Alcani (parafine)

Hidrocarburile saturate se impart in functie de structura catenei, in alcani si cicloalcani.

Sunt hidrocarburi saturate deoarece contin in molecula numai legaturi C-C si C-H.
Alcanii sunt hidrocarburi saturate aciclice in care raportul de combinare dintre atomii de
carbon si hidrogen este redat de formula generala CnH2n+2 (n1).
Nomenclatura alcanilor, serie omologa
Numarul atomilor
de carbon
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Tabel cu denumirile primilor 15 alcani

Denumirea
Formula moleculara
Metan
Etan
Propan
Butan
Pentan
Hexan
Heptan
Octan
Nonan
Decan
Undecan
Dodecan
Tridecan
Tetradecan
Pentadecan

CH4
C2H6
C3H8
C4H10
C5H12
C6H14
C7H16
C8H18
C9H20
C10H22
C11H24
C12H26
C13H28
C14H30
C15H32

Formula structurala
(formula plana
obisnuita)
CH4
CH3-CH3
CH3-CH2-CH3
CH3-(CH2)2-CH3
CH3-(CH2)3-CH3
CH3-(CH2)4-CH3
CH3-(CH2)5-CH3
CH3-(CH2)6-CH3
CH3-(CH2)7-CH3
CH3-(CH2)8-CH3
CH3-(CH2)9-CH3
CH3-(CH2)10-CH3
CH3-(CH2)11-CH3
CH3-(CH2)12-CH3
CH3-(CH2)13-CH3

Seria omologa este o serie de termeni chimici din aceeasi clasa de compusi organici care
difera inre ei printr-o grupare CH2-, numita metilen.
Radicali ai hidrocarburilor
Radicalii hidrocarbonati deriva teoretic de la hidrocarburi prin indepartarea unuia sau mai
multor atomi de hidrogen. Radicalii liberi derivati de la alcani se numesc radicali alchil (alchilici
sau alcanici). Radicalii liberi monovalenti contin un electron necuplat la un atom de carbon si sunt
neutri din punct de vedere electric.
Alcan
CH4
Metan
CH3-CH3
Etan
CH3-CH2-CH3
Propan

Radical alchil
CH3Metil
CH3-CH2- (sau C2H5-)
Etil

CH3-CH2-CH2Propil

H3C CH CH3
Izopropil

CH3-CH2-CH2-CH3
Butan
CH3
H3C CH CH3
Izobutan

H3C CH2 CH CH3

sec-butil

CH3-CH2-CH2-CH2Butil
CH3
H3C CH CH2Izobutil

H3C C CH3
CH3
tert-butil

De la metan deriva radicalul bivalent CH2- (metiliden dau metilen) si radicalul trivalent
>CH- (metilidin sau metin). Radicalii divalenti derivati de la etan sunt CH2-CH2- (etilen sau
etandiil) si
CH3-CH< (etilden).
Denumirea izoalcanilor, conform sistemului IUPAC, se face respectandu-se urmatoarele
reguli:
Se alege catena de baza care este catena cea mai lunga si se numeroteaza astfel incat
ramificatia sa aiba indici de pozitie minimi.
Daca doua lanturi cu lungime egala concura pentru alegerea lantului de baza, se va alege
lantul care are numarul mai mare de substituenti.
Numerotarea catenei cu mai multe ramificatii (catena laterala) se face astfel incat suma
indicilor de pozitie sa fie minima si radicalii se indica in ordinea alfabetica.
Prezenta mai multor radicali identici se indica prin folosirea prefixelor di-, tri-, tetra-, etc.
Numerotarea catenei cu mai multe ramificatii diferite la distante egale de capetele lantului
se face in ordine alfabetica
8

H3C CH2 CH2 CH2 CH CH3

3 CH2
2 CH2

4-metiloctan

1 CH3

H3C CH2 CH CH2 CH3

2
1 CH

H3 C

CH3

3-etil-2-metilpentan

CH3
H2C

CH3 CH3
H3C CH2 C

CH3

CH3CH CH3

H3C CH CH2 CH CH3

CH3 CH3
2,2,3,3-tetrametilpentan

2,3,5-trimetilheptan

CH3

C2H5

HC CH2 CH CH CH2 CH2 CH3

CH3

HC

4-etil-2-metil-5-izopropiloctan

CH3

CH3
CH3

C2H5
4-etil-2,6-dimetilheptan

HC CH2 CH CH2
CH3

HC

CH3

CH3
H3C CH2 CH CH2 CH CH2 CH3
CH2

CH3

3-etil-5-metilheptan

CH3

Izomeria alcanilor
Alcanii cu minimum patru atomi de carbon in molecula prezinta izomerie de catena
(izomeria care apare datorita ramificarii catenei). Alcanii cu catena liniara se numesc normalalcani (n-alcani), iar cei cu catena ramificata se numesc izoalcani sau izoparafine.
Structurile si denumirile butanilor izomeri , ale pentanilor izomeri si ale hexanilor izomeri
sunt urmatoarele:

H3C CH2 CH2 CH3

izo-butan
5

CH3
2-metilpentan

H3C-CH2-CH2-CH2-CH2-CH3

H3C

2 3

C CH2 CH3

2,2-dimetilbutan

2,3-dimetilbutan
3

CH3

CH3

CH3 CH3

CH3

H3C CH CH2 CH2 CH3

H3C CH CH CH3

H3C CH CH3

normal- butan

H3C CH2 CH CH2 CH3

CH3
3-metilpentan

normal-hexan
CH3

H3C CH2 CH2 CH2 CH3

n-pentan

H3C CH CH2 CH3

CH3
2-metilbutan

H3C

CH3

CH3
2,2-dimetilpropan (neopentan)

Structura alcanilor
In molecula alcanilor toti atomii de carbon sunt hibridizati sp3 si deci alcanii nu au
molecule plane. Valentele atomilor de carbon sunt orientate in spatiu dupa varfurile unui tetraedru
regulat; unghiul dintre valente are valoarea 109028, lungimea legaturii C-H este de 1,1 ,
lungimea legaturii C-C este de 1,54.
Modelele spatiale ale moleculelor de metan si etan sunt urmatoar
Fig.10 Modelele spatiale ale moleculelor
de metan si de etan
Catenele alcanilor cu mai mult de doi
atomi de carbon in molecula nu sunt
liniare, ci au configuratie de zig-zag (mai
stabila) in care atomii de carbon sunt
coplanari, iar atomii de hidrogen sunt
orientati in spatiu.
Lanturile atomilor de carbon nu sunt
rigide si pot adopta un numar mare de
conformatii numite izomeri de
conformatie (vezi fig.9). Cele doua
formule de conformatie indica
aranjamentele geometrice rezultate prin
rotirea in jurul legaturii simple (conformatia legaturii); Conformatia intercalata este mai saraca in
energie decat cea eclipsata.

Proprietatile fizice ale alcanilor

Proprietatlie fizice sunt dependente de taria fortelor intermoleculare, care la randul lor
depind de structura chimica. Intre moleculele nepolare de alcani se exercita forte intermoleculare
slabe de tip van der Waals si din aceasta cauza alcanii prezinta constante fizice scazute si sunt
insolubile in apa.
Starea de agregare. In conditii obisnuite de temperatura si presiune, alcanii C1- C4 sunt gazosi si
inodori, alcanii C5-C17 sunt lichizi si au miros de benzina, alcanii superiori sunt solizi si inodori.
Temperatura de fierbere si de topire, densitatea cresc cu masa molara. Densitatea este mai mica
decat a apei si punctul de fierbere scade cu ramificarea catenei.
Solubilitatea. Alcanii sunt insolubili in apa, solubili in solventi organici (eter, cloroform, benzen).

Proprietatile chimice ale alcanilor

Alcanii prezinta reactivitate chimica scazuta in conditii obisnuite de temperatura si de
presiune, de unde si denumirea de parafina (parum affinis- lipsa de afinitate in limba greaca).
Absenta polaritatii moleculelor si taria legaturilor C-C si C-H explica stabilitatea chimica a
alcanilor. In conditii energice (temperatura, presiune, catalizator) se rup legaturile C-C si C-H si au
loc urmatoarele reactii chimice:

Reactia de substitutie (halogenare, nitrare) consta in substitutia unuia sau mai multor atomi
de hidrogen cu alti atomi sau grupari de atomi:
Reactia de halogenare

R-H + X2 R-X + HX (X= Cl, Br)

Halogenarea alcanilor decurge in conditii fotochimice sau termice (la 3000- 4000 C) are
mecanism in lant si este exoterma. La clorurarea si bromurarea alcanilor rezulta un amestec de
compusi mono- si polihalogenati, in functie de raportul molar alcan:X2 si de durata reactiei. La
monohalogenarea metanului si a etanului rezulta un singur compus monohalogenat (legaturile C-H
sunt echivalente):

CH4 + Cl2
H3C

lumina

CH3Cl + HCl
lumina
-HCl

CH3 + Cl2

H3C

CH2Cl

Cu exces de halogen se obtine un amestec de compusi mono- si polihalogenati:

Monohalogenarea alcanilor care au mai mult de doi atomi de carbon in molecula duce la obtinerea
de amestecuri de compusi monohalogenati, care sunt izomeri de pozitie.
2 H3C

CH2

CH3

2 Cl2

lumina
-2HCl

H3C

CH

CH3

H3C

CH2

CH2Cl

Cl

50%
50%
Reactiile de substitutuie sunt regioselective, in sensul ca se substituie preferential atomul
de hidrogen cel mai reactiv: hidrogenul de la carbonul tertiar este mai reactiv decat hidrogenul de
la carbonul secundar si acesta mai reactiv decat hidrogenul de la carbonul primar
Reactivitatea bromului este mai mica si deci bromurarea este mai selectiva si mai putin
exoterma decat clorurarea (bromul substituie atomul de hidrogen cel mai reactiv). La bromurarea
propanului se formeaza 2-bromopropan in procent de 98%.
Reactivitatea halogenilor in reactia de substitutie scade in ordinea: F2> Cl2> Br2> I2. Derivatii
fluorurati ai alcanilor se obtin indirect,conform reactiei:

2 CH3-CH2 Cl + HgF2
2 CH3 CH2-F + HgCl2
Fluorul reactioneaza violent si se rup legaturile C-C si C-H(au loc arderi in fluor):

CH4 + 2F2
C + 4HF
Derivatii iodurati ai alcanilor nu se obtin direct pentru ca HI format descompune instantaneu
iodura de alchil obtinuta

Nitrarea alcanilor consta in substituirea unui atom de hidrogen cu gruparea nitro,cand

rezulta nitroalcani:
CH4 + HONO2

CH 3NO 2+ H2O
nitrometan
Reactia de izomerizare a alcanilor consta in transformarea n-alcanilor in izoalcani si
invers,,obtinandu-se un amestec de hidrocarburi izomeri.Reactia este catalizata de clorura de
aluminiu activata de urme de apa.
H3C

CH2

CH2

CH3

50-1000C/ AlCl3

H3C

CH

CH3

CH3

izo-butan
n-butan
La izomerizarea pentanului se obtine un amestec format din cei trei izomeri
Reactia de descompunere termica a alcanilor.Alcanii prezinta stabilitate chimica pana la 300400 C(metanul este stabil pana la 900).Peste aceasta temperatura alcanii sufera descompuneri
termice cand se rup legaturile C-C9 reactie de cracare)si C-H(reactie de dehidrogenare).In
procesul de cracare(proces de descompunere termica la temperaturi mai mici de 650 rezulta un
amestec de alcani si de alchene cu numar mai mic de atomi de carbon in molecula.
La descompunerea n-butanului au loc urmatoarele reactii chimice:
-reactii de cracare:
CH
CH3
CH4 + H2C
propena
metan
H3C

CH2 CH2

CH3

CH3-CH3 + CH2=CH2
etan
etena

-reactii de dehidrogenare

CH2=CH-CH2-CH3 + H2
1-butena
H3C

CH2 CH2

CH3

CH3-CH=CH-CH3 + H2
2-butena

Metanul sufera un proces de piroliza(descompunere termica la temperaturi de peste 650)

2 CH 4
C2H2 + 3 H2
Dehidrogenarea catalitica a alcanilor.Alcanii cu doi pana la cinci atomi de carbon in catena
principala formeaza alchene prin dehidrogenare catalitica(Cr2O3/Al2O3/K2O ,400-6000C, presiune),
sau diene (Fe2O3/Cr2O3 )
CH3-CH2-CH3
H3C

CH
CH3

CH2

CH =CH-CH
2

CH3

H2C

+ H2
C
CH3

CH

CH2 + 2H2

2-metilbutan
2-metil-1,3-butadiena (izopren)
Alcanii cu 6 pana la 9 carboni in catena principala formeaza arene prin dehidrogenare
catalitica(Pt/C la 310 sau Cr2O3/470 ,proces denumit reformare catalitica,aromatizare sau
platformare

Oxidarea alcanilor.Alcanii sunt stabili la actiunea agentilor oxidanti ionici.In conditii

energice(temperatura,presiune,catalizator),alcanii superiori(parafinele)se oxideaza cu aer,,cu sau
fara ruperea moleculei,formandu-se acizi carboxilici superiori:

R-(CH ) -COOH + H O
CH -(CH ) -CH -CH -(CH ) -CH + 5/2 O CH -(CH ) -COOH + CH -(CH ) COOH
R-(CH2)m-CH3 +3/2 O2
3

2 m

2 m

2 n

2 m

2 n

Oxidarea totala,numita si ardere,conduce la formarea de bioxid de carbon si apa.Aceste reactii

sunt puternic exoterme si stau la baza folosirii alcanilor drept combustibili.
Identificarea hidrocarburilor saturate se poate face pe baza proprietatilor
fizice(solubilitate,punct de fierbere sau de topire,densitate,indice de refractie,spectre IR.Aflate in
amestec, hidrocarburile saturate se pot identifica numai prin metode cromatografice.

2.2 CICLOALCANI (CICLOPARAFINE)

Definitic.Clasificare.Nomenclatura
Cicloalcanii sunt hidrocarburi ciclice saturate cu formula generala CnH2n+2-2p unde p
reprezinta numarul de cicluri (la inchiderea unui ciclu, numarul atomilor de hidrogen din molecula
scade cu 2).
Cicloalcanii se clasifica astfel:
Monocicloalcani
Cu nuclee
izolate

Cicloalcani

Spirani sau compusi

spirociclici

Bi- si policicloalcani
Cu nuclee
condensate

CH2
H2C

CH2

ciclopropan

H2C

CH2

H2C

CH2

ciclobutan

H2C

CH2

H2 C

CH2

CH2

ciclopentan

H2C

CH2

Compusi ciclici cu
punte

CH2

H2C

CH2
CH2
ciclohexan

Monocicloalcanii se denumesc conform IUPAC prin adaugarea prefixului ciclo la numele

alcanului cu acelasi numar de atomi carbon.
La cicloalcanii cu doua nuclee izolate, ciclul cel mai mic se considera substituentul ciclului
mai mare.

ciclopropil-ciclopentan

ciclobutil-ciclohexan

spiro 3,2 hexan

spiro 3,3 heptan