Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tehnologia Prelucrarii La Rece
Tehnologia Prelucrarii La Rece
1
1. Cunoasterea operatiilor, a tantelor i matrielor
1.1. Scopul lucrrii.
Lucrarea are drept scop s prezinte studentilor tipurile de matrite ce se folosesc
n procesul de presare la rece si operatiile ce se pot executa cu ajutorul acestor matrite.
1.2. Materiale, tipuri de matrite, operatii.
1.2.1. Materiale utilizate n procesul presrii la rece.
Semifabricatele destinate presrii la rece se gsesc n majoritatea cazurilor sub form
de table si benzi si mai rar sub form de profile, toate fiind materiale metalice sub
form de aliaje feroase sau neferoase. Se mai utilizeaz si materiale nemetalice ca:
hrtia, cartonul, prespanul si n ultimul timp masele plastice. Natura materialului se
precizeaz n functie de conditiile tehnice impuse produsului ce urmeaz a fi realizat
cum ar fi: rezistenta mecanic, proprietti termice, electrice, magnetice, anticorozive,
greutate, etc, precum si functie de conditiile tehnologice legate de procesul de
fabricatie.
Cele mai des utilizate dintre aceste semifabricate sunt: tabla neagr, tabl pentru
constructii metalice, tabl decapat, benzi din otel, benzi si discuri de Cu, tabl din
alam, etc.
Toate aceste materiale sunt standardizate si se indic: starea de livrare, gama de
grosimi si recomandri de utilizare
1.2.2. Operatiile ce se execut prin presare la rece.
Operatiile de presare la rece se execut la o temperatur inferioar temperaturii de
recristalizare a metalului sau aliajului respectiv, prin tiere si deformare plastic. Ele se
mpart n 2 mari grupe: a) operatii de stantare ce se practic laminatelor subtiri prin
tiere si deformare plastic; b) operatii de matritare aplicate pieselor masive prin
deformare plastic.
Principalele operatii ce se execut prin presare la rece si prezentate n fig. 1.1. sunt:
fig. 1.1.a- tierea (retezarea); b- decuparea; c- perforarea; d- crestarea; e- calibrarea
prin tiere (retezarea); f- tunderea (tierea marginilor); g- curbarea; h- roluirea; indoirea; j- ambutisarea; k- rsfrngerea; l- reliefare; m- fltuirea (cu sau fr band de
adaos); n- agrafarea (asamblarea a dou piese, prin ndoirea uneia din piese, sau prin
crestarea simultan a pieselor).
1.2.3. Matrite ce se utilizeaz n procesul presrii la rece
Sunt dispozitive cu ajutorul crora, prin intermediul elementelor active pe care le
posed, se poate da forma dorit unei piese.
Materialele din care se confectioneaz elementele active ale unei stante sau matrite,
sunt oteluri de scule ca: OSC 8; OSC 10; OSC 12; C 15; C 120; W 23 etc. Stantele si
matritele se clasific dup mai multe criterii: a) dup criteriul tehnologic care la rndul
lor dup diferitele operatii ce le execut, conform celor prezentate si dup modelul de
combinare a operatiilor, sunt simple si combinate (succesive, simultan succesive); b)
dup criteriul constructiv, care la rndul lor pot fi cu elemente de ghidare si fr
elemente de ghidare (cepuri, plci, coloane, cilindrii, ghidaje combinate); c) dup
criteriul de exploatare, care la rndul lor pot fi dup felul avansului (cu avans manual
sau cu avans automat), dup modul de scoatere a pieselor (cu cdere prin orificiul
plcilor active, readucerea piesei n band si eliminarea pe msur ce banda
avanseaz, readucerea piesei la suprafata plcii active si eliminarea manual sau
automat).
n fig. 1.2. sunt prezentate simplificat cteva tipuri de stante si matrite astfel: fig. 1.2.astanta de retezat; b- stanta de decupat; c- stanta de perforat; d- matrita pentru ndoit; ematrita de ambutisat; f- matrita de reliefat.
1.3. Modul de lucru.
1. Se va face identificarea sculelor primite de student n cadrul prezentei lucrri de
laborator precizndu-se: a- dac scula este simpl sau combinat; b- pentru sculele
combinate se va preciza dac sunt cu actiune simultan sau succesiv; c- se va face
schita simplificat a formei constructive a uneia din scule (precizat de
conductorul lucrrii), indicndu-se pe schit denumirea elementelor constructive
ale sculei respective.
2. Se va schita semifabricatul folosit de scul pentru obtinerea unei piese (decupate,
perforate, ambutisate) si se va preciza: a- ltimea semifabricatului de la care
porneste prelucrarea sau diametrul semifabricatului de la care se porneste n cazul
ambutisrii; b- valoarea pasului de avans n timpul prelucrrii, precizndu-se
semnificatia lui si ce element constructiv asigur acest avans de pas; c-se va
specifica tipul elementului de ghidare pe care l posed scula.
1.4. Prezentarea rezultatelor
Rezultatele lucrrii se vor trece ntr-un tabel de forma tabelului 1.1.
Tabelul 1.11
Decupare
Perforare
Ambutisare
l
semif.
Dpl.
matr.
d
poans.
l
semif.
Dpl.
matr.
d
poans.
Dpl.
matr.
d
poans.
D
semif.
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
H pies
(mm)
(a)
Pies
(e)
(b)
Deseu
(f)
(i)
Pies
Deseu
(c)
(d)
(h)
(g)
(l)
(j)
(k)
Fig. 1.1
(m)
(n)
1
2
1
2
1
1
2
2
1
(f)
operatii de tiere
2.2.
2.3.
ambutisare
2.4.
operatii de fasonare
2.5.
2.6.
Denumirea operatiilor din cadrul acestor grupe si schitele acestora sunt prezentate n
tabelele 2.12.6.
Poz.
Denumirea
operatiei
Definitie
Schita
Tiere la
foarfece
Retezare
Decupare
Perforare
Crestare
Poz.
Denumirea
operatiei
Definitie
Schita
Slituire
Tunderea
marginilor
Tierea plusului de
material pentru realizarea
nltimii pieselor
ambutisate
Calibrarea prin
tiere
Tierea plusului de
material de la conturul
pieselor
ndoire
Curbare
ndoirea tablelor si
benzilor pentru a le da o
form cilindric sau conic
3
Roluire
4
Rsucire n
elice
ndoirea circular a
marginilor unui
semifabricat
Torsionarea unui
semifabricat n elice, astfel
nct sectiunile
perpendiculare pe ax s se
roteasc n jurul axei, unele
fat de altele
Poz.
Denumirea
operatiei
Definitie
Schita
Tragere pe
calapod
Operatia de deformare a
unui semifabricat plan prin
ntinderea sa cu aplicarea
fortat concomitent a unui
calapod
Reliefare
Deformarea pentru
executarea unui relief de
mic adncime n vederea
obtinerii unei inscriptii,
unui desen sau pentru
mrirea rigidittii
Gtuire
Umflare
Evazare
Poz
Denumirea
operatiei
Definitie
Schita
Rsfrngere
Deformarea pentru
reliefarea unui
semifabricat n vederea
formrii unui guler, a unei
flanse sau pentru mrirea
rigidittii
Planare
Deformarea pentru
Filetare prin reliefarea unui filet din tabl
fasonare
cu pstrarea constant a
grosimii tablei
2.5. Operatii de presare volumic
Refulare
Formare
volumic
Extrudare
Po
z.
Denumirea
operatiei
Definitie
Schita
2
2.6. Operatii de asamblare prin presare
1
Fltuire
Agrafarea
Capsarea
Bercuire
Nituire
Mandrinare
Asamblarea etans a
capetelor de piese cave n
plci metalice, prin
deformarea pretilor lor
Stemuire
Stant de decupat
Stant de perforat
Stant de crestat
Matrit de ndoit
Matrit de roluit
Matrit de ambutisat
Matrit de reliefat
Matrit de umflat
Matrit de gtuit
Matrit de turtire
Matrit de refulare
Matrit de extrudare
Pres cu excentric
Material
Iopt.
Iexis.
Material
g(mm)
(mm)
(mm)
g(mm)
form
l(mm)
Operatie
Pres hidraulic
hpoanson.
Material
(mm)
g(mm)
Operati
e
hpoanson.
(mm)
l(mm)
7
8
6
5
3
2
Fig. 2.1.
30
90
30
b)
a)
Fig. 2.2
Plac mobil
Plac fix
Fig. 2.3
Fig. 2.4
90
2
1x45 1x45
A-A
4
Fig. 2.5
B-B
A 30
1x45
B
16
Cutit inferior
Fig. 2.6
4
30
1x45
Cutit superior
l4
8
7
h3
6
5
4
3
2
h1
11
10
1
h2
l1
l3
Fig. 2.7
4
1
l2
7
19
8
2
13
3
20
5
15
6
Fig. 2.8
9
10
11
12
14
16
17
18
1
3
2
A.B.E.
R
A.N.
A.A.
11
10
6
7
2
3
4
5
9 8 7
8
Fig. 2.9.
Fig.2.10.
(b)
(d)
(c)
Fig. 2.11
Suprafata de forfecare este usor conic si are un aspect rugos, satisfctor din punct de
vedere al calittii (fig. 3.2.b.).
Dac jocul ntre elementele active ale sculei este egal cu jocul optim se obtin suprafete
bune calitativ (fig. 3.3.a); dac j<jopt fisurile nu mai coincid ntre ele ci se propag
paralel n materialul semifabricatului, la o anumit distant unele de altele, iar n
momentul separrii piesei, stratul de material situat ntre planele de forfecare se rupe
(fig. 3.3.b). Cnd j>jopt concomitent cu formarea fisurilor de forfecare are loc o
ncovoiere a semifabricatului , iar piesele otinute vor avea bavuri mari si margini
neuniforme, n special cnd grosimea semifabricatului este mic, g<= 1 mm.
Valoarea jocului optim se poate calcula analitic fiind cunoscut c:
fisurile de forfecare din semifabricatul supus tierii ncep s se formeze la o
anumit ptrundere relativ c a poansonului n material, valoarea specific
fiecrui material fiind:
C
hf
; unde
g h f tan
hf
jopt 2 g l tan
g
jopt 2 g l C tan
mm
Da D Ai 0
Ta
mm
Diametrul poansonului Dp se obtine din diametrul plcii matrit, din care se scade jocul
minim. Se adopt jocul minim deoarece n decursul exploatrii el creste datorit uzurii.
Abaterea superioar pentru poanson nu poate fi pozitiv deoarece valoarea efectiv a
jocului ar putea ajunge la valoarea jocului minim, si din conditii de durabilitate se
alege zero. Abaterea inferioar va fi dat de toleranta de excutie pentru poanson.
Rezult c:
D p D Ai j min T
0
mm
d p d As T
0
mm
Diametrul orificiului din placa matritat se va lua egal cu diametrul poansonului la care
se adaug jocul minim. Abaterea inferioar a orificiului nu poate fi negativ deoarece
ar diminua jocul minim, si din conditii de durabilitate se ia zero. Cea superioar se va
lua din toleranta de executie a plcii matrit.
Rezult c:
d a d As j min 0
Ta
mm
n situatia n care piesa nu este tolerat, deci nu prezint Ai si As, relatiile de mai sus
devin:
La decupare:
Da D0 Ta mm
D p ( D j min ) 0 Tp
La perforare:
d a d j min 0
Ta
mm
mm
unde:
g = grosimea semifabricatului;
Ki= cot parte din grosimea semifabricatului si tine seama si de duritatea
materialului n cauz. Valoarea lui Ki se ia:
0,05
0,065
0,07
unde:
Dp - diametrul poansonului;
0,5 d 1
r
100 g
daN/mm2
2
D d 1 2 a1 q
4
daN
jocul dintre elementele active ale sculei (joc raportat la grosimea semifabricatului);
materialul supus prelucrrii concretizat prin: plasticitate, anizotropie, grosime de
semifabricat;
piesa de executat, precizat ca form (fr sau cu flans) si dimensiunile sectiunii
transversale (raportate la g).
influenta mrimii jocului de tiere asupra calittii tierii, urmrind stabilirea jocului
optim pentru materiale cu grosime de 2 mm din otel si aluminiu;
influenta uzurii muchiilor active ale poansonului si plcii matrit asupra materialului
n cazul jocului optim;
Material
Calit
Diam.
plcii
active
Diam.
poansonului
Gros.
Jocul
Efectiv
Optim
Raza
muchiei
active
sau
Diam.
piesei
decup.
Diam.
Piesei
perforate
Deformarea
elast.
a
piesei
Deformarea
elast.
a
orif.
uzura
(mm)
Dp
(mm)
Dp
(mm)
(mm)
(mm)
nltime
bavur
(mm)
Obs
asupra
calit
tabelul 3.2.
Material STAS r=
daN/mm
c=
daN/mm
Calitatea piesei
Nr. ncerc.
Fa1 (daN)
Q1 (daN)
q (daN/mm 2)
cu cute
bun
rupt
(mm)
(m)
Obs.
Dp
jopt/2
jopt/2
Da
hf
fig. 3.1.
fig. 3.2.
(a)
b
a
fig. 3.3.
(b)
(c)
jopt.
hf
fig. 3.4.
(b)
(a)
Q1 (c )
Fa1
fig. 3.5.
Dp
p
dg
fig. 3.6.
dp
Fa2
fig.3.7.
d1
(daN)
(4.1)
n care:
F
b)
2.
(4.2)
(daN)
(4.3)
b)
(daN)
(4.4)
(daN)
(4.5)
- grosimea semifabricatului;
(4.6)
(daN)
(4.7)
(daN . m)
(4.8)
unde:
- coeficient de proportionalitate dintre forta medie si cea maxim ce apare n
proces cu valori ntre 0,300,75;
g - grosimea semifabricatului;
F - forta de tiere propriu-zis
Forta maxim care apare n procesul tierii, nu corespunde momentului initial de atac
al semifabricatului, adic momentul n care aria sectiunii de rezistent la tiere are
valoarea maxim. Variatia fortei functie de ptrunderea relativ a muchiei active a
sculei n semifabricat pentru materialele de plasticitate diferit si scule cu jocuri
diferite este prezentat n fig. 4.5. Se observ c forta maxim este mai mare la
materialele dure si la jocurile dintre scule diferite de jocul optim, valoarea maxim la
materialele dure se nregistreaz la o ptrundere mai mic a muchiilor active, dect la
materialele plastice, separarea complet a materialului marcat prin scderea brusc a
fortei pn aproape de zero, intervine la o curs mai redus dect grosimea
semifabricatului.
n situatia n care muchiile active sunt nclinate, situatia se prezint diferit de cazul
muchiilor active paralele, particularitatea principal constnd n faptul c atacul
materialului dup conturul su de tiere se realizeaz n mod progresiv. n fig. 4.6. se
prezint o pereche de muchii tietoare nclinate si rectilinii.
Conform figurii, etapele procesului de tiere sunt:
etapa initial a procesului de tiere care este etapa de ptrundere a muchiei active
n material pn la strpungerea acestuia n grosime, adic etapa de la contactul
punctiform 1 al muchiei active cu semifabricatul pn la 2 cnd contactul devine
liniar;
etapa caracteristic a procesului de tiere cnd muchia activ parcurge portiunea 2
la 3;
g2
2 tan f
(daN)
(4.9.)
n care:
k - coeficient de majorare cu valori ntre 1,11,3;
f - rezistenta la forfecare a semifabricatului;
g/2.tan - aria suprafetei triunghiulare ACD de rezistent la tiere;
- unghiul de nclinare al muchiei tietoare.
Din relatiile 4.6. si 4.9. se observ c la semifabricatele de ltime mare la care
f>>g/2.tan , procedeul de tiere cu muchii tietoare nclinate utilizeaz forte de tiere
mai reduse. Se observ din relatia 4.9. c odat cu cresterea unghiului forta de tiere
scade, lucru prezentat si n diagrama din fig. 4.8. Valoarea unghiului este limitat ns
deoarece s-ar produce o ndoire pronuntat a piesei rezultate iar calitatea suprafetei
rezultate se micsoreaz. De asemenea, la muchii nclinate apare si o component
orizontal H a fortei exercitate de scul, fig. 4.9., care tinde s scoat semifabricatul de
sub actiunea muchiei tietoare si a crei relatie este:
H=N.sin
(daN)
(4.10)
(daN)
(4.11)
g2
tan
2 tan f
(Kgf.m)
(4.12.)
n situatia tierilor dup contur n fig 4.11. se prezint etapa initial a tierii fig. 4.11.a;
etapa propriu-zis fig. 4.11.b. si etapa final n fig. 4.11.c. Relatia de calcul a fortei
propriu zise va fi:
g2 f
2 tan r
(daN)
kt
(4.13)
unde:
h 2 g h
g2
(4.14)
H h g2
g2
(daN)
(4.15)
(daN)
(4.16)
(daN)
(4.17)
unde: knd=0,05..
4.3. Modul de lucru
Se vor lua materiale de grosimi diferite si se va indica ce procedeu de tiere se va
utiliza, urmnd ca studentii s calculeze forta de tiere propriu-zis. Pe un material de
aceeasi grosime se vor face probe de tiere dup contur nchis si dup contur deschis
pe aceeasi lungime, se vor calcula fortele de tiere pentru ambele situatii si se vor
compara. La forta de tiere propriu-zis se vor aduga apoi fortele suplimentare,
gsindu-se forta total.
Ghilotin
L(mm)
F(Kgf)
Fnd(Kgf)
Pres
Ftot(Kgf)
F(Kgf)
Fi(Kgf)
Fd(Kgf)
Ftot(Kgf)
fig. 4.1.
fig. 4.2.
A
B
C
D
fig. 4.3.
Material dur, jopt
fig. 4.4.
1 A
2
3
4
y/g
fig. 4.5.
F
Material plastic
j>jopt
j=jopt
C
a
fig. 4.6.
fig. 4.7.
fig. 4.8.
h
g
Hc
E
B
fig. 4.9.
fig. 4.10.
H
h
(a)
C B
h g g
(b)
(c)
fig. 4.11.
(5.1)
bmed
1
b
(5.2.)
unde:
bmed
b1 b2
2
(5.3)
gi
1
g
(5.4)
unde:
gi -grosimea piesei ndoite;
g -grosimea semifabricatului.
Subtierea semifabricatului are loc numai pentru raze de ndoire mici r/g<=5.
n fig. 5.3. se prezint valoarea lui Kg functie de r/g pentru ndoiri sub 90 grade.
Pentru cazul n care se neglijeaz subtierea provocat de ndoire, deci stratul neutru se
afl la mijlocul grosimii semifabricatului, lungimea relativ a stratului exterior este:
r g r
g
r
2
g
2
(5.5)
g
r
2
unde:
r - raza interioar de ndoire;
g - grosimea semifabricatului
Cnd r , g/2 de la numitor se poate neglija n raport cu r si atunci =g/2r. Pentru ca
deformatia s aibe caracter remanent se impune s aibe loc relatia:
c
E
(5.6)
deci
r
E
g 2 c
(5.7)
astfel deformatia are un caracter elastic. Determinarea valorii limit l/g. nu conduce la
rezultate satisfctoare deoarece la grade mai mari de deformare, nu se mai poate
aproxima c stratul neutru se gseste la mijlocul grosimii semifabricatului, el
deplasndu-se spre straturile de material comprimat asa cum se vede n fig. 5.4.
De asemenea n timpul ndoiri, ntre straturile subtiri din care se consider format
semifabricatul, are loc asa zisul fenomen de sprijinire reciproc a straturilor, fapt ce
explic si micsorarea solicitrilor straturilor de la exterior spre interior, conducnd la o
crestere cu 4060% a limitei de curgere la ndoire fat de cea de la ntindere. Legat de
aceste fenomene, valoarea razei de curbur a fibrei neutre tinnd cont de coeficientul
de ltire Kb si subtiere Kg se determin cu relatia experimental:
r 0,5gK g K g Kb
(5.8)
unde:
Kg se ia din diagrame de forma celei din fig. 5.3
Kb=1 pentru cazurile de frecvent covrsitoare cnd ltimea semifabricatului
depseste de 2 ori grosimea (b 2g).
n cazul rulrii urechilor pentru articulatii, are loc un proces de deformatie mai
complex fig. 5.5. Rularea se efectueaz cu matrite si scule de form special,
producndu-se o ncovoiere cilindric n consol si o compresiune asimetric produs
de frecarea dintre semifabricat si scul. ncovoierea cilindric n consol este posibil
atunci cnd R<3,3g, de aceea n practic se ia R=3,2g. Pentru raze relativ mari,
ndoirea se face pe dornuri deoarece se produce pierderea stabilittii prin flambaj. La
rularea frontal a semifabricatelor din tabl, marginea urechii nu se deformeaz
complet cum se vede n fig. 5.6.a., de aceea marginea respectiv a semifabricatului se
ndoaie n prealabil la raza dorit r sub unghiul =8090 cum se vede n fig. 5.6.b,
sau sub unghiul =4550 cnd ndoirea se realizez simultan cu decuparea
semifabricatului din band.
Raza de curbur a stratului neutru al deformatiilor, la rularea frontal a pieselor se
determin cu relatiile:
=R-y.g
(mm)
(5.9.)
1,6
1,8
2,0
2,2
2,4
2,6
0,4
La ndoiri la 180 grade si raz r<g, n partea central a prtii ndoite nu apare subtiere
ci ngrosarea materialului, fapt ce necesit o prelucrare prealabil a semifabricatului
de-a lungul axei de ndoire cum se vede n fig. 5.7. sunt situatii cnd ndoirea se
realizeaz cu muchie cum se vede n fig 5.8. Procesul asemnndu-se n principal cu
ndoirea obisnuit adic subtiere si alungire la exterior si ngrosare si comprimare la
interior n ipoteza c r<b, grosimile materialului pe cele dou prti fig. 5.8. se
determin cu relatiile:
gR g
g 1
R
4R
(mm)
(5.10)
si
gr g
g 1
r
4R
(mm)
(5.11)
ndoirea pe muchie este posibil numai la raze mai mari r4.b. La piese din bare
laminate cu sectiunea circular de diametru d, cnd r=1,5.d, sectiunea transversal a
semifabricatului n portiunea ndoit nu se deformeaz, iar cnd r<1,5 .d, sectiunea
dup deformare devine oval, avnd partea alungit orientat spre interiorul piesei asa
cum se vede n fig. 5.9. n asemenea situatii, raza de curbur a stratului neutru se
determin cu relatia:
r Kd Kd
(mm)
(5.12)
rmin
(mm)
(5.13)
(5.14)
m c
g
g
2
2
M r y D b y dy
d
(5.15)
b g2
b g2
c
D
8
24
(5.16)
(daN.m)
(5.17)
unde:
b g2
W
6
b g2
b g2
m
c
5
12
(daN.m)
(5.18)
(daN.m)
(5.19)
(daN.m)
(5.20)
(daN.m)
(5.21)
(daN)
(5.22)
(daN.m)
(5.23)
(daN)
(5.24)
rezult
F
W 1,5 r r
l
F l
W 1,5 r r
4
rezult
F
4W 1,5 r r
l
Fc=(1,21,3)F
(daN)
(5.25)
F l
W 1,5 r r
2
(daN.m)
(5.26)
rezult
2W 1,5 r r
(daN)
(5.27)
(5.28)
2W 1,5 r r
(daN)
rp j ra 1 sin
(5.29)
Din (5.29) se observ c F creste cnd sin creste. Considernd si frecrile forta de
calcul va fi:
Fc=(1,21,3)F
(daN)
(5.30)
Dac nu se admite o curbare a fundului piesei ca n fig. 5.16.a, el fiind drept ca n fig.
5.16.b, se va lucra pe stanta cu placa de fixare plan iar forta va creste cu 30%. Dac
fundul este invers curbat ca n fig. 5.16.c, se va lucra cu arcuri de actionare de jos n
sus iar forta va creste cu 100150%. Lucrul mecanic se va determina cu relatia:
W
Fc h
2
(daN.m)
(5.31)
unde Fc/2= forta medie pe cursa activ; rp= raza poansonului; ra= raza muchiei active a
plcii matrit; l0= portiunea liniar a piesei n placa matrit.
5.3. Modul de lucru
Se va analiza de studenti functie de utilajele existente n dotarea laboratorului, care
sunt tipurile de ndoiri ce se pot realiza. Comparnd tipurile de ndoiri ce se pot realiza
cu tipurile prezentate n partea teoretic a lucrrii, se va studia lucrul mecanic necesar.
5.4. Prezentarea rezultatelor.
Rezultatele se trec n tabelul 5.2.
Material
g(mm) b(mm)
ndoire n V
l(mm)
r(mm)
l(mm)
ndoire n U
F(Kgf)
F(Kgf)
p(mm)
j(mm)
g
r
r1
rm1
(a)
e1
(b)
e2
(c)
Fig. 5.1.
e3
b1
b2
(a)
gL
b<3g
(b)
0,9
R
0,8
2
Fig. 5.3
Fig. 5.2
Kg
1
b3g
0,7
-d1
d1
r/g
+d1
Fig. 5.4.
g g
Fig. 5.5
yg
(b)
F2
gR
Fig. 5.8
F1
Fig. 5.9
Fig.
5.10
g/2
yg
(a) -
gr
Fig. 5.7
N
Fig. 5.6
(a)
(b) -
(c)
(d)
Fig. 5.11
F
g/2
g y
dy
dy
R
y
F/2
F/2
l
Fig. 5.13
Fig. 5.14
Fig. 5.12
j A1 A2
re
F/2
F/2
ra
(a)
L
L
Fig. 5.15
(b)
Fig. 5.16
(c)
dn
dn 1
(6.1)
unde:
dn
d1
D
(6.2)
STAS
r daN/mm2
c daN/mm2
Grosimea semif.
r (%)
Diametrul semif. D=
mm
Razele de racordare
rp=ra=
mm
Jocul j=
mm
2Nr. ncercare
3
4
5
6
7
Dmm1
Dac a intervenit ruperea piesei
1
1
F
Q
2
3
2
3
4
5
Fig. 6.2
j
g1
gg1
6
7
8
9
10
d1
Fig. 6.1
11
12
dli
Li
(7.1)
unde: dli este variatia distantei dintre cercurile de ordin I, respectiv I-1, constant prin
comparatia valorilor de pe piesa, respectiv semifabricat; Li este distanta dintre
cercurile de ordin I, respectiv I-1 de pe semifabricat;
b) deformatia tangential de scurtare ti cu relatia:
ti
d 0i d pi
(7.2)
d 0i
unde: d0I este diametrul cercului de ordin I de pe semifabricat; dpi este diametrul mediu
al cercului de ordin I de pe pies;
c) deformatia axial de subtiere
gi
gi
cu relatia:
g pi g
(7.3)
unde: g este grosimea semifabricatului; gpi este grosimea piesei la nivelul cercului de
ordin i.
Pentru msurarea variatiilor de grosime, se va folosi un dispozitiv cu vrf fix si cu
comparator amplasat n dreptul acestuia ca n fig. 7.5.
La ambutisarea fr subtierea intentionat a peretilor, dimensiunea semifabricatelor se
face admitnd ipoteza simplificatoare de aproximare a grosimii peretilor piesei cu
grosimea semifabricatului. n acest caz pentru a determina dimensiunea D a
semifabricatului se stabileste o relatie ntre D si dimensiunile piesei considernd
egalitate ntre suprafetele piesei si semifabricatului, elementele semifabricatului fiind
pozitionate n fig. 7.4. Admitem n fig. 7.4. pentru suprafata de racordare teorema lui
Guldin, adic socotim c aria A a unei suprafete oarecare generate prin rotatia unei
generatoare de lungime L n jurul unei axe este:
Ar 2 L Rc
(mm2)
(7.4)
Rc
d f d med
2
d r2
rr d f d med
D2
2
d med h
4
4
2
2
(7.5)
rezult c:
D
(7.6)
n care: df este diametrul cercului plat de fund; dmed este diametrul mediu al peretelui
cilindric al piesei ambutisate; h este nltimea piesei ambutisate; rr este raza de
racordare dintre peretele cilindric si fundul piesei (raportat la fibra neutr).
7.3. Modul de lucru
a) se va trasa pe suprafata semifabricatului o retea de linii, constituit din cercuri
concentrice echidistante si drepte radiale;
b) se vor msura diametrele cercurilor (d0I) si se vor deduce distantele dintre aceste
cercuri li;
c) se va realiza ambutisarea semifabricatului, lucrnd cu un coeficient de ambutisare
m1= d1/D egal sau apropiat de valoarea limit minim admisibil pentru materialul
respectiv. Deformarea se execut pe stante de ambutisat cu fixarea semifabricatului
montat pe presa hidraulic PH-100;
d) se msoar modificrile de dimensiuni ale retelei constatate pe piesa ambutisat d li,
dpi, gpi;
e) se calculeaz deformatiile ri, ti, gi;
f) se construiesc diagramele de variatie dup cele trei directii, centrul semifabricatului
fiind considerat plasat n originea sistemului de coordonate. Pe abscisa sistemului se
redau distantele d0i/2 ale punctelor de msurare (coincidente cu raza cercurilor de
raz I) fat de centrul semifabricatului;
g) se vor msura dimensiunile piesei ambutisate si se va face corelarea dintre acestea si
diametrul semifabricatului care a fost supus prelucrrii, verificnd concordanta cu
datele relatiei 7.6.
Q
D
g
c
D
g1
b
a
d1
Fig. 7.1.
Fig. 7.2.
li
Fig. 7.3.
Material
D=
Punct de msurare
d0i
dpi
ti
STAS
mm
li
g=
lpi
ri
mm
gpi
gi
1
2
3
4
(r;t;g)
dmed
h
cr
g
df
Fig. 7.4.
Fig. 7.5.
Lucrarea de laborator nr .8
Determinarea fortei de ambutisare
8.1. Scopul lucrrii.
Lucrarea are drept scop familiarizarea studentilor cu tipurile fortelor ce apar n
procesul de ambutisare, modul lor de determinare n vederea calculrii fortei totale ce
intervine.
8.2. Zonele influentate la ambutisare si calculul fortelor.
Deformatia cea mai puternic se produce n zona de flans, de aceea pentru
determinarea fortei de ambutisare, se va porni de la schema de tensionarea flansei
semifabricatului. n prima etap se va lua n considerare numai solicitrile de ntindere
radial si tangential 3.
Se vor lua apoi n considerare influenta fixrii semifabricatului ( compresiunea axial
pe zona de flans ), influenta ncovoierii pe muchia rotunjit a plcii active si influenta
frecrii pe aceast muchie. Pentru cazul ambutisrii unui vas cilindric se ia o portiune
elementar de flans fig. 8.1. situat la distanta fat de centru, de ltime dsi de
unghi mic la centru .
Conditia de echilibru va fi:
d 1 1 d 3 d 0
(8.1)
sau:
d 3 1 3 d 0
(8.2)
Din ecuatia de plasticitate pentru a se produce deformarea plastic din zona de flans a
lui Huber-Mises, trebuie ca:
1 3 Tc
(8.3)
unde: - este un coeficient si are valori cuprinse ntre 1 si 1,555. n cazul din figura
8.1., toat portiunea de flans a semifabricatului de dimensiune D= 2R si d1= 2 .r1, n
cursul ambutisrii se transpune ca perete lateral de diametrul d1=2 .r1, al vasului
cilindric.
Deformatiile straturilor laterale inelare vor fi diferite deci si ecruisarea va fi diferit si
de aceea n calcule se va lucra cu o limit de curgere d, care este media valorilor
corespunztoare ale straturilor interioare d1 si exterioare D. Lund pentru o valoare
=1,1 rezult:
1 3 11
, d
(8.4)
sau:
(8.5)
d 1 1,1 d
d
0
d
(8.6)
d
d
R
1 11
, d
11
, d
11
, d ln
r1
R
r1
rezult:
1 11
, d ln
R
r1
(8.7)
2 Q
Q
2 Rg R g
(daN/mm2)
(8.8)
ri g r0 d
c d
2
4
(8.9)
g
rd
g
2
d g
2 2ra g
(8.10)
ntruct dup depistarea zonei de racordare, materialul se ndreapt, deci sufer o nou
deformare, ri se ia de dou ori, deci 8.10. devine:
ri
d g
2ra g
n timpul deformrii, apare frecarea ntre material si muchia rotunjit a plcii matrit
sub un unghi cum se vede n fig. 8.4.
Solicitarea de frecare pe aceast portiune are expresia eunde e este baza logaritmilor
naturali; este unghiul de cuprindere al muchiei rotunjite.
Solicitarea total din timpul ambutisrii are expresia:
amb 1 fr rf e
(8.12)
R
Q
g
amb d 11
, ln
e
r1 R g d 2ra g
(8.13)
sau:
1 1,6
R
Q
g
amb d 1 1,6 11
, ln
r1 R g d 2ra g
(8.14)
Solicitarea actioneaz de-a lungul peretelui lateral cilindric al vasului de arie 2r1g,
deci forta de ambutisare maxim va fi:
R
Q
g
Fmax d 2 r1 g 1 1,6 11
, ln
r1 R g d 2rd g
(8.15)
Pentru otel moale fig. 8.5. admitnd d= 0,5r si lund o valoare medie 0,13 relatia
se poate simplifica putnd fi defalcat pe operatii si astfel la prima operatie avem:
Fa1 1,2 g d D d 1
(daN)
(8.16)
(daN)
(8.17)
(daN)
(8.18)
q 0,25
1
d 1
0,5d
r
100 g
(daN/mm2)
(8.19)
2
2
D d 1 2ra 1 q
4
(8.20)
2
2
d n 1 d n 2ran q
4
(8.21)
Expresia fortei totale pentru ambutisare la piesele din otel moale este:
Ftot Fa Q
(daN)
(8.22)
STAS
g1=
(daN/mm2)
Material tare
mm
Material moale
r1
ra
Ftot
dn
dn-1
ra
Ftot
(mm)
(mm)
(daN)
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
d.g
mmgn=
r1
Fig. 8.1.
Q
Q
Q
ra
d=2r
D=2R
1=Fr
a
g
Fig. 8.2.
rd-dr
rd
dr
Fig. 8.3.
Fig. 8.4.
d1
Fig. 8.5.
l l0
100
l0
(%)
(9.1)
(daN)
(9.2)
matrite sau pe strunguri, iar pentru cele ce nu sunt de rotatie, numai pe prese n
matrite. Bordurarea poate fi toroidal fig, 7.2.b, sau semitoroidal fig. 9.2.a. Bordura
toroidal sau nchis se execut din dou operatii cu recoacere intermediar.
Matrita pentru bordurare seamn cu cea de ambutisare, tensionarea si deformarea
materialului fcndu-se ca la rsfrngerea marginilor. Forta de presare la piesele de
forma corpurilor de rotatie are expresia:
F=k1+k2.gr(d1-d)
(daN)
(9.3)
r
g
Fp 2 rc 1 a b 0,9 rc
g r
r0
r g
(daN)
(9.4)
n care: rc - este raza de racordare dintre peretele lateral al piesei si bordura; r - raza de
rotunjire a muchiei poansonului; a,b - lungimea respectiv diametrul bordurii; g grosimea materialului; r - rezistenta la rupere a materialului.
Lrgirea sau umflarea se realizeaz prin ntinderea materialului, deci prin
subtierea peretilor n special n zona dat, obtinndu-se o crestere a sectiunii
transversale pe o portiune determinat. Deformatia principal este alungirea
tangential, astfel ca diametrul initial al semifabricatului d0, ajunge la du n zona
umflat (lrgit) fig. 9.3. Gradul de umflare se exprim prin coeficientul de umflare
ku=du/d0, cu valori pentru OLC ntre 1,051,2; pentru aluminiu ntre 1,151,25.
Subtierea peretelui se determin cu relatia:
gu g0
d0
du
(mm)
(9.5)
50 g d 0 r
d0
4
(9.6)
n fig. 9.5 este reprezentat o stant de umflat cu sectoare extensibile. Forta lrgirii n
aceast situatie se determin cu relatia:
F 2k g h r
(daN)
(9.7)
sin cos
cos sin 2 cos
(9.8)
d
dn
(mm)
(9.9)
d 2 d n2
d
1
H 1,05 h1
8d sin
d n
(mm)
(9.10)
(mm)
(9.11)
d n d 2 d n2
d
1
H 1,05 h1 h
d 8d sin
d n
H h1 1
4
dn
d 2 d n2
(mm)
(9.12)
lg d n lg d
lg mmed
(9.13)
d1
dn
Nr.
Material semifabricate
Tipul matritei
crt.
cu sprijin
fr sprijin
Otel moale
0,550,60
0,700,75
Am62, Am68
0,500,55
0,650,70
Aluminiu
0,530,57
0,680,72
Duraluminiu
0,600,63
0,740,76
F 1,2 d g c 1 n 1 ctg
d
cos
(9.14)
1,82 g 2 c d n rm 1 cos
d
F 1,2 d g c 1 n 1 ctg
d
cos
rm
(daN)
(9.15)
(daN)
(9.16)
Material
Reliefare
Planare
Crt.
g
(mm)
1
2
3
(daN/mm2)
F
(daN)
med
(%)
A
(mm2)
p
(daN/mm2)
F
(daN)
l0
l
l0
(a)
l0
l
d0
l0
la
(b)
Fig. 9.1.
du
d0
(a)
Fig. 9.2.
(b)
6
5
lu
Semifabricat
Pies
(a)
(b)
6
Fig. 9.3.
5
Fig. 9.4.
(b)
(a)
7
1
6
2
5
4
3
2
1
Fig. 9.6.
dn
(a)
dn
Fig. 9.5.
gf
h1
Fig. 9.7.
H
d
(b)
h1
dn
gi
h2 h
h
g
(c)
h1
1
1
4
3
2
1
Fig. 9.8.
3
4
Fig. 9.10
Fig. 9.9.
54321
(a)
Fig. 9.11.
(b)
Fig. 9.12.
(c)
3
2
1
(a)
p
Fig. 9.14.
(b)
Fig. 9.15.
Fig. 9.13
2
Rol de
apsare
2
2
3
(a)
(b)
Fig. 9.16.
3
1
(c)
Fig. 9.17
d0
dm
(10.1)
n care: d0 - este diametrul orificiului prelucrat n prealabil, n semifabricat; dm diametrul mediu a zonei rsfrnte a piesei
Exist o valoare limit a acestui coeficient, care dac este depsit, se nregistreaz
aparitia unor fisuri la marginea zonei rsfrnte a piesei. Valoarea limit a coeficientului
de rsfrngere este determinat de o serie de factori, dintre care cei mai importanti
sunt:
a)
b)
1
1 r
(10.2)
d m d1
d mi g
Lmi Li
;g
;
;
di
g
Li
(10.3)
n care:
di
dm
dmi
Li
Lmi
di d 0
2
(10.4)
L7
L6
L5
L4
L3
L2
d6 d4 d2 d0
L1
d1 d3 d5 d7
(a)
dm
g0
g1
g2
g3
(b)
Fig. 10.1
Fig. 11.1.
9
11
10
2
4
6
Fig. 11.2.
3 mm
(b)
Fig. 11.3
(a)
(c)
1
3
5
4
6
6
7
Fig. 11.4
Fig. 11.5
Fig. 11.6
4
1
2
Fig. 11.7
Fig. 11.8
1
2
3
Semifabricat
4
A
A-A
Fig. 11.10.
Fig. 11.9.
Fig. 11.11.
(a)
(c)
(b)
Fig. 11.12.
Fig. 11.13.
(a)
(c )
(b)
3
2
1
4
5
Fig. 11.14.
(a)
(e)
(b)
(g)
(c)
(d)
Fig. 11.15.
(f)
(h)
4
3
2
K
1
Fig. 11.16
Fig. 11.17
Fig. 11.18.
2
2
K
Fig. 11.19.
Fig. 11.19.
d2
1 2 100%
D
(12.1.)
daN
(12.2.)
daN
(12.3.)
d2
100
D2
daN
(12.4.)
D2
4
B
H
H=
Gradul de
deformare
E%
10
30
50
70
90
EXTRUDARE
DIRECT
Fmax [daN]
qmax
[daN/mm2]
EXTRUDARE
INVERS
Fmax
qmax
EXTRUDARE
COMBINAT
Fmax
qmax
TABEL 12.2
EXTRUDARE
TABEL 12.3
EXTRUDARE
DIRECT
DIRECT
Forta Fmax
Presiunea qmax
nltimea, H
180
40
150
35
120
30
90
25
60
20
30
15
F [daN]
10
d
g
D
h
g
D
(a)
(b)
Fig. 12.1
(c)
F
Fmax
Fmin
hs
hs
hsc
hs
cursa
Fig. 12.2
Fig. 12.3
1
A
F
H
Fig. 12.4
5
EB
D
G
4
Fig. 12.5
3
7
Fig. 12.6
Directia de laminare
laminare
890
890
2000
2000
1084
890
Fig. 13.2.
320
320 320
Considerentul principal
pentru combinat
alegerea avariantei
de croire
a tablei fiind aceeasi, se
c. Croirea
semifabricatelor
combinate
prefer croirea longitudinal, prin care se obtin benzi mai lungi care dau o
productivitate mai ridicat a utilajului pe care se execut operatia de stantare.
Coeficientul de utilizare a materialului n cazul croirii tablei, n benzi sau semifabricate
individuale, este dat de relatia:
K
Su
100
St
[%]
n care:
n = numrul total de piese rezultate la croirea tablei;
Su = suprafata unei benzi sau alt semifabricat;
St = suprafata total a tablei.
13.2.2. Croirea benzilor de metal la stantare-matritare.
Piesele care se stanteaz au forme foarte variate, asa c amplasarea lor pe banda
metalic va fi n functie de forma semifabricatelor. Dup cantitatea de deseuri care
apar la croirea pieselor pe band, procedeele de croire pot fi:
croirea cu deseu, fig. 13.3.a;
croirea cu deseuri putine, fig. 13.3.b;
croirea fr deseu, fig. 13.3.c.
a. croirea cu deseu
Cu decuparea puntitelor
Deseu
c.croirea fr deseu
banda
Dup deseu
modul de amplasare
a semifabricatului,
principalele tipuri de croire sunt cele
Fig. 13.3.
pies
prezentate n tabelele 13.1 si 13.2.
piesa
Tabel 13.1.
Tipuri principale de croire cu deseuri
Tipuri de croire si schita
Utilizarea croirii
Procedeul de alimentare
Drept
nclinat
ntreptruns
Combinat
Automat
Tabel 13.2.
Tipuri principale de croire cu deseuri putine si fr deseuri
Tipuri de croire si
schita
Utilizarea croirii
Procedeul de alimentare
Drept
Manual cu limitator
nclinat
Manual cu limitator
ntreptruns
Combinat
Pe mai multe rnduri
Alegerea variantei optime a croirii pieselor din band se face pe baza coeficientului de
utilizare a materialului, calculat cu relatia:
K
S xn
100
LxB
n care:
S = aria piesei fr orificii, n mm2;
n = numrul real de piese obtinute;
B = ltimea benzii;
L = lungimea benzii.
[%]
b1
B d1
D
Piese rotunde si ovale de dimensiune
D [mm]
de
pn
la
0
0,2
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0
5,0
6,0
7,0
8,0
9,0
la
0,2
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0
5,0
6,0
7,0
8,0
9,0
10,0
50
b
1,5
1,2
0,8
1,1
1,5
1,8
2,1
2,5
2,6
3,1
3,5
3,6
4,2
4,5
5,0
a
2,0
1,5
1,2
1,5
1,9
2,3
2,6
3,0
3,3
3,6
4,2
4,5
5,0
5,5
6,0
50100
b
1,7
1,4
1,0
1,3
1,7
2,0
2,3
2,7
3,0
3,3
3,9
4,0
4,5
5,0
6,0
b1
B d1
a
2,2
1,7
1,4
1,7
2,1
2,5
2,8
3,2
3,5
3,8
4,5
5,0
5,5
6,0
7,0
100200
200300
b
2,0
1,6
1,2
1,5
1,9
2,2
2,5
2,9
3,2
3,5
4,2
4,5
4,8
5,2
6,5
b
2,2
1,8
1,4
1,7
2,1
2,4
2,7
3,1
3,4
3,7
4,5
4,8
5,0
5,5
7,0
a
2,5
1,9
1,6
1,9
2,3
2,7
3,0
3,4
3,7
4,0
4,8
5,5
5,8
6,3
7,5
a
2,8
2,2
1,8
2,1
2,5
2,9
3,2
3,6
3,9
4,2
5,0
5,5
6,0
6,5
8,0
a
2,5
1,8
1,5
1,9
2,2
2,6
3,0
3,4
3,7
4,0
4,5
5,0
5,3
5,8
6,3
50100
b
2,5
1,7
1,2
1,6
1,9
2,4
2,7
3,1
3,4
3,8
4,5
5,0
5,5
6,0
7,5
a
3,0
2,0
1,7
2,1
2,4
2,8
3,2
3,6
3,9
4,2
5,0
5,5
6,5
7,0
7,5
100200
b
3,0
2,2
1,7
2,1
2,5
2,9
3,2
3,6
3,9
4,3
5,0
5,5
6,0
6,5
7,0
a
3,5
2,5
2,2
2,6
3,0
3,3
3,7
4,1
4,4
4,7
5,5
6,0
7,0
7,5
8,0
200300
b
3,5
2,7
2,2
2,6
2,9
3,4
3,7
4,1
4,4
4,8
5,5
6,0
6,8
7,0
7,5
Pentru calculul mai exact al valorii puntitelor laterale a1 si intermediare b1, se utilizeaz
relatiile:
a1 = K1.K2.K3.a,
b1 = K1.K2.K3.b.
n care a si b sunt valorile din tabelul 13.3., iar K1 ,K2 ,K3 sunt coeficientii dati n
tabelul 13.4.
Tabelul 13.4.
a
4,0
3,0
2,7
3,1
3,4
3,8
4,2
4,6
4,9
5,2
6,0
6,5
7,8
8,0
8,5
K1
K2
K3
Otel moale
1,0
1,0
Stant cu avans si
Otel semidur
0,9
ghidare neprecis
Otel dur
0,8
stant
a benzii
Bronz tare
1,1
Alam moale
1,2
Duraluminiu
1,4
1,2
1,0
Stant cu naintare
0,8
n cazul unor benzi croite nclinat sau ntreptruns, valorile minime ale puntitelor sunt
date n tabelul 13.5.
Tabelul 13.5.
Dimensiunile minime ale puntitelor
a1
b1
b1
a1
Grosimea
materialelor
[mm]
0,3
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
Puntite [mm]
a1
1,3
1,8
2,0
2,2
2,5
2,8
3,0
3,2
b1
1,3
1,8
2,0
2,2
2,5
2,8
3,0
3,2
Grosimea
materialelor
[mm]
4,0
5,0
6,0
7,0
8,0
9,0
10,0
Puntite [mm]
a1
3,5
5,0
4,5
5,0
5,5
6,0
6,5
b1
3,5
5,0
4,5
5,0
5,5
6,0
6,5
B
D
a1 +D/2
a1
l
(a)
Fig. 13.4
a1
l
A/2
B
D
a1
l
(b)
Tabelul 13.6.
Relatii pentru calculul ltimii nominale a fsiei
Procedeul de alimentare
B=D+2.a1l
A=B+j=D+2.a1+l+j
B=D+2. (a1l)+j
A=B+j=D+2. (a1+l+j)
Grosimea benzii g, n mm
pn la 1
12
23
35
pn la 100
0,6
0,8
1,2
2,0
peste 100
0,8
1,2
2,0
3,0
Tabelul 13.8.
Ltimea benzii
(mm)
pn la 100
peste 100
Valoarea jocului, j
Modul de ghidare al benzii
Fr apsare lateral
Fr apsare lateral
pentru croirea fat n fat
0,51,0
1,52,0
1,01,5
2,03,0
Cu apsare lateral
pn la 5
pn la 8
B1
Fig. 13.5.
Tabelul 13.9.
Ltimea marginii tiate cu poansonul de pas
Grosimea materialului, n mm
Ltimea marginii, n mm
1,0
1,5
1,52,5
2,0
2,53,5
2,5
g (mm)
0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0 2,2 2,4
a (mm)
1,4 1,8 2,3 2,7 3,2 3,6 4,0 4,4 4,9 5,2 5,6
g (mm)
2,8 3,0 3,2 3,4 3,6 3,8 4,0 4,2 4,4 4,6 4,8
a (mm)
6,4 6,7 7,1 7,4 7,7 8,1 8,5 8,8 9,1 9,4 9,7
Tinnd seama de aspectele anterior prezentate, se ntocmeste schema de lucru a stantei
prin hasurarea pozitiei de realizare a operatiilor necesare obtinerii reperului pe schema
de croire adoptat.
Exemplu :
Rigl de
ghidare
1
d
B1 B A
de avans
Reperul prezentat pe schema de lucru din figura 13.6. se realizeazDirectia
prin urmtoarele
operatii: 1-perforarea
orificiilor;
2,3- decuparea conturului
3 12
4
2 decuparea marginal;
reperului; 4 tierea deseului. Pe schemaFig.
de 13.6.
lucru s-au notat: a= ltimea fsiei necesar
tierii cutitului de pas; A = distanta ntre riglele de ghidare a benzii; B= ltimea benzii
la croirea cutitului de pas; B1= ltime benzii la croirea fr cutit de pas; p= pasul de
avans al benzii; 1 = poansoane de perforare; 1 = cutit de pas; 2,3 = poansoane de
decupare; 2,3= cuttori necesari pozitionrii orificiilor fat de conturul poansonului
de decupare; 4= poansoane de tiere a deseului.
2,6
6,0
5,0
10