Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ct de bine a fost proiectat i fabricat. De obicei precizia unui instrument este dat de cel
mai mic interval de pe scala gradat (ex: un liniar are precizia de 1 mm). De multe ori
ns, se consider c precizia este jumtate din valoarea celui mai mic interval de pe
scala gradata, inndu-se cont de capacitatea ochiului de a aprecia dac msurtoarea
este mai aproape de o gradaie sau de alta.
Erorile statistice Efectund mai multe msurtori pentru determinarea aceleiai
mrimi fizice se vor obine rezultate apropiate, dar diferite. Diferena statistic dintre
rezultate apare datorit multitudinii de perturbaii mici i neprevazute ce pot influena
msurtorile. De multe ori msurtoarea depinde de experimentator (ex. timp de reacie,
acuratee vizual, auditiv, etc.). De asemenea temperatura din laborator poate fi diferit
de la o msurtoare sau alta, sau pot s apar cureni de aer, care s influeneze
msurtoarea.
Rezultatul cel mai aproape de adevr se obine fcnd un numr mare de
masurtori i apoi fcnd media aritmetic a valorilor obinute. Pentru a calcula eroarea
ce a fost facut la fiecare msurtoare se face diferena dintre media obinut i valoarea
fiecrei msurtori (n modul).
Cu ct se fac mai multe msurtori, cu att experimentul va avea o acuratee mai
mare. Rezultatul final nu trebuie s aib mai multe zecimale dect precizia
instrumentului de msur.
n cazul msurtorilor optice erorile sunt generate de erori de reglaj i erori de
citire. Erorile de reglaj apar datorit faptului c aprecierea claritii imaginii se face
diferit de la o citire la alta, ochiul uman fiind un organ adaptabil. Erorile de citire sunt
determinate de erorile proprii ale dispozitivelor de citire a poziiei pieselor optice (girla
gradat, disc gradat). n general erorile de reglaj sunt mai mari dect erorile de citire.
n continuare prezentm un exemplu de calcul de erori, presupunnd mrimea
fizic m afectat de erori.
m
49,45
51,25
50,50
m
m
0,63
1,25
0,95
50,40
0,85
0,10
2
m1 + m 2 + m3
3
m1 + m 2 + m 3
3