Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metode So2
Metode So2
Epurare prin
metoda
umed
Procedeu
Tehnic (metod)
Produse secundare
Var / calcar
CaO/CaCO3
Nmol de epurare
sau gips
Sod de rufe
Ap rezidual sau
NaOH
Soluie
Alcalin
(CaSO4)
Amoniac Walther
ngrmnt pe
baz de sulfat de
amoniu
Oxid de
magneziu
sulfat de amoniu
Citrat
Sulf elementar
Sulf elementar
Pulverizare i
pulverizare
uscare
Procedeu
Absorbie pe
uscat
crbune activ
crbune activ.
Deeuri uscate
Sulf elementar
Desulfurarea umed
Procesele de absorbie umed pot utiliza diveri absorbani, alcalini,
alcalinopamntosi sau ali absorbani. Solubilitatea n ap a absorbanilor alcalini
este mult mai mare dect a celor alcalino-pamntosi. n grupul de procese utiliznd
ali absorbani, lichidul de splare este, n principal, o soluie acid. Factorul
comun pentru toate aceste procese este utilizarea instalaiilor n care se realizeaz
contactul ntre gaz i lichid. Aceste instalaii creeaz o suprafa mare de contact,
realiznd transferul de mas al SO2 ctre faz lichid. n cele ce urmeaz este
prezentat procesul de desulfurare cu oxid de calciu.
Dezvoltarea procedeelor de desulfurare umed a gazelor de ardere de la
centralele electrice, pe baz de CaO, a nceput n SUA, n cadrul preocuprilor
pentru eliminarea simultan a particulelor i a dioxidului de sulf printr-o metod
umed. Astfel, scruberele Venturi de desprfuire umed au nceput s fie utilizate
i la desulfurarea gazelor de ardere. Aceasta a condus, n multe cazuri, la reacii
ntre particulele de cenu i oxidul de calciu sau calcarul utilizat, avnd drept
consecina nfundarea scruberelor, a conductelor i a pompelor. De aceea,
electrofiltrul era situat naintea scruberului de tip Venturi. Numai n acest mod se
obine un gips pur, care poate fi revalorificat.
Scruberele Venturi nu au fost, n general acceptate, deoarece realizau
pierderi mari de presiune, respectiv consum ridicat de energie. ntre timp, au fost
dezvoltate alte tipuri de scrubare, precum turnuri de splare cu tub Venturi integrat
sau alte componente. Turnurile alctuite din componente simple, pentru
minimizarea pierderilor, s-au dovedit a fi soluia cea mai bun (figura 6).
Astfel, se creeaz un spaiu de amestec omogen gaz /lichid, n care are loc
transferul de mas de la gazele de ardere la lichidul de splare.
n partea superioar a scruberului (zona de gaze de ardere curate), gazele de
ardere trec printr-un separator de picturi, n care se rein picturile fine de lichid
pe care le-au antrenat. Pentru curare, separatorul de picturi este splat cu ap de
sus n jos, ntr-o anumit succesiune a sectoarelor acestuia, cu ajutorul unor
pulverizatoare.
Figura 7 prezint schema unei instalaii moderne de desulfurare a gazelor de
ardere, cu oxidare integrat, folosind calcar drept absorbant. Astfel de instalaii
sunt n funciune n centralele noi din Germania. Gazele care trebuie curate sunt
rcite n schimbtorul regenerativ de cldur gaze-gaze i trec prin turnul de
splare, n contracurent fa de absorbant. Pentru a se evit suprasaturarea cu
vapori de ap, gazele curate sunt renclzite n schimbtorul de cldur pn la
aproximativ 90 0C. Eficiena scruberului este de circa 9298 % astfel nct se
poate respecta, fr vreo dificultate, nu numai norma de 400 mg SO2/m3 dar i alte
cerine, mai restrictive, privind emisiile de SO2. Lichidul de splare are o evoluie
ciclic. Calcarul mcinat fin este preluat din siloz i preparat cu ap (ap
rezidual), rezultnd o suspensie care alimenteaz continuu zona inferioar a
scruberului. Pe de alt parte, suspensia de gips este evacuat din scruber. Separarea
cristalelor mai mari de gips, micorarea lor ulterioar i procesarea acestora, se
face ntr-un hidrociclon. Particulele fine de ghips, care nu pot fi deshidratate att de
bine, sunt trimise napoi n ciclul absorbantului, sub form de cristale de smn.
Apa rezidual, evacuat din ciclu trebuie tratat datorit coninutului su
ridicat de ioni i de metale. Unul dintre parametrii cei mai critici, care determin
cantitatea de ap uzat, este coninutul de cloride din gazul de evacuare i ap de
proces, deoarece concentraia de cloride afecteaz nivelul de coroziune i calitatea
gipsului. Odat ce caracteristicile apei uzate sunt bine determinate, poate fi
proiectat un sistem de tratare a apei uzate. n general, este suficient un tratament
fizico-chimic standard pentru a satisface cerinele de proteciei a mediului.
n=5
Bilant in punctul 1
Debitul de alimentare:
Procentul de Sulf:
Procentul de cenusa:
Excesul de aer:
Procentul de carbune:
(
Debitul de Sulf:
( )
Debitul de cenusa:
( )
Debitul de carbon:
( )
12 kg C . . . . . . . . 32 kg O2 . . . . . . . . . 44 kg CO2
GC . . . . . . . . . . . x . . . . . . . . . . . . . . . y
( )
32 kg C . . . . . . . . 32 kg O2 . . . . . . . . . 64 kg SO2
GS . . . . . . . . . . . . . . . x . . . . . . . . . . . . . . . y
( )
Bilant in punctul 2
Debitul aerului de combustie:
Compozitie aer:
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
Bilant in punctul 3
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
)
( )
(
( )
( )
( )
Bilant in punctul 7
( )
( )
Bilant in punctul 4
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
Bilant in punctul 5
( )
( )
Bilant in punctul 6
( )
.........u.............w...........z
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
Fractii molare
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
..................
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
Bilant in punctul 18
Debitul de var hidratat introdus in prepararea laptelui de var.Consideram ca
varul hidratat contine:
a)
Umiditate - 5%
b)
Impuritati solide insolubile - 5%
c)
(
Ca(OH)2 - 90%
(
)
(
Bilant in punctul 8
Consideram ca in punctul 8 suspensia contine: 2% solid si 98% apa:
(
.........u.............w...........z
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
Bilant in punctul 9
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
Bilant in punctul 12
(
( )
( )
(
Bilant in punctul 13
Bilant in punctul 14
Se calculeaza namolul de la filtrare
(
Bilant in punctul 15
Se calculeaza limpedele de la decantare:
(
Bilant in punctul 16
(
Bilant in punctul 17
Se calculeaza adaosul de apa
Debit apa care intra este:
(
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
Bilant in punctul 20
Se calculeaza laptele de var 20%
(
)
(
(
)
(
(
)
(
)
(
Bilant in punctul 19
(
Bilant in punctul 21
(
Bilant in punctul 11
(
Bilant in punctul 10
(
( )
Predimensionarea absorberului
1.
dimensiuni:LDd=505050 mm
suprafaa specifica: ag=95 m2/m3
fracia de goluri: g=0,79 m3/m3
densitatea aparenta: a=500 Kg/m3
Viteza de inecare este:
(
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
La intrarea in absorber
La iesirea din absorber
( )
( )
)
(
]
)
lg vi 1,03
vi 10,73 m / s
Coeficientul de difuzie
unde
T- temperatura ,[K]
p- presiunea, p = 1 atm
VA, VB-volume molare la punctul normal de fierbere,[cm3/mol]
Consideram ca A este amestecul gazos din punctul de bilant (6) , iar B= SO2.
VSO2 44,8 cm 3 / mol
VAr 29,8 cm 3 / mol
VN2 31,2 cm 3 / mol
VH 2O 18,9 cm 3 / mol
VCO2 34,4 cm 3 / mol
VO2 25,6 cm 3 / mol
M A M ( 6) 29,73448
M B M SO2 64
cm 3 / mol
kg
Kg
DSO2 g 1,4466 10 5 , [ m 2 / s]
Re
G dg
GT( 6)
G
,
Areal 3600
Kg / m 2 s
unde c=0,69
y y y y
y y
ln
y y
y2 0
Dy, m
y1 y2
ln
y1
y2
( 4)
y1 y SO
2
(6)
y 2 y SO
0,00007
2
G ( 4)
DM( 4,)i i
Mi
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
Volumul umpluturii
Inaltimea umpluturii
Hu se aproximeaza la 3,5 m