Traumatologie de Buzunar

TRAUMATOLOGIE DE BUZUNAR
Fracturile claviculei
Mecanism de producere :
Traumatism direct prin lovire in 96% din cazuri

Traumatism indirect prin cadere pe umar sau pe bratul intins
accidente rutiere
accidente de sport
Diagnostic clinic :
Bolnavul isi sustine membrul afectat cu mina sanatoasa atitudinea umila

Hematom subcutanat la nivelul focarului de fractura
Deplasarea fragmentelor fragmentul medial in sus si posterior
fragmentul lateral in jos si anterior
Torticolis in fracturile 1/3 interne
Semnul clapei de pian in fracturile 1/3 externe
Diagnostic radiologic :
Radiografia de umar de fata
Clasificare :
Fracturile 1/3 externe
dupa Neer
o tip I traiect lateral de insertia ligamentelor coracoclaviculare
o tip IIa traiect medial de insertia ligamentelor coracoclaviculare
o tip IIb traiect intre ligamentele coracoclaviculare
o tip III traiect intraarticular lateral de ligamentele coracoclaviculare
fractura Latarjet fractura cu al treilea fragment atasat de ligamentele coracoclaviculare
Fracturile diafizare
clasificarea AO
o A simple A1 spiroide
A2 oblice
A3 transverse
o B cu fragment intermediar B1 spiroide
B2 cu fragment in fluture
B3 cominutive
o C complexe C1 cu componente spiroide
C2 bifocale
C3 plurifocale
Fracturile 1/3 interne
dupa Asociatia de Traumatologie Osoasa
o tip I impactate
o tip II deplasate
o tip III cominutive
Complicatii :
Precoce Cutanate fractura deschisa
Vasculare lezarea vaselor subclaviculare (clinic absenta pulsului in leziunile arteriale)
Neurologice leziuni tronculare (pot fi asociate cu leziuni vasculare )
Lezarea domului pleural emfizem subcutanat
pneumotorax
hemotorax
Tardive Calusul vicios
1
Pseudartroza de clavicula
Fractura iterativa
Tratament :
Fracturile 1/3 externe
Ortopedic in tip I si tip III Neer imobilizare in esarfa
bandaj Dessault
bandaj in 8
Chirurgical in tip II Neer si Latarjet osteosinteza cu surub
placa
hoban
Fracturile diafizare
Ortopedic imobilizare in bandaj in 8 timp de 4-6 saptamini
este varianta cea mai indicata
Chirurgical osteosinteza cu placa si suruburi sau centromedulara
este putin recomandat deoarece are multiple complicatii
Fracturile scapulei
Traumatisme cu energie inalta accidente de circulatie
politraumatisme
accidente de sport extrem
Traumatism direct soc antero-posterior sau lateral
cadere pe umar
Traumatism indirect contractie musculara brutala si involuntara
impactul capului humeral pe cavitatea glenoida
Diagnostic clinic :
Durere antero-laterala in regiunea umarului
Echimoza la radacina membrului superior
Impotenta functionala a membrului superior
Atitudinea umila
Rx umar de fata
Rx de fata cu bratul in abductie si rotatie externa pt col si baza coracoidei
Rx de fata cu raza inclinata (30-45 grd. ) pt. acromion si spina scapulei
Rx de profil
Clasificare :
Fracturile cavitatii glenoide aprox. 10%

Fracturile corpului scapulei aprox. 50%
Fracturile colului scapulei (anatomic sau chirurgical) aprox. 25%
Fracturile apofizei coracoide aprox. 7%
Fracturile acromionului aprox. 8%
Complicatii :
Precoce Osoase fractura claviculei omolaterale

luxatia acromioclaviculara
Toracice fracturi costale
pneumotorax sau hemotorax
Vasculonervoase in special in fracturile cavitatii glenoide
Tardive Redoarea articulara
Luxatii incoercibile ale umarului
2
Tratament :
Ortopedic si functional in 90% din cazuri

imobilizare 2 - 6 sapt in : esarfa, bandaj Dessault, gips toracobrahial
reeducare functionala fiziokinetoterapie
Chirurgical rezervat fracturilor articulare sau fracturilor cu leziuni asociate
osteosinteze cu placi mulate sau suruburi
Fracturile extremitatii proximale a humerusului

Cuprind toate fracturile situate in 1/3 superioara a humerusului sau fracturile situate intre capul humeral si
insertia tendonului muschiului pectoral mare pe humerus.
Sunt fracturi ce apar in special la persoanele in virsta, datorita osteoporozei
Traumatism indirect cadere pe mina, pe cot sau pe umar

Traumatism direct foarte rar, prin lovitura directa din lateral
Diagnostic clinic :
Durere la palpare in regiunea deltoidiana

Tumefactia umarului cu disparitia santului deltopectoral
Impotenta functionala cu atitudine umila
Echimoza brahio-toracica Hennequin (apare la 24-48 ore)
orice hematom toraco-brahial aparut rapid ridica suspiciunea unei leziuni vasculare.
Rx de fata
Rx de profil (transtoracic sau axilar)
Clasificare :
Dupa Merle dAubigne

Fracturile colului chirurgical ( fracturi subtuberculare )
o Reprezinta peste 90% din fracture si sunt extra-articulare
o Pot fi : Angrenate in abductie
in adductie
in retropulsie
Dezangrenate mai rare ( aprox 17% )
fragment proximal in flexie
abductie
rotatie interna
fragment distal ascensionat
medializat
in rotatie interna
Fracturile colului anatomic (fracturi subcapitale)
Reprezinta 5% si sunt fracturi intra-articulare
Fracturi parcelare
o Fractura trohiterului prin soc direct
prin smulgere
o Fractura trohinului prin smulgerea m. subscapular
Fracturi luxatie
Complicatii :
Precoce Vasculare lezarea pediculului arteriovenos axilar

Nervoase lezarea nervului circumflex (cea mai frecventa)
lezarea plexului brahial
Tardive Calusul vicios in humerus valgus sau in retropulsie
3
bine tolerat pina la o angulatie de 30

Pseudartroza exceptionala si apare dupa 6 luni
Necroza de cap humeral apare la 1-2 ani posttraumatic
Artroza scapulo-humerala
Redoarea de umar cea mai frecventa
Tratament :
Ortopedic In fracturile angrenate
Reducere prin manevre externe manevra Bohler tractiune in axul bratului
adductie cu o pelota in axila
anteductie si rotatie interna a cotului
Imobilizare pentru 2 saptamini in :
bandaj Dessault usor de suportat si de urmarit
gips toracobrahial mai dificil de suportat de pacient
bratul in abductie de 80 si anteductie 30
Reeducare precoce dupa suprimarea imobilizarii
Chirurgical In fracturile dezangrenate ce nu pot fi reduse prin manevre externe
In fracturile luxatie
In fracturile subcapitale sau articulare la tineri
Osteosinteza Cu focar inchis Centromedular proximal tija Seidel
tija Rush
Centromedular distal tije Hackethal
Mediodiafizar Kapandji ( brose in palmier )
Cu focar deschis Osteosinteza cu suruburi
Osteosinteza cu placa mulata si suruburi
Hemiartroplastie cu proteza Neer in fracturile cominutive explozive
Fracturile diafizei humerale

Cuprind fracturile situate intre insertia muschiului mare pectoral si insertia distala a muschiului brahial.
Traumatism direct prin lovire cu un corp dur, in accidente de masina, in sindroame de strivire in
cadrul politraumatismelor
Traumatism indirect prin cadere cu sprijin pe mina
Diagnostic clinic :
Durere in punct fix

Deformarea bratului fragment proximal in abductie
fragment distal vertical si in rotatie interna (decalaj)
Bolnav cu membrul superior in atitudine umila
Echimoza brahiala apare tardiv la 24 de ore
Crepitatii osoase lipsa acestora sugereaza o interpozitie musculara
Impotenta functionala totala
Radiografia de brat de fata

Radiografia de brat de profil
Clasificare :
Dupa zona de fractura

Fracturile 1/3 mijlocii reprezinta aprox. 50% din fracturile diafizare
sunt de regula fracturi transversale
Fracturile 1/3 proximale sunt de regula fracturi spiroide
Fracturile 1/3 inferioare aprox. 1/4 din fracturile diafizare
4
Dupa forma focarului de fractura ;

Fracturi transversale
Fracturi spiroide
Fracturi cu fragment intermediar
Fracturi cominutive
Complicatii :
Precoce Lezarea nervului radial (10 20 % din cazuri)

Interpozitii musculare
Complicatii vasculare foarte rare (1 -3 %)
Fracturi deschise rare (aprox 8 %)
Tardive Pseudartroza in special dupa tratamentul chirurgical
Calusul vicios bine tolerat pina la o angulare de 30 si o scurtare de 5 cm.
Paralizia de nerv radial post chirurgicala
prin inglobarea nervului in calus
Redori articulare dupa tratament ortopedic prelungit
Tratament :
Ortopedic Aparat gipsat de atirnare (Caldwell) timp de 2 3 saptamini

Bandaj Dessault sau gips toraco-brahial- greu de suportat si de supravegheat.
Atela gipsata cu epolet
Imobilizarile nu trebuie sa depaseasca in general 3 saptamini (pentru a evita redorile
articulare) dupa care se incepe reeducarea precoce.
Consolidarea se obtine in 9 -11 sapt.
Chirurgical In fracturile cu interpozitie musculara
In fracturile cu paralizie de nerv radial
Osteosinteza cu focar inchis tije Kntscher
tije Seidel
brose Hackethal
cu focar deschis placa cu suruburi si compactare
Fracturile paletei humerale

Cuprind toate fracturile situate intre insertia distala a muschiului brahial si articulatia cotului.
Mecanism de producere:
Traumatism direct lovire cu un corp dur

cadere pe cotul flectat
politraumatisme in accidente de circulatie
caderi de la inaltime
Traumatism indirect cadere pe mina cu cotul in flexie de 30
hiperflexie sau hiperextensie a cotului
Diagnostic clinic:
Tumefactie dureroasa a cotului

Cotul flectat cu antebratul la 90
Radiografia de cot de fata

Radiografia de cot de profil
Clasificare :
Sunt unanim recunoscute mai multe clasificari

Clasificarea fracturilor supra- si intercondiliene dupa Riseborough si Radin
tip I fracturi fara deplasare
tip II fracturi cu separare dar fara rotatie
5
o
o
o
o
o
o
tip III fracturi cu separare si rotatie ( decalaj )

tip IV fracturi cominutive
Clasificarea AO ( Muller si Allgower )
tip A fracturi extraarticulare
o A1 fractura epicondilului medial
o A2 fractura supracondiliana simpla
o A3 fractura supracondiliana cominutiva
tipB fracturi unicondiliene
B1 fractura condilului medial (inclusiv trohleea)
B2 fractura condilului lateral (inclusiv capitulul)
B3 fracturi tangentiale (includ trohleea si capitulul)
tip C fracturi bicondiliene
o C1 fracturi in T sau Y deplasate sau nu
o C2 fracturi cominutive supracondiliene
o C3 fracturi cominutive articulare
Clasificarea fracturilor parcelare
Fractura condilului lateral joasa ( Milch I )
inalta ( Milch II )
Fractura condilului medial joasa ( Milch I )
inalta ( Milch II )
Fracturi articulare pure
fractura capitulului humeral ( Hahn-Steinthal I )
fractura capitului + jumatate din trohlee ( Hahn-Steinthal II )
fractura diacondiliana Kocher
Fracturile epicondililor
Complicatii :
Precoce Fractura deschisa pina in 30% din cazuri
Leziuni nervoase nervul radial
nervul ulnar
Luxatia traumatica a cotului
Leziuni vasculare sindrom de ischemie periferica acuta prin lezarea arterei humerale
Tardive Redoarea articulara
Infectia
Pseudartroza
Calusul vicios
Tratament :
Ortopedic pentru fracturile extraarticulare fara deplasare
aparat gipsat brahio-antebrahial cu cotul in flexie de 90 si mina in pronatie neutra 6
saptamini
recuperare functionala pasiva si activa a miscarilor cotului
Functional pentru fracturile cominutive intra- si extraarticulare
tractiune continua transolecraniana pe aparat de abductie toracobrahial
reeducare precoce a miscarilor de flexie si extensie a cotului
Chirurgical pentru fracturile cu deplasare, fracturile articulare sau cu complicatii precoce
Osteosinteza cu brose sau suruburi pentru fragmentele mici
cu placi semitubulare mulate
cu placa in Y
recuperare precoce fara imobilizare postoperatorie
Fracturile extremitatii proximale a radiusului si cubitusului

6
Fracturile capului radial

Sunt fracturile situate deasupra tuberozitatii bicipitale. Sunt eminamente fracturi intraarticulare care
beneficiaza aproape in totalitate de tratament chirurgical.
Traumatism indirect cadere cu sprijin pe mina in pronatie
Traumatism direct lovitura directa asupra cotului insotita de fractura ulnei si in

continuare de fractura capului radial
Diagnostic clinic :
Flexie antalgica a cotului

Durere la nivelul epicondilului lateral si la palparea capului radial
Impotenta functionala partiala in ceea ce priveste pronosupinatia
Radiografia de fata cu cotul in extensie si mina in supinatie

Radiografia de profil cu cotul flectat la 90 grd.
Incidenta capului radial cu cotul flectat la 90 grd. si raza inclinata la 45
Clasificare :
Unanim recunoscuta clasificarea Mason ;
Mason I fracturi fara deplasare sau parcelare
IA fractura fara deplasare sau cu deplasare pina in 2mm
IB fracturi parcelare
Mason II fractura cu traiect unic cu deplasare
IIA fragment sub 50% din volumul capului
IIB fragment peste 50% din volumul capului
Manson III fracturi cominutive
IIIA fractura deplasata cu cominutie sau infundare
IIIB fractura totala la nivelul gitului radial cu fractura capului in cel putin 2 fragmente
IIIC fractura totala complexa, cominutiva
Mason IV fracturi ale capului radial ( Mason I III ) cu asocieri lezionale
IVA fractura cap radial + luxatie posterioara a cotului
IVB fractura cap radial + fractura extremitate proximala ulna
IVC fractura cap radial + luxatie posterioara a cotului + fractura extremitate proximala
ulna
Complicatii :
Precoce Fracturi asociate ale extremitatii proximale a ulnei
Luxatia cotului
Luxatia radioulnara distala (Essex-Lopresti)
Tardive Redoarea de cot
Osificari periarticulare
Cubitus valgus
Tratament :
Ortopedic In fracturile tip Mason I
Imobilizare atela gipsata, cotul in flexie 90, pronosupinatie indiferenta, 7-10 zile
Punctia si evacuarea hematomului cu scop antalgic
Mobilizarea precoce a cotului.
Chirurgical In fracturile Mason II-IV
Osteosinteza cu suruburi tip Herbert sau resorbabile in Mason II si IIIA si IIIB
Rezectia capului radial in Mason IIIB si IV
Artroplastia cu proteza de silastic ( abandonata ) sau cu proteza metalica.
Fracturile olecranului
7
Cuprind fracturile situate intre extremitatea proximala a ulnei (virful olecranului) si apofiza coronoida.
Sunt fracturi articulare ce intereseaza marea cavitate sigmoida cu rasunet asupra articulatiei cotului.
Traumatism direct cadere cu sprijin pe cotul flectat
Traumatism indirect cadere cu sprijin pe mina cu cotul in extensie
contractia violenta a tricepsului
Diagnostic clinic :
Tumefactia cotului cu sau fara leziuni tegumentare

Durere in punct fix pe olecran
Semnul creionului in fracturile cu deplasare
Limitarea mobilitatii pasive a cotului
Disparitia mobilitatii active (extensia) cotului
Radiografia de fata cu cotul in extensie

Radiografia de profil cu cotul in flexie de 90
Clasificare :
Dupa sediu Fractura virfului olecranului ( extraarticulara )

Fractura corpului olecranului
Fractura bazei olecranului
Morrey Tip I Fractura cu traiect simplu sau cominutiv dar fara deplasare
Tip II Fractura cu deplasare peste 2 mm.
Tip IIA cu traiect simplu
Tip IIB cu traiect cominutv
Tip III Fractura bazei olecranului cu luxatia cotului (transolecraniana sau radioulnara
proximala tip Monteggia)
Complicatii :
Precoce Fracturi deschise

Fracturi asociate fractura coronoidei su fractura capului radial
Tardive Pseudartroze
Redoarea de cot
Osteomul de brahial anterior
Tratament :
Ortopedic In fracturile fara deplasare tip Morrey I
Imobilizarea cotului in flexie de 100 timp de 3 sapt.
Reluarea precoce a miscarilor cotului
Functional la batrini si la tarati se practica mobilizarea imediata a cotului cu renuntarea
deliberata la consolidare.
Chirurgical In fracturile cu deplasare tip Morrey II sau III
Osteosinteza prin hobanaj
Osteosinteza cu surub centromedular
Osteosinteza cu placa si suruburi (placa simpla sau Maquet)
Fracturile diafizei radiale

Cuprinde fracturile situate intre colul radiusului si 1/3 distala a radiusului
Indirect prin cadere pe mina cu exagerarea curburii pronatorii

Direct foarte rar.
Diagnostic clinic :
Durere pe fata anterolaterala a antebratului

Atitudine umila
8
Pronosupinatie absenta
Radiografia de fata a antebratului cu articulatia cotului si a pumnului

Radiografia de profil a antebratului cu articulatia cotului si pumnului.
Clasificare :
Fractura 1/3 distala cu dislocatie radioulnara distala

Fractura 1/3 medie cu dislocatie radioulnara distala (Galeazzi)
Fractura colului radial cu dislocatie radioulnara distala (Essex-Lopresti)
Complicatii :
Precoce Fractura deschisa (rar)

Lezarea nervului radial (rar)
Tardive Calusul vicios cu limitarea pronosupinatiei
Tratament :
Chirurgical Reducere anatomica si osteosinteza ferma cu placa cu suruburi.
Fracturile diafizei cubitale

Cuprind fracturile situate intre baza olecranului si extremitatea distala a cubitusului.
Traumatism direct Prin lovitura directa fractura de aparare

Traumatism indirect Cadere pe mina cu mina in pronatie si cotul flectat.
Diagnostic clinic :
Durere in punct fix la palparea crestei ulnare

Echimoza sau leziuni tegumentare la locul de impact
Atitudine umila
Pronosupinatie blocata
Radiografie antebrat de fata cu articulatia cotului si pumnului

Radiografie antebrat de profil cu articulatia cotului si pumnului.
Clasificare :
Fractura izolata de cubitus (cea mai frecventa in 1/3 medie)

Fractura Monteggia fractura 1/3 proximale cubitus
luxatie radioulnara proximala
Complicatii :
Precoce Fractura deschisa

Lezarea nervului radial
Tardive Calus vicios
Sinostoza radiocubitala
Tratament :
Ortopedic In fracturile izolate de cubitus fara deplasare

Imobilizare in gips brahioantebrahial cu cotul flectat la 90 pentru 3 saptamini apoi
reeducarea miscarilor cotului.
Chirurgical Reducerea fracturii de ulna si osteosinteza ferma cu placa si suruburi.
Fracturile diafizare ale radiusului si cubitusului

Sunt fracturile ambelor oase ale antebratului cuprinse distal de tuberozitatea radiusului si pina la nivelul
1/3 distale a antebratului.
9
Traumatism direct Soc direct la nivelul antebratului in timpul caderilor, accidente sportive,
accidente de circulatie, arme de foc, etc.
Traumatism indirect Cadere pe mina cu exagerarea curburilor osoase.
Diagnostic clinic :
Tumefactia si angularea antebratului in baioneta

Atitudinea umila cu impotenta functionala totala
Durere in punct fix, mobilitate anormala si crepitatii osoase.
Obligatoriu se cerceteaza pulsul si sensibilitatea nervoasa.
Radiografia de fata a antebratului cu articulatiile invecinate

Radiografia de profil a antebratului cu articulatiile invecinate.
Clasificare :
Fractura simpla fara deplasare

Fractura simpla cu deplasare (scurtare, angulare si decalaj)
Fracturi cominutive cu fragment intermediar in fluture
Fractura bifocala
Fracturi cominutive
Fracturi complexe cominutive cu pierderi de substanta osoasa si avulsii tegumentare.
Complicatii:

Leziuni vasculonervoase (frecvent ramura motorie a radialului)
Sindromul Volkman
Tardive Intirzieri de consolidare
Pseudartroza
Calusul vicios
Sinostoza radiocubitala
Tratament :
Ortopedic Indicat numai la copil in fracturile incomplecte in lemn verde.

Reducerea fracturii pina la obtinerea unei angulatii reziduale de sub 20 grd. si
imobilizare gipsata de pina la 6 saptamini.
Chirurgical Reducere anatomica si fixare cu placa si suruburi
compactare la nivelul radiusului si osteosinteza centromedulara la nivelul
cubitusului (necesita imobilizare gipsata postoperator)
Reducere anatomica a radiusului si fixare cu placa si suruburi + compactare la
nivelul ambelor oase.
Fracturile extremitatii distale ale radiusului si cubitusului

Cuprind fracturile isolate ale extremitatii distale a radiusului ( cele mai frecvente 10-15% ), fracturile
isolate ale extremitatii distale a cubitusului, si fracturile asociate ale patrimii distale ale ambelor oase ale
antebratului la care se pot adauga o multitudine de leziuni capsuloligamentare.
Traumatism indirect prin compresie osoasa ( cadere pe mina cu pumnul in diverse pozitii
prin avulsie tractiune excesiva prin intermediul ligamentelor ( rezulta fracture parcelare )
prin flexia sau extensia exagerata a pumnului
Diagnostic clinic :
Deformare clasica in dos de furculita, fractura Pouteau Colles
Deformare inversa in baioneta, fractura Goyrand Smith
Tumefactia dureroasa a pumnului, posttraumatica
Radiografia de fata a pumnilui centrata pe raza III
10
Radiografia de profil a pumnului
Clasificare :
Castaing Fracturi prin compresie - extensie
fracturi supra articulare ( Pouteau-Colles )
fracturi cu fragment postero - medial
fracturi complexe
Fracturi prin compresie - flexie
fracturi supraarticulare ( Goyrand-Smith )
fractura marginala anterioara simpla
fractura marginala anterioara complexa
Frykman Grup 1-2 , fracturi extraarticulare
Grup 3-4 , fracturi cu atingere radio-carpiana
Grup 5-6 , fracturi cu atingere radio-ulnara distala
Grup 7-8 , fracturi cu atingere radio-carpiana si radio-ulnara
Distala
Complicatii :
Leziuni nervoase
Rupturi tendinoase ( lung extensor police cel mai frecvent )
Tardive Algoneurodistrofia
Calusul vicios
Sinostoza radio-ulnara distala
Pseudartroza
Artroza posttraumatica
Tratament :
Functional pentru pacientii tarati care nu suporta nici tratamentul ortopedic
imobilizare 10-15 zile apoi reeducare precoce
Ortopedic reducere prin manevre externe si imobilizare in aparat gipsat brahio-antebrahio-palmar
pentru 3 saptamini apoi in aparat brahio-palmar pentru inca 3 saptamini.
tractiune bipolara
Chirurgical osteosinteza cu brose transfocar
butee Kapandji
centromedular Py
osteosinteza cu placa
osteosinteza cu fixator extern
Fracturile oaselor carpului

Sunt fracturile oaselor articulatiei pumnului. De cele mai multe ori sunt depistate tardiv si sunt omise de
la tratament. Prognosticul lor functional tine de reducerea cit mai perfecta a fragmentelor si de
consolidarea acestora. Cele mai frecvente sunt fracturile de scafoid si de os mare.
Fracturile scafoidului
Traumatism indirect prin compresie ( cadere pe mina cu pumnul in
extensie )
prin tractiune prin exagerarea miscarilor de extensie, inclinatie ulnara si forfecare.
Diagnostic clinic :
Durere la palpare in tabachera anatomica
Radiografia de pumn de fata
Radiografia de pumn de profil
Radiografie in pozitia scriitorului
11
Clasificare :
Herbert Grup A Fracturi recente stabile
A1 fracturi partiale ale polului distal
A2 fracturi incomplete ale corpului
Grup B Fracturi recente instabile
B1 fracturi oblice verticale
B2 fracturi complete ale corpului
B3 fracturi ale polului proximal
B4 fracturi deplasate associate cu luxatii perilunare
Grup C- Intirzieri de consolidare
Grup D- Pseudartroze
Complicatii :
Tardive Intirzierea de consolidare
Pseudartroza
Tratament :
Ortopedic In fracturile fara deplasare
Imobilizare in aparat gipsat antebrahiopalmar cu mina in pozitie neutra, policele in extensie si prima
falanga libera, pentru 3 luni de zile.
Chirurgical In fracturile cu deplasare
Reducere deschisa si osteosinteza cu surub.
Fracturile osului mare

Traumatism indirect prin compresiune
prin smulgere
Diagnostic clinic :
Durere la palpare pe linia mediana a carpului
Radiografie de pumn de profil
Radiografie de pumn de ulnara
Clasificare :
Fractura tuberculului posterior cea mai frecventa
Fractura corpului
Fractura apofizei interne
Fractura virfului
Complicatii :
Precoce Asocieri lezionale fracturi de epifiza distala de radius
luxatii perilunare
Tratament :
Ortopedic imobilizare in aparat gipsat antebrahiopalmar pentru 6 saptamini
Fracturile metacarpienelor si falangelor

Traumatism indirect prin cadere pe mina
Traumatism direct lovire cu un corp dur
12
Diagnostic clinic :
Durere in punct fix
Tumefactia degetului sau a regiunii palmei
Marca traumatica
Radiografie de fata pentru degete
Radiografie de profil pentru degete
Radiografie pentru metacarpiene
Clasificare ;
Dupa traiectul de fractura
Fractura transversala
Fractura oblica scurta
Fractura oblica lunga
Fractura spiroida
Fractura cominutiva
Fractura Bennett Fractura luxatie a bazei primului metacarpian
Fractura Rolando Fractura luxatie a bazei primului metacarpian cu mai mult de doua fragmente.
Complicatii :
Precoce Fractura luxatie
Fractura deschisa
Pseudartroza
Calusul vicios
Tratament :
Ortopedic reducere si imobilizare pentru maxim 3 saptamini
in atela unidigitala palmara
imobilizare multidigitala pe o bila
imobilizare bidigitala
Chirurgical reducere si osteosinteza cu :
brose Kirchner
placa si suruburi pentru fragmente mici (risc crescut de pseudartroza)
FRACTURILE BAZINULUI
Fracturile centurii pelvine
Sunt fracturi ale oaselor iliace si ale sacrului care nu include zona cotilului. Inelul pelvian prezinta zone
mai rezistente ( posterior osul sacru, lateral zona retrocotiloidiana, anterior oasele pubiene ) si zone mai
slabe predispuse fracturilor ( posterior zona gaurilor sacrate si portiunea verticala a aripii iliace, lateral
cavitatea cotiloida, anterior ramurile gaurilor obturatorii)
Traumatism indirect prin aplicarea unei forte de torsiune externa pe un membru pelvin sau pe
amindoua.
Traumatism direct
Compresiune antero-posterioara
Compresiune laterala
Forfecare prin compresiune verticala (cadere pe un membru pelvin sau pe amindoua)
Diagnostic clinic :
Durere la palpare pe reliefurile osoase
la apropierea crestelor iliace ( manevra Ericsen )
13
la indepartarea crestelor iliace ( manevra Verneuil )

Impotenta functionala partiala a membrelor pelvine
Inegalitate de membre
Echimoze perineale, sacrate, inghinale, fesiere
Uretroragie
Soc traumatic sau soc hemoragic
Radiografie standard antero-posterioara
Radiografie in incidenta oblic ascendenta
Radiografie in incidenta oblic descendenta
Tomografie computerizata
Clasificare :
Westerborn clasificare anatomica
Fractura arcului anterior ram pubian, ram ischiatic sau amindoua ( fractura simpla verticala )
Fractura arcului posterior vertical la nivelul aripii iliace sau la nivelul gaurilor sacrate.
Fractura dubla verticala anterioara fractura de ram ilio si ischio-pubian bilaterala
Fractura dubla verticala omolaterala
fractura anterioara + fractura posterioara transiliaca ( Malgaigne )
fractura anterioara + fractura posterioara transsacrata (Voillemier)
Fractura dubla verticala bilaterala fractura cvadrupla Malgaigne
Fractura dubla verticala incrucisata
Tile clasificare descriptiva
Tip A
Grup A 1 arc posterior intact, fractura-avulsie a osului iliac
Subgrup 1 spina iliaca
Subgrup 2 creasta iliaca
Subgrup 3 tuberozitate ischiatica
Grup A 2 arc posterior intact, fractura osului iliac prin soc direct
Subgrup 1 aripa iliaca
Subgrup 2 fractura unilaterala a arcului anterior
Subgrup 3 fractura bifocala de arc anterior
Grup A 3 arc posterior intact, leziuni sacro-coccigiene
Subgrup 1 luxatie sacro-coccigiana
Subgrup 2 fractura nedeplasata a sacrului
Subgrup 3 fractura deplasata a sacrului
Tip B
Grup B 1 fractura incompleta de arc posterior, leziune unilaterala in rotatie externa.
Subgrup 1 disjunctie sacro-iliaca anterioara
Subgrup 2 fractura de sacru
Grup B 2 fractura incompleta de arc posterior, leziune unilaterala in rotatie interna prin compresie
laterala.
Subgrup 1 fractura anterioara de sacru prin compresiune
Subgrup 2 fractura partiala sau subluxatie sacro-iliaca partiala
Subgrup 3 fractura iliaca posterioara incomplete
Grup B 3 fractura incompleta bilaterala de arc posterior
Subgrup 1 - B 1 bilateral
Subgrup 2 - B 1 asociat cu B 2
Subgrup 3 B 2 bilateral
Tip C
Grup C 1 fractura incompleta unilaterala a arcului posterior
Subgrup 1 fractura iliaca
Subgrup 2 disjunctie sacro-iliaca
Subgrup 3 fractura sacrata
14
Grup C 2 fractura unilaterala de arc posterior + rupture contralaterala incomplete.

Subgrup 1 fractura iliaca
Subgrup 2 disjunctie sacro-iliaca
Subgrup 3 fractura sacrata
Grup C 3 fractura completa bilaterala de arc posterior
Subgrup 1 leziune extrasacrata bilaterala
Subgrup 2 fractura sacrata de o parte + leziune extrasacrata
Subgrup 3 fractura sacrata bilaterala
Complicatii :
Precoce fractura deschisa ( aprox 5% )
vasculare hematomul retroperitoneal ( prin rupture vaselor mici )
sindrom de ischemie periferica acuta ( prin ruptura vaselor mari )
socul hemoragic
neurologice leziunea nervului sciatic sau a radacinilor S1-S3
leziunea nervului obturator
fracturi asociate fractura diafizei femurale ( 15% )
fracturi acetabulare
urologice rupturi de vezica urinara ( 10% )
rupturi de uretra ( 14% )
embolia grasoasa
Tardive pseudartroza de aripa iliaca sau sacrata
calusul vicios distocii de bazin
scurtari de membre
stenoze uretrale
disfunctii sexuale la barbate
Tratament :
Ortopedic in fracturile fara deplasare repaus la pat 6 saptamini apoi mobilizare progresiva pina la
consolidare ( 3-4 luni )
manevra Tile de reducere a unei fracture prin endorotatie
presiune antero-posterioara asupra SIAS si pozitionarea membrului pelvin in abductie-flexie si rotatie
externa
tractiune continua transcondiliana in ascensionarile hemibazinului
suspensia in hamac pentru disjunctiile pubiene
Chirurgical fixatorul extern pentru stabilizarea leziunilor de arc anterior
osteosinteza interna suruburi simple
placa cu suruburi
Fracturile cotilului
Sunt fracturi articulare situate in zona cea mai ingusta a osului iliac, intre marea
incizura ischiatica (posterior) si scobitura iliopubiana (anterior). Sunt greu de tratat si lasa sechele
infirmizante in ceea ce priveste statica bazinului si functionalitatea articulatiei coxofemurale.
Traumatism indirect cadere pe trohanter sau lovitura cu un corp dur pe trohanter
cadere de la inaltime in picioare sau in genunchi
accidente de circulatie in sindromul tabloului de bord
Diagnostic clinic :
Soc traumatic
Durere si impotenta functionala completa
Echimoza posterioara in santul fesier ( Delbet )
Atitudini vicioase - scurtare, flexie, abductie, rotatie externa
scurtare, flexie, adductie, rotatie interna
Stergerea reliefului marelui trohanter
Relaxarea fasciei lata ( semnul Aliss )
15
Diagnistic radiologic :
Radiografie standard anteroposterioara
Radiografie in incidenta oblica alara
Radiografie in incidenta oblica obturatorie
Tomografie computerizata cu reconstructie spatiala
Clasificare :
Letournel si Judet
Fracturi elementare fractura peretelui posterior
fractura coloanei posterioare
fractura peretelui anterior
fractura coloanei anterioare
fractura transversala
Fracturi complexe fractura in T
fractura coloanei posterioare si a peretelui post.
fractura transversala cu fractura peretelui post.
fractura coloanei anterioare cu fractura hemitransversala a coloanei posterioare.
fractura celor doua coloane.
Complicatii :
Precoce Hematomul retroperitoneal
Socul hemoragic
Fractura femurului de aceiasi parte
Luxatia posterioara a capului femoral
Luxatia intracotiloidiana a capului femural
Leziunea nervului sciatic ( 15% )
Tardive Osificari periarticulare
Necroza ischemica a capului femoral
Tratament :
Ortopedic Reducerea de urgenta a luxatiilor coxofemurale
Repaus la pat pentru 6 saptamini in fracturile fara deplasare apoi mobilizare progresiva cu sprijin la 3 luni
Tractiune transcondiliana la planul patului ( in fracturile instabile ) pentru 6 saptamini apoi mobilizare
progresiva
Tractiune bipolara transcondiliana si transtrohanteriana la planul patului ( in fracturile cu protruzie
acetabulara ) pentru 6 saptamini apoi mobilizare progresiva.
Chirurgical Reducere anatomica cu focar deschis si osteosinteza cu suruburi sau placi mulate cu
suruburi.
FRACTURILE MEMBRULUI INFERIOR

Fracturile extremitatii proximale ale femurului
Cuprind toate fracturile situate in treimea proximala a femurului pina la nivelul micului trohanter. Pot fi
fracturi intra articulare sau extra articulare.Pot aparea la tineri prin traumatisme violente sau la batrini prin
traumatisme minore datorita osteoporozei.
Fracturile capului femoral

Sunt fracturi ce cuprind suprafata articulara a capului femoral. Incidenta lor este scazuta si sunt asociate
intotdeauna cu luxatia coxo-femurala sau cu fracturile de cotil.
Traumatism indirect In timpul traumatismelor violente ce au drept rezultat fracturi de cotil sau luxatii
coxo-femurale
Diagnostic clinic :
Nu comporta semen clinice deosebite si este un diagnostic eminamente radiologic.
16
Radiografie standard in incidenta de fata
Orice alta incidenta de bazin care poate oferi mai multe indicatii
Clasificare :
Pipkin Tip I Fractura parcelara de cap femoral sub zona foveala
Tip II Fractura capului femoral cu un fragment mare ce contine zona foveala
Tip III Fractura tip I sau II asociata cu o fractura de col
Tip IV Fractura tip I sau II asociata cu o fractura de rebord cotiloidian.
Complicatii :
Precoce Toate complicatiile precoce ale unei fracture de cotil
Tardive Osificari heterotopice
Necroza capului femoral
Tratament :
Ortopedic daca dupa reducerea luxatiei s-a redus si fractura de cap femural
tractiune transcondiliana la planul patului pentr 6 saptamini
mers fara sprijin inca 6 saptamini
Chirurgical In toate cazurile in care nu se obtine reducerea fragmentului fracturat odata cu reducerea
luxatiei.
osteosinteza cu surub ingropat
Fracturile colului femoral

Sunt fracturile cuprinse intre extremitatea superioara a colului anatomic femoral si extremitatea inferioara
a acestuia. Sunt fracturi articulare in portiunea anterioara a colului si fracturi extra articulare in portiunea
posterioara a acestuia.
Traumatism direct prin cadere pe marele trohanter (LINTON)
Traumatism indirect - Prin rotatie laterala a extremitatii (responsabil de cominutia posterioara a colului)
Printr-o forta ce actioneaza de-a lungul diafizei femurale, forta majora, cu sau fara componenta
rotationala;
Prin incarcare ciclica, ce produce micro si macrofracturi, mai ales in osul osteoporotic.
Diagnostic clinic :
Durere la baza coapsei in trigonul femoral sau iradiata pe marginea mediala a genunchiului
Miscari posibile in articulatia soldului, dar, dureroase si reduse ca amplitudine, in cazul fracturilor
impactate
In cazul fracturilor cu deplasare, membrul pelvin este scurtat, in abductie si rotatie externa, cu impotenta
functionala totala a soldului interesat.
Semnul Laugier ( palparea bontului de col in trigonul lui Scarpa )
Radiografie sold de fata
Radiografie sold de profil
Radigrafie sold de fata, cu picirul in rotatie interna pentru desfasurarea colului, in cazurile incerte.
Clasificare :
Delbet dupa localizare fracturi subcapitale
fracturi mediocervicale
fracturi bazicervicale
Bohler dupa mecanismul de producere
17
fracturi prin abductie angrenate si cu prognostic favorabil

fracturi prin adductie dezangrenate cu prognostic rezervat
Garden I Fractura incompleta
II Fractura completa fara deplasare
III Fractura completa cu deplasare
fragmentele ramin legate prin repliul pectineofoveal
pe Rx. traveele osoase sunt angulate
IV Fractura completa cu deplasare totala
fragmentele nu mai au niciun fel de continuitate
pe Rx traveele colului si capului sunt paralele
Pawels dupa unghiul traiectului de fractura
I - Traiectul de fractura face cu orizontala un unghi mai mic de 30 grade ( au un prognostic bun )
II - Unghiul format variaza intre 30-50 grade
III - Unghiul este mai mare de 70 grade ( prognostic prost )
Soeur dupa traiectul de fractura
cu cioc proximal cu prognostic mai rezervat
cu cioc distal cu prognostic mai bun
Clasificarea A.O.
B1 - Subcapitala nedeplasata;
B 1.1. Impactata in valgus > 15 grade
B 1.2. Impactata in valgus < 15 grade;
B 1.3. Neimpactata.
B2 - Transcervicala
B 2.1. Bazicervicala
B.2.2. Mediocervicala cu adductie
B.2.3. Mediocervicala cu forfecare.
B3 - Subcapitala deplasata
B.3.1. Moderat deplasata in varus si rotatie externa
B.3.2. Moderat deplasata cu translatie verticala si rotatie
externa
B.3.3. Sever deplasata.
Complicatii :
Precoce Escare de decubit
Bronhopneumonie
Trombembolism pulmonar
Tardive Pseudartroza
Necroza aseptica a capului femoral
Tratament :
Repaus la pat 6 saptamini apoi mobilizare progresiva si mers autorizat dupa 3 luni
Functional In fracturile de col la persoanele in virsta care nu suporta o interventie chirurgicala, sau care
au tare asociate
Repaus la pat 2-3 zile apoi mobilizare activa cu incurajarea mersului cu sprijin pe membrul fracturat
Chirurgical Reducere prin manevre externe sau interne si :
Osteosinteza cu brose Knowels
cu suruburi
cu DHS
Hemiartroplastie cu proteza cervico-cefalica tip Moore
Hemiartroplastie cu proteza intermediara
Artroplastie cu proteza totala de sold
Fracturile pertrohanteriene
Sunt fracturile cuprinse intre baza anatomica a colului femoral si limita inferioara a micului trohanter.
18
Traumatism direct cadere pe marele trohanter
Traumatism indirect prin actiunea iliopsoasului pe micul trohanter sau a abductorilor pe marele
trohanter.
Spontane In cazuri de metastaze sau de osteoporoza avansata pot apare spontan in timpul somnului sau
in urma unor traumatisme minore nesesizate de pacient.
Diagnostic clinic:
Durere spontana si la palpare in regiunea trohanteriana
Membrul pelvin afectat este mult scurtat, rotat extern chiar si pana la 90 grade
Rotatia externa este mai marcanta decat la pacientii cu fractura de cel femoral ; aspect in crosa la
nivelul soldului;
Tumefiere si echimoza peste marele trohanter;
Membrul pelvin nu trebuie manipulat, decat in ideea imobilizarii lui cu un sac de nisip, in scopul
prevenirii distrugerii in continuare de parti moi si maririi gradului de cominutie a fracturii.
Diagnostic radiologic:
Radiografie de sold, de fata, cu piciorul in rotatie interna, pentru desfasurarea colului;
Radiografie de sold, de profil, pentru determinarea cominutiei posterioare si implicit a gradului de
stabilitate a fracturii.
Clasificare:
Boyd si Griffin
Fracturi de-a lungul liniei intertrohanteriene, de la marele la micul trohanter;
Fracturi cominutive, traiectul principal fiind de-a lungul liniei intertrohanteriene, dar cu fracturi multiple
in cortex;
Fracturi practic subtrohanteriene, cu traiectul incepand de la micul trohanter sau imediat distal de el.
Reamintim ca, aceasta clasificare include fracturile produse intre portiunea extracapsulara a gatului
femoral, pana la 5 cm distal de micul trohanter;
Fracturi ale regiunii trohanteriene si diafizei proximale, in cel putin doua planuri, cu fractura spiroida,
oblica sau cu fragment intermediar in regiunea diafizara.
Kyle, Gustilo si Premer ( in 4 parti)
1. Stabile, nedeplasate, cu 2 fragmente principale;
2. Fracturi stabile, deplasate, cu deformare in varus si un al 3-lea fragment, micul trohanter;
3. Fracturi cu interesarea si a marelui trohanter ca al 4-lea fragment principal, cominutie posteromediala si
deformare in varus;
4. Fracturi ce au in plus fata de cele de la puctul 3, o componenta subtrohanteriana.
Evans
In ambele tipuri de fractura traiectul porneste de la micul trohanter, in sus si in afara, in tipul I, in jos si in
afara in tipul II.
Tip I Fracturi stabile
Tip II Fracturi insatbile
fracturi care devin stabile dupa reducere
fracturi care nu se stabilizeaza dupa reducere
Decoulx si Lavarde
Fracturi cervico-trohanteriene
Fracturi pertrohanteriene simple
complexe
3. Fracturi intertrohanteriene
4. Fracturi subtrohanteriene
5. Fracturi trohantero-diafizare
Clasificarea A.O.
In aceasta clasificare, fracturile intertrohanteriene sunt din tipul A3.
19
A.3.1. Oblice simple;

A.3.2. Transverse simple;
A.3.3. Fracturi cominutive, cu un fragment medial cortical, detasat.
Complicatii:
Precoce Escare de decubit
Bronhopneumonie
Infectii urinare
Tardive Calus vicios in coxa vara, scurtare si rotatie externa
Pseudartroza
Tratament :
Ortopedic In fracturile incomplete
Repaus la pat citeva zile cu reluarea precoce a mersului cu sprijin unipodal
Functional La batrinii tarati sau care nu suporta o interventie chirurgicala
Repaus la pat 2-3 zile apoi mobilizare zilnica fara mers pe membrul afectat
Chirurgical Este tratamentul de electie
Reducere extern ape masa ortopedica si osteosinteza
Cu focar inchis Tije elastice Ender
Cui gamma
Cu focar deschis Lama placa
DHS
Fracturile subtrohanteriene ( trohantero-diafizare )
Traumatism direct cadere de la inaltime
accidente de circulatie
Diagnostic clinic :
Durere si impotenta functionala totala la nivelul soldului
Deformarea radacinii coapsei in crosa
Membrul pelvin cu scurtare, rotatie externa si abductie
Radiografie standard de sold de fata

Clasificare:
Fielding:
1. Fr. la nivelul micului trohanter;
2. Intre 2,5-5 cm sub nivelul micului trohanter;
3. Intre 5-7,5 cm sub micul trohanter.
Seinsheimer :
Tip I Fr. nedeplasate, sau cele cu mai putin de 2mm deplasare;
Tip II Fr. in doua parti
II.a. Transverse
II.b. Spiroide, cu micul trohanter atasat de fragmentul proximal;
II.c. Spiroide, cu micul trohanter atasat de fragmentul distal.
Tip III Fracturi in 3 parti
III.a. Spiroida cu micul trohanter parte a celui de-al treilea fragment;
III.b. Spiroida, cu cel de-al treilea fragment unul de tip fluture
Tip IV - Cominutiv, cu 4 sau mai multe fragmente;
Tip V - Fracturi subtrohanteriene intertrohanteriene.
Russell Taylor :
20
Grupul I fracturi ce nu implica fosa piriforma;

I.a. traiect de sub micul trohanter pana la istmul femural
I.b. traiect pornind de la micul trohanter pana la istmul
femural
Grupul II fracturi ce se extind proximal pana la marele trohanter si implica
fosa piriforma;
II..a. traiect de la micul trohanter pana la istm, cu extindere
in fosa piriforma, fara cominutie;
II.b. acelasi traiect, in plus existand cominutia cortexului
femural medial si pierderea continuitatii micului
trohanter.
Complicatii:
Precoce - Embolie grasoasa
Polifracturi in cazul accidenteleor de circulatie
Trombembolism
Tardive Calusul vicios
Pseudartroza
Tratament :
Chirurgical in functie de implicarea sau nu a fosei piriforme in traiectul focarului de fractura
Daca focarul implica fosa piriforma DHS cu placa lunga
Daca nu implica fosa Osteosinteza centromedulara
Cui gamma
Tije Kntscher zavorita static
Tije Kempf
Fracturile diafizei femurale
Sunt fracturile cuprinse intre micul trohanter proximal si regiunea supracondiliana distal adica 10-12 cm
superior de interliniul articular al genunchiului.
Traumatism direct - de inalta intensitate
lovituri cu corpuri dure
politraumatisme in accidente rutiere
plagi impuscate
de mica intensitate fracturi pe os patologic
Traumatism indirect prin exagerarea curburilor femurului
accidente auto in sindromul tabloului de bord
fracture de oboseala ( rare )
Diagnostic clinic :
Durere si impotenta functionala totala a membrului pelvin
Tumefierea si deformarea regiunii de fractura ( deformare in crosa )
Scurtarea membrului pelvin ( prin componenta femurala )
Rotatie externa a membrului pelvin distal de fractura
Stare de soc la polifracturati sau politraumatizati
Se examineaza de asemenea soldul, genunchiul si eventualele tulburari vasculonervoase
Radiografia standard de fata a intregului femur
Radiografia standard de profil a intregului femur
Radiografiile trebuie sa cuprinda obligatoriu soldul si genunchiul
21
Clasificare :
Dupa localizare
Fracturi de 1/3 proximala
Fracturi de 1/3 medie
Fracturi de 1/3 distala
Dupa traiectul liniei de fractura
Fracturi oblice scurte sau oblice lungi
Fracturi spiroide
Fracturi bifocale
Fracturi cominutive
Clasificarea Winquist
Tip A I Fracturi cu cominutie minimala
II Fracturi cu fragment intermediar de pina la 50% din circumferinta diafizei
III Fracturi cu fragment intermediar cuprins intre 50 100 % din circumferinta diafizei
IV Fracturi fara contact cortical
Clasificarea AO
Tip A Fractura simpla A1 Spiroida
A2 Oblica ( peste 30 grd. )
A3 Transversala ( sub 30 grd. )
Tip B Fractura cu fragment intermediar
B1 Prin torsiune
B2 Prin flexie
B3 Cu mai multe fragmente
Tip C Fracturi complexe C1 Cominutive spiroide
C2 Bifocale
C3 Cominutive nespiroide
Complicatii :
Precoce Soc posttraumatic
Fracturi deschise
Leziuni vasculare
Leziuni asociate cotil, sold, genunchi,
Tardive Intirzieri de consolidare
Calus vicios
Pseudartroza
Redoare articulara de genunchi
Infectii
Fractura iterative
Tratament :
Tractiune continua transtuberozitara sau imobilizare pe atela gipsata sau de transport pina la tratamentul
final care este de preferinta :
Chirurgical
Reducere cu focar inchis si osteosinteza cu :
Tija centromedulara Kntscher simpla
zavorita dinamic
zavorita static
Tije centromedulare elastice tip Ender
Reducere cu focar deschis si osteosinteza cu :
Placa si suruburi
Fixator extern in fracturile deschise
Fracturile extremitatii inferioare a femurului
22
Sunt fracturile care intereseaza epifiza, metafiza, preum si portiunea distala a femurului pina la aprox. 12
cm deasupra marginii superioare a condililor femurali.
Traumatism direct rar, determina fracturideschise de obicei
lovire cu un corp dur
trecerea cu o roata peste genunchi
Traumatism indirect prin accentuarea curburii femurale
in sindromul tabloului de bord
in caderile de la inaltime
Diagnostic clinic :
Durere si impotenta functionala totala la nivelul genunchiului
Tumefactia accentuate a 1/3 inferioare a coapsei
Scurtatrea membrului pelvin cu rotatie externa a gambei si piciorului
Deviatie in varus sau valgum a gambei in fracturile unicondiliene
Se cauta obligatoriu pulsul la pedioasa si tibiala posterioara precum si sensibilitatea in teritoriul nervilor
sciatic si peronier
Radiografie standard de fata a 1/3 inf. a femurului cu articulatia genunchiului
Radiografie standard de profil a 1/3 inf. a femurului cu articulatia genunchiului
Clasificare :
Muller Tip A Fracturi supracondiliene cu grade variate de cominutie
Tip B Fracturi condiliene
B1 Fractura sagitala a condilului lateral
B2 Fractura sagitala a condilului medial
B3 Fractura frontala
Tip C Fracturi supra si intercondiliene in T si Y
C1 Fracturi fara cominutie
C2 Fracturi cu cominutie diafizara si doua fragmente articulare mari
C3 Fracturi cu cominutie intraarticulara
Clasificarea S.O.F.C.O.T.
Tip I Fracturi supracondiliene simple
Tip II Fracturi supracondiliene cominutive dar care conserva o consola de stabilitate de obicei externa
TipIII Fracturi supracondiliene cominutive fara consola de satbilitate
Tip IV Fracturi supra si intercondiliene simple
Tip V Fracturi supra si intercondiliene cu cominutie metafizara
Tip VI Fracturi supra si intercondiliene cu cominutie metafizara si epifizara
Tip VII Fracturi cominutive diafizo-metafizo-epifizare
Clasificarea SOTEST
Tip A Fracturi supracondiliene
Tip B Fracturi supra si intercondiliene
Clasificarea Chiron
Tip I Fracturi simple
Tip II Fracturi cu cominutie metafizara
Tip III Fracturi cu cominutie metafizara
Clasificarea fracturilor unicondiliene
Cosacesco ( 1949 ) ; Trillat ( 1976 )
Fractura posterioara Hoffa in plan frontal
Fractura anterioara Trelat in plan sagital
Fracturi intermediare
Letenneur imparte fracturele Hoffa in trei categorii in functie de marimea fragmentului posterior si de
verticalitatea traiectului de fractura
Nordin
23
Tip I Fractura posterioara verticala tip Hoffa cu fragment mic liber, fara atasuri capsuloligamentare
Tip II Fractura posterioara tip Hoffa cu fragment mare si atasuri capsuloligamentare
Tip III Fracturi trohleocondiliene anterioare
Tip IV Fracturi trohleocondiliene sagitale
Clasificarea fracturilor la copil ( Salter si Harris )
Tip I Decolare epifizara pura
TipII Decolare partiala si fractura metafizara
Tip III Decolare partiala si fractura epifizara
Tip IV Fractura-decolare metafizoepifizara
TipV Tasarea cartilajului de conjugare
Complicatii :
Precoce Leziuni vasculare ( artera si vena poplitee )
Leziuni nervoase ( n. sciatic popliteu extern )
Fractura deschisa cu infectie precoce
Leziuni asociate ( ligamentare pe acelasi membru sau pe membrul opus )
Trombembolism
Embolie grasoasa
Pseudartroza
Calusul vicios
Redoarea de genunchi
Infectia si calusul osteitic
Gonartroza
Deformari ale genunchiului si tulburari de crestere la copil
Tratament :
Ortopedic Imobilizare gipsata pelvipodala de prima intentie ( nu se mai practica )
Tractiune continua transtuberozitara pe atela Brown cu genunchiul flectat timp de 3 saptamini apoi aparat
gipsat pelvipodal pentru 30 pina la 60 zile
Chirurgical de electie pentru aceste tipuri de fracturi
Osteosinteza cu focar inchis :
Osteosinteza cu suruburi in fracturile unicondiliene Hoffa sau Trelat
Osteosinteza cu bulon in fracturile unicondiliene
Osteosinteza cu cu tija centromedulara retrograde ( retro-nail )
Osteosinteza cu focar deschis :
Osteosinteza cu placa si suruburi
Osteosinteza cu lama-placa
Osteosinteza cu DCS
La toate acestea se poate asocial daca este cazul aport de grefa
Osteosinteza cu fixator extern ( in fracturile deschise )
Fracturile de rotula
Sunt fracturile care intereseza rotula afectint in acest mod aparatul extensor al genunchiului.
Traumatism direct cadere pe genunchi
sindromul tabloului de bord in accidentele rutiere
Traumatism indirect prin flexie fortata cu cvadricepsul contractat
prin contractia brusca a cvadricepsului
Diagnostic clinic :
Durere violenta la nivelul genunchiului
Tumefactia genunchiului cu hemartroza
Impotenta functionala partiala sau totala ( imposibilitatea efectuarii extensiei gambei )
Depresiune iterfragmentara in fracturile transversale ( semnul creionului )
24
Radiografie de genunchi de fata
Radiografie de genunchi de profil
Radiografie axiala de rotula
Clasificare :
Morfologica
Fracturi transversala cu sau fara deplasare
Fracturi verticale cu sau fara deplasare
Fracturi cominutive cu sau fara deplasare
Fracturi osteocondrale
Fracturi smulgere ale polului superior sau inferior
Duparc
TipI Fractura transvesala simpla
Tip II Fractura transversala cu cominutia fragmentului distal si tasare a suprafetei articulare
Tip III Fractura cominutiva cu tasarea completa a suprafetei articulare
Complicatii :
Precoce Leziuni tegumentare
Fractura deschisa
Leziuni asociate Alte fracturi ale aceluiasi membru
Rupturi ligamentare ( L.I.P. )
Leziuni cartilaginoase femurale
Tardive Necroze cutanate
Infectii
Calus vicios
Redoarea articulara
Fractura iterative
Pseudartroza ( foarte rara )
Artroza femuropatelara
Tratament :
Imobilizare in burlan gipsat ( cu care se poate deplasa cu sprijin ) timp de 3 saptamini dupa care incepe
recuperarea functionala
Chirurgical In fracturile cu deplasare
Osteosinteza cu suruburi ( in fracturile verticale )
Sutura osoasa cu fire de sirma durere;
tumefiere;
sensibilitate la palpare;
genunchi deformat in varus sau in valgus;
hemartroza, ce trebuie evacuate;
prezenta grasimii in lichidul de aspiratie indica o fractura intra-articulara.
Cerclajul rotulian cu fire de sirma
Tehnica hobanajului ( cu brose si sirma )
Patelectomie polara inferioara sau superioara cu reinsertia aparatului extensor
Patelectomie totala cu refacerea aparatului extensor
Fracturile platoului tibial

Sunt fracturile cuprinse intre suprafata articulara a tibiei si zona situata imediat sub tuberozitatea tibiala.
Sunt toate fracturi intraarticulare.
25
Direct, prin incarcare axiala a unui genunchi aflat in valgus sau varus fortat (cadere in picioare)
Prin soc lateral direct
Diagnostic clinic :
Durere
Tumefactie
Sensibilitate la palpare
Hemartroza
Laxitate in valgus sau varus
Deformarea genunchiului in valgus sau varus
Impotenta functionala partiala sau totala
Radiografia standard de genunchi de fata

Radiografia standard de genunchi de profil
Radiografie de genunchi de
Clasificare :
Schatzker
Tip I Separare pura, fragment deplasat lateral si distal.
Tip II Separare combinata cu infundare (daca infundarea > 7-8 mm, trebuie operat)
Tip III Infundare centrala pura, cortexul lateral este intact
Tip IV Fracturile condilului medial (fie separare, fie separare si infundare)
Tip V Fracturi bicondiliene (ambele platouri sunt separate, metafiza si diafiza raman in
continuitate)
Tip VI Fracturi bicondiliene cu disocierea metafizei si diafizei
Hohl si Moore
Tip I Fractura sagitala cu separare.
Tip II Fractura intregului condil, cu traiect ce porneste dintr-un platou si ajunge la celalalt
platou, dincolo de eminenta intercondiliana.
Tip III Fractura-avulsie marginala
Tip IV Fractura-compresie marginala
Tip V Fractura in 4 parti (cele 2 platouri, diafiza si eminenta intercondiliana)
Alta clasificare
Tip I Fractura minim deplasata
Tip II Fractura cu infundare locala
Tip III Fractura cu separare si infundare
Tip IV Fractura unituberozitara interna
Tip V Fractura bituberozitara
Duparc si Ficat
A. Fracturi unituberozitare interne sau externe
Tip I Fracturi mixte sau fracturi cu separare infundare
a) anterior cu infundare simpla
b) anterior cu infundare cominutiva in mosaic
c) posterioara
d) totala cu cominutia intregului platou
Tip II Fracturi separare pura
26
Tip III Fracturi tasare pura

e) Tasare totala
f) Tasare partiala anterioara
g) Tasare partiala posterioara
h) Tasare marginala cu rupture lig. colateral intern
i) Tasare partiala centrala
B. Fracturi bituberozitare
a) Traiect in V inversat
b) Traiect in Y inversat
c) Traiect in T inversat
Tip I Fracturi bituberozitare simple
Tip II Fracturi bituberozitare complexe
Tip III Fracturi bituberozitare cominutive
C. Fracturi spinoglenoidiene
Tip I Fara leziunea pivotului central
Tip II Cu leziunea ligamentului colateral extern
Tip III Cu tasare si leziunea ligamentului colateral extern
Complicatii :
Precoce
Leziunea nervului sciatic popliteu extern
Complicatii vasculare prin ruptura de vas sau hematom compresiv
Trombembolie
Fractura deschisa ( rara )
Tardive
Calusul vicios
Redoarea articulara
Instabilitatea articulara
Dehiscenta de plaga
Infectia (in fracturile deschise)
Gonartroza
Tratament :
Ortopedic
Tractiune transcalcaneeana pe atela Braun pentru 3 saptamini
Imobilizare in aparat gipsat femuropodal 6 saptamini
Recuperarea miscarilor genunchiului, fara sprijin pina la 3 luni
Chirurgical
Osteosinteza cu focar inchis
1. bulonaj percutan, in fracturile cu separare;
2. fixator extern, cand starea tegumentelor nu permite osteosinteza;
3. brose Kirschner percutan;
4. suruburi de spongie percutan.
5. osteosinteza minima percutana sub control artroscopic
Osteosinteza cu focar deschis
1.
placa insurubata, in T sau L;
2.
suruburi bicorticale;
3.
in cele cu infundare, ridicarea focarului cu o spatula, grefa local si apoi fixare cu
placa sau suruburi;
4.
trebuie evitate osteosintezele masive, cu 2 placi, intern si extern, cu risc crescut de
necroza cutanata, infectie si pseudartroza.
Fracturile diafizare ale gambei

27
Sunt fracturi extraarticulare cuprinse intre o linie orizontala care trece prin gaura nutritiva a tibiei si o
linie orizontala care trece la 5 cm superior de articulatia tibioastragaliana. Pot sa cuprinda fracturi izolate
de tibie sau peroneu sau fractura ambelor oase ale gambei.
Direct fractura se produce la locul impactului
lovituri directe
accidente de automobile
Indirect fractura se produce la distanta de impact
prin torsiune, atunci cand glezna este imobilizata
prin flexie, in lateral sau din anterior spre posterior, tot cu glezna imobilizata (in general in
accidentele de schi) sau prin cadere de la inaltime
Diagnostic clinic :
durere
impotenta functionala totala
deformarea regiuni
rotatie externa picior
angulare
scurtare
cautam pulsul la pedioasa si la tibiala posterioara, temperatura piciorului, coloratia tegumentelor,
motricitatea degetelor si sensibilitatea piciorului.
Radiografie standard de gamba de fata

Radiografie standard de gamba de profil
Ambele radiografii trebuie sa cuprinda genunchiul si glezna
Clasificare :
Dupa circumstantele de aparitie

1. Fracturi de oboseala (prin microtraumatisme)
2. Fracturi pe metastaze (rare)
3. Fracturi in tumorile osoase
Dupa traiectul de fractura (Lavarde)
1. Fracturi simple
Fracturi oblice
Fracturi spiroide
2. Fracturi complexe
Fracturi cu al treilea fragment (in fluture)
Fracturi bifocale
Fracturi cominutive
Clasificarea AO
Complicatii :
1.
2.
3.
1.
Precoce
Leziuni cutanate fr.deschisa tip I, II si III
Trombembolism
Sindromul de compartiment
Tardive
Intirziere de consolidare
28
2.
3.
4.
5.
Pseudartroza aseptica
Osteita de gamba
Pseudartroza septica
Calus vicios
Tratament :
Ortopedic
1.
reducere pe masa ortopedica si imobilizare in aparat gipsat femuro-podal pe
tractiune bipolara
2.
extensie continua, cu brosa transcalcaneeana 3 saptamini, urmata de imobilizare
in aparat gipsat femuro-podal 3-4 saptamini, apoi de cizma gipsata sau gips Sarmiento cu
acordarea progresiva a sprijinului
3.
metoda Carlo-Re in fracturile oblice lungi, cu brose cu oliva, ce permit reducerea
focarului de fractura, brosele fiind introduse in sensuri diferite (stanga-dreapta, dreaptastanga), dupa care se imobilizeaza in aparat gipsat tip Sarmiento, ce permite mobilizarea
genunchiului evitand redoarea articulatiei dar fara permiterea sprijinului pina la 3 luni
Chirurgical
1. Osteosinteza cu focar inchis
Tija Kntscher
o simpla
o cu alezaj
o cu zavorire statica sau dinamica
Tije Ender, in arc secant in fracturile plurifocale
Tije Marchetti
2. Osteosinteza cu focar deschis
Suruburi necesita imobilizare gipsata
Cerclaj necesita imobilizare gipsata
Placa si suruburi
Fixatorul extern in fracturile deschise
Fracturile pilonului tibial

Mecanism de producere direct, prin compresie axiala; in functie de punctul de impact, care adesea este
excentric, apar deplasari in diverse planuri.
Diagnostic clinic
tumefiere 1/3 distala gamba;

durere;
impotenta functionala;
cracmente la mobilizare;
cercetam pulsul la pedioasa si tibiala posterioara (retromaleolar intern);
eventual alte fracturi, asociate.
Diagnostic radiologic
Rg. de fata si profil centrate pe articulatia gleznei;

Eventual CT pentru aprecierea extinderii in articulatia gleznei.
Clasificare
Ruedi si Allgower
1. fractura articulara fara deplasare semnificativa;
2. fractura articulara cu incongruenta articulara semnificativa, dar cominutie minima;
3. sever cominutive si fracturi articulare impactate.
29
1.
2.
3.
4.
5.
Spiegel si Pappas
1.
fractura in supinatie-rotatie externa cu incarcare verticala in momentul
traumatismului.
2.
fractura spiroida;
3.
fracturi prin compresie verticala subimpartite la randul lor in cele 3 tipuri descrise
de Ruedi si Allgower.
Howlier
fracturi incomplete;
fracturi complete;
fracturi simple, cu separare;
fracturi complexe, cu componenta de infundare;
fracturi cu cominutie supramaleolara.
Complicatii
tulburarile de cicatrizare depind de severitatea traumatismului si starea trofica a

membrului
riscul infectios evolueaza spre osteoartrita;
deplasarea secundara prin osteosinteza insuficienta.
algoneurodistrofia mai ales la cei neoperati;
pseudartroza in special metafizara, in fracturile cu cominutie supramaleolara;
calusul vicios articular sau extraarticular
Tratament
Pentru fracturile nedeplasate si risc operator, imobilizare in aparat gipsat femuropodal, dupa
reducere, fie extemporanee si fixare in tractiune bipolara, fie progresiva si dirijata, dupa 6
saptamani de tractiune.
Osteosinteza directa minimala prin brose sau suruburi;
Dublu abord antero-extern si intern, pentru a controla ansamblul leziunilor osteoligamentare si
fixare cu placi insurubate.
Fixator extern in fracturile deschise;
Artrodeza primara in fracturile cominutive imposibil de reconstituit;
Amputatia, in cele mai nefaste cazuri;
Fracturile maleolare
Mecanism de producere
initial, este importanta pozitia piciorului in momentul producerii traumatismului, in pronatie sau
supinatie;
apoi, se descrie directia fortei deformante, ce poate actiona in adductie, abductie, rotatie externa
sau incarcare axiala.
Diagnostic clinic
durere;
sensibilitate la palpare;
echimoza.
Fracturi prin abductie rotatie externa
1. piciorul privit din fata este deplasat spre extern;
2. in intern tibia este evidentiata sub tegument;
3. in extern,ascutimea unghiului este martora a fracturii de perineu;
4. privit din lateral piciorul este scurtat, tendonul lui Achile concav spre posterior.
Fracturi prin adductie
1. varus al retropiciorului;
30
2. rotatie interna a piciorului.

Trebuie evitata examinarea amanuntita in fata unui tablou clinic evident.
Rg de glezna, fata si profil se urmareste latimea interliniului articular tibio-peroneo-astragalian,

ce trebuie sa fie constanta si existenta unui eventual diastazis, adica o deplasare externa a
peroneului, ce se traduce prin diminuarea suprapunerii tuberculului posterior al tibiei pe peroneu;
eventual CT, pentru leziunile osteocondrale.
Clasificare
Lauge-Hansen
1. Supinatie-adductie;
2. Supinatie-eversiune;
3. Pronatie-abductie;
4. Pronatie-eversiune;
5. Pronatie-dorsiflexie.
Danis-Weber
1.
A. Fractura peroneu sub nivelul plafonului tibial + fractura oblica sau verticala a
maleolei tibiale.
2.
B. Fractura oblica sau spiroida a peronului pornita de la nivelul sindesmozei +
fractura transversa maleola tibiala;
3.
C. Fractura peroneu peste nivelul sindesmozei + fractura transversa maleola
tibiala.
AO
A.
Fractura peroneu infrasindesmotica
A1. izolata;
A2. cu fractura maleola mediala
A3. cu fractura posteromediala.
B. Fractura peroneu la nivelul sindesmozei (transsindesmotica)
B1. izolata;
B2. cu leziune mediala(maleolara sau ligamentara)
B3. cu leziune mediala si fractura posteolaterala tibie.

C. Fractura peroneu deasupra sindesmozei(suprasindesmotica)
C1. fractura diafizara peroneu, simpla;
C2. fractura diafizara peroneu, complexa;
C3. fractura proximala peroneu.

Ca o sinteza a clasificarilor diverse, ale lui Dupuytren, Quenu, Danis- Weber, Lange-Hansen, Duparc,
fracturile maleolare se impart in:
Tip I 5% Adductie:
1.
fractura peroneu infrasindesmotica;
2.
oblica de maleola tibiala
Tip II 20% Abductie
1.
fractura peroneu cominutiva suprasindesmotica;
2.
fractura transversa maleola tibiala.
Tip III 20% Rotatie externa supratuberculara
1.
fractura peroneu oblica sau spiroida suprasindesmotica;
2.
fractura transversala maleola tibiala.
Tip IV 50% Rotatie externa intertuberculara
1.
fractura peroneu transsindesmotica;
2.
fractura transversala maleola tibiala.
31
Fracturile unimaleolare apar prin soc direct si trebuie considerate, pana la proba contrara, ca fiind
echivalente de bimaleolara, adica insotite de leziuni ligamentare inaparente.
Complicatii
Fractura deschisa
Sindrom de compartiment fasciotomie decompresiva gamba
Necroza plagii operate plastie cutanata
Infectia plagii operatorii debridare, lavaj, sutura secundara;
Calus vicios osteotomie + reosteosinteza + grefa
Pseudartroza grefa + osteosinteza cu hobanaj sau surub de spongie
Algoneurodistrofie
Artroza de glezna artrodeza
Sinostoza excizie
Fractura osteocondrala
Tratament
Ortopedic
1. reducere in sens invers producerii traumatismului, mainile operatorului nefiind situate la
acelasi nivel;
2. imobilizare in aparat gipsat femuropodal 6 saptamani, cu glezna la 90 grade si genunchiul
in flexie la 20-25 grade;
3. dupa 6 saptamani se scurteaza gipsul sub genunchi pentru inca 4 saptamini, in tot acest
interval pacientul necalcind pe piciorul lezat;
4. apoi, cu toc de mers se deplaseaza cu cizma gipsata inca 4 saptamani
5. controlul clinic la 24 48 ore, controlul radiologic la 7, 14, 21 zile, prin gips, pentru
urmarirea mentinerii reducerii;
6. reluare in caz de deplasare secundara;
7. tratament anticoagulant 4 saptamani;
Chirurgical in fracturile ce nu se reduc la manevre externe
1.
O.S. cu placa insurubata pe peroneu sau cu brosa K groasa in caz de fractura
transversa;
2.
O.S. maleolei tibiale cu 2 suruburi maleolare sau prin hobanaj;
3.
In caz de de instabilitate a articulatiei gleznei, dupa reducere, se fixeaza aceasta cu
2 brose transplantare, mentinandu-se astfel astragalul sub pilonul tibial;
4.
Fixator extern in fracturile deschise;
5.
Daca marginala posterioara depaseste 1/3 din suprafata articulara, se fixeaza printrun surub anteroposterior;
6.
In caz de diastazis tibio-peronier, acesta se fixeaza printr-un bulon in cazurile
izolate sau printr-un surub mai lung supraarticular, surub trecut prin placa peroniera, avand
grija sa largim gaura in prima corticala, in asa fel incat pe masura ce strangem surubul,
acesta sa traga tibia spre peroneu, refacand morteza tibio-peroniera
Fracturile calcaneului
Direct, prin cadere de la inaltime;

Indirect, prin avulsia datorata musculaturii.
Diagnostic clinic
Se examineaza cu pacientul in decubit ventral;

Retropiciorul este tumefiat, cu stergerea conturului normal, echimoze si coborarea aparenta a
maleolelor;
32
Durere spontana si la palpare in regiunea calcaneeana.
Incidentele de profil extern sau intern

Incidenta oblica dAnthonsen, pe profilul extern. Arata sinus tarsi, marea apofiza si mai ales,
traiectul sagital de separatie.
Incidentele oblice, pe profilul extern, inclinate la 10, 20 si 30 grade. Evidentiaza in special
infundarea.
Incidenta plantara evidentiaza interesarea sau nu a corticalei plantare.
Incidentele de fata sau axiale.
Incidenta dorso-plantara a piciorului.
Tomografii computerizate
Cele mai utilizate sunt un profil extern si o incidenta axiala
Clasificare
Fracturi extraarticulare
1. Procesul anterior;
2. Tuberozitatea posterioara(Bohler);
3. procesul medial;
4. sustentaculum tali;
5. corpul calcaneului;
6. marea apofiza.
Fracturi intraarticulare
1.
Fracturi cu separare traiect sagital;
2.
Fracturi cu infundare, mai ales verticala in functie de importanta infundarii, prin
aprecierea unghiului tubero-talamic (Bohler) exista 3 grade:
o a.unghi pozitiv;
o b. unghi nul;
o c. unghi negativ.
Luxatia
1.
inlocuieste infundarea printr-o basculare in varus a fragmentului
posteroextern, ce poate veni in contact cu maleola externa si chiar s-o fractureze
2.
incarcerarea posibila a tendonului lungului flexor al halucelui poate
fi cauza de ireductibilitate;
3.
dg. se pune usor pe radiografia axiala;
Leziuni associate ale cartilajului articular(decelabile la CT).
Complicatii
intarzieri de cicatrizare cutanata;

calus vicios;
tulburari trofice;
artroza posttraumatica (punct dureros precis submaleolar extern);
osteita calcaneului;
leziuni nervi cutanati (n. sural, ramuri calcaneene n.tibial)
Clasificarea Essex- Lopresti (dupa mecanismul producerii).
Fractura verticala sau oblica , fara deplasare, pornind din subastragaliana;

Dublu traiect de fractura, al doilea fiind orizontal:
1. fragmentul include partea superioara a corpului calcaneului;
2. fractura este fara deplasare
Tip 2 + deplasarea fragmentelor;
33
Doua traiecte de fractura, unul vertical sau oblic, pornit din subastragaliana, celalalt, de-a lungul
corpului calcaneean si se termina imediat posterior de articulatie, fara deplasare
Tip 4 + minima deplasare inferioara si posterioara a suprafetei articulare;
Tip 4 + deplasare marcanta a fragmentelor iar tuberozitatea orientata superior.
Tratament
Metoda functionala
1. Primele 2-3 saptamani repaus la pat, combaterea edemului prin picior procliv, gheata,
antiinflamatoare, mobilizarea activa a gleznei si a mediotarsienelor;
2. Apoi, pana la 6-8 saptamani, reluarea mersului, cu sprijin pe antepicior;
3. Apoi, dupa 2 luni, sprijin total pe picior, cu readaptare la efort
Metoda ortopedica
1.
Imobilizare cu cizma de mers, cu talon liber, tip Graffin, pentru 6 saptamani, dupa
reducerea fracturii prin metoda Bohler
2.
sa imobilizezi o fractura neredusa este ilogic.
Metoda chirurgicala
1.
Reducere + O.S. cu placa insurubata + grefa osoasa, prin abord lateral;
2.
Reconstructie artrodeza (Stulz)
artrodeza subastragaliana posterioara si apoi, stabilizare cu 2 brose K sau suruburi.
Fracturile astragalului
Fracturile gatului astragalian

o hiperdorsiflexia piciorului pe gamba;
o mai rar, prin traumatism direct pe partea dorsala a piciorului.
Fracturile corpului astragalian
o traumatism direct, prin cadere de la inaltime, ce produce o compresie axiala intre plafonul
tibial si calcaneu.
Fracturile capului astragalian
o traumatism direct, prin compresiune, cu piciorul tinut in flexie plantara extrema, forta
impactului transmitandu-se in axul longitudinal al piciorului, comprimand capul
astragalului.
Diagnostic clinic
sterg;
in majoritate sunt adulti tineri, cu accidente rutiere, sau caderi de la inaltime;

durere intensa in picior si in glezna;
tumefiere locala semnificativa;
cand avem si deplasarea fracturii, contururile normale ale gleznei si retropiciorului se
atentie si la posibila fracturare a maleolei tibiale;
cercetam atent pachetul vasculonervos tibial posterior.
Rg. de glezna de fata;

Rg. de glezna lateral;
Rg. oblica de glezna;
Rg. la 75 cu orizontala, cu piciorul in maximum de equin si pronat la 15 (pentru evidentierea
intregului gat astragalian pe directie anteroposteriora).
Clasificare
Hawkins
34
I. Fracturi verticale nedeplasate ale gatului astragalului;

II. Fracturi deplasate ale gatului cu subluxatia sau luxatia articulatiei subastragaliene;
III. Fracturi deplasate ale gatului astragalului cu deplasarea corpului acestuia atat din articulatia
substragaliana cat si din cea a gleznei;
IV. Tipul III+ deplasarea capului astragalian.
Butel si Witwoet
1.
Fracturi transversale, cu subtipurile Hawkins;
2.
Fracturi sagitale;
3.
Fracturi cominutive;
4.
Fracturi parcelare
De cap;
De tubercul posterior;
Marginale;
De apofiza externa.
Complicatii
Necroza cutanata si infectie debridare si sechestrectomie + artrodeza tibiocalcaneeana;

Intarziere de consolidare asteptam;
Pseudartroza adaos grefa cortico-spongioasa + osteosinteza;
Calus vicios regularizare calus;
Osteonecroza de corp astragalian, cel mai bine detectata intre 6 si 8 saptamani de la fractura prin
absenta atrofiei subcondrale, pe radiografie chiuretaj + grefa spongioasa;
Artroza posttraumatica artrodeza tibiotarsiana sau subastragaliana
Tratament
Ortopedic
1. Fracturile fara deplasare cizma gipsata cu toc de mers 6 saptamani;
2. Fracturile cu deplasare, se reduc prin punerea in flexie plantara fortata,pentru a pozitiona
fragmentul distal in prelungirea celui proximal, care este deplasat in equin;
3. Fracturile-luxatie tip III se reduc cu piciorul in flexie dorsala in asa fel incat fragmentul
posterior sa-si reia locul in morteza tibio-peroniera.
Se instaleaza un aparat gipsat femuro-podal pentru 6 saptamani, cu reducerea
progresiva a equinului, apoi inca 6 saptamani de cizma gipsata cu toc de mers.
Tratament chirurgical pentru fracturile ce nu s-au putut reduce ortopedic sau care s-au deplasat
sub gips sau pentru fracturile deschise;
1.
In cele deschise, fixator extern (tipul III)
2.
In celelalte, reducere prin abord antero-intern si O.S. cu surub sau brose,
apoi cizma gipsata pentru 1 luna, fara sprijin;
3.
In fracturile luxatie, s-ar putea sa fim nevoiti sa facem o contraincizie
retromaleolara interna pentru a reduce fragmentul luxat;
4.
Astragalectomie, in fracturile deschise cominutive sau enucleari, cu rezultat
functional adesea prost. Preferam o artrodeza precoce fie tibioastragaliana, fie
tibiocalcaneeana, cu sau fara interpozitie de grefa.
Fracturile metatarsienelor
Direct - prin lovire cu un obiect dur

Indirect prin rasucire, cu degetele fixate fracture spiroide;
De stress mai ales la gaturile metatarsienelor 2, 3 si in prima portiune a diafizei celui de-al 5-lea;
Prin avulsie in special baza metatarsianului 5.
35
Diagnostic clinic
Durere pe dorsul antepiciorului;

Tumefiere;
Echimoza;
Durere la plapare in punct fix;
Compresia in ax, a metatarsului exacerbeaza durerea;
Palparea plantara a capului metatarsului lezat, de asemenea creste simptomatologia dureroasa;
Verificam neurovascular piciorul.
Rg picior de fata;
Rg oblica;
Rg laterala.
Clasificare
Fracturi ale diafizei;

Fracturi ale gatului;
Fracturi ale bazei (in special metatarsian 5).
Complicatii
Fractura deschisa;
Suprainfectie;
Intarziere de consolidare;
Pseudartroza;
Calus vicios;
Algoneurodistrofie.
Tratament
Ortopedic
1. In fracturile fara deplasare sau cu minima deplasare, cat si in cele ale gatului
metatarsienelor;
2. Botina ghipsata de mers, 3-4 saptamani;
3. In cele cu deplasare, se incearca reducerea prin tractiune si manipulare, de cele mai multe
ori cu success;
4. Apoi se imobilizeaza in botina ghipsata cu toc de mers 3-4 saptamani;
Chirurgical
1.
In cele la care reducerea esueaza, tentam reducerea deschisa si fixare, fie cu
brose, percutan, fie cu placa insurubata;
2.
Prin operatie, incurajam reluarea cat mai precoce a sprijinului si recuperarea
cat mai rapida a celorlalte articulatii;
3.
Mentiune aparte pentru fractura de baza de metatarsian 5, Jones, ce apare
distal de tuberozitate aceasta se trateaza prin reducere si O.S. cu surub.
Fracturile de falange
Direct prin lovire cu un corp dur ce cade pe picior sau prin lovire de un corp de dur.
Diagnostic clinic
Durere;
Tumefactie;
36
Echimoza;
Hematom subunghial;
Deformarea regiunii daca are deplasare semnificativa.
Rx. de fata;
Rx. de profil;
Rx. oblic.
Tratament
Cele fara deplasare necesita bandaj cu leucoplast 2-3 saptamani;

Cele cu deplasare necesita reducere si imobilizare cu botina ghipsata 3 saptamani;
Fracturile intra-articulare cu deplasare trebuie reduse singerand printr-o incizie laterala, iar
fragmentele se fixeaza cu brose K fixe sau mici suruburi.
CAPITOLUL V
ENTORSE SI LUXATII
Luxatia acromio-claviculara
Traumatism direct cadere pe umar
Traumatism indirect cadere pe cot sau pe mina cu bratul in abductie
contractura musculara violenta
Diagnostic clinic :
Durere in articulatia acromio-claviculara
Tumefactia articulatiei acromio-claviculare
Mobilitate a umarului limitata dureros
Semnul clapei de pian
Sertarul antero-posterior al claviculei
Radiografia de umar de fata cu greutate de 5 kg. in mina
Radiografie de umar de fata cu mina in abductie la 90 grd. si rotatie externa
Radiografia de profil axilar
Clasificare :
Bezes Stadiu I afectarea ligamentelor acromio-claviculare
prin distensie
prin rupture
Stadiu II afectarea ligamentelor coraco-claviculare
prin distensie
prin rupture
Stadiu III lezarea paturii musculare delto-trapezoidiene
Allman Stadiu I Intinderea ligamentelor acromio-claviculare
Stadiu II Ruptura ligamentelor acromio-claviculare
Stadiu III Ruptura ligamentelor acromio-claviculare si coraco-claviculare
Rockwood Stadiu I Intinderea sau rupture partiala a aparatului capsuloligamentar acromio-clavicular
Stadiu II Ruperea ligamentelor acromio-claviculare cu ligamente coraco-claviculare intacte
Stadiu III Ruptura ligamentelor acromio-claviculare si a ligamentelor coraco-claviculare
Stadiu IV Deplasarea posterioara a claviculei
Stadiu V Deplasare majora superioara a claviculei
37
Stadiu VI Deplasare inferioara a claviculei

Complicatii :
Precoce Leziuni cutanate
Fractura extremitatii laterale a claviculei
Tardive Redoare de umar
Umar dureros
Tratament :
Ortopedic Imobilizare cu bratul in esarfa si bandaj compresiv pe clavicula pentru 3 saptamini
Chirurgical reducere singerinda si fixare cu surub ( Bosworth )
Reducere si sutura ligamentelor coraco-claviculare ( Rockwood )
Reducere si fixare cu brose
Transfer muscular dinamic ( Dewar Barrington )
Rezectia extremitatii distale a claviculei ( Weaver Dunn )
Luxatia sterno-claviculara
Traumatisme violente de energie inalta prin accidente rutiere, accidente sportive ( judo, rugby ), accidente
de munca.
Traumatism direct prin compresiune sagitala
Traumatism indirect prin compresie laterala
Diagnostic clinic :
In luxatia anterioara durere si tumefactie
umar scurtat si proiectat inainte
capul inclinat de partea lezata
In luxatia posterioara durere in punct fix
depresiune sternoclaviculara mascata rapid de edem
compresie vasculara nervoasa sau viscerala
disfagie sau jena respiratorie
torticolis
Radiografie in incidenta oblica
Radiografie in incidenta inotatorului ( Heinig )
Clasificare :
Stadiul I Entorsa ( intinderea ligamentelor sterno-claviculare )
Stadiul II Subluxatia rupture partiala a capsulei si a ligamentelor sterno-claviculare
Stadiul III Luxatia Ruptura totala a ligamentelor sterno-claviculare
Anterioara
Posterioara
Complicatii :
Precoce Fractura extremitatii proximale de clavicula
Disfagie, compresiuni vasculare
Luxatia bipolara de clavicula
Tardive Umar dureros
Scaderea fortei musculare
Tratament :
Ortopedic In stadiul I sau II punga cu ghiata
imobilizare in esarfa timp de 8 zile
38
In stadiul III in formele anterioare reducere prin compresie pe clavicula si tractiunea bratului in
abductie apoi imobilizare cu bandaj in 8 pentru 6 saptamini
Chirurgical In stadiul III in special in formele posterioare
Reducere singerida si fixare cu brose sau cerclaj
Luxatia scapulo-humerala
Luxatia traumatica Mecanism direct cadere pe umar
soc posterior puternic
cadere de la inaltime cu bratul in abductie
Mecanism indirect abductie, rotatie interna fortata
in crizele de epilepsie
in administrarea de medicatie convulsivanta
Luxatia atraumatica apare in luxatiile recidivante
prin rotatia externa excesiva a bratului.
Diagnostic clinic :
Pacientul vine in atitudine umila
Durere la nivelul umarului
Umar in epolet
Santul deltopectoral sters si palparea capului humeral la acest nivel
Abductia si rotatia externa a bratului sunt ireductibile ( Berger )
Radiografie de umar de profil
Clasificare :
Dupa sensul deplasarii;
Luxatia anterioara cu 4 forme
extracoracoidiana
infracoracoidiana
intracoracoidiana
subclaviculara
Luxatia posterioara
Luxatia anteroinferioara ( erecta )
Complicatii :
Precoce
Osoase fractura de trohiter
fractura colului chirurgical al humerusului
fractura marginii anterioare a glenei
lezarea coafei rotatorilor
luxatia incoercibila
Vasculare contuzia sau ruperea vaselor axilare
tromboza sau ischemie acuta a membrului thoracic
Nervoase Lezarea nervului circumflex ( paralizia deltoidului )
Lezarea nervului radial
Lezarea plexului brachial
Tardive
Luxatia ireductibila
Luxatia recidivanta
Deficite neurologice
Tratament :
39
Ortopedic de urgenta in primele ore dupa producere

Manevre de reducere;
Hipocrat Calciul in axila bolnavului, apoi tractiune in axul membrului superior cu rotatie externa si
interna
Von Artl Axila bolnavului pe spatarul unui scaun, antebratul flectat la 90 grd. se face presiune in axul
bratului cu rotatie externa si interna
Mothes Tractiune cu bratul la zenit si contratractiune cu o esarfa prin axial
Kocher - in 4 timpi
rotatie externa
retropulsie
adductie
rotatie interna
Imobilizarea dupa reducere se face intr-un bandaj Dessault pentru
3 saptamini
In cazul unei paralizii posttraumatice imobilizarea se face pe aparat de abductie tot pentru 3 saptamini
Chirurgical in cazul luxatiilor complicate cu fractura de col humeral
in luxatiile ireductibile
in luxatiile inveterate
Luxatia cotului
Direct impact posterior in 1/3 inferioara a bratului cu cotul in flexie
cadere pe olecran cu cotul in flexie
Indirect cadere pe mina sau pe pumn cu cotul in extensie
supinatie fortata a antebratului cu cotul in semiflexie
Diagnostic clinic :
Durere si impotenta functionala totala
Cot globulos, marit de volum, cu stergerea reliefurior osoase
Bolnav in atitudine umila cu cotul in semiflexie
Triunghiul Nelaton absent
Sant posterior sau depresia retrohumerala ( semn Ombredanne )
Radiografia cotului de fata
Radiografia cotului de profil
Clasificare :
Dupa sensul deplasarii
Luxatie posterioara
Luxatie postero-externa
Luxatie anterioara ( extreme de rare )
Luxatii atipice
Fractura luxatie ( luxatia transolecraniana ) foarte frecvente
Luxatia divergenta
Luxatia incrucisata
Luxatia mediala sau laterala pura
Luxatiile isolate ale capului radial
Complicatii :
Precoce
Osoase apar in aprox 25% din luxatiile cotului
fractura olecranului
fractura epitrohleei ( frecventa la copil si adolescent )
fractura capului radial
40
fractura apofizei coronoide

Vasculare mai frecvente in luxatiile deschise
leziunea arterei humerale spasm vascular
leziune intimala
tromboza acuta
rupture
Nervoase lezarea nervului ulnar
lezarea nervului median
Tardive Redoarea de cot
Luxatia recidivanta
Tratament :
Ortopedic reducere de urgenta
sub anestezie totala si nu loco-regionala
tractiune lenta in lungul bratului
apasare usoara cu policele pe olecran realizind in acelasi timp contraextensia cu celelalte de gete ale miini
pina cind apofiza coronoida sare peste trohlee, apoi flexia cotului
imobilizare pe atela gipsata posterioara pentru 10 zile apoi reeducare precoce
In cazul instabilitatii postreductionale se incepe mobilizarea la 10 zile dar se pastreaza atele intre sedinte
timp de 3 saptamini
Chirurgical
Nu este indicat in luxatiile simple
Se practica in luxatiile incoercibile sau in cele ireductibile
Entorsele si luxatiile carpului
Traumatism direct
Cadere pe mina cu pumnul in flexie
cu pumnul in extensie ( mai frecvent )
Traumatism indirect compresiune axiala
hiperextensie cu inclinatie cubitala
pronatie sau supinatie fortata
Diagnostic clinic :
Durere la miscarile pumnului
Edem minim pe fata dorsala a pumnului
Puncte dureroase la presiune
Deformare majora in dos de furculita sau in baioneta in cazul luxatiilor radiocarpiene
Impotenta functionala majora
Parestezii pe teritoriul n. median ( in luxatiile perilunare )
Radiografia de pumn de fata
Radiografia de pumn de profil
Radiografia de pumn de fata in pronatie in inclinatie cubitala
Clasificare :
Luxatii radio-carpiene anterioare
Luxatii radiocarpiene posterioare
Fracturi luxatie
Luxatiile perilunare
Complicatii :
Precoce Fracturi asociate
Tulburari nervoase pe teritoriul nervului median
41
Tardive Redoarea de pumn

Artroza de pumn
Tratament :
Ortopedic Reducere prin manevre externe ( greu de realizat )
Imobilizare in aparat gipsat pentru 6 saptamini
Chirurgical cel mai corect
reducere cu focar deschis si fixare cu brose
Luxatiile carpo-metacarpiene
Sunt datorate unor traumatisme cu energie inalta
Cele mai frecvente sunt luxatiile trapezo-metacarpiene
Traumatism direct - Soc direct pe eminenta tenara
Soc direct pe baza metacarpienelor
Traumatism indirect Compresie axiala pe metacarpianul I in retropulsie
Forfecare comisurala ( accident de volan sau de ghidon de bicicleta )
Reducerea diametrului transversal al arcului metacarpienelor
Diagnostic clinic :
Palpare dureroasa a interiniului carpo-metacarpian
Durere la palpare in tabachera anatomica
Impotenta functionala partiala
Deformarea in dos de furculita a articulatiei trapezo-metacarpiene ( semnul Tillaux )
Senzatia de piston la tractiunea policelui
Radiografia de fata cu pumnul in pronatie si extensie de 15 grd.
Radiografia de profil cu pumnul in extensie de 20 grd. si in pronatie
Clasificare :
Luxatia postero-externa ( cea mai frecventa )
Luxatia antero-externa
Clasificarea Costagliola pentru pentru metacarpienele II- V
Luxatii izolate intereseaza mai frecvent M II si M V
luxatii dorsale
luxatii palmare
Luxatii partiale
Luxatii complete
Complicatii :
Precoce Fractura luxatie Bennet
Fractura verticala a trapezului
Luxatiile deschise
Leziunea ramurei motori a nervilor ulnar sau median
Tardive Luxatia inveterata
Instabilitatea articulara
Artroza carpo-metacarpiana
Tratament :
Ortopedic Reducere cu focar inchis
Imobilizare in manusa gipsata sau cu brose pt. 6 saptamini
Chirurgical In instabilitatile cornice ( 3 tehnici de ligamentoplastie )
42
Eaton-Littler
Brunelli
Allieu
In luxatiile M II M V inveterate
Reducere singerinda si fixare cu brose
Luxatiile interfalangiene
Traumatism direct Cadere pe mina cu srijin pe degete
Traumatism indirect Hiperflexie sau hiperextensie in accidente sportive
Diagnostic clinic :
Deformarea articulatiei afectate
Radiografia standard de fata
Radiografia de profil
Clasificare :
Luxatia posterioara
Luxatia anterioara
Luxatia laterala
Complicatii :
Precoce Fracturi parcelare associate
Luxatii deschise
Tardive Luxatii inveterate
Instabilitati articulare
Tratament :
Ortopedic Reducere prin tractiune in axul degetului
Imobilizare pe atela gipsata pentru 10 14 zile apoi reeducare precoce
Chirurgical In luxatiile associate cu fracturi sau in luxatiile inveterate
Reducere singerinda si fixare cu brose
Luxatia coxo-femurala
Traumatism indirect In sindromul tabloului de bord
In caderile de la inaltime
Luxatia posteriora se produce prin impact anterior pe genunchi, cu membrul pelvin in flexie , adductie si
rotatie interna;
Luxatia anterioara, mai rara, se produce prin impact pe fata interna a genunchiului, cu membrul pelvin in
abductie-rotatie externa.
Diagnostic clinic :
Deformare sold, cu atitudine vicioasa caracteristica
Adductie-rotatie interna in caz de luxatie posterioara
in flexie ( forma iliaca )
in extensie ( forma ischiatica )
Abductie-rotatie externa in caz de luxatie anterioara
in flexie ( forma obturatorie )
in extensie ( forma pubiana )
Scurtarea sau alungirea membrului pelvian
43
Stergerea reliefului marelui trohanter de partea luxata ( King )

Radiografia de bazin de fata, la care trebuie sa analizam
Arcul cervico-obturator(Shenton)
Gradul de rotatie al soldului , dupa pozitia micului trohanter
Simetria interliniilor coxofemurale
Marimea comparativa a dimensiunilor capetelor femurale de partea luxata, ( fiind mai mare in caz de
luxatie anterioara sau mai mica, in caz de luxatie posterioara)
Starea colului femoral
Clasificare :
Bigelow - functie de starea ligamentului ilio-femural
luxatii regulate ( ligament integru )
posterioare ( iliace si ischiatice )
anterioare ( obturatorii si pubiene )
luxatii neregulate ( ligament rupt )
supra sau subcotiloidiene
Levin le clasifica in 5 tipuri:
Tip I - luxatie pura, fara instabilitate, cu reducere concentrica
Tip II - luxatie ireductibila, fara fractura de cap sau de acetabul
Tip III - sold instabil dupa reducere
Tip IV - luxatie asociata unei fracturi de acetabul
Tip V - luxatie asociata unei fracturi de cap sau col femural
Complicatii :
Precoce
Leziuni de parti moi (capsulare, musculare, vase metafizare posterosuperioare si inferioare ce ar putea
explica necroza secundara si necesitatea reducerii de urgenta a luxatiei )
Leziuni osoase (fractura sprincenei cotiloidiene sau tasarea capului femural in momentul luxatiei )
Leziuni arteriale , mai rare, cum ar fi lezarea vaselor femurale in caz de luxatie anterioara
Leziuni nervoase ( atingerea sciaticului in luxatiile posterioare )
Leziuni osoase supraetajate, pe acelasi membru pelvin, datorate violentei traumatismului.
Perireductionale
Ireductibilitatea
Incarcerarea osoasa sau de parti moi;
Instabilitatea.
Tardive
Necroza de cap femural (trebuie facuta reducerea maxim in 12 ore de la producere )
Osificarile periarticulare;
Artroza.
Tratament :
Ortopedic
Cat mai curand posibil ( sub 6 ore de la producere )
altfel, risc ulterior de necroza de cap femural si protezare sold;
Reducerea trebuie facuta sub anestezie generala, in conditii de spital
Metoda Boehler este cea mai utilizata
Pacientul in decubit dorsal, un ajutor apasa ferm pe bazin in
timp ce operatorul aduce soldul in flexie si il tractioneaza
progresiv la verticala prin intermediul genunchiul flectat
efectuind miscari de rotatie interna si externa
Metoda Edwald
Pacientul in decubit ventral cu piciorul atirnind la marginea
mesei, se face tractiune in axul coapsei flectate prin
44
intermediul gambei flectate executind in acelasi timp miscari

de rotatie interna si externa
Reducerea este sigura daca auzim un clacment clar, net
Daca clacmentul este mai moale putem sa ne gandim la o interpozitie
La sfarsit comparam lungimea membrelor pelvine ( sa fie egala) si cercetam stabilitatea soldului (flexie
90 grade, rotatie si abductie nule, impingem spre posterior in cautarea unui eventual joc de piston, ce nu
ar trebui sa existe in mod normal )
Chirurgical
Indicat in caz de luxatie ireductibila sau luxatie veche inveterata printr-un abord anterior sau posterior,
functie de tipul luxatiei, si indepartarea obstacolului ce se opunea reducerii
Dupa reducere, pacientul nu calca 6 saptamani pe piciorul lezat (deplasarea cu carje)
Din cauza riscului de necroza, control imagistic anual, primii 2 ani, sau pana la 5 ani de la eveniment.
Entorsele genunchiului
Se produc in general labarbati, adolescenti si adulti, prin accidente de circulatie, de sport, de munca.
La femei exista factori favorizanti ( laxitatea articulara, genu valgum, Incaltamintea cu toc inalt )
Traumatism indirect ( cel mai frecvent )
miscari fortate in valg sau var
hiperflexia sau hiperextensia
torsiunea sau combinarea tuturor acestor miscari
Traumatism direct
lovituri asupra genunchiului
lovituri pe coapsa cu gamba fixate pe pamint
lovituri in 1/3 proximala a gambei
Diagnostic clinic :
Durere la nivelul genunchiului ( globala sau in punct fix )
Puncte dureroase la palpare ( la nivelul condililor femurali sau tibiali )
Laxitate in valg sau var cu genunchiul in extensie completa
Sertarul anterior sau posterior
in flexie ( testul Lachman )
in extensie ( testul Slocum )
in dinamica ( testul Pivot Shift )
Hidartroza sau hemartroza obiectivate prin marirea de volum a genunchiului ( soc rotulian prezent,
punctie articulara pozitiva )
Radiografia de genunchi de fata
Radiografia de genunchi de profil
Radiografie in pozitie mentinuta ( sertar anterior sau posterior )
Radiografie in pozitie de stres ( valg sau var fortat )
Rezonanta magnetica nucleara
Clasificare :
Leziuni ligamentare izolate
leziunea ligamentului colateral intern ( LCI )
leziunea ligamentului colateral extern ( LCE )
Leziunea ligamentului incrucisat anterior ( LIAE )
Leziunea ligamentului incrucisat posterior ( LIPI )
Leziuni ligamentare asociate ( ligamente colaterale +
ligamente icrucisate )
Triada antero-interna ( LIAE + LCI + capsula posterioara )
Triada antero-externa ( LIAE + LCE + capsula posterioara )
Triada postero-interna ( LIPI + LCI + capsula posterioara )
45
Triada postero-externa ( LIPI + LCE + capsula posterioara )

Pentada interna ( LIAE + LIPI + menisci intern + capsula post. )
Pentada externa ( LIAE + LIPI + menisci extern + capsula ext. )
Complicatii :
Precoce
Leziuni osoase associate
fracturi extraarticulare ale extremitatii superioare de tibie sau ale extremitatii inferioare de femur;
fracturi intraarticulare ale platourilor tibiale sau ale condililor femurali
fracturi marginale ale rebordurilor articulare sau smulgeri de pastile osoase ale insertiilor ligamentare si
tendinoase
Leziuni ale partilor moi
leziunile complexului arcuat
leziuni ale fasciei lata
Leziuni vasculare de artera poplitee
Leziuni nervoase de sciatic popliteu extern
Tardive
Osificari periarticulare ( Sd. Pellegrini Stieda )
Instabilitati articulare
Laxitatea cronica de genunchi
Redori articulare
Tratament :
Ortopedic
Imobilizare in burlan gipsat in pozitie de relaxare ligamentara in functie de ligamentul afectat pentru 3
pina la 6 saptamini
Tratament antiinflamator
Reevaluare clinica si kinetoterapie de recuperare a mobilitatii si musculaturii genunchiului dupa
suprimarea imobilizarii
In cazurile de hidartroza sau hemartroza severa se poate practica o punctie evacuatorie inainte de
imobilizare
Chirurgical
In entorsele grave de genunchi ( triada sau pentada ) se efectueaza in urgenta
suturi ligamentare si capsulare sau ligamentoplasti
In leziunile izolate de ligamente incrucisate interventia se poate face in urgenta, se poate temporiza ( cu
efectuarea unei ligamentoplasti la rece dupa instalarea instabilitatii cornice de genunchi ) sau se poate
evita printr-o reeducare corespunzatoare a musculaturii coapsei.
In instabilitatile in plan frontal ( leziuni de ligamente colaterala ) se pot efectua diferite tehnici de
ligamentoplasti extracapsulare.
Luxatiile genunchiului
Traumatism direct
Soc direct asupra extremitatii distale a femurului sau extremitatii proximale a tibiei cu genunchiul aflat in
extensie ( pentru luxatiile anterioare ) sau in flexie de 20 grd. ( pentru luxatiile posterioare )
Traumatism indirect
Prin hiperextensia gambei ( in luxatiile anterioare )
Diagnostic clinic :
Durere intense
In luxatiile anterioare sau posterioare membrul este deformat in baioneta privit din lateral
Palparea sub piele a platoului tibial, a rotulei si a condililor femurali
Membrul scurtat cu 2 6 cm.
In luxatiile laterale membrul este deformat in baioneta privit din fata
46
Genunchi in flexie in luxatiile laterale

Radiografie standard de genunchi de fata
Radiografie standard de genunchi de profil
Clasificare :
Dupa sensul de deplasare
luxatii anterioare
luxatii posterioare incomplete
complete
luxatii laterale externe
interne
Complicatii :
Precoce Leziuni vasculare de artera sau vena poplitee
Leziuni nervoase ( n. sciatic popliteu extern )
Leziuni osoase ( rare ); fractura rotulei, fractura platoului tibial, fractura condililor femurali, fractura
masivului spinelor
Tardive Genunchiul lax posttraumatic
Tratament :
Ortopedic reducere de urgenta sub anestezie generala sau rahidiana
tractiune lenta a gambei in axul membrului apoi o usoara flexie a acesteia, pentru luxatiile antaerioare
flexia gambei apoi tractiunea sa anterioara in luxatiile posterioare
In luxatiile laterale din decubit lateral se face flexia gambei Pe coapsa si a coapsei pe bazin cu impingerea
simultana a tibiei in extern sau in intern
Imobilizare dupa reducere, in burlan gipsat pentru 3 saptamini, apoi reeducare functionala
Chirurgical In urgenta in luxatiile ireductibile
reducere singerinda
fixarea genunchiului cu brose in X
olecranizarea rotulei cu doua brose
La rece in instabilitatile de genunchi
Luxatiile rotulei
Traumatism direct Soc pe fata interna a genunchiului ( in accidente de masina sau de sport )
Traumatism indirect in accidentele sportive
flexie, abductie, rotatie externa a gambei
contracture violenta a cvadricepsului cu genunchiul in valg fortat.
Diagnostic clinic :
Durere violenta si impotenta functionala totala
Genunchi in extensie cu diametrul lateral largit si turtit antero-posterior
Sepoate palpa trohleea femurala
Creasta verticala sau orizontala in functie de varietatea luxatiei
Radiografie de genunchi standard de fata
Radiografie de genunchi standard de profil
Clasificare
LEZIUNI MENISC
Mecanim de producere
Menisc intern
47
prin rotatie externa tibie( sau interna de femur) pe un genunchi flectat la 20 grade, picior fixat pe sol in
sprijin monopodal si discret valgus(indirect);
cel direct este prin hiperflexie initiala, urmata de o ridicare brutala in extensie, in sprijin bipodal.
Menisc extern
sprijin monopodal in varus-flexie rotatie interna(indirect);
sprijin bipodal in hiperflexie(direct).
Dg. Clinic
durere(orizontala, pe interliniul intern sau extern);
blocaj articular, cu limitarea extensiei(deblocarea este insotita de clacment);
hidartroza(de tip mecanic);
instabilitate reflexa.
Examen clinic
semne de suferinta articulara(hidartroza, amiotrofie de cvadriceps);
semne de suferinta meniscala:
resortul meniscului intern, se produce la trecerea din flexie in extensie, asociata unei miscari de varus;
manevra Appley, cu pacientul in decubit ventral, genunchiul flectat la 90 grade, executam rotatii interne
si externe din gamba, cu pozitivarea testului in caz de suferinta meniscala;
durerea meniscala provocata, prin comprimarea meniscului fie prin palpare directa pe un genunchi
semiflectat,sensibilizat prin miscari de flexie-extensie, fie prin manevra Oudard sau tipatul meniscului.
un flexum de 10-20 grade in blocajele cronice.
Dg. Paraclinic
Radiografie de genunchi, pentru diagnosticul diferential de eliminare a unei leziuni osoase sau
osteocondrale;
Artrografie pentru vizualizarea contururilor meniscurilor;
Artroscopie vedere directa asupra structurilor intraarticulare si de asemenea scop terapeutic, permitand
menisectomia in aceeasi sedinta;
RMN.
Clasificare(Trillat)
Studiul:
I.a Bandeleta mica;
I.b. Langheta posterioara;
II.
Bandeleta mare(limba de clopot);
II.a Ruptura bandeletei in partea sa anterioara;
II.m Ruptura bandeletei in partea sa mijlocie;
II.p Ruptura in partea posterioara;
III.
Luxatie permanenta a limbii de clopot.
Tratament
tratamentul este chirurgical, fie clasic, atunci cand leziunea este foarte periferica(mai putin de 2 mm de
jonctiunea meniscosinoviala) si limitata la treimea posterioara a meniscului;
fie prin artroscopie, atunci cand leziunea este prea extinsa spre anterior;
daca leziunea este periferica, la mai putin de 3 mm de jonctiunea meniscosinoviala, iar fanta meniscala
este sub 10 mm, este preferata sutura meniscului;
in celelate cazuri, se prefera meniscectomia, care poate fi partiala, excizandu-se fragmentul mobil sau
totala, pentru leziuni situate in zona nevascularizata, pentru leziuni de clivaj orizontal sau fanta
transversala, langheta sau lambou si in functie de varsta, la cei tineri preferandu-se meniscectomia
partiala sau sutura meniscului.
Complicatii
48
Generale :
tromboembolice;
complicatiile anesteziei generale
Locale nespecifice:
infectia(antibioterapie si lavaj artroscopic);
algoneurodistrofia.
Locale specifice:
rupturi instrumente;
complicatii nervoase(safenul intern sau SPE in suturile meniscale artroscopice);
complicatii vasculare.
La distanta, meniscectomia efectuata pentru leziune izolata de menisc nu este artrogena. Dar daca,
concomitent exista si o leziune de LIA, meniscectomia poate conduce, in viitor, la un genunchi
artrozic,mai ales pe un genu varum constitutional.
ENTORSELE GLEZNEI
indirect, prin solicitarea gleznei in varus fortat, cu elongatia celor 3 fascicole componente ale lig.colateral
lateral al gleznei;
direct, in rupturile de lig. colateral medial, prin cadere de la inaltime sau traumatism sportiv violent.
Dg. Clinic
anamneza(mecanismul producerii);
cautarea semnelor functionale(durere, edem, echimoza);
tumefierea pre si submaleolara este un semn de gravitate;
cautarea semnelor de laxitate in articulatia gleznei, fie anterioara, cu genunchiul flectat si glezna in flexie
plantara 10-15 grade, fie laterala in pozitie neutra.
Dg. Paraclinic
radiografie de glezna de fata, in rotatie interna la 20 grade, de profil si oblic ;
clisee dinamice(varus fortat si sertar anterior);
ecografie;
CT sau RMN
Clasificare
ODonoghue:
usoare;
medii;
grave.
Castaing Stadiul:
0 - fara ruptura ligamentara;
1.
ruptura lig.anterior;
2.
ruptura lig.anterior si mediu;
3.
rupture celor 3 fascicole.
Tresino:
intindere;
ruptura partiala;
III.a ruptura completa fascicol anterior;
III.b. ruptura completa fascicol anterior si mediu;
49
III c1
III c2
IV a
IV b
IV c
III b + ruptura interstitiala tendoane peronieri;

III b + subluxatie sau luxatie tendoane peronieri;
IIIb + smulgere varf maleola;
IIIb + fractura osteocondrala dom astragalian
IIIb + fractura fata laterala astragaliana.
Complicatii
Imediate:
leziuni osoase;
fractura osteocondrala a domului astragalian;
luxatiile tendoanelor peroniere.
Tardive:
1.)instabilitatea cronica a gleznei, cu entorse repetate, cu insecuritate la mers sau alergat si dureri in afara
episoadelor acute;
la cliseul dinamic in sertar anterior, vorbim de laxitate la mai mult de 8 mm deplasare.
Tratament:
reeducare proprioreceptiva prelungita;
daca esueaza, tratament chirurgical ce consta in:
plastie de substitutie cu un tendon din vecinatate(scurt peronier sau plantarul subtire);
sutura directa a fascicolelor lezate, eventual intarita cu o parte din retinaculul extensorilor;
apoi imobilizare in cizma ghipsata 4-6 saptamani
2) conflict dureros capsulosinovial anterolateral( sindrom de impingement);
clinic, pacientul acuza durere si edem anterolateral, senzatie de corp strain uneori asociate cu instabilitate
articulara;
obiectiv, sensibilitate la punerea in tensiune a fascicolului anterior cu piciorul in varus-equin, diminuarea
amplitudinii dorsoflexiei;
cauza acestui sindrom este proliferarea de tesut sinovial al articulatiei tibioperoniene distale, ce devine
hipertrofic, cicatricial si jenant, dupa leziuni capsulo-ligamentare antero-laterale;
tratamentul initial consta in repaus,fizioterapie, AINS, infiltratii locale;
in caz de esec se practica rezectia sinovialei proliferate, cu rezultate foarte bune.
Entorsele lig.colateral medial:
apar mai ales in fracturile echivalente de bimaleolara, dar si izolat, mult mai rar decat in cazul
lig.colateral lateral, ajungandu-se mai degraba la fractura maleolei tibiale decat la ruptura izolata a LCM;
tratament conservator, cu imobilizare in aparat ghipsat 4-6 saptamani.
Entorsele sindesmozei
lig.sindesmozei constau in lig.tibioperonier anterior, posterior si interosos(care se prelungeste cu
membrana interosoasa);
leziunile ligamentare apar in cadrul fracturilor bimaleolare prin pronatie;
durerea provocata apare la dorsiflexia piciorului si punerea lui in valgus si rotatie externa;
de asemenea la testul Hopkinson(squezze test): la compresia proximala a moletului tibiei si peroneului, se
produce o departare distala a celor 2 oase cu durere consecutiva;
ca tratament se practica imobilizare in cizma ghipsata 4-6 saptamani,cu sprijin partial;
in caz de diastazis, sutura directa sau reinsertie a ligamentelor, protejata prin bulonaj supraarticular.
LUXATIILE TALUSULUI
Se descriu 3 tipuri de luxatii ale talusului:
50
Luxatiile talocrurale izolate(simple);

Luxatiile subastragaliene(dubla luxatie);
Enucleerea talusului sau luxatia tripla.
Luxatiile talocrurale izolate(luxatiile gleznei):
sunt foarte rare;
mecanismul de producere este indirect, asociind hiperflexia dorsala cu torsiunea;
cel mai adesea luxatia este interna, prin ruptura lig.colaterale laterale;
se insoteste in 50% din cazuri de deschidere cutanata.
Tratament
reducere de urgenta, sub anestezie generala, eventual deschisa, in caz de interpunere tendinoasa;
radiografie de control postreducere;
in caz de instabilitate postreductionala se fixeaza glezna transplantar cu 2 brose;
ca si complicatie ulterioara se citeaza artroza de glezna.
Luxatiile subastragaliene:
de cele mai multe ori la luxatiile subastragaliene se asociaza subluxatii tibio-taliene prin rupture a cel
putin unuia din ligamentele colaterale ale gleznei;
luxatiile subastragaliene pot fi mediale si laterale;
in cea mediala, blocul calcaneo-pedios se deplaseaza intern in timp ce astragalul ajunge anteroextern;
in cea laterala, miscarea este inversa, cu particularitatea ca aici leziunile cutanate si de pedicol
vasculonervos sunt mai frecvente;
se fac radiografii de glezna fata si profil, iar reducerea se face de urgenta, sub anestezie generala;
aceasta consta in manevra de scoatere a cizmei, cu genunchiul in flexie, pentru relaxarea tricepsului sural;
daca luxatia este ireductibila, prin abord chirurgical se indeparteaza obstacolul(tendoane peronieri, scurt
extensor al degetelor, fragment osos);
apoi cizma ghipsata 6-8 sapatamani;
radiografii de control postreducere, obligatoriu.
Enucleerile de talus:
leziuni grave dar din fericire rare;
cel mai adesea anterolateral;
se insoteste de ruptura lig.inferioare, a lig. colaterale lateral si medial, cu ruptura completa a tuturor
aporturilor vasculare osoase si o evolutie certa spre osteonecroza;
piciorul apare deformat, orientat spre intern, cu talusul conturat sub tegument, care este adesea deschis,
uneori talusul fiind expulzat practic din articulatie;
reducerea este dificila din cauza interpozitiilor si a leziunilor osoase concomitente;
pe viitor, necroza de astragal si artroza de glezna intuneca prognosticul acestui tip de luxatie;
in caz de necroza, unii autori efectueaza o tripla artrodeza(tibio-talo-naviculo-calcaneeana) cu
conservarea talusului ca si grefon de interpozitie.
Luxatiile cuplului de torsiune subastragalian si mediotarsian
Apare prin deplasarea uneia din suprafetele articulare in contact cu talusul, prin ruptura mijloacelor de
contentie ligamentare
indirect, prin blocarea in articulatia subastragaliana a piciorului, forta traumatismului actionand prin
intermediul scheletului gambier si al talusului asupra articulatiei talocalcaneene, deplasand-o medial sau
lateral.
Dg.clinic:
durere;
51
tumefiere picior;
obiectiv, cercetam pulsul la pedioasa si semne de ischemie periferica.
Dg.radiologic:
Rg glezna si antepicior, de fata, profil si oblic ;
Examen CT;
Eventual RMN.
Complicatii
Sindromul de sinus tarsi:
durere cronica subastragaliana;
senzatia de instabilitate;
prin lezarea mai mult sau mai putin importanta a lig. talocalcaneean interosos.
Artroza periastragaliana:
apare datorita leziunilor osoase sau condrale associate;
de asemenea, prin interesarea lig. sau a capsulei tibioastragaliane.
Necroza:
prin lezarea in special a pedicolului tibial posterior dar si a celui superior;
sa nu uitam faptul ca, astragalul nu are insertii musculare si deci, nici alta sursa de vascularizatie, cu
exceptia celor 2 pedicole susmentionate.
FRACTURI LUXATII ALE ARTIC. TARSO-METATARSIENE
Dg.clinic:
edem;
deformarea piciorului.
Dg. Radiologic
radiografiile de picior fata si profil sunt insuficiente;
radigrafii dinamice, in pozitii fortate de adductie si de flexie plantara sau dorsala;
CT;
tomodensiometrie.
Mecanism de producere, in functie de directia traumatismului:
flexie dorsala pura;
flexie plantara pura;
in abductie;
in adductie;
supinatie pura;
pronatie pura.
Tratament
chirurgical, operatia de artrodeza
INSTABILITATILE DE GENUNCHI
Instabilitati ligamentare
Laxitati anterioare cronice
indirect, prin contractia violenta a cvadricepsului, cu piciorul in sprijin pe sol sau nesprijinit( extensie
brutala).
52
Ex.clinic
putem vorbi de laxitate cronica la minim 3 luni de la accident;
instabilitate(un genunchi slab, pe care pacientul nu se poate baza, ce da senzatia ca il lasa);
alte accidente ulterioare, cresc senzatia de instabilitate;
durere;
hidartroza permanenta sau recurenta;
blocaje repetate, ce traduc existenta unui corp liber intraarticular.
Obiectiv
Testul Lachman:
cu genunchiul flectat la 15 grade(subextensie), se apuca femurul imediat deasupra genunchiului iar cu
cealalta gamba sub tuberozitatea tibiala anterioara, pe care examinatorul aplica policele:
cu mana de pe gamba se aplica o miscare de translatie anterioara si se judeca dupa lungimea cursei si
senzatia avuta la terminarea ei;
daca avem o cursa mai lunga decat de partea sanatoasa iar oprirea este moale inseamna ruptura LIA;
daca avem cursa identica cu cealalta parte si oprire dura totul este in regula.
Testele de resort(Lemaire)
fenomenul de resort apare la reducerea brutala a platoului tibial extern sau a ambelor platouri tibiale,
subluxate in prealabil anterior(in caz de rupture a LIA) sub condilii femurali, in momentul trecerii din
extensie in flexie.
MacIntosch
piciorului i se imprima o usoara rotatie interna;
cealalta mana imprima genunchiului un valg si se incepe flexia genunchiului pornind din extensie
completa;
aproximativ la 30 grade flexie, cand se reduce subluxatia anterioara, apare o senzatie de resort,
recunoscuta de pacient;
in testul Hughston(Jerk test) miscarea se face din flexie spre extensie ;
Sertarul anterior
semn de ruptura LIA atunci cand este pozitiv;
examinatorul se aseaza pe piciorul pacientului, iar genunchiul este flectat la 90 grade;
prinzand extremitatea superioara a tibiei imprima o miscare de translatie anterioara.
Sertar in rotatie externa
piciorul se plaseaza in rotatie externa;
se testeaza mai specific formatiunile postero interne.
Sertar in rotatie interna
pentru testarea formatiunilor postero externe.
Teste meniscale
Laxitate frontala
ruptura LIA si a formatiunilor postero externe se poate pune in evidenta prin testul in recurvatum;
se ridica gambele pacientului tinandu-se de haluce, iar daca leziunile sus mentionate sunt reale, apare
recurvatum-varus-rotatie interna.
Dg.radiologic
Rg. de genunchi, fata si profil, pentru eliminarea unor cauze osoase(fracturi sau avulsii);
Rg.dinamice pentru masurarea laxitatii;
translatia anterioara tibiala se masoara intre tangentele la marginea posterioara a platoului tibial la
marginea posterioara a condilului femural corespunzator;
o diferenta mai mare de 2 mm traduce ruptura de LIA;
artrometria ;
RMN.
53
Tratament
Functional
se bazeaza pe intarirea muschilor ischiogambieri ce lupta impotriva translatiei tibiale anterioare;
Chirurgical
Ligamentoplastia OTO;
In special la tineri, sportivi de performanta.
LAXITATI POSTERIOARE CRONICE

direct, prin soc pe tuberozitatea tibiala anterioara(sindromul tabloului de bord);
in functie de violenta traumatismului, de directia sa de aplicare si de gradul de rotatie al genunchiului, se
pot asocia si leziuni periferice la ruptura de LIP.
Dg.clinic
Ruptura izolata LIP
sertar posterior pozitiv;
stergerea tuberozitatii tibiale anterioare la 90 grade flexie.
Laxitate posterioara asociata cu leziuni posteroexterne
sertar posterior exagerat in rotatie externa;
sertar posterior la 30 grade flexie;
o rotatie externa excesiva la 30 grade flexie;
testul recurvatum pozitiv.
Ruptura LIP asociat cu leziuni posterointerne
La semnele de ruptura LIP se adauga:
sertar posterior excesiv in rotatie interna;
laxitate interna in valg, in extensie;
sertar posterior la 30 grade flexie.
Dg.radiologic
Rg.genunchi fata si profil, in sprijin monopodal la 30 grade flexie;
Rg. axiale de genunchi;
Clisee comparative in sertar posterior la 90 grade flexie(o diferenta de 12 mm +/- 4 mm este pozitiva);
Artrometria;
RMN;
Artroscopia, rar utilizata.
Complicatii
artroza femurotibiala interna
Tratament
Functional
intarirea cvadricepsului pentru a lupta impotriva sertarului posterior
Chirurgical
reconstructia LIP cu grefon de tendon rotulian sau de tendon cvadricipital;
in caz de leziuni posteroexterne, tratamentul vizeaza in aceeasi sedinta operatorie o osteotomie tibiala de
valgizare pentru a proteja acele structuri reconstruite pe un morfotip in genu varum;
ca indicatii de tratament, cel functional se aplica la un sertar posterior mai mic de 6 mm;
54
reconstructia LIP daca nu obtinem rezultate prin tratament functional dupa 8 luni sau daca avem leziuni
paralele de menisc sau cartilaginoase;
in rupturile acute de LIP prin avulsie, se practica reinsertia chirurgicala cu agrafa sau prin fire
transosoase;
in caz de leziuni periferice associate rupturii de LIP, se practica sutura acestor formatiuni;
cele mai bune rezultate le au interventiile efectuate precoce, cu reluarea activitatii sportive in majoritatea
cazurilor.
Laxitati anteroposterioare cronice
apar prin ruptura LIA si a celui posterior;
se pot insotii de luxatii de genunchi.
Mecanism
direct, prin traumatism violent sau prelungit;
genunchiul se misca in toate directiile, este balant.
Dg. Clinic
apar toate tablourile clinice descrise la rupturile izolate de LIA si LIP;
de asemenea, sunt pozitive toate testele descrie anterior.
Clasificare
leziuni interne LIA + LIP + leziuni compartiment intern;
leziuni externe LIA + LIP + leziuni compartiment extern;
leziuni posterioare LIA + LIP + leziuni capsulare posterioare;
leziuni combinate LIA + LIP + leziuni periferice interne si externe.
Complicatii
leziuni pachet vascular popliteu;
leziuni neurologice de SPE;
leziuni osoase, avulsii ligamentare, rupturi de aparat extensor.
55

Traumatologie de Buzunar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Traumatologie de Buzunar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TRAUMATOLOGIE DE BUZUNAR

Traumatism direct prin lovire in 96% din cazuri

Bolnavul isi sustine membrul afectat cu mina sanatoasa atitudinea umila

Radiografia de umar de fata

Fracturile cavitatii glenoide aprox. 10%

Precoce Osoase fractura claviculei omolaterale

Ortopedic si functional in 90% din cazuri

Fracturile extremitatii proximale a humerusului

Traumatism indirect cadere pe mina, pe cot sau pe umar

Durere la palpare in regiunea deltoidiana

Dupa Merle dAubigne

Precoce Vasculare lezarea pediculului arteriovenos axilar

bine tolerat pina la o angulatie de 30

Fracturile diafizei humerale

Durere in punct fix

Radiografia de brat de fata

Dupa zona de fractura

Dupa forma focarului de fractura ;

Precoce Lezarea nervului radial (10 20 % din cazuri)

Ortopedic Aparat gipsat de atirnare (Caldwell) timp de 2 3 saptamini

Fracturile paletei humerale

Traumatism direct lovire cu un corp dur

Tumefactie dureroasa a cotului

Radiografia de cot de fata

Sunt unanim recunoscute mai multe clasificari

tip III fracturi cu separare si rotatie ( decalaj )

Fracturile extremitatii proximale a radiusului si cubitusului

Fracturile capului radial

Traumatism indirect cadere cu sprijin pe mina in pronatie

Traumatism direct lovitura directa asupra cotului insotita de fractura ulnei si in

Flexie antalgica a cotului

Radiografia de fata cu cotul in extensie si mina in supinatie

Tumefactia cotului cu sau fara leziuni tegumentare

Radiografia de fata cu cotul in extensie

Dupa sediu Fractura virfului olecranului ( extraarticulara )

Precoce Fracturi deschise

Fracturile diafizei radiale

Indirect prin cadere pe mina cu exagerarea curburii pronatorii

Durere pe fata anterolaterala a antebratului

Radiografia de fata a antebratului cu articulatia cotului si a pumnului

Fractura 1/3 distala cu dislocatie radioulnara distala

Precoce Fractura deschisa (rar)

Chirurgical Reducere anatomica si osteosinteza ferma cu placa cu suruburi.

Fracturile diafizei cubitale

Traumatism direct Prin lovitura directa fractura de aparare

Durere in punct fix la palparea crestei ulnare

Radiografie antebrat de fata cu articulatia cotului si pumnului

Fractura izolata de cubitus (cea mai frecventa in 1/3 medie)

Precoce Fractura deschisa

Ortopedic In fracturile izolate de cubitus fara deplasare

Fracturile diafizare ale radiusului si cubitusului

Tumefactia si angularea antebratului in baioneta

Radiografia de fata a antebratului cu articulatiile invecinate

Fractura simpla fara deplasare

Precoce Fractura deschisa

Ortopedic Indicat numai la copil in fracturile incomplecte in lemn verde.

Fracturile extremitatii distale ale radiusului si cubitusului

Radiografia de profil a pumnului

Fracturile oaselor carpului

Fracturile osului mare

Fracturile metacarpienelor si falangelor

la indepartarea crestelor iliace ( manevra Verneuil )

Grup C 2 fractura unilaterala de arc posterior + rupture contralaterala incomplete.

FRACTURILE MEMBRULUI INFERIOR