Malnutritia la sugar

şi copil

Definitie- malnutriţia este o afetiune

cronică caracterizată prin stagnarea cresterii
în pondre, talie şi mixtă pentru o perioada
mai mare de o lună, cu abaterea a două
deviaţii standart faţă de normalul vîrstei ori
cu diferenta mai mare de 10 % faţă de
valorile medii ale vîrstei
 Etiologic distingem cîteva
origini ale malnutriţiei:
• Congenitală
• Datorată bolilor cronice sub şi
decompensate ale mamei in timpul
sarcinii: gestozele, actiuni toxice a
diferitor noxe, deficit alimentar, viroze .
• Mutaţii cromosomiale: sindrom Down,
Klinfelter, Turner ş.a.
• Maladii genetice : Mucoviscidoza,
Celiachie,Galactozemie.
Dobîndită
a.Erori de nutriţie:
1.cantitative:
• Hipogalactie maternă
• Componenţa amestecurilor alimentare neechilibrată în
raport de lapte : zaharuri e.t.c. Ori ingestia de cantităţi
insuficiente la fiecare masă.
• Aport insuficient cantitativ determinat de vome cronice
• Copii anorexici
• Tulburări neurologice cu dificultati la deglutiţie şi supt
• Consum excesiv fară de suplimente corespunzătoare
b.Calitative :
• Aport insuficient de proteine ori ingestia acelor cu utilizare
redusă
• Aport insuficient de grasimi şi exces de făinoase
Infectii izolate s-au asociate
• Tulburările digestive cronice , boli
diareice.
• Infectii recidivante : respiratorii , orl, cît
si cele urinare.
• Administrare excesivă si de lungă
durată a antibioticilor.
 Malabsorbţia şi alte forme de
diaree cronică:
• Fibroza chistică
• Boala celiacă
• Insuficienţa ereditară de lactoză
 Comportament iresponsabil cu
privire la ingrijire
• Neglijarea ritmului fiziologic de alimentaţie
• Trecerea precoce la o alimentare necorespunzătoare vîrstei
• Mediu de trai insalubru şi fără de norme igienice
 Patogenie:
• Hipoxia cronică a organismului matern şi modificarea circulaţiei
placento-uterine ce rezultă cu hipoxie şi malnutriţie fetală.
• Perturbari cronice de nutriţie ca rezultat al alimentaţiei
insuficiente ce impune mobilizarea rezervelor proprii
(glicogen,lipide) şi in final utilizarea si proteinelor din fibra
musculara si parenchimul visceral.
• Dereglări de metabolism glucidic, lipidic, proteic cu
perturbarea ritmului funcţional normal al diferitor organe şi
sisteme (SNC;digestiv;endocrin e.t.c.) cu scaderea imunitatii.
Clasificare
A. patogenetică
Tulburari de nutriţie prenatală:
• Neuropatică
• Neurodistrofică
• Neuroendocrină
• Encefalopatică
 B. Dupa gradul de severitate
După Gomez: După OMS:
• Malnuriţie uşoară • Gradul I
• Malnutriţie de gravitate • Gradul II
medie
• Malnutriţie severă • Gradul III
 După forma clinică :

1.Malnutriţie protein –calorică severă (marasmul)

2.Malnutriţie proteică severă (kwasiorkor)
După mecanismul producerii
• Prin deficit proteic
• Prin deficit caloric global
• Prin deficit mixt protic şi caloric
 Tablou clinic:
• Malnutriţia gr.1 – deficit de masă 10-24%, indice ponderal 0,90-0,76,
indice nutriţional 0,9-0,81
• Talia rămine normală.
• Ţesut adipos subcutan redus pe abdomen si torace. Plica
cutanată abdominală sunb 1,5 cm turgorul moderat scăzut.
• Aspect exterior de copil slab in rest sănatos.
• Activitate motorie normala ori usor diminuată.
• Toleranţă digestivă si apetit pastrat ori putin scăzut. Copii sunt
agitaţi si nu rezistă intervalul dintre mese. In sînge lipidele
generale reduse si cresterea acizilor alifatici.Hipocalemie si
hiponatremie moderată.Reaectivitate imunologica normală ori
puţin scăzută.
• Malnutriţie gr.II - tegumente palid cenuşii , uscate, greutate
corporală cu deficit de 25-39% conform OMS indice pondreal 0,76-0.61,
nutritional 0,8-0,71.
• Talia se mentine normală, dispare ţesutul adipos pe abdomen şi torace,
parţial redus pe membre si faţă. Musculatura hipotonă. Turgorul brusc
redus. Funcţii secretorii a stomacului si pancreasului manifest diminuate.
Scaunul instabil. Sistemul nervos se caracterizează prin labilitate excitaţie
apoi anxietate. Plins fara motiv urmat de apatie adinamie.
• Copii stagnează in deyvoltarea motorie uneori pierde deprinderile motorii
căpătate.
• Apar manifestarile metabolismului infometat tendinţă spre hipotermie si si
insuficienţa circulatorie. Se supraincalyesc si usor răcesc.
• Zgomotele cordului sunt asurzite , ficat marit evident, imunodeficit.
• Hiponatremie diminuarea fosfolipidelor serice , hipoglicemie ,
hipoproteinemie, hipokliemie, hipovitaminoza.
• Malnutritie gr.III – este cea mai severa formă ce
survine intre 3 – 12 luni.
• Îin aceasta stare se deosebesc 2 forme de
malnutritie:
A. Proteincalorica
B. Proteica
 Malnutriţia protein calorica (marasmul)

• Deficit de masa corporala mai mare de 30-40%,indice ponderal

mai mic de 0,60, nutriţionalsub 0,70.
• Stagnare in crestere mai mul te 3 cm. Piele palidă cemuşie pe
coapse şi fese. Escare sacrococcigiene, eritem fesier.
• Faţă triunghiulara, maxilare proeminente, barbie ascuţita, riduri
frontale, obraji smochiniţi, dispare bula Bischat.
• Atrofie ,hipotonie musculara.
• Respiratie superficiala aritmica cu expir prelungit,periodic
apnee, apar pneumonii cu evolutie atipica.
• Zgomote cardiace asurzite, tendinta spre bradicardie 60-80
batai/min. TA redusa, extremitati reci.
• Apetitul redus pina la anorexie si toleranta digestiva scazuta.
• Pot exista regurgitari si vome.
• Abdomen balonat din cauza meteorismului, atonie intestinala si
a peretelui abdominal.
• Pot exista dereglari de defecatcie ca constipatii insa mai
frecvent se intilnesc diarei de foame.
• Copii cu malnutritie de grad III sunt apatici, adinamici, treptat
se izoleaza de la mediul ambiant porgresind pina la
 Malnutritie proteica
• Dacă pentru malnutriţia proteică calorică este caracteristică o formă gravă de
distrofie cu afectarea globală a tuturor sistemelor şi organelor, carenţa
selectivă de proteine (Kwashiorkor = copil roşu) este consecinţa unui
dezechilibru al balanţei azotate prin aport proteic insuficient şi mai rar prin
pierdere.
• Afecţiunea se dezvoltă după o înţărcare tardivă şi trecerea la masa
"adultului" fără a se asigura raţia de proteine necesară vârstei. Semnele
clinice tipice apar la 2-8 luni după înţărcare.
• Lipsa proteinelor pe măsură ce efectele carenţei progresează, se observă o
stagnare a curbei ponderale şi edeme generalizate care un timp oarecare pot
masca slăbirea copilului. Starea generală este alterată; bolnavul este
indispus, apatic, privirea ochilor ştearsă, suferindă.
• Pielea, turgorul sunt flasce. Tegumentele sunt uscate, scuamoase, se
marchează o pigmentaţie în regiunile iritate şi nu în cele expuse la soare sau
o roşeaţă generalizată. Părul este rar, subţire, de culoare roşie- cenuşie la cei
cu părul negru - depigmentat
 •Infecfii frccverite: diaree,dermatîte, infestări
parazitare,hepatomegalie(infiltraţie grasă şi fibroză
hepatică). Deficitul proteic şi carenţa de vitamine
reţine creşterea staturală In serul sanguin scăderea
proteinelor, în hemogramă anemie.
 Diagnosticul pozitiv
•Diagnosticul pozitiv de tulburări cronice nutriţionale se bazează pe criteriile
antropometrice, clinice şi paraclinice
•Din criteriile antropometrice se folosesc greutatea (masa) corporală şi talia.
•Abaterea de la normal a greutăţii se calculează prin indicele ponderal ( recunoscut în
toată lumea) - raportul intre greutatea sugarului sau copilului (reală) şi greutatea
medie considerată normală la vârsta respectivă.
•Calcularea indicelui nutriţional - raportul între greutatea reală şi greutatea
corespunzătoare taliei şi nu vârstei.
•Corelarea indicelor ponderal şi nutriţional în aprecierea gradelor de distrofie:

•Gr I I P = 0,90-0,76; I.N. = 0,90-0,81;

•Gr.II I P = 0,76-0,61; I.N. = 0,80-0,71;
•Gr III I.P « sub 0,60; LN. = sub 0,70;
•Perimetru cranian (până la 3 ani) corelează cu limitarea sau oprirea creşterii
în lungime. Raportul perimetrului cranian / perimetrul toracic în mod normal este
supraunitar până la vârsta de 6-9 luni şi subunitar de la 9-12 luni.
 •Criteriile clinice includ datele istoricului anamnestic (medical şi medico-
socio-economic) şi semnele clinice
•In anamneză este necesar de a stabili antecedentele prenatale şi
obstetricale: modul în carc a decurs sarcina, alimentaţia mamei înainte şi în
cursul sarcinii, greutatea !a naştere, eventuala suferinţă Ia naştere, aplicarea nou-
născutului Ia sân, felul alimentaţiei până Ia distrofic, cauzele renunţării la
alimentaţia naturală, preparatele de lapte folosite, cronologia introducerii şi
acceptării alimentelor de către suuai etc.O atenţie mare se va acorda
antecedentelor infectioase la mamă şi copil (îndeosebi infecţiile soldate cu
malnutriţie. Diaree cronică). Anamneza psihosocială şi socioeconomică va dezvălui
date referitoare la relaţiile dintre părinţi, părinţi şi copil, preocuparea lor, condiţiile de
mediu, nivelul de trai al familiei I etc.
•Examenul clinic obiectiv evidenţiază semnele de slăbire, starea ţesutului adipos
şi muscular, "comportamentul" curbei ponderale, aspectul tegumentelor, ţesutul adipos
subcutanat, troficitatea şi tonusul muscular, modificările clinice ale altor sisteme şi
organe.Modificările metabolice adaptative: hipotermia, bradicardia, scăderea
toleranţei digestive, reacţia paradoxală la foame, scăderea rezistenţei la infecţii
(afectarea severă a sistemului imun), întârzierea în dezvoltarea neuropsihică etc.
•Dintre criteriile paraclinice au însemnătate determinarea proteinelor serice,
albuminelor sub 3g/100ml, hipoglicemia, hiponatriemia; Ph - scaunelor prin prezenţa
acizilor organici. După necesitate: testul la D-xiloză, determinarea statusului
imunologic, testul pentru hidrogenul exhalat; biopsia jejunală; analizele de rutină -
 Diagnostic diferential

• Se efectuiază în 2 direcţii: până la determinrea

gradului de hipotrofie şi după stabilirea cauzei
distrofiei, pentru a face un tratament adecvat
 Tratament
•Tratamentul constă în depistarea şi lichidarea cauzelor ce au
provocat distrofia; stabilirea regimului zilei (îngrijirea, masajul,
gimnastica), dietoterapia; vitaminoterapia, fermentoterapia, terapia de
stimulare, lichidarea focarelor de infecţii, terapia complicaţiilor şi
maladiilor asociate.
•In hipotrofia prenatală de gr I copiii născuţi la termen, cu starea
satisfăcătoare şi dinamică pozitivă în greutate vot fi sub supravegherea
mcdicului de circumscripţie Copiii cu hipotrofie congenitală de gr И, III
şi cei prematuri necesită tratament în secţii specializate,
•La nou născuţi cu hipotrofie, dacă suptul este eficient,

•alimentarea la sân este "adlibitum" mai frecventă, copii sug după

dorinţă In cazul în care reflexele suptului lipsesc, copii se alimentează
prin sondă cu lapte în raport cu greutatea
 •Pe un fond de tulburări metabolice ereditare, alimentarea copiilor cu
hipotrofie se efectuează ţinându-se cont de etiologie
•Dietoterapia se efectuează în 3 etape:
•Etapa I de tatonare a toleranţei digestive (repaos şi alimentaţia minimă).
•Etapa а П-а de îmbogăţire a raţionului zilnic prin aport caloric crescut .
•Etapa а Ш-а de revenire la un regim alimentar obişnuit.
•Tratamentul dietetic se efectuează diferenţial conform gradului de
hipotrofie.
•înainte de a începe dietoterapia se calculează volumul alimentar pentru
24 de ore - 170,0-200,0 ml pentru fiecare kg/greutate a mesai corporale reale
sau 1/5 din masa reală, dar nu mai mult de 1 litru în 24 de ore. La etapa de
tatonare a toleranţei digestive în funcţie de gravitatea hipotrofiei se distribuie
2/3-1/2-1/3 din 1/5 masă reală a corpului.
•Volumul de alimentaţie este legat strâns cu gravitatea hipotrofiei.
•In hipotrofie de gr. I volumul hrănii pentru 24 de ore constituie 2/3 din
1/5 a masei reale. La hipotrofia de gr.II de la 1/3 până Ia 1/2 în funcţie de
toleranţa faţă de alimentaţie şi la hipotrofia de gr.III nu mai mult de 1/3 din 1/5
a greutăţii reale In zilele următoare în caz de apetit bun şi indicii de toleranţa
satisfăcători volumul nutritiv se măreşte cotidian de la 1/3 pană Ia 1/2 sau 2/3.
Lipsa poftei de mâncare şi toleranţă nesatisfâcâtoare în 2-3 zile indică
acceptarea volumului premergător Dacă indicii de toleranţă sunt buni în timp
de 3-5 zile se majorează volumul până Ia 2/3 din 1/5 (din masa reală).
 •Prognosticul în formele uşoare şi medii este satisfăcător, în formele grave de
hipotrofii este rezervat.
•Cea mai bună metodă de "tratament" este profilaxia
•Profilaxia
1. Supravegherea medicală activă a copilului în primele luni de viaţă pentru depist
şi înlăturarea erorilorlor în alimentaţie.
2. Menţinerea alimentaţiei naturale.
3. Alimentaţia corectă mixtă sau artificială cu amestecuri de lapte adaptate - umanizate
sau parţial adaptate,
4. Diversificarea corectă a alimentaţiei pentru acoperirea necesităţilor nutritive ale
copiilor, mai ales până Ia 4-6 luni
5. Educaţia părinţilor în ccca ce priveşte nutriţia corectă în perioada pre- şi postnatală.
6. Depistarea precoce şi tratamentul corect al infecţiîi0r enterale şi paraenterale.
7. Iluminarea sanitară în profilaxia hipotrofiilor la radiou televiziune, în presă.
•Dis pensa riza rea
1. întocmirea planului de recuperare a copiilor depistaţi cu hipotrofie.
2. Internarea copiilor în staţionar, la care s-a depistat hipotrofia de gr. П-Ш.
3. Executarea recomandaţilor de tratament la domiciliu după externarea
din spital.
4. Controlul ponderal la copiii din grupa de risc
5. Patronaj în fiecare lună la domiciliu.
6. Lucrul educativ şi de iluminare sanitară la domiciliu.