http://www.docfoc.

com/curs-6-gnoseologiateoria-cunoasterii

Gnoseologia (Teoria cunosaterii)

Teoria cunoaterii este o component necesar oricarei construcii filosofice . n cadrul
filosofiei , ea reprezint dezvoltarea unui raspuns la ntrebarea pus de oameni din vechi
timpuri dac gndirea lor e n stare s cunoasc lumea real . Ea explic ce este i cum se
realizeaz cunoaterea lumii de ctre om , posibilitatea cunoaterii , legile , nivelele ,
formele i valoarea acesteia .
Problematica teoriei cunoaterii
n abordarea teoretic a problemelor cunoaterii trebuie s facem distincia intre
porcesul cunoaterii i teoria cunoaterii .
Procesul cunoaterii e acel proces obiectiv , spontan ce se desfoar ca urmare a
nzestrrii naturale a omului cu capacitai cognitive , omul nefiind contient de el , ci numai
de rezultatele lui . De aceea , n primele filosofii problematica gnoseologic lipsete ,
reflexia filosofic fiind centrat pe probleme de cosmologie , ontologie , i chiar politic i
etic . Aceast situaie e remarcat de Petre Negulescu , care , ocupndu-se de geneza
problematicii gnoseologice , arat c la nceputurile ei , filosofiei i era caracteristic o
ncredere spontan n capacitatea raiunii de a cunoate lumea i a dezvalui adevrul .
Filosoful romn observ , pe bun dreptate c pentru oamenii primitivi nu exist nici
mcar cunoatere , ci numai lucruri cunoscute .
Procesul cunoaterii presupune :
Un obiect (ceea ce e de cunoscut)
Un subiect (cel ce cunoate , adic omul ca agent cunosctor)
O relaie congnitiv ntre obiect si subiect (activitatea de cunoatere prin care
se dobndesc cunotine)
Un produs , un rezultat (cunotinele)
Teoria filosofica a cunoaterii se constituie tocmai n funcie de aceste elemente
ale procesului cunoaterii , aprnd n cadrul ei o problematic ce are n centru relaia
gnoseologic dintre obiect i subiect , relaie neleas ca modalitate de raportare a omului
la lume , n care el , ca subiect cunoscator , reproduce lumea n planul gndirii sale .
Dar problematica cunoaterii nu se reduce numai la problemele ce privesc relaiile
cognitive obiect-subiect , ci cuprinde si probleme ce in de obiectul cunoaterii i de
subiectul cunosctor .
Problema obiectului cunoaterii
n legatur cu ea s-au conturat nc din antichitate doua linii:
Linia lui Democlid (materialist)
Linia lui Platon (idealist)

Problema subiectului cunoaterii

Din modul n care e conceput subiectul cunoaterii , mai precis posibilitatea lui de a
cunoate rezult o alt grupare a concepiilor filosofice si anume :
Optimismul gnoselogic
Agnosticismul
Termenul de optimism gnoseologic desemneaz ansamblul concepiior filosofice care
afirm posibilitatea omului n calitatea sa de subiect cunoscator de a cunote realitatea .
Termenul de agnosticism desemneaz ansamblul concepiilor filosofice care neaga in
principiu posibilitatea omului de a cunoate realitatea .
O variant a agnosticismului e scepticismul , care chiar dac in parte , admite
posibilitatea cunoaterii lumii , se ndoiete de valoarea cunotinelor dobndite .
Problema relaiilor cognitive obiect-subiect
n istoria filosofiei mai exist o alt imparire a conceptelor filosofice despre
cunoatere , in funcie de rolul pe care l au in cadrul relaiilor cognitive obiectul si subiectul
acesteia . Aceast mprire se refer al empirism i rationalism .
Empirismul pornete n argumentarea sa de la cteva supoziii :
Exist o cunoatere nemijlocit
Cunoaterea prin simuri e rezultatul simplei inregistrri a aciunii obiectului
asupra subiectului
Obiectul acioneaz iat subiectul nregistreaz
n procesul cunoaterii , numai obiectul este activ , subiectul fiind pasiv ,
receptiv , lipsit de spontaneitate
Empirismul , ca filosofie integral a cunoaterii , a avut o justificare istoric , care
const in faptul c el a fost legat de dezvoltarea tiinelor naturii .
Raionalismul se opune empirismului prin sublinierea rolului activ al subiectului n
procesul cunoaterii . Acest lucru se exprim prin calitatea creatoare a raiunii care produce
noiuni , concepte , independente de datele senzoriale .
Pentru rationaliti subiectul cunoscator e concretizat prin spontaneitate , printr-o
activitate creatoare productiv .
Leibnitz spunea mintea noastr e un izvor de cunotine independente de datele
senzoriale.
Raionalismul definete cunoaterea ca act de creaie , ca o construcie a
subiectului, obiectul fiind creat n procesul cunoaterii . Raionalismul ca doctrina
gnoseologica a fost un punct de plecare , si , totodat , o justificare a marilor construcii
speculative de sisteme n epoca modern.