5,0
5,5
6,0
6,5
8,0
Piese ptrate si dreptunghiulare de

dimensiune l [mm]
50
b
2,0
1,5
1,0
1,4
1,7
2,2
2,5
2,9
3,2
3,6
4,0
4,5
4,8
5,3
5,8
a
2,5
1,8
1,5
1,9
2,2
2,6
3,0
3,4
3,7
4,0
4,5
5,0
5,3
5,8
6,3
50100
b
2,5
1,7
1,2
1,6
1,9
2,4
2,7
3,1
3,4
3,8
4,5
5,0
5,5
6,0
7,5
a
3,0
2,0
1,7
2,1
2,4
2,8
3,2
3,6
3,9
4,2
5,0
5,5
6,5
7,0
7,5
100200
b
3,0
2,2
1,7
2,1
2,5
2,9
3,2
3,6
3,9
4,3
5,0
5,5
6,0
6,5
7,0
a
3,5
2,5
2,2
2,6
3,0
3,3
3,7
4,1
4,4
4,7
5,5
6,0
7,0
7,5
8,0
200300
b
3,5
2,7
2,2
2,6
2,9
3,4
3,7
4,1
4,4
4,8
5,5
6,0
6,8
7,0
7,5
Pentru calculul mai exact al valorii puntitelor laterale a1 si intermediare b1, se utilizeaz
relatiile:
a1 = K1.K2.K3.a,
b1 = K1.K2.K3.b.
n care a si b sunt valorile din tabelul 13.3., iar K1 ,K2 ,K3 sunt coeficientii dati n
tabelul 13.4.
Tabelul 13.4.
a
4,0
3,0
2,7
3,1
3,4
3,8
4,2
4,6
4,9
5,2
6,0
6,5
7,8
8,0
8,5
K1
K2
K3
Otel moale
1,0
Band care trece o
1,0
Stant cu avans si
Otel semidur
0,9
singur dat prin
ghidare neprecis
Otel dur
0,8
stant
a benzii
Bronz tare
1,1
Alam moale
1,2
Band care trece de
Duraluminiu
1,4
dou ori prin stant
1,2
1,0
Stant cu naintare
0,8
si ghidare precis a benzii
n cazul unor benzi croite nclinat sau ntreptruns, valorile minime ale puntitelor sunt
date n tabelul 13.5.
Tabelul 13.5.
Dimensiunile minime ale puntitelor
a1
b1
b1
a1
Grosimea
materialelor
[mm]
0,3
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
Puntite [mm]
a1
1,3
1,8
2,0
2,2
2,5
2,8
3,0
3,2
b1
1,3
1,8
2,0
2,2
2,5
2,8
3,0
3,2
Grosimea
materialelor
[mm]
4,0
5,0
6,0
7,0
8,0
9,0
10,0
Puntite [mm]
a1
3,5
5,0
4,5
5,0
5,5
6,0
6,5
b1
3,5
5,0
4,5
5,0
5,5
6,0
6,5
13.2.4. Determinarea ltimii benzii

Pentru a calcula ltimea normal a benzii (B), se va tine cont de modul de lucru al
stantei, de toleranta la ltimea benzii (l), de valoarea puntitelor laterale (a1) si de
valoarea jocului dintre ltimea maxim a benzii si riglele de ghidare (j).
Calculul ltimii benzii si a deschiderii dintre riglele de ghidare, conform figurii 13.4.,
A
A
se face dup relatiile din tabelul 13.6.
a1
B
D
a1 +D/2
a1
l
(a)
Fig. 13.4
a1
l
A/2
B
D
a1
l
(b)
Tabelul 13.6.
Relatii pentru calculul ltimii nominale a fsiei
Ltimea nominal a benzii
Distanta ntre elementele de

ghidare
Cu apsare lateral (fig.13.4.a)
B=D+2.a1l
A=B+j=D+2.a1+l+j
Fr apsare lateral (fig.13.4.b)
B=D+2. (a1l)+j
A=B+j=D+2. (a1+l+j)
La calculul ltimii benzii se va tine seama de cteva indicatii:

benzile sub 0,3 mm se prelucreaz fr strngere lateral pentru a evita deformarea
benzii;
la folosirea avansului automat, nu se foloseste apsarea lateral a benzii deoarece
ar putea provoca erori de pas din cauza frnrii si patinrii benzii ntre cilindrii
sistemului de avans;
ltimea nominal a benzii, pentru cele dou situatii din fig. 13.4. -cu apsare
lateral (fig.13.4.a) si fr apsare lateral (fig. 13.4.b)- depinde de abaterile la
ltimea benzii (l) date n tabelul 13.7. si valoarea jocului (j) dintre band si riglele
de ghidare n tabelul 13.8.
Tabelul 13.7.
Abaterile la ltimile (l) ale benzii tiate la foarfec, n mm
Ltimea benzii
Grosimea benzii g, n mm
pn la 1
12
23
35
pn la 100
0,6
0,8
1,2
2,0
peste 100
0,8
1,2
2,0
3,0
Tabelul 13.8.
Ltimea benzii
(mm)
pn la 100
peste 100
Valoarea jocului, j
Modul de ghidare al benzii
Fr apsare lateral
Fr apsare lateral
pentru croirea fat n fat
0,51,0
1,52,0
1,01,5
2,03,0
Cu apsare lateral
pn la 5
pn la 8
La stantele cu poansoane laterale de pas, ltimea benzii se stabileste prin adugarea

ltimii fsiei necesare pentru realizarea avansului dup cum se vede n fig. 13.5.
Valoarea fsiei a este dat n tabelul 13.9., n functie de grosimea materialului.
a
B
B1
Fig. 13.5.
Tabelul 13.9.
Ltimea marginii tiate cu poansonul de pas
Grosimea materialului, n mm
Ltimea marginii, n mm
1,0
1,5
1,52,5
2,0
2,53,5
2,5
13.3. Stabilirea schemei de lucru a stantei

Pentru realizarea unui anumit reper prin prelucrare prin deformare plastic la rece este
necesar s se stabileasc operatiile necesare realizrii reperului si succesiunea lor cu
ajutorul unor stante.
Schema de lucru a stantei necesare realizrii unui anumit reper trebuie s tin cont de
dou elemente caracteristice ale constructiei stantelor si matritelor:
distanta minim ntre orificiile din placa activ necesare realizrii operatiilor de
perforare, retezare, decupare (tab. 13.10)
posibilitatea montrii poansoanelor n port-poanson, avnd n vedere constructia lor
n trepte de diferite dimensiuni.
Distantele minime ntre muchiile active ale orificiilor plcilor de tiere
a
a
g (mm)
0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0 2,2 2,4
a (mm)
1,4 1,8 2,3 2,7 3,2 3,6 4,0 4,4 4,9 5,2 5,6
g (mm)
2,8 3,0 3,2 3,4 3,6 3,8 4,0 4,2 4,4 4,6 4,8
a (mm)
6,4 6,7 7,1 7,4 7,7 8,1 8,5 8,8 9,1 9,4 9,7
Tinnd seama de aspectele anterior prezentate, se ntocmeste schema de lucru a stantei
prin hasurarea pozitiei de realizare a operatiilor necesare obtinerii reperului pe schema
de croire adoptat.
Exemplu :
Rigl de
ghidare
1
d
B1 B A
de avans
Reperul prezentat pe schema de lucru din figura 13.6. se realizeazDirectia
prin urmtoarele
operatii: 1-perforarea
orificiilor;
2,3- decuparea conturului
3 12
4
2 decuparea marginal;
reperului; 4 tierea deseului. Pe schemaFig.
de 13.6.
lucru s-au notat: a= ltimea fsiei necesar
tierii cutitului de pas; A = distanta ntre riglele de ghidare a benzii; B= ltimea benzii
la croirea cutitului de pas; B1= ltime benzii la croirea fr cutit de pas; p= pasul de
avans al benzii; 1 = poansoane de perforare; 1 = cutit de pas; 2,3 = poansoane de
decupare; 2,3= cuttori necesari pozitionrii orificiilor fat de conturul poansonului
de decupare; 4= poansoane de tiere a deseului.
13.4. Modul de lucru

Studentii vor identifica pe scheme de lucru existente n cadrul laboratorului
urmtoarele aspecte:
1. operatiile ce se execut;
2. piesa ce se realizeaz.
La indicatia cadrului didactic, studentii vor analiza operatiile de realizare si vor
ntocmi scheme de croire si de lucru pentru un reper dat.
2,6
6,0
5,0
10

Tehnologia Prelucrarii La Rece

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologia Prelucrarii La Rece

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrarea de laborator nr.

1,2- prti active

1-poanson; 2-plac matrit

1-poanson; 2-plac matrit

1-poanson; 2-plac matrit

1-poanson; 2-plac matrit

2. Clasificarea operatiilor de presare la rece

operatii de ndoire si rsucire

operatii de formare prin presare volumic

operatii de asamblare prin presare.

2.1. Operatii de tiere

Tierea dup un contur

Tierea dup un contur

Tierea dup un contur

Tierea dup un contur

Tierea dup un contur

Tierea dup un contur

2.2. Operatii de ncovoiere si rsucire

Modificarea formei unui

2.3. Operatii de ambutisare

Modificarea formei unui

2.4. Operatii de fasonare

Deformarea local a unei

Deformare pentru mrirea

Deformare pentru mrirea

Deformarea pieselor din

Formare prin presare n

Formare prin presare,

Executarea pieselor cave

Asamblarea a dou table

Asamblarea a dou piese

Asamblarea a dou sau mai

Asamblarea a dou piese

Asamblarea a dou sau mai

Asamblare prin ndesarea

Dup modul de combinare operatiile de presare la rece se clasific astfel:

3. Clasificarea stantelor si matritelor si reprezentarea

3.2. Reprezentarea simplificat a unora dintre cele mai uzuale stante si

Stant de tundere a marginilor

Stant pentru calibrare si tiere

Matrit de rsfrnt marginile

Stante sau matrite cu actiune succesiv

Stant de perforat si decupat

Stant de perforat si retezat

Matrit de perforat, retezat si

Matrit pentru ambutisare

Matrit pentru perforat, rsfrnt

Stante sau matrite cu actiune simultan

Stant de perforat si decupat

Matrit pentru retezat si ndoit

Matrit pentru perforat si rsfrnt

Matrit pentru decupat si ambutisat

Matrit pentru ambutisat si perforat

Matrite de formare volumic

Matrit pentru formare volumic

Lucrarea de laborator nr. 2

de 1,1 kW si o turatie de 1410 rot/min. Lungimea masinii este de 1825 mm fr

2.2.2. Presa cu excentric tip PAI-16

ghidajului reglabil 1 si cu ajutorul surubului 4 al penei 3 se nltur jocul dup care se

f) se verific functionarea n gol a sculei si apoi se execut cteva piese de prob.

Lucrarea se continu n statia de pulberi a Faculttii de Mecanic, unde studentii vor

2.4. Prelucrarea rezultatelor

Lucrarea de laborator nr. 3