Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chirurgia OMF Pediat Rică 28
Chirurgia OMF Pediat Rică 28
1.
Anestezia n regiunea OMF; indicaii i contraindicaii ctre anestezia local, general la copii,
avantaje, dezavantaje.
*Anestezia-stare particulara creata cel mai des prin introducerea in organism a unor substante chimice, prin care se
suprima in mod temporar perceperea sau transmiterea sensibilitatii dureroare.
*Indicatii catre anestezia generala: copii necooperanti, cu excitatii psihomotorii, epileptici, alergici la anestezia
locala,in interventii loborioase, copii handicapati, metoda de electie la copii sub virsta de 8 ani.
*Contraindicatii anestezie generala: alergie la anestezie, starea generala in anumite stari patologice care pot expune la
un risc crescut pacientul,deficiente organice, afectiuni respiratorii ca pneumonii, bronsite; anemie.
*Avantajele anesteziei generale: permite realizarea tuturor tratamentelor dentare intr-o sedinta, nu solicita psihologic
pacientul, asigura imobilitatea completa a pacientului , asigura controlul cailor respiratorii, respiratiei si circulatiei.
*Dezavantajele anesteziei generale: necesita aparatura scumpa, necesita un grad de pregatire a pacientului, poate duce
la complicatii majore, necesita personal cu inalta calificare.
*Indicatiile anesteziei locale: interventii chirurgicale necomplicate: frenuloplastii, extractii dentare a dintilor cu
rizoliza sau cu apexul neformat, incizii ale mucoasei ingivale la dintii cu eruptie dificila; la copii cu grad de anxietate
redus, copii cu virsta mai mare de 8 ani.
*Contraindicatii anestezie locala: stare de anxietate exagerata, afectiuni psihice, alergie la anestezie locala, in stari
patologice ca diabet, epilepsie; procese infectioase prea intinse; durata interventiei de lunga durata.
*Avantajele anesteziei locale:limiteaza anestezia la cimpul operator, nu necesita aparatura si pregatire speciala,tehnica
de administrare simpla, asigura un cimp operator liber, ofera posibilitatea de colaborare cu pacientul, expune la mai
putine riscuri vitale.
*Dezavantajele anesteziei locale: nu se poate aplica la copii cu excitatii psihomotorii si anxiosi, limiteaza timpul
interventiei, nu asigura o imobilitate a pacientului ce poate duce la anumite omplicatii. Solicita psihologic pacientul, la
copiii necooperanti este mai deficil de efectuat.
2.
4. Particularitile tehnicii anesteziei mandibulare ( la spina spix, La - Gvardia) la copii; zona de anestezie, indicaii.
*Indicatii anestezie la spina Spix: inlaturarea dintilor primari cu resorbtie radiculara pin la 1/3 din lung ei, inflamatii
odontogene la nivelul apof alv, chisturi rad, tratament dentar, inlaturare muguri dentari.
*Zona de anestezie: ramura mand la copii de 3-4 ani e de 2 ori mai mica decit la adulti, spatiu pterigomand mic si
marunt cu cant mare de tes lax, nervii care traiecteaza spatiu mand sunt situati in apropiere unul de altul astfel sol
anestezica se absoarbe rapid. Inteparea acului mai scurt pe plica pterigomand cu atit mai jos si la o distanta mai mica
de supraf ocluzala a dintilor inf cu cit mai mic e copilul. Creasta temporala a mand se repereaza intraoral cu degetul
mare si se sprijina pe mol inf, extraoral marg post a ramului mand se repereaza cu aratatorul, fixind bine ram mand.
Seringa se localizeaza la comisura labiala opusa, pe supraf molarilor inf, intepatura se face medial de plica
pterigomand introducind acul in profunzime pin la contactul cu supraf interna a ramului unde se depune anestezicul.
Se anestezaza hemimand respectiva, dintii si parodontiu respectiv, hemibuza inf si pielea barbiei, muc vestibulara inf
in afara de zona inervata de nervul bucal (reg geniana si muc V.inferioara la nivelul premol 2 si mol inf).
*Anestezia tip La Gvardia e o modificare a anesteziei mandibulare directe, indicata copiilor necooperaili sau potential
cooperabili.
*Zona de anestezie: se repereaza intraoral marg ant a ram mand, extraoral marg post a mand. Se departeaza partile moi
ale obrazului gura fiind inchisa, inteparea acului medial de marg ant a ram mand. Seringa se afla paralel cu planul
ocluzal in vestibulul gurii, acul fiind impins in profunzime ant post la 1-1,5 cm, mentinind contact cu suprafata interna
a ram mand. Inteparea in aceasta zona e indolora.
5.
Anestezia general la copii, clasificare, anestezia i/m, i/v, inhalatorie prin intubare, combinat,
indicaii, particularitile anesteziei generale n ambulatoriu la copii.
*Clasificarea anesteziei generale la copii:
-de scurta durata: inhalatorie, intravenoasa,mixta
-de durata:balansata de intubatie, neuroleptanalgezia.
7.
8.
*Indicatii: copii necooperabili, anxietate , excitari psiho-emotionale, in caz de reflexe exagerate, hipersalivatie, miscari
dezordonate ale limbii, la bolnavi cu dureri mari, copii pin la 5 ani, copii cu dereglari de dezvoltare, retard mintal si
fizic, care au nevoie de tratament indelungat.
*Psihoterapia: colaboratori calmi, zimbitori, cu o atentie deosebita fata de copil. Iscarile prin incapere legate de
pregatirea instrumentariului stomatologic tre sa fie minim si bine ascuns, discutii dintre colaboratori evitate.
Comunicare verbala pe teme diverse, ce nonverbala la copii mici prin jocuri diverse. Prezenta parintilor nu e necesara,
ei pot fi prezenti atunci cind preenta lor modifica comportamentul copilului si la copii sub 3 ani.
*Sustragerea fiziologica: formarea unui focar dominant in scoarta cerebrala ,realizat prin actiunea factorilor asupra
analizatorilor vizuali si auditivi. Medicul se va starui ca interiorul oficiului sa semene cu interiorul domiciliului: picturi
cu eroi din povesti, jucarii, flori, utilijae audio si video. Colaboratorii au grija ca copii sa nu auda tipete sau plinsete
din sala de tratament, nu e de dorit ca copii dupa tratament sa se intilneasca cu copiii care asteapta.
*Preanestezia medicamentoasa: preintimpina si inlatura complicatiile si reactiile adverse, diminueaza fobia si
modifica comportamentul copilului, diminua secretiile salivare. Sedative: barbiturice (Gardenal), tiopental,
clorpromazina ( Largactil), Diazepam. Vagolitice:atropina, scopolamina. Analgezice: morfina, mialgin, demerol.
9.
obrazul. Proce in reg unghiului mand provoaca trismus, in reg mol mand duce la tumefierea obrazului cu extindere
spre reg submand. SG: insomnie, neliniste, febra 38, VSH crescut, leucocitoza, limfopenie, in urina urme de proteine.
*Diagn.dif:furuncul, adenoflegmon, osteomielita acuta odontogena, pulpita ac difuza.
*Tratament: chirurgical si medicamentos. Sub anestezie generala. Dintii primari infectati se extrag, cei permanenti
doar atunci cind coroana e ramolita. Inciziile de pe plica de tranzitie mari, cu decolari periostale la nivelul a 2-3 dinti.
13. Periostita cronic a maxilarelor la copii; etiopatogenie, clinic, tratament, profilaxia.
*Periostita cr: proces inflamator a maxilarelor cu dinamica lenta, caracterizat prin tumefierea traptata , indolora a
osului.
*Etiologie: tratament nerational endodontic, evolutie cronica cind insoteste periodontita cronica, tratament nerational a
periostitelor acute si formelor cronice de osteomielita sau dupa traumatism. La copii se intilnesc forma simpla care
cedeaza la tratament endodontic , si forma productiva prin formarea hiperostozelor.
*Clinic: ingrosarea cortico periostala periferica localizata, asemanatoare unui chist radicualr. Se determina la palpare.
Partile moi limitrofe usor tumefiate, tegumentele nusi modifica culoarea.
*Diagn.dif: osteomielita cronica productiva , tumorile benigne ca sarcomul, osteomul, displazia fibroasa.
*Tratament: lichidarea focarelor cronice periapicale. Dintii cauza primari se inlatura, permanenti se trateaza. Nu se
adm antibiotice. Fizioterapie, ionoforeza cu tinctura de iodura de potasiu, comprese cu sol de dimexid, sulfanilamide,
vit.
14. Osteomielita maxilarelor la copii; definiia, clasificare, etiopatogenie, particularitile evoluiei clinice a
osteomielitei la copii.
*Osteomielita: proces declansat de patrunderea germenilor patogeni la nivelul tes osos, provocind procese supurative
intinse, cu dezvoltarea zonelor de osteonecroza.
*Clasificare: dupa mec de patrundere-odontogene, hematogene, traumatice. In raport cu evolutia clinica acute si
cronice (specifice-tuberculoase, sifilitice, actinomicotice si nespecifice-distructive, proliferative, distructivproliferative).
*Etiologie: patrunderea germenilor patogeni-stafilococi, streptococi din focarele periapicale, in 80 % mol de lapte si 1
mol permanenti, rar in urma chisturilor radiculare supurative.
*Patogenia: incepe cu un proces de supurate ce provoaca necroza osoase. Procesul infectios trece etapele de congestie,
supuratie, necroza, reparatie.
*Particularitatile evolutiei la copii:
-risc crescut de diseminare in circulatie pentru copiii mici favorizat de surmenarea fizica, procese cronice, infectii
virale, infectii contagioase frecvente (scarlatina, rujeola).
-formele grave generalizate se intilnesc la copii in perioada epidemiilor virale de iarna
-particularitatile de virsta ale sis neurologic si limfatic, sistemul dentar, patomorfologia si functia maxilarelor
favorizeaza raspindirea procesului inectios.
-intensitatea raspindirii procesului in os e direct proportionala cu schimbarile fiziologice ale osului in perioada de
crestere, formare, erupere, schimb dentar.
-mineralizarea insuficienta a maxilarelor, predominarea subst organice, structura tes spongios fragil, corticala subtiata
inlesneste raspindirea difuza. Astfel la copii nu intilnim osteomielita acuta cu localizarea in apof alv.
-procesul infectios se extinde cu citeva zile inainte de aparitia semnelor clinice: la max spre peretele ant, mugurii
dentari si sutura maxilo malara; la mand-spre unghiul mand si ramul mand.
-cu cit mai mic e copilul cu atit mai grav e evolutia la maxilar si mai usor la mand, cu vorsta acest raport se schimba.
-la copii perioada de trecere a formelor acute in cronice e mai scurta, osteomielitele cr se intilnesc mai rar.
15. Osteomielita odontogen acut la copii; etiopatogenie, clinic, diagnostic, tratament, profilaxie.
*Etiologie: patrunderea germenilor patogeni-stafilococi, streptococi din focarele periapicale, in 80 % mol de lapte si 1
mol permanenti, rar in urma chisturilor radiculare supurative.
*Patogenia: incepe cu un proces de supurate ce provoaca necroza osoase. Procesul infectios trece etapele de congestie,
supuratie, necroza, reparatie.
*Clinic: debut brusc, SG- neliniste, excitare, insomnie, febra, frisoane, tahicardie, adinamie, posibile vome, convulsii,
tulb GI. Local tumefatia perimand sau perimax e difuza, tegumente congestive, luciase, destinse, insotite de flegmoane
a spatiilor profunde si superficiale perimax. La maxila poate antrena si sinusurile paranazale. La mand se afecteaza reg
submand, submentoniera, reg cervicala. Prezente adenitele acute si periadenitele. Endobucal: mucoasa tumefiata, pe
diminua rezistenta osului, cu posibilitatea producerii fracturilor in os patologic, pseudoartroze. Dintii din vecinatatea
focarului infectios se mobilizeaza si sint eliminati fie spontan, fie odata cu eliminarea sechestrelor.
20. Furuncul, carbunculul feei la copii; etiopatogenie, clinic, diagnostic, tratament, profilaxie.
*Furuncul-lez infectioasa necrotica a foliculului pilos. Carbuncul-lez infectioasa necrotica a citorva foliculi pilosi.
Etiologie asociere germeni patogeni cu predominarea microflorei anaerobe. Factori favorizanti-igiena proasta a pielei,
particularitatile tegumentelor in per de pubertate, conditii metereologice nefavorabile, tulb sis nervos si endocrin, avit,
intoxicatii.
*Clinica furuncul:
-faza infiltrativa: hiperemie si edem fara limite, dureri neinsemnate, peste 1-2 zile se formeaza un nodul limitat, dureri
pronuntate.
-faza abcedanta: dezintegrare purulenta a tes, fluctuenta, in reg defectului epidermului burbion necrotic care se inlatura
usor cu pinceta. Dupa apare un ulcer cutanat cu tes granulos, infiltratie si edem a tes inconjuratoare. Este insotit de
limfadenita regionala, cefalee, frisoane,
*Clinica carbuncul: apare infiltrat dureros care se raspindeste in tes adipos subcutan. Pielea cenusie rosietica. In reg
centrala a carbunculului apare ramolire si detasarea tes necrotic.limfadenita regionala, febra 39-40, frisoane
pronuntate, leucocitoza, creste brusc VSH.
*Tratament: incizie,drenarea exudatului, pansament cu ung levomicoli. La carbuncul deschidere larga. antibiotice:
ceftriaxon, eritromicina; dedzintoxicatie-sol fiziologica, sol Ringr; desensibilizante: dimedrol, suprastin.
21. Abcesele, flegmoanele regiunii oro-maxilo-faciale la copii; clasificare, etiopatogenie, caracteristic general,
clinic i principiile de tratament.
*Clasificare: abcese periosoase, abcese ale lojilor superficiale, abcese ale lojilor profunde, flegmoane (supuratii
difuze), adenite supurate, fistule cutanate sau mucoase. La copii prezinta interes abcesele in reg limbii, parafaringiene,
sublinguale, buzei sup, palat dur.
*Etiopatogenie: lz dento paarodontale, accidente de erupere a dintilor primari si permanenti, osteomielita, corpi straini
atrunsi accidental prin muc si teg, infectii faringoamidaliene, piodermitele fetei, tumori, complicatiile extractiei
dentare. Flora facultativ anaroba. Mecanismele de raspindire a agentilor patogeni sunt calea transosoasa, submucoasa,
limfatica, hematogena.
*Abcesul: forma localizata, circumscrisa a unei colectii cu continut purulent, delimitata de o pelicula piogena. Clinic
aspect de tumefactii dureroase, circumscrisa. Tegumentele acoperitoare tensionate, hipertermice, congestive, la apasare
fluctuenta. Consistenta si mirosul puroiului in functie de tipul germenilor. Sg-stare septica, febra oscilanta, frisoane,
tahicardie, neliniste, durere locala. Tratament: incizia si drenajul colectiei, antibioticoterapia, antialgice
antiinflamatoare, suprimarea elem cauzal.
*Flegmonul:forma difuza a proceselor supurative, extindere nelimitata. Fenomene de liza si necroza tisulara difuza.
Clinic tumefactie difuza, de duritate lemnoasa, teg si mu destinse, cianotice, fara aspect inflamator. SG alterata, cu
aspect septico toxic. Tratament: deschiderea procesului purulent, drenaj, antibioticoterapie.
22. Adenoflegmonul la copii; etiopatogenie, clinic, diagnostic, tratament, profilaxie.
*Etiopatogenie: se dezvolta din supuratia unui nodul limfatic. La copii mai des localizat in regiunea obrazului,
submand, submentonier. Factori : infectia odontogena, trauma, infectii postraumatice. Favorizanti: bronsite,
pneumonie, otita ac.
*Clinic: starea generala se agraveaza rapid-adinamie, slabiciune brusca, transpiratii abundente.local edem difuz, cu
hiperemie pronuntata. Durere, consistenta dura, palpator fluctuenta. Diagn dif: flegmon, osteomielita, periadenita.
*Tratament: de urgenta, sub anestezie generala. Daca cauza este odontogena, dintele se extrage. Incizie larga si
drenarea colectiei purulente. Antibiotice, antiinflamatoare, vitaminoterapie, dezintoxicante.
23. Abccesul i flegmonul odontogen a regiunii submandibulare la copii; etiopatogenie, clinic, diagnostic,
tratament, profilaxie.
*Topografie: lateral-marginea bazala a corpului mandibulei, medial-venterul digastricului, sup- muschi milohioid
Inf-fascia proprie cervicala. sunt situate aici glandele salivare submandibulare, artera si vena faciala, ganglioni
limfatici, nerv hipoglos, artera linguala, tesut adipos subcutan.
*Etiologie: diverse forme de la premolari si molar inferior, pericoronarita molar III inferior, osteomielita mandibulara
27. Adenitele regiunii oro-maxilo-faciale la copii; particulariti anatomice ale sistemului limfatic, clasificare,
etiopatogenie, caracteristic general, clinic i principiile de tratament.
*Particularitatile anatomice ale sistemului limfatic la copii:
-la nou nascuti si sugari sistemul limfatic este nedesavirsit, iar imunitatea-imatura, ganglionii limfatii sunt reprezentati
de celule tinere cu capacitate redusa de aparare, ei nu se determina clinic si nu sunt implicati in procesele de
inflamatie. Formarea lor are loc in primii 3 ani de viata.
-la copii de 3-5 ani nodulii limfatici sunt unitati anatomice independente insa sunt reprezentati prin celule tinere cu o
capacitate de fagocitoza imperfecta. Astfel, se observa o crestere numerica compensatorie de noduli limfatici, localizati
in regiuni anatomice unde la adulti nu se observa. Nodulii lomfatici nu sunt apti sa fixeze microbii in circulatie si
elementele celulare tinere se pot infecta usor. De aceea la aceasta virsta adenitele se intilnesc mult mai des. Odata cu
cresterea si dezvoltarea organismului, multi noduli se atrofiaza sau sunt inlocuiti cu tesut fibros sa adipos.
*Clasificare: acuta (seros si purulent), cronica (specifice si nespecifice), cronica in acutizare.
*Etiologie: la 1-3 ani cauza bronsite cronice, infectii respiratorii virale ac, stomatitele; la 3-6 ani cauze
odontogene( pulpite ac difuze, necroza pulpara, periostite, osteomielite); 4-7 ani etiologie otorinolaringologica.flora
microbiana polimorfa: bacterii, virusuri, fungi, riketzii, paraziti.
*Patogenie: in stadiu de congestie gangl creste in vol, devenind sensibil, se produce reactie inflamatorie intensa cu
diapedeza marcata.in forma supurata limfonodulul se ramoleste, parenchimul devine friabil, apar mici focare de
supuratie. Datorita reactiei de periadenita limfonodulul este fixat de tes dn jur.
*Clinica:
-adenite acute: la debut nodul cu consistenta elastica, putin sensibil la presiune, mobil, ulterior creste in volum, devine
dureros spontan, imobil. Aparitia supuratiei se manifesta clinic prin alterarea SG, febra, astenie, tegumentele local
congestive, fluctuenta la nivelul bombarii maxime.
-adenite cronice: nodul cu consistenta marita, dura, mobila sau usor aderenta de tes din jur, putin dureroasa la presiune.
*Principii de tratament: suprimarea factorului cauzal prin adm AB, drenarea colectiei purulente, evitarea cronicizarii
adenitelor acute, ameliorarea simptomelor generale, indepartarea durerii.
28. Adenita acut purulent la copii; etiopatogenie, clinica, diagnostic, tratament, profilaxie.
*Etiologie: la 1-3 ani cauza bronsite cronice, infectii respiratorii virale ac, stomatitele; la 3-6 ani cauze
odontogene( pulpite ac difuze, necroza pulpara, periostite, osteomielite); 4-7 ani etiologie otorinolaringologica. flora
microbiana polimorfa: bacterii, virusuri, fungi, riketzii, paraziti. Factori favorizanti sunt surmenajul fizic, boli cronice
ale organelor si de sis.
*Clinica: simptomele generale accentuate febra, astenie. Local asimetrie faciala, tegumentele hiperemiate,
congestive, lucioase, tensionate, aderente la planurile profunde, se percepe fluctuenta. Nodulul limfatic se ramoleste,
parenchimul devine friabil, apar focare de supuratie miliara. Microabcesele fuzioneaza intr-un abces voluminos,
circumscris intr-o capsula.
*Diagnostic: a adenitelor localizate superficial dupa semnele clinice, a celor localizate in spatiile profunde necesita
sonografia regiunii, punctia de diagnostic, anamneza debutului.
*Tratament: tratament general cu AB, vitamine. Evacuarea prin punctie a puroiului. Daca colectia este mica , bine
delimitata , superficiala-drenaj filiform prin introducerea unor fire de setolina sau nailon. In colectii voluminoase
deschiderea chirurgicala si drenaj.
29. Limfadenita cronic la copii; etiopatogenie, clinica, diagnostic, tratament, profilaxie.
*Etiologie: cele nespecifice prin cronicizarea unei adenite ac, in urma unor procese infectioase repetate cu localizare
amigdaliana sau dentoparodontala.
*Patogenie: este prezenta reactia fibrolimfatica cu o periadenita moderata.
*Clinica nespecifice: SG usor afectata-astenie usoara, VSH marit, creste nr de limfocite. Local noduli mariti in volum,
consistenta ferma, fara reactie de periadenita, indolori spontan sau la presiune, acoperiti cu tegumente cu aspect
normal. Uneori, stergerea reliefului anatomic. Diagnostic extrem de dificil
-adenite specifice tuberculoasa: noduli mariti, indolori, imobili, cu o zona ramolita centrala care uneori abcedeaza
raminind fistula. SG-subfebrilitate, pierdere in greutate, transpiratii nocturne. Diagn: Rg, intradermoreactia, exam de
lab.
-adenopatii consecutive infectarii cu HIV: semn de debut SIDA. Test serologic pentru HIV.
37. Leziuni asociate ale maxilarului, mandibulei i altor regiuni ale corpului la copii; etiologie, clinic, localul i
metode de tratament.
*Etiologie: accidente rutiere, caderi de la inaltime, agresiune, accidente habituale.
*Clinica: pe linga clinica fracturilor de maxialre sunt prezente si fracturi a extremitatilor, a organelor cutiei toracice,
abdominare, a coloanei vertebrale s.a.
*Metode de tratament: initial se trateaza starile care pun viata copilului in pericol. Dupa ce se trasnporta la serviciu
specializat se realizeaza tratamentul pe etape, in dependenta de graviditatea leziunilor traumatice.
38. Metode de prelucrare chirurgical ale plgilor la copii; termenii de prelucrare, principiile i particularitile
interveniei chirurgicale.
*Principiile interventiei chirurgicale:
-se ingrijesc de urgenta lez care ameninta viata soc, asfixie, hemoragie, lez abd, toracice, cerebrale.
Conduita terapeutica tre sa respecte cerintele de refacere morfologica, functionala, estetica, psihologica.
-inaintea actului terapeutic definit se fave igiena si asanarea CB
-atitudine cit mai putin traumatizanta, conservatoare:se extrag dintii irecuperabili, se inlatura fragm osoase mici fara
periost, contraind extractia profilactica de regularizare a marg plagii sau sectionare a lamboului.
-sutura dupa reducerea si imobilizare si dupa rezolvarea lez dento parodontale
-fixarea si sutura in poz anatomica, fixind in prealabil punctele cheie ale fetei: plurile naturale, linii cutaneo mucosale,
marg narinara, santurile V si paraling.
*Termenii de prelucrare:
-primara in primele 48-72 ore.
-primara intirziata dupa 72 de ore si in plagi infectate.
-secundara precoce dupa 10-12 zile sau tardiva dupa 20 zile. Indicata cind de la producerea plagii au trecut mai mult
de 5 zile si marg plagii au inceput sa se epitelizeze.
*Particularitatile interventiei chirurgicale: prelucrarea chirurgicala de la suprafata in profunzime, incepe cu curatirea
mecanica de corpi straini cu irigatii cu ser fiziologic calr.se excizeaza tes devitalizate, marg plagii se vor aviva si
regulariza, cu decolari strict necesare. Hemostaza cit mai minutioasa. Reducerea si imobilizarea pin la suturare. Sutura
plan cu plan, din profunzime spre suprafata. Marg cutanate in contact fara tensiune, cu ace atraumatice. In plagi intinse
cu lambouri faciale acestea se pastreaza. In pierderi de substanta se face plastia.
39. Complicaiile precoce i tardive ale fracturilor maxilarilor, mandibulei la copii; profilaxia lor.
*Complicatiile precoce in fracturi de mandibula: socul-in special la politraumatizati; asfixia-cind exista corpi straini
sau secretii in CB, in fracturi duble a rcului mand cind limba cade in faringe; comotia cerebrala; hemoragia-in fracturi
cu deslocari mari hemoragii abundente prin lezarea vaselor din canalul mand; leziuni nervoase-cind e interesat in
fractura canalul mand.
*Complicatii tardive in fracturi de mandibula: infectia in special cind fractura e deschisa in cav bucala, cind e in os
patologic, dela chisturi osoase supurate, prezenta unor frag osoase-osteite, osteomielite. Consolidarea intirziatamentinerea mobilitatii anormale a fragm osoase dupa 8-10 sapt de la reducere si imobilizare. Pseudoartroza-cind e o
lipsa de consolidare mai mult de 6 luni. Consolidare vicioasa-dupa imobilizare incorecta. Constrictia mand-cicatrice in
grosimea muschilor. Anchiloza TM-formare calus intre cav glenoida si condil.
*Complicatiile precoce in fracturile de maxila: soc traumatic, hemoragia, tulb resp, comotia cerebrala.
*Complicatii tardive in fracturile de maxila: infectia-favorizata de deschiderea fracturii in cav septice (gura, nas,
sinus) sau la ext. supuratii sinuzale sau ale obrazului, osteomielita. Consolidari vicioase-duc la deformari faciale cu
retrogatia maxilei, asimetrii faciale. Comunicari buco nazale si buco sinusale in urma pierderii de substanta in fracturi
a boltii palatine sau crestei alv.
40. Dispensarizarea i reabilitarea pacienilor cu fracturi ale maxilarelor, mandibulei la copii.
*Dispensarizare: aplicarea unor metode curativ profilactice imbinate cu o educatie sanitara a bolnavului.
*Reabilitarea: se incepe dupa finisarea tratamentului. Include cultura fizica, reabilitare sociala si psihoemotionala,
fizioterapie-masaj, electroforeza, exercitii speciale.
*Copilului cit si parintilor li se face cunostinta cu necesitatea efectuarii igienizarii corecte a cav bucale, intarirea
imunitatii organismului, alimentarii corecte, efectuarea gimnasticei, vizita la medic stomatolog o data la 6 luni,
profilaxia traumatismelor.