Simbolismul ( din franuzescul symbolisme") este curentul literar constituit n Frana, la
sfritul secolului al XIX-lea, ca o reacie fa de poezia rece, impersonal a parnasianismului, precum i fa de retorismul romantic, exacerbat. Poeii simboliti se difereniau ntre ei prin procedeele formale utilizate. Mallarme cultiva un vers ermetic, enigmatic, urmrind efectele sonore, armoniile imitative. Rimbaud folosete culoarea vocalelor. Ghil vede n fiecare consoan un instrument iar literele n ansamblul lor formeaz orchestra. Maeterlick era misti i ntunecat, straniu n timp ce Rollinat - macabru, morbid. n linii mari estetica simbolist se distinge prin urmtoarele trsturi : 1) preferina pentru strile lirice nedefinite precum reveria, nostalgia, monotonia, urtul, spleenul, nevroza, angoasa, anxietatea, poezia fiind un instrument de cunoatere metafizic. 2) cultiv fora de sugestie a simbolului . n viziunea esteticii simboliste , inefabilul strilor sufleteti nu poate fi redat direct, printr - o comunicare discursiv, ci pe calea sugestiei. Ch. Baudelaire relev primul corespondena dintre eul poetic i lumea exterioar, asocierea unor senzaii diferite ntr - un anumit simbol constituind aa numita sinestezie. 3) muzicalitatea. O condiie esenial a poeziei simboliste o constituie armonia ei, rezultat att din virtuile incantatorii ale cuvntului ct i din muzica exterioar: folosirea refrenului, a laitmotivului, repetarea anumitor cuvinte sau a anumitor sunete. 4) Deschiderea fa de inovaiile prozodice: folosirea versului liber n concordan cu subtilele nuane ale sensibilitii poetice. Ca teme i motive poetice, simbolismul investigheaz zone noi. Apare o poezie a oraului dezolant, oraul provincial, cu crme sordide sau metropolele tentaculare cu paalate, temple, fntni, statui. Simbolistul este atras de mirajul deprtrilor, al inuturilor exotice. Erotica misterioas i bizar este sugerat prin sunetul anumitor instrumente muzicale, prin obsesii cromatice, ori prin miresme diafane, prin peisaje autumnale apsate de melancolie. Nu n ultimul rnd simbolistul cultiv imaginea poetului damnat, blestemat de soart i ostracizat de societate.