ETAPELE CERCETRII SOCIOLOGICE

1. Stabilirea problemelor sociale

2. Analiza dimensional a conceptelor
3. Analiza ipotezelor tiinifice
4. Determinarea populaiei supuse
investigaiei sociologice
5. Stabilirea metodelor de cercetare i
elaborarea instrumentelor pentru recoltarea
informaiilor
6. Ancheta pilot i cercetarea de teren propriuzis
7. Prelucrarea informaiilor
8. Analiza datelor i explicarea proceselor i
fenomenelor studiate
9. Redactarea raportului de cercetare
Organizarea unei cercetri sociologice presupune parcurgerea urmtoarelor
etape:
etapa pregtitoare:
stabilirea scopului i obiectivelor cercetrii;
formularea ipotezelor;
traducerea conceptelor n variabile i indicatori;
stabilirea instrumentelor de investigaie;
verificarea prealabil a tehnicilor de culegere a datelor
empirice;
definitivarea proiectului de cercetare;
etapa recoltrii datelor:

presupune contactul direct cu faptele, fenomenele sociale.

Este faza cercetrii empirice, concrete;
etapa de analiz i interpretare a datelor
Prin analiza calitativ i prin cea statistico-matematic, prin corelaii i
interpretri, se elaboreaz Raportul final de cercetare.
1. Etapa pregtitoare
n aceast etap proiectanii cercetrii trebuie s ia o serie de msuri i
decizii de planificare, de organizare i chiar de ordin administrativ, astfel ca
s se poat elabora un Proiect de cercetare pe baza cruia se va desfura
cea de-a doua etap.
Proiectul de cercetare ncepe cu o expunere preliminar a temei de
cercetare i a obiectivelor sale nsoit de o prezentare-studiu al lucrrilor
anterioare att empirice, ct i teoretice.
n fazele urmtoare se vor efectua unele operaii indispensabile oricrei
cercetri:
a) formularea ipotezelor;
b) elaborarea modelului conceptual;
c) traducerea conceptelor n indicatori;
d) stabilirea instrumentelor de lucru;
e) verificarea prealabil a uneltelor muncii de cercetare;
f) instruirea observatorilor, a operatorilor de interviu etc.;
g) definitivarea proiectului de cercetare, care va deveni planul de
lucru dup care se va desfura ntreaga cercetare n etapele urmtoare,
ncepnd cu etapa de culegere a datelor.
a) Formularea ipotezelor
Ipoteza tiinific este o propoziie admis cu titlu provizoriu, care trebuie
s fie verificat (confirmat sau infirmat) de ctre fapte.
Pe lng ipoteza tiinific, cercetarea implic aa-numita ipotez de
lucru. Prin ipotez de lucru se nelege o previziune asupra rezultatelor
respectivei cercetri empirice. Ipotezele trebuie s fie cercetate, bine

definite urmnd ca faptele s le testeze empiric, s le valideze sau

invalideze.
Ipoteza ca o consecin prevzut mbrac de obicei forma: majoritatea
celor observai sau interogai vor reaciona aa ...ori aa.
48

Exemple: n cazul studierii migraiei forei de munc, ipotezele posibile

sunt de tipul:
direcia migraiei este determinat de intensitatea procesului de
industrializare asupra satului (zonei rurale);
n localitile rurale n care se asigur condiii asemntoare
oraului, migraia tinde s scad;
gradul de integrare al tinerilor n munc crete n funcie de
modalitile realizrii raportului dintre orientarea i selecia profesional.
b) Elaborarea modelului conceptual.
Modelul conceptual este cel care determin la ce chestiuni trebuie s se
rspund prin cercetare i cum vor fi utilizate procedurile empirice ca
unelte n gsirea rspunsurilor la aceste chestiuni.
Exemplu. n diagrama de mai jos avem modelul unui grup mic. Sociologul
completeaz detaliat un astfel de model, descriind proprietile de tipul:
cum interacioneaz membrii;
cum se adapteaz fiecare individ la ceilali membri;
cum se adapteaz sistemul la mediul din afara cadrului grupului
nsui.

ETAPELE CERCETARII SOCIOLOGICE

Sch ema l ogic a de real i za re a un ui pl an de cerce tar e sociol . incl ud e urm.
etap e obl ig ator ii :
1. def in ir ea si del imit ar ea probl e mei cerce ta te in incu rs iu ne a teore ti ca pt .
stab il i re a probl eme i cerce ta te vo m pl eca de l a gene ral spre parti cul ar. In
princ ip iu ne al ege m ma i mul te su bi ec te ur ma nd ca apoi in fct. de parc urg ere a
ma te ri al ul u i bibl i ogr af ic , sa ne oprim l a o te ma part ic ul ar a
2. for mu l a re a obie ct iv el or st ud iul ui
3. for mu l a re a scopu ril or cerc et ar ii scop uri l e au ca rol ghi dar ea
cerce ta tor ul u i in real i za re a in ve st ig at ie i teore ti ce si pract ic e pe care si- o
propu ne
4. sta bil ire a l otul u i de sub ie ct i se real . pri n ran domi zar e ; din popul a ti a
total a tin ta se al ege un esa nt io n repre ze nt at i v care va f i su pu s test ar ii .

Ran do mi za re a sau al eg ere a esa nt io nu l u i se real . pri n mai mu l t e proced ee :

al eat or, strat if ic at a, pri n pas sta ti st ic , mul ti st ad ia l a
5. te hn ic il e si met od el e de cerce tar e sun t stabi l i te in raport de te ma ,
ipot eze si es an ti on . Con di ti a de ba za in util izar ea unu i in str . de cerce tar e est e
val i dar ea in str u me n te l o r cu care l ucram
6. recol t are a datel or opera ti un ea pri n care se adun a datel e din tere n ;
acea st a etap a real izan du - se pe ba za pl an ul u i de cerc et ar e si pe baza tehn ic il or
de cerc et are sta bil it e
Met od e de recol t are a dat el or : met od a scris a (ex. : aut oa dmi ni st ra re de
che st io nar ), me to da oral a (int er vi ur i de ter en , focu s grup, tel ef on ).
7. pre ze nt ar ea datel or si comen ta re a l or intr - un raport de cerce tar e,
al ega nd u- se doar cel e repre ze nt at i ve pt. cerce tar ea noa st ra
Mod al i ta ti in care prezen ta m date : grafi ca , tab el ar a.
8. int er pre tar ea dat el or se real izea za in scopul anal izei inf ormat i il or
empi ri ce in rapor t cu cadrul teore ti c si cu ipo te ze l e cerce ta ri i. In ace as ta
etap a se prec izea za si fapt ul daca cerce tar ea es te val i da sau ne val id a d.p .d .v .
al ipo te ze i for mu l a te .
9. concl uzii l e sin te ti ze a za pri nci pal el e id ei ce s -au cont ura t pe parcur su l
cerce tar ii . Se formul ea za in rapor t cu ipote ze l e cerc et ari i si tre. sa
ind epl in ea sc a urm. carac te ri st ic i : sa fi e conci se , cl are si expr imat e in raport
cu te ma si scopul cerce ta ri i.
1 0. eval uar ea ut il i ta ti i in ve st ig at ie i evi de nt ia za mo dal it at ea val or if ic ar ii
concl u zi il or cerc et ari i prin publ ica re a articol el or in revi st e, el abo rar ea unor
comun ic ar i st ii nt if ic e, scri er ea unor cart i.

1) stabilirea temei; 2) fixarea obiectivelor; 3) documentarea

preliminar; 4) delimitarea universului cercetrii; 5) dezvoltarea
cadrului teoretic al cercetrii (teoria problemei); 6) definirea unitilor
de analiz i de nregistrare; 7) elaborarea ipotezelor; 8) stabilirea
tipului de cercetare; 9) selectarea surselor de informare; 10)
specificarea unitilor (populaiei) studiate ; 11) construcia variabilelor
(descrierea calitativ); 12) cuantificarea (descrierea cantitativ),
pregtirea msurrii; 13) alegerea metodelor de cercetare; 14)
stabilirea tehnicilor de lucru; 15) identificarea procedeelor de lucru; 16)
elaborarea instrumentelor de culegere a datelor; 17) cercetarea pilot;
18) definitivarea instrumentelor; 19) multiplicarea instrumentelor; 20)
organizarea echipei de cercetare; 21) selecia i instruirea
colaboratorilor ; 22) organizarea culegerii datelor ; 23) identificarea
unitilor (persoanelor) studiate ; 24) aplicarea instrumentelor de
cercetare (msurarea propriu-zis); 25) controlul culegerii datelor; 26)
verificarea informaiilor rezultate ; 27) macheta de prelucrare a datelor;
28) modaliti de prelucrare ; 29) codificarea; 30) trecerea datelor pe
suporturi de stocare; 31) elaborarea catalogului variabilelor ; 32)
prelucrarea datelor; 33) analiza datelor (verificarea ipotezelor); 34)

interpretarea rezultatelor (teoretizarea); 35) formularea propunerilor de

soluionare a problemelor sociale vizate n cercetare; 36) redactarea
raportului; 37) discutarea
raportului; 38) definitivarea raportului; 39) diseminarea rezultatelor ;
40) arhivarea datelor; 41) discutarea soluiilor la problemele sociale ce
au alctuit tema i obiectivele cercetrii; 42) implementarea soluiilor ;
43) evaluarea efectelor implementrii soluiilor.
7. Prelucrarea informaiilor 32
8. Anaiiza datelor i explicarea proceselor i fenomenelor studiate 35
9. Redactarea raportului de cercetare

Organizatii de tineret site-uri:

Psd- http://www.tsd.ro/
Nicolae
Functia:
Judet/Sector:
Oras: Bucuresti Romnia

Presedinte

BANICIOIU
TSD
Bucuresti

Organizatia de tineret a PSD; Tineretul Social Democrat Articolul 85

(1) Pentru stimularea participarii tineretului la viata politica, n cadrul Partidului Social
Democrat se constituie si functioneaza Organizatia de tineret a PSD, denumita prescurtat
TSD
Tineretul Social Democrat, careia i revine principala responsabilitate a activitatii politice
a partidului n domeniul tineretului.
(2) Din organizatia de tineret TSD, pot face parte tineri cu vrsta cuprinsa ntre 18 - 35 de
ani, care au calitatea de membru al PSD, precum si tineri care au mplinit vrsta de 16 ani.
Articolul 86 Organizacia de tineret a PSD urmareste, cu prioritate, urmatoarele obiective:
(1)realizarea de analize privind starea tineretului romn; (2)elaborarea ofertelor politice
ale partidului, adresate tinerilor, care vor fi incluse n programul electoral si programul de
guvernare;
(3)inicierea unor programe sociale, economice, politice, educative, culturale, distractive,
sportive si turistice, corespunzatoare intereselor si aspiratiilor tinerilor; (4)organizarea de
actiuni de pregatire si perfectionare ale tinerilor membri ai PSD, n vederea promovarii
acestora n structurile de decizie ale partidului si a asumarii unor responsabilitati si
demnitati publice de catre acestia.
Articolul 87 (1) n cadrul organizatiei PSD; comunale, orasenesti, municipale, sectoarelor
municipiului Bucuresti, judetene si a municipiului Bucuresti, se constituie organizatii de
tineret. (2) n cadrul Organizatiei de tineret a PSD se constituie Liga Studentilor, Liga
Elevilor si alte cluburi si ligi pe probleme specifice tineretului. (3) ComitetulTineretul
Social Democrat Executiv National precum si Comitetele Executive ale consiliilor
judecene si al municipiului Bucuresti coordoneaza activitatea organizatiilor de tineret
respective, pe plan national si pe plan judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.
(4) Organizacia de tineret a PSD si desfasoara activitatea pe baza unui regulament
propriu, aprobat de Comitetul Executiv Nacional. (5) Organizatia de tineret a PSD se
poate afilia la organizatiile internationale ale tineretului social democrat si poate colabora
cu acestea pe baza aprobarilor Comitetului Executiv National. (6) Presedintele TSD este

membru al Comitetului Executiv National si participa, la Sedintele Biroului Permanent

Nacional.1
Pdl - http://www.pd3tineret.ro/
Ce ne propunem?

-promovarea
OTDMB
prin
actiuni
de
impact
pe
diverse
teme
-infiintarea
unui
Club
al
Tinerilor
Democrati
-lansarea de dezbateri cu organizatiile nonguvernamentale si personalitati publice din
Bucuresti in vederea lansarii unor solutii certe la problemele tinerilor
-diversificarea programului antidrog la nivel de Bucuresti prin actiuni diverse.
Dezvoltarea programelor centrului de consiliere si infoline antidrog, realizate in
colaborare
cu
Asiciatia
Romana
Antidrog
-continuarea programului Lupta impotriva tuberculozei, lansat in colaborare cu
Fundatia Segal si Sf. Elena ( http://www.otdbucuresti.ro/despreNoi.html )

Pnl - http://www.tnl.ro/index.php?menu=data/despre_noi&page=data/scurt_istoric
Regulament de Organizare si Functionare
1. Dispozitii generale
Art. 1 "Tineretul National Liberal" - TNL este structura politica de tineret constituita in
cadrul Partidului National Liberal in conformitate cu art. 30 din Statutul PNL.
Art. 2 Scopul Tineretului National Liberal consta in promovarea ideilor liberale, a
programului, activitatii si preocuparilor PNL in randul tineretului din Romania, de a
propune si sustine tineri in structurile PNL, in administratia publica centrala si locala, pe
baza competentei si a liberei competitii.
Art. 3 In vederea atingerii acestui scop se vor utiliza urmatoarele mijloace:
a) actiuni de educare a propriilor membri si a altor tineri in domeniul vietii democratice,
economiei de piata libere, liberalismului;
b) participare la actiuni specifice - liberale sau de tineret - si organizarea de asemenea
actiuni;
c) mentinerea si dezvoltarea relatiilor cu organizatii similare din tara si strainatate;
d) atragerea in viata politica a tinerilor deschisi catre ideile liberale;
e) toate mijloacele statutare de actiune in cadrul partidului.
Art. 4 Pot fi membri ai TNL, membrii PNL pana la implinirea varstei de 35 de ani care
doresc sa activeze in cadrul TNL.
Art. 5 (1) Sediul TNL se afla la Sediul Central al PNL. (2) Sediile structurilor locale sunt
la sediile filialelor corespunzatoare ale PNL. (3) Structurile de tineret isi pot organiza si
1

http://www.tsd.ro/index.php/2007032421/Statutul-PSD/Page-16.html

alte spatii de desfasurare a activitatii cu aprobarea Biroului Politic Central al PNL,

respectiv a Birourilor Politice Teritoriale ale PNL.
2. Organizarea TNL
Art. 6 TNL este organizat si activeaza la nivel local, judetean si national, in coordonare
cu organizatia corespunzatoare a PNL. 2

Udmr
http://reformaudmr.miert.ro/index.php?
option=com_content&task=view&id=12&Itemid=6,
http://www.rmdsz.ro/script/mainframe.php?lang=ro
Prm - http://prm-tineret.ro/
Lia Olguta Vasilescu Presedinte O.T.R.M.
ACTIVITATI
- 8 August 2006. Participare la inaugurarea Expozitiei "Fascism si Comunism" din cadrul
Muzeului de Arta.
- 12 August 2006. Participare la conferinta de presa sustinuta in loc. Campina de dl.
deputat Lucian Bolcas.
- 16 August 2006. Participare numeroasa la intalnirea cu dl. presedinte al P.R.M., Dr.
Corneliu Vadim Tudor in or. Valenii de Munte. Totodata a fost depusa o frumoasa
coroana de flori la bustul marelui istoric Nicolae Iorga, din curtea casei sale memoriale.
- 27 August 2006. Participare la un meci de fotbal organizat intre echipele satesti ale
com. Varbilau. Premiile ptr. aceasta competitie sportiva au fost oferite de Partidul
Romania Mare.
- 28 August - 2 Septembrie 2006. Participarea delegatilor O.T.R.M. Prahova la excursia
organizata in Bulgaria de organizatia nationala de tineret.
- 16 Septembrie 2006. Participare la Zilele Com. Bucov. Vizita la muzeele ploiestene cu
prilejul Zilei Europene a Patrimoniului.
- 23 Septembrie 2006. S-a organizat o competitie de sah. Castigatorilor li s-au acordat
premii din partea conducerii O.T.R.M. Prahova.
- 7 Octombrie 2006. Participare la Targul Toamnei din com. Tomsani.
- 13 - 15 Octombrie 2006. S-a organizat o excursie in mun. Focsani. S-au vizitat :
Muzeul de Stiintele Naturii, Catedrala romano-catolica Sf. Anton, Bisericile ortodoxe din
localitate, Bustul lui Nicolae Balcescu, Piata Unirii, Mausoleul Marasesti, Muzeul de
Etnografie.
- 25 Octombrie 2006. Participare numeroasa la Ziua Armatei Romane. Depunere coroana
la Monumentul Vanatorilor din Mun. Ploiesti.
- 27 Octombrie 2006. Vizita la Exp. Temporara Arheologica "Targsorul Nou" din cadrul
Muzeului de Arheologie si Istorie din Ploiesti.3

http://www.tnl.ro/index.php?menu=data/documente&page=data/regulament

http://prm-tineret.ro/

SOCIO-ECONOMIC,
Young people put their trust in the EU

RESEARCH

Politics might not be every young Europeans cup of tea, but many
adolescents taking part in the EUYOUPART research do believe in
democracy, voting, NGOs and even the European Institutions. The
results of the investigation by Austrian researchers into what
Europes youth think about politics and democracy were presented at
a symposium in Brussels over the summer.
Austrian researchers delivered the findings of their two-year study into young
peoples perception of politics and European democracy. EU representatives at the
July symposium, called Why participate? Youth, Politics and the Future of European
Democracy, showed great interest in the diverse and sometimes polarised views held
by young people in the eight EU countries where face-to-face interviews took place.
Ensuring that the data collected could be compared and analysed was a major
challenge faced by the Institute for Social Research and Analysis (SORA) which
carried out the study with the help of EU Fifth Research Framework Programme
(FP5) funding. This meant taking into account different political cultures and levels of
participation, different research traditions across the eight countries surveyed, as well
as
difficulties
translating
culturally
specific
terms.
Delegates at the symposium heard that, between 2003 and 2005, a total of 8 030
Europeans aged 15 to 25 were interviewed. Of these, 53% were still in school, 34%
had already joined the workforce and the rest were unemployed or made no mention
of their status. In addition to presenting the EUYOUPART (Political Participation of
Young People in Europe Development of Indicators for Comparative Research in
the European Union) findings and methodology, the event also sought to stimulate
debate on how to motivate youth participation in European democracy.
The majority of youth shows little interest in politics, according to the study.
Germany is at the top of the table of those expressing an interest with 51%, followed
by Italy (43%) and Austria (42%). Propping up the table is the UK with 30%, Estonia
(29%) and Slovakia (28%). Overall, however, the level of interest rose with age. Most
of those questioned in the eight countries (Austria, Estonia, Finland, France,
Germany, Italy, Slovakia and the UK) believe that voting is the most effective form of
political participation, and a high percentage actually cast their vote.
Idealism
but
also
some
scepticism
Although European youth displays a fairly consistent lack of trust in political parties
across the countries investigated, many feel close to a certain party largely
influenced by their parents and sometimes friends. NGOs, such as Greenpeace and
Amnesty International, garner the most trust among young people who believe
working for these organisations to be more effective than working for political
parties.
The European Institutions (i.e. the European Parliament and Commission) enjoy

more trust than the national institutions in the respective countries, notes the study.
Politicians and parties at national level are least trusted, however national parliament
receives a trust bonus in all countries except Slovakia. Although their trust in parties
is generally very low, a majority of the interviewed youth says they feel close to a
certain party, especially in Italy (71%) and Finland (68%). Young Britons feel least
attached
(23%).
How young people view the future separates the countries. While a large majority of
young Estonians expect a better and brighter future than their parents generation,
Austrian and German youngsters were much more pessimistic. Slovakian and British
youths are somewhat more optimistic, as are the French who are positive about their
job
prospects.
But young Europeans are polarised by politics. Idealism is pervasive throughout the
countries nearly 70% think politics can solve international and/or social problems,
and over 40% think it can create a better world. But scepticism creeps in as well, with
sentiments such as empty promises (46% agreed with this), corruption (35%), and
old mens game
(30%)
striking a chord with
the youth.
As a social and political form of expressing their opinion, political protest (i.e.
demonstrations and strikes) are rather important for [young Europeans]. New social
movements and new political organisations are well considered and are more
attractive than the traditional ones, the study points out.
http://ec.europa.eu/research/headlines/news/article_05_09_14_en.html

!!!! http://www.sora.at/en/start.asp?b=249 (cercetare 2003-2005 pe tineri si

politica realizata de SORA).. exact ce fuck io!!!:)
Titlu - Political Participation of Young People in Europe - Development of
Indicators for Comparative Research in the European Union