Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scoala Postliceala FEG Hepatita
Scoala Postliceala FEG Hepatita
LUCRARE DE PRACTICA
Cuprins
CAPITOLUL I : Noiuni de anatomie i fiziologie
1.1 Anatomia ficatului
1.2 Fiziologia ficatului
CAPITOLUL II: Afeciunea hepatita epidemica
2.1 Definiie
2.2 Simptomatologie
2.3 Etiopatogenie
2.4 Tablou clinic
2.5 Diagnostic
2.6 Tratament
2.6.1 Tratament igieno-dietetic
2.6.2 Tratament medicamentos
2.6.3. Tratamentul chirurgical
2.7 Evoluie. Complicaii. Pronostic
CAPITOLUL III: Rolul asistentei medicale in ngrijirea pacienilor cu hepatita
epidemica
3.1 Rolul propriu
3.1.1 Rolul asistentei medicale in examinarea clinica
3.1.2 Supravegherea pacientului
3.1.3 Alimentaia pacientului
3.1.4 Educaia sanitar
3.2 Rolul delegat
3.2.1 Rolul asistentei medicale in hepatita epidemica
3.2.2 Administrarea medicamentoas
3.3 Descrierea unei tehnici
3.3.1 Tehnica punciei venoase
CAPITOLUL IV: Studiu de caz
Culegerea de date
Grila de dependene
Analize
Planul de ngrijire
Epicriz
Bibliografie
2.2 Simptomatologie
Se afirma ca 10% din hepatitele virale de tip A sunt manifeste clinic, mai ales la adulti, copiii
facand forme usoare sau asimptomatice.
Durata icterului este in medie 2-4 saptamani, insa poate fi prelungita in formele colestatice, in
care nuanta lui devine galben-verzuie sau galben-teroasa, amintind icterul obstructiv (verdiu,
melas) si se insoteste de prurit.
Urina este hipercroma (colurica), iar scaunele usor decolorate (hipocolice). Diureza scade sub
1.000ml, putand ajunge la 500ml (oligurie).
Pe langa sindromul icteric, se evidentiaza marirea ficatului care depaseste rebordul costal cu
cativa cm, fiind de consistenta moale si dureros la palpare, cu marginea ascutita, bine
delimitata.
Caile biliare, stomacul, duodenul si pancreasul sunt implicate in procesul infectios, afectarea
lor manifestandu-se prin diverse tulburari: constipatie, dureri, flatulenta, balonari, pirozis.
Splina este moderat marita, in special la tineri si copii.
Tensiunea arteriala scade in cursul hepatitei, ritmul cardiac este bradicardic in timpul perioadei
icterice.
Examenele de laborator evidentiaza :
- bilirubina crescuta la 10-30mg%;
- in urina exista bilirubina si saruri biliare;
- imunoglobinele cresc;
- transaminazele sunt crescute.
4) Perioada de convalescenta a hepatitei virale acute este lunga (2-4 luni); se manifesta prin
disparitia sindromului icteric, bilirubinemia scade sub 10mg%, ficatul se normalizeaza, apetitul
este prezent, scaunul are aspect normal.
Supravegherea atenta a convalescentei cu dispensarizarea fostilor bolnavi, sunt masuri foarte
necesare si cu mare rol profilactic pentru impiedicarea complicatiilor si sechelelor bolii.
2.3 Etiopatogenie
Leziunile ficatului : modificarile morfologice ale ficatului in hepatita epidemica sunt variate,
in functie de gradele diferite ale procesului de hepatita.
La examenul macroscopic al formelor obisnuite, ficatul este putin modificat, uneori de
culoare rosie. In formele severe, ficatul este micsorat, cu capsula zbarcita, de culoare deschisa
cenusie-rosiatica sau galbuie (distrofie hepatica acuta);
In alte situatii, suprafata ficatului prezinta infundari alternand cu ridicaturi mai deschise la
culoare (distrofie hepatica subacuta).
La examenul microscopic apar modificari atat in parenchim cat si in mezenchim. Celulele
hepatice ( hepatocite) pot prezenta tumefieri si leziuni de tip degenerativ sau de tip necrotic;
apar infiltratii celulare in spatiile porte si perilobulare, leziuni de vascularita, trombi biliari,
proliferare Kuppferiana.
Reticulul de sustinere este pastrat. Concomitent cu aceste aspecte pot fi observate si
semne de regenerare hepatocelulara. Arhitectonica hepatica este pastrata.
In formele severe (distrofie hepatica acuta) , leziunile de necroza sunt foarte extinse, multe
celule prezinta leziuni de degenerescenta grava, arhitectonica nu mai este pastrata in intregime.
Examenul morfologic al celorlalte organe arata procese inflamatorii moderate, de tip
edematos si cu caracter reversibil. Sunt interesate in mod deosebit caile biliare, duodenul si
pancreasul, dar si stomacul si restul tubului digestiv pot fi cuprinse de procesul inflamator.
forme anicterice caracterizate prin lipsa sindromului icteric, caracterizate prin simptome
digestive (greata, anorexie, balonare abdominala, uneori varsaturi), hepatomegalie dureroasa,
dureri articulare si musculare, astenie, urini reduse si inchise la culoare. Recunoasterea lor se
face in context epidemiologic si prin examen de laborator (probe functionale hepatice);
forma comuna.
Dupa durata bolii :
forme scurte (abortive, fruste) evolueaza in cateva zile, cu astenie, greata, ameteli, tulburari
abdominale minore;
forme prelungite dureaza 2-3 luni, putandu-se intinde la 1-2 ani. Se caracterizeaza printr-un
icter pronuntat, luand aspect cenusiu-verzui, cu mucoase intens colorate in galben, slabire
pronuntata, o hepatomegalie de consistenta ferma, treptat dura, splenomegalie de consistenta
crescuta, persistenta tulburarilor digestive si deseori oscilatii febrile si prurit;
forma prelungita simpla.
Dupa intensitatea bolii :
forme severe in mai putin de 24 de ore evolutia se precipita catre marea insuficienta
hepatica;
forma comatoasa (fulminanta) apare cu totul exceptional, cam 1/10.000 cazuri, este numit si
marea insuficienta hepatica, apare rar si numai in hepatitele B, posibil in C si D.
Distrofia acuta a ficatului (atrofia acuta) apare de obicei la tineri in cursul unei hepatite
obisnuite, in prima parte a bolii.
Debuteaza cu agitatie psihomotorie, stare de torpoare si apoi coma; sindromul hemoragic este
prezent, ficatul este mic, abia percutabil.
Distrofia subacuta hepatica (forma fulminanta) sfarseste fie printr-o ciroza, fie letal.
2.5 Diagnostic
Diagnostic pozitiv :
La diagnosticarea hepatitei virale tip A se vor lua in consideratie:
-
datele epidemiologice;
anamneza;
tabloul clinic;
rezultatele analizelor de laborator.
In caz de suspiciune asupra HVA, este in primul rand necesar examenul de laborator.
Testele enzimatice pun in evidenta leziunile celulare hepatice (citoliza), care elibereaza in
sange o serie de enzime. Cele mai sensibile enzime sunt :
- alaninaminotransferaza ( ALAT ), denumita TGP (transaminaza glutam piruvica;
- fructozomonofosfataldolaza ( FIFA )
care pot fi apreciate ca un adevarat seismograf al leziunilor celulare hepatice. Valorile normale
in sange sunt :
- ALAT pana la 0,75 mmoli/l/ora;
Diagnostic diferenial :
dispepsiile febrile;
gripa;
reumatism articular acut;
gastrita;
toxinfectii alimentare;
debutul altor boli infectioase.
In perioada icterica diagnosticul va fi facut cu celelalte afectiuni insotite de icter :
mononucleoza infectioasa;
hepatita toxica;
icterul produs de colica biliara;
icterele hemolitice.
2.6 Tratament
2.6.1 Tratament igieno-dietetic
La un bolnav cu HVA , repausul fizic si intelectual este obligatoriu. De la debutul bolii si
pana la disparitia icterului, repausul va fi la pat, apoi in perioada de convalescenta, va fi
relativ (10-12 ore culcat), timp de 2-3 luni.
Bolnavul de hepatita, odata considerat vindecat, isi va putea relua activitatea abia
dupa 2-3 luni, cu program de munca redus.
Reluarea timpurie a activitatii pote favoriza trecerea bolii intr-o hepatita cronica, sau
aparitia unei recaderi.
Dieta va tine seama de faptul ca in hepatita virala acuta tip A exista o hipofermentatie
gastrica, biliara si pancreatica si deci sa nu ceara un efort digestiv prea mare.
Alimentatia trebuie sa fie suficienta caloric, sa contina celuloza, sa fie adaptata
gustului bolnavului.
In regimul alimentar, baza va fi din glucide usor digerabile, cu vitamine si proteine
suficiente , cu o cantitate moderata de grasimi, acestea mai mult de origine vegetala.
2.7 Evoluie.Complicaii.Prognostic
Evoluie:
Evolutia hepatitei epidemice prezinta in majoritatea cazurilor un caracter ciclic, dezvoltanduse pe anumite perioade : incubatie, perioada preicterica, perioada de stare, declinul si
convalescenta.
Hepatita virala evolueaza spre vindecare completa intr-un interval de 3-4 saptamani.
Formele care trec de 3-4 luni au tendinta la permanentizare.
O parte din bolnavi raman cu suferinte extrahepatice, iar altii trec spre hepatita cronica , ca
urmare a hepatitei acute.
Unii bolnavi de hepatita epidemica raman in stadiul preicteric, ulterior acestia suferind
aceleasi consecinte, ca si cei care au prezentat o forma comuna.
In situatiile in care faza icterica dureaza pana la 6 saptamani, pot surveni si recaderi
preicterice la intervale de cateva zile sau saptamani.
Daca icterul revine dupa 3 luni de la disparitie, se considera ca este vorba de o noua
imbolnavire ( reinfectie ).
Recaderile si reinfectiile au in general o evolutie mai severa.
Complicaii:
In cursul hepatitei epidemicepot surveni, datorita anergiei create de infectia virotica si datorita
unor factori favorizanti, complicatii ca: staza biliara, angiocolite si colecistite bacteriene, cu
diferiti coci si colibacili, insotite de febra, frisoane, dureri puternice in hipocondrul drept si
inrautatirea starii generale.
Datorita starii de anergie, bolnavii sunt expusi unor infectii intercurente bacteriene (mai ales
streptococice), sau virale (viroze respiratorii).
In perioada de regresie a icterului, pot sa apara infectii biliare, favorizate de dischinezia
posthepatica.
S-au descris cazuri foarte rare de anemie aplastica, cu pancitopenie prin aplazie medulara.
O alta complicatie hematologica este anemia hemolitica, ce apare in convalescenta.
Dintre sechele, cele mai grave se refera la starea parenchimului hepatic.
Una din sechelele grave ale HVA este hepatita cronica. Ea survine intr-o proportie de
aproximativ 10% dupa hepatita tip B si 40-50% dupa hepatita tp C si nu survine deloc dupa
hepatitele D si E .
Cea mai grava sechela a hepatitei este ciroza hepatica, care se dezvolta treptat, dintr-o
hepatita cronica icterica, alteori dintr-o hepatita anicterica.
Dintre sechelele biliare pot aparea : dischinezii, colecistite si angiocolite.
Prognostic:
Prognosticul hepatitei cu virus A necesita masuri igienico-sanitare privind apa potabila,
alimentele, toaletele si igiena personala. Nu trebuie omisa nici posibilitatea transmiterii prin
muste. Izolarea este obligatorie.
Masurile de prevenire ale hepatitei epidemice vizeaza atat factorii epidemiologici principali,
cat si pe cei favorizanti:
a)
b)
rol de ngrijire;
promovarea igienei spitalicesti;
organizarea i gestionarea ngrijirilor;
pregatirea i perfectionare elevelor asistente medicale, asistentelor medicale
debutante i cadrele auxiliare;
educarea sanitara a pacientilor i persoanelor sanatoase, avnd ca scop
promovarea sanatatii, prevenirea mbolnavilor, ajutorul vindecarii i recuperare.
Trebuie fractionata n doze mici si dese. Bolnavii vor primi un regim de crutare a
ficatului prin evitarea grasimilor si a alimentelor meteorizante asigurndu-se un aport
bogat n hidranti de carbon si vitamine. Proteinele se vor da n cantitati progresive. Se
vor interzice bauturile alcoolice, condimentele si alimentele prajite. n cursul cirozelor
hepatice
regimul
va
fi
hiposodat.
Dieta monotona a bolnavilor trebuie facuta mai acceptabila prin procedee culinare.
n prima zi se administreaza regim hidro zaharat: ceai slab de musetel sau sunatoare. A
doua si a treia zi, daca fenomenele dureroase cedeaza, se adauga pine prajita si supa
mucilaginoasa de orez. Din a patra zi se introduc alimente usor digestibile, neiritabile,
cu valoare calorica ridicata: supa de zarzavat cu fidea, crema de legume, cartofi copti,
carne de vita preparata rasol sau perisoare, unt, compot, peltea sau mere.
Un regim de crutare hepatica cu: legume cu celuloza fina, fructe coapte (exclus cele
cu coaja groasa), iaurt, brnza de vaci, cartofi, cereale fierte, ulei vegetal (de masline)
30-40
g/zi,
pui,
peste
rasol,
bors.
Sunt interzise carnea grasa de orice fel, afumaturile, brnza grasa si fermentata, ouale
prajite, varza, guliile, ceapa, nucile, condimentele iuti,rntasurile, faina prajita si uleiul
preparat
termic.
Sunt recomandate sucuri de drenaj biliar, administrate fractionat si n doze crescute
progresiv (de exemplu: 300 ml morcov + 30 ml sfecla + 90 ml castravete).
3.1.4 Educaia sanitar
Vom prezenta in continuare cateva precautii pentru a evita infectia cu virusul hepatitic B
sau transmiterea acesteia:
- vaccinarea, in cazul in care nu sunteti deja infectat
- purtati manusi atunci cand manipulati sange sau secretii umane, cum ar fi bandaje,
tampoane sau rufarie
- bandajati-va toate ranile deschise
- nu imprumutati periutele de dinti, aparatele de ras, de epilat, cerceii, forfecutele de
manichiura, pedichiura
- nu mestecati bolul alimentar in locul copilului
- nu imprumutati guma de mestecat, deja mestecata
- asigurati-va ca acele folosite pentru injectii, pentru piercing sau tatuare sunt sterilizate
adecvat
- curata-ti zonele murdarite cu sange cu o solutie din o parte inalbitor si 10 parti apa.
3.2.2 Administrarea medicamentoas
Administrarea medicamentoasa se face conform prescrierii medicului.
fizic:
poziia:
pentru puncia la venele braului/antebraului se aeaz n decubit
dorsal, poziie confortabil att pentru pacient, ct i pentru
persoana ce execut punciei.
se examineaz calitatea i starea venelor.
se ndeprteaz hainele care mpiedic circulaia de ntoarcere.
se degreseaz i dezinfecteaz tegumentele.
se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei,
strngndu-l astfel nct s opreasc circulaia venoas fr a o ntrerupe
pe cea arterial.
pacientul va strnge pumnul, venele devenind astfel turgescente.
TEHNICA:
Aciuni premergtoare:
splare cu ap i spun, mbrcarea mnuiilor.
poziia asistentei: vis--vis de pacient.
fixarea venei cu policele minii stngi la 4-5 cm sub locul
punciei, comprimnd i tracionnd n jos esuturile vecine.
Tehnica propriu-zis:
poziia seringii: cu gradaiile i acul ataat cu bizoul n sus, n
mna dreapt, ntre police i restul degetelor.
se ptrunde cu acul oblic sub un unghi de 30 de grade,
traversnd tegumentul, peretele venos, pn cnd apare
senzaia de naintare n gol.
se schimb direcia acului pentru a ptrunde 1-2 cm n lumenul
venei.
se controleaz ptrunderea acului n vena prin aspirtie cu
sering.
se continu tehnica n funcie de scopul punciei venoase:
injectarea medicamentelor, recoltarea sngelui, perfuzie.
n caz de sngerare, se prelungete acul de punctie cu un tub
din polietilen care se introduce n vasul colector, garoul
rmnnd legat de bra.
Terminarea tehnicii:
se ndeprteaz staza venoas prin desfacerea garoului i a
pumnului.
se aplic tamponul mbibat n soluie dezinfectant la locul de
ptrundere a acului.
se retrage brus acul.
se comprim locul punciei 1-3 minunte, braul fiind n poziie
vertical.
ACIUNI ULTERIOARE:
Toalet local a tegumentului.
Schimbarea lenjeriei dac este murdar.
Asigurarea unei poziii comode n pat.
Supravegherea pacientului.
PREGTIREA PRODUSULUI RECOLTAT:
Produsul recoltat: transportul la laborator se face ct mai rapid, se eticheteaz,
se nsoete de biletul de trimitere.
Reorganizarea locului de munc:
ndeprtarea materialului de protecie.
ndeprtarea materialului folosit n condiii de siguran.
se dezinfecteaz instrumetarul folosit i se pregtete pentru sterilizare.
Culegerea de date
Bolnavul A
1.Interviul
Identificarea persoanei:
Numele i prenumele: Teodoru Tudor
Varsta :17 ani
Greutatea :50 kg
Inltimea :165 cm
Data internrii:5-I-2000
Mediul familial
Starea civil :necstorit
Copii:-Frati,surori: 2
Persoane care pot fi anunate :prinii
Adresa :Str.Grii, nr 20,bl. C2,ap. 7 IAI
Mediul profesional : elev cl.XI
Mediul social
Naionalitate:romn
Religie: ortodox
Diagnostic : Hepatita A
Istoricul bolii
Bolnavul relateaz apariia unor fenomene pseudogripale insoite de fenomene digestive
(greuri,anorexie, constipaie) in urm cu o sptmn. Urmeaz tratament cu Eritromicina timp
de 2 zile. In urm cu 4 zile, bolnavul remarc apariia urinilor hipercrome i a icterului
sclerotegumentar.
Motivele internrii
Greuri ,vrsturi
Anorexie
Cefalee
Febr 37,2 C
Constipatie+balonare abdominal
Urine hipercrom
Icter sclerotegumentar
Externarea s-a realizat la 15 I 2000.In spital bolnavul a primit tratament cu
hepatoprotectoare, vitamine ,i a urmat regim alimentar.
Nevoia fundamental
crt.
1.
2.
3.
A respira
A bea i a mnca
A elimina
Manif.de
Manif.de
Surse de
independ.
15 r/min
-
dependent
dificultate
Anorexie
Vrsturi
Astenie greuri
boal
Constipatii:
-1 scaun/72
ore;urini
4.
hipercrome
Repaos la pat
Fatigabilitate
37,2C
Prezena virusului
postur
5.
6.
A se odihni
A se imbrca i dezbrca
9 ore /zi
Autonom,
7.
A fi curat,ingrijit i a avea
conform varstei
Isi asigur singur
8.
tegumente protejate
A pstra
temp.
9.
10.
11.
12.
igiena
in organism
Evit pericolele
Comunicativ
Elev
Diminuarea
Fatigabilitate
interesului de a
se recrea
13.
A inva
Interes in
acumularea de
informaii legate
14.
de boal
Conform
credinelor proprii
Plan de ingrijire
Problema
subfebrilitate:
Obiective ingrijire
-scderea temperaturii
Interventii
-repaus la pat
Concluzii
Se constat o
37,2C
-comprese reci pe
frunte
ameliorare a strii
generale
-administrarea de
antitermice:
grea
-combaterea greurilor
PARACETAMOL 2
tb.
-aerisirea camerei
-administrarea de
antiemetic:
ameeli, cefalee
-tratarea lor
METOCLOPRAMID
2 tb.
-administrarea de
CALCIU
GLUCONIC
constipaie
-combaterea ei
arsura gastric
-inlturarea durerii
icter sclerotegumentar
-admistrarea de
1 fiol I.V.
-administrarea de
CIOCOLAX 1 tb.
seara
-administrarea de
DICARBOCALM 2
tb.
- METASPAR 4 tb. de
hepatoprotectoare
3 ori/zi se admistreaz
-indeprtarea ei
inaintea meselor
-admistrarea de
inapeten
vitamina C
fatigabilitate
Epicriza
-tratarea ei
3 tb.
-vitaminoterapie
Se constat o
ameliorare a strii
generale
Se constat o
ameliorare a strii
generale
Se constat o
ameliorare a strii
generale
Se constat o
ameliorare a strii
generale
Se constat o
ameliorare a strii
generale
Se constat o
ameliorare a strii
generale
Se constat o
ameliorare a strii
generale
Biblografie:
Internet: www.google.ro
Anatomia si fiziologia omului editura auro
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale de
Lucretia Titirca
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali de Lucretia Titirca