Anexele fetale

Cuprins
placenta
corionul i decidua bazal
amniosul
cordonul ombilical
lichidul amniotic

Placenta- modificrile trofoblastului - sapt.3

la nceput sp. 3 - trofoblastul prezint viloziti primare, formate dintr-o
poriune central- citotrofoblastul acoperit de un strat sinci ial
celulele mezodermice ptrund n zona central a vilozit ilor primare=
viloziti secundare
celulele din centrul vilozitii se difereniaz i formeaz capilare
sanguine= vilozitate teriar
capilarele din interiorul vilozitilor vin n contact cu capilarele ce se
dezvolt n mezodermul plcii corionice i in pediculul de conexiune
Aceste vase sanguine vin la rndul lor n contact cu sistemul circulator
intraembrionar, realizand legtura dintre placent i embrion
astfel atunci cnd n sapt. a4a cordul ncepe s bat, sistemul vilozitar este
pregtit s furnizeze embrionului cantit i suficiente de elemente nutritive
eseniale i oxigen

1ry villi

2ry
villi

3ry villi

Placenta- modificrile trofoblastului - sapt.3

celulele citotrofoblasticeale vilozit ilor ptrund progresiv n

profunzimea sinciiotrofoblastului supraiacent ajungnd n
contact cu endometrul matern- la caest nicel se unesc cu
prelungiri similare ale vilozitilor adiacente, dand na tere
stratului citotrofoblastic extern
acest strat nconjur treptat ntreg trofoblastul si realizeaz
ataarea ferm a cavitii corionice de endometrul matern
vilozitile care se extind de la placa corionic pn la decidua
bazal sunt denumite viloziti stem (de ancorare)= crampon
vilozitile care se ramific de o parte i de alta a vilozit ilor
stem sunt denumite viloziti libere(terminale), prin care se
vor realiza schimburile nutritive

Placenta- modificrile trofoblastului- luna a2a

la nceputul lunii a2a trofoblastul prezint un mare numr de
viloziti secundare i teriare care i confer un aspect radial
vilozitile stem(de ancorare) se extind de la nivelul
mezodermului plcii corionice pn la stratul citotrofoblastic
suprafaa vilozitilor este reprezentat de sinciiu, dispus pe
un strat de celule trofoblastice, care la rndul acoper o
regiune central de mezoderm vascular
sistemul capilar care se dezvolt n centrul vilozit ilor vine n
scurt timp n contact cu capilare plcii corionice i ale
pediculului de conexiune, dnd natere astfel sistemului
vascular extraembrionar

Placenta- modificrile trofoblastului- luna

a2a
sangele matern este transportat la nivelul placentei
prin arterele spiralate ale uterului
eroziunea acestor vase materne permite accsecul
sangelui n spaiile interviloase= invazia
endovascular a celulelor citotrofoblastice, care au
originea la nivelul vilozitilor de ancorare
se realizeaza astfel tranformarea vaselor sanguine
materne cu diametru mic si rezistent crescuta a
sangelui in vase cu diametru mare si rezistenta
scazuta, care pot asigura transportul unor cantitati
crescute de sange matern la nivelul spatiilor
interviloase

Placenta- modificrile trofoblastului- perioada

fetal
in lunile urmatoare din vilozitaile stem se dezvolta
numeroase extensii care patrund in spatiile
interviloase= vilozitati libere
aceste vilozitati sunt initial primitive, dar apoi in luna
a4a celulele citotrofoblastice si o parte din tesutul
conjunctiv dispar= singurele straturi care separa
circulatia materna de cea fetala sun reprezentate de
sinciiu si celulele endoteliale ale vaselor sanguine
frecvent grosimea sinciiului se reduce mult, iar
fragmente tisulare mari se desprind si ajung in
lacunele interviloase= noduri sincitiale ce patrund in
circulatia materna si degenereaza

Placenta- structura
la inceputul lunii a 4a placenta are 2 componente : o componenta fetala
reprezentata de corionul vilos si o componenta materna reprezentata de
decidua bazala
in partea fetala placenta este delimitata de placa corionica
in partea materna este delimitata de decidua bazala, a carei placa deciduala
este incorporata intim in structura placentei
la nivelul zonei de jonctiune, celulele trofoblastului se interpatrund cu
celulele deciduale
intre placa corionica si placa deciduala exista spatii interviloase pline cu
sange matern
aceste spatii sunt derivate din lacunele sincitiotrofoblastului si sunt
acoperite cu sincitiu de origine fetala
ramificatiile vilozitatilor se dezvolta in interiorul lacurilor sanguine
interviloase

Placenta- structura
in lunile 4-5 , decidua formeaza numeroase septuri deciduale,
care se proiecteaza in spatiile interviloase, fara a ajunge la
nivelul placii corionice
ca urmare a prezentei acestor septuri, placenta este impartita in
mai multe compartimente numite - cotiledoane
deoarece septurile deciduale nu ajung la nivelul placii
corionice, contactele ntre spaiile interviloase ale diferitelor
cotiledoane sunt pastrate
ca urmare a cresterii continue a fatului, volum placentei se
mareste= placenta acopera 15-30% din suprafata interna a
uterului
cresterea in grosime a placentei se realizeaza pe seama
ramificarii vilozitatilor existente si nu al continuarii
patrunderii in tesuturile materne

Placenta- la termen
are forma discoidala - diametrul cuprins intre 15-25 cm,
grosime de 3cm i greutate de 500-600 grame
se desprinde de peretele uterin la aprox 30 minute dupa
expulzia fatului
dupa nastere prin examinarea fetei materne a placentei sunt
identificate cate 15-20 arii proeminente - cotiledoanele
acoperite cu un strat subtire de decidua bazala
santurile care separa cotiledoanele intre ele corespund
septurilor deciduale
faa fetala a placentei este acoperita in intregime de placa
corionica
numeroase artere si vene de calibru mare- vase corionice sunt
convergente catre cordonul ombilical
locul de insertie a cordonului ombilcal este excentric

Placenta- circulaia placentar

cotiledoanele sun irigate cu sange prin cele 80-100 de artere spiralate care strabat placa
deciduala si patrund in spatiile interviloase
presiunea din aceste artere forteaza patrunderea sangelui in profunzimea spatiilor
interviloase si contribuie la mentinerea unui grad adecvat de oxigenare a sangelui din
jurul numeroaselor ramificatii de dimensiuni mici ale arborelui vilozitar
pe masura ce presiune scade, sangele curge retrograd de la placa corionica la decidua si
patrunde in venele endometriale si ajunge din nou in circulatia materna
spatiile interviloase contin cumulat aprox. 150 ml de sange, care este inlocuit de 3-4
ori/min
suprafata totala a vilozitatilor corionice este intre 4-14 m patrati
schimburile se realizeaz doar in vilozitatile a caror vase fetale vin in contact strans cu
membrana sincitiala supraiacenta
membrana placentara care separa sangele matern de cel fetal este alcatuita initial din 4
straturi : invelisul endotelial al vaselor fetale, tesutul conjunctiv din centrul vilozitatilor,
stratul citotrofoblastic si sincitiul
incepand cu luna a4a membrana placentara se subtiaza si invelisul endotelial al vaselor
vine in contact direct cu membrana sincitiala, ceea ce amplifica rata schimburilor
placenta umana este de tip hemocorial- sangele fetal este separat de cel matern printr-o
structura derivata din corion

Placenta- funcii
schimbul de gaze - prin difuziune simpla, la termen fatul
extrage intre 20-30 mililitri de oxigen/minut
tranferul de substante nutritive si electroliti- aminoacizi,
acizi grasi liberi, carbohidrati, vitamine
transferul de anticorpi materni- componenta imunologica
se dezvolta spre sfarsitul primului trimestru de sarcina,
cand fatul incepe sa produca toate componentele
complementului, imunoglobuline sunt reprezentate
aproape in intregime de cele materne de tip Ig G, care
incep sa se transfere de la mama in jurul sapt. 14.
sinteza de hormoni - progesteron, estrogeni(estriol),
gonadotropina corionica, somatomamotropina
(asemanator hormonului de crestere)

Cuprins
placenta
corionul i decidua bazal
amniosul
cordonul ombilical
lichidul amniotic

chorion
in primele spt. de dezvoltare suprafa a
corionului este acoperit n ntregime de
viloziti
sarcina avanseaz= vilozitile de la nivelul
polului
embrionar
cresc=
corionul
vilos(chorion frondosum)
vilozitile de la nivelul polului abembrionar
degenereaz, iar n luna a treia aceast zon a
corionului
devine
neted
=
corion
neted(chorion laeve)

chorion

chorion

decidua
stratul funcional al endometrului care este eliminat n
momentul naterii
decidua bazal= acoper corionul vilos i este format dintrun strat compact de celule mari, ader strins de corion
decidua capsular= acoper polul abembrionar, odat cu
creterea vezicii corionice acest strat se extinde i degenereaz
decidua parietal= acoper partea opus a uterului,
fuzioneaz cu corionul neted
singura poriune a corionului care particip la schimburile
materne este corionul vilos, care mpreun cu decidua bazal
formeaz placenta
fuziunea membranei cavitii amniotice cu corionul i
formarea membranei corioamniotice= cavitatea amniotic este
obliterat, aceasta este membrana care se rupe n momentul
declanrii travaliului (ruperea apei)

chorion

Cuprins
placenta
corionul i decidua bazal
amniosul
cordonul ombilical
lichidul amniotic

amniosul
linia oval care delimiteaz amniosul de ectodermul
embrionar(jonciunea amnioectodermic), reprezint inelul
ombilical primitiv
n spt. a5a de dezvoltare prin acest inel trec urmtoarele
elemente : pediculul de conexiune(conine alantoida i vasele
ombilicale), pediculul vitelin(ductul vitelin), canalul care
realizeaz legtura dintre cavitatea intraembrionar i cavitatea
extraembrionar
sacul vitelin propriu-zis este situat n cavitatea corionic, adic
spaiul dintre amnios i placa corionic
n timpul perioadei de dezvoltare dimensiunile cavit ii
amniotice cresc rapid pe seama cavitii corionice, iar
amniosul ncepe s acopere pediculul de conexiune i
pediculul vitelin, pe care le apropie i d natere cordonului
ombilical primitiv

amniosul

Cuprins
placenta
corionul i decidua bazal
amniosul
cordonul ombilical
lichidul amniotic

cordonul ombilical
este nconjurat de cavitatea amniotic
conine : 2 artere ombilicale, o ven ombilical, gelatina
Wharton (rol de protecie a vaselor)
pentru o perioad scurt de timp cavitatea abdominal este
prea mic pentru a cuprinde ansele intestinale care se dezvolt
rapid= hernie ombilical fiiologic
spre sf. lunii a3a ansele revin n corpul embrionar, iar cavitatea
creat n cordonul ombilical este nchis
atunci cnd sunt obliterate att alantoida ct i ductul vitelin cu
vasele acestuia, n cordonul ombilical rmn vasele ombilicale
i gelatina Wharton
se intinde de la ombilicul ftului la placa corionic
are culoare alb, acoperit de amnios, de 55cm, diam = 0,8-2cm

cordonul ombilical

Cuprins
placenta
corionul i decidua bazal
amniosul
cordonul ombilical
lichidul amniotic

lichidul amniotic
lichid apos, clar produs de celulele amniotice, care provine n
principal din sngele matern
sp.10- 30 ml, sp.20-450 ml, sp.37-800-1000 ml
absoarbe ocurile
mpiedic aderena embrionului la membrana amniotic
permite ftului s se mite
ntregul volum de lichid este nlocuit la fiecare 3 ore
de la nceputul lunii a5a ftul inghite lichid- 400ml/zi(aprox.
1/2 din cantitatea total)
din luna a5a n lichid se adaug i urina fetal
n timpul naterii membrana corioamniotic creaz o presiune
hidrostatic i contribuie astfel la dilatarea canalului cervical

dezvoltarea membrelor
la sf. spt. a4a de dezvoltare primordiile membrelor devin vizibile sub forma
unor proeminene localizate n poriunea ventro-lateral a peretelui
trunchiului
se dezvolt din mezodermul somatopleural al plcii laterale
mugerele membrului superior se gsete n regiunea cervical inferioar , n
ziua 25
mugerele membrului inferior se gsete n regiunea lombar inferioar, n
ziua 28
fiecare mugure este format din : nveli ectodermic la exterior i centrul
mezodermic la interior
ectodermul de la nivelul marginii distale se ngroa i formeaz creasta
ectodermic apical
aceast creast exercit o aciune inductiv asupra mezenchimului adiacent=
zona de progresie(celule rmn nediferen iate i rapid proliferative)
pe msur ce membrele cresc, celulele localizate la distan sub influen a
crestei ncep s se diferenieze n celule cartilaginoase i musculare=
dezvoltarea membrelor n sens proximo-distal

dezvoltarea membrelor
la 6 sp. poriunea terminal a primordiilor se aplatizeaz i
formeaz mna i laba piciorului, care sunt separate de segmentul
proximal printr-o constricie circular
ulterior o a doua constricie m parte por iunea proximal n 2
segmente i pot fi recunoscute astfel segmentele membrelor
degetele se formeaz atunci cnd apoptoza unor celule din creasta
ectodermic apical conduce la mpr irea acestei creste n 5 pr i
formarea ulterioar a degetelor depinde depinde de cre terea sub
influena celor 5 segmente ale ectodermului crestei, de
condensarea mezenchimului cu formarea an urilor radiale
interdigitale i dispariia esutului interdigital
morfogeneza membrelor inferioare este ntrziat cu 1-2 zile

dezvoltarea membrelor
sp. a7a - membrele se deplaseaz n direcii opuse : membrele
superioare se rotesc cu 90 de grade spre lateral (m extensori sunt
dispui posterior i lateral, policele orientat lateral), iar cele inferior se
rotesc cu 90 de grade spre medial( m. extensori- anterior, halucelemedial)
mezenchimul se condenseaz - condrocite, sp a6a- modele osoase
alctuite din cartilaj hialin
condrogeneza este ntrerupt- interzone articulare= formarea
articulaiilor
osificarea oaselor- osificare endocondral- debuteaz la sf. perioadei
embrionare
sp. 12- sunt prezeni centrii primari de osificare- localizat n diafiz
progreseaz spre extremitile modelului cartilaginos