Sunteți pe pagina 1din 3

Cuplul tefan Gheorghidiu-Ela domin mai ales prima parte a romanului, cu

precdere capitolele II-VI, iar din Cartea a doua ultimul capitol. Discuia de la popot
reprezint un fapt banal care declaneaz gestul rememorrii de ctre tef a iubirii
cu Ela, cu scopul reordonrii tririlor i al depirii crizei luntrice. Cei doi au fost
colegi la Universitate, el student la Facultatea de Filozofie, ea student la Litere,
deci avnd formaie de intelectuali. Preocuprile pentru lectur difer n intensitate:
n timp ce pentru tef actul lecturii reprezint un element indispensabil al formaiei
sale, Ela merge la cursuri de istoria filozofiei i de matematic superioar doar
pentru a fi aproape de brbatul pe care l iubete. Capitolul E tot filozofie prezint
intimitatea celor doi i afiarea unei superioriti a brbatului care i ine Elei o lecie
despre relativismul kantian i intuiionismul bergsonian. Totui, nici personajul
feminin nu se complace n ignoran, numai c sfera lecturilor sale vizeaz mai ales
literatura, Anatole France fiind unul dintre scriitorii ei preferai.
Cei doi se cstoresc din dragoste, n ciuda ironiilor familiei la adresa alegerii lor.
Din capitolul Diagonalele unui testament aflm c Nae i Tache Gheorghidiu, unchii
lui tef, l consider pe acesta la fel de lipsit de sim pragmatic ca i pe tatl lui,
cstorit tot din dragoste cu o fat srac.
Pe de alt parte, n evoluia vieii de familie se disting cel puin trei etape. Prima
dintre acestea o reprezint cea de dinaintea primirii motenirii de la unchiul Tache.
Confesiunea retrospectiv i subiectiv a protagonistului prezint viaa fericit a
cuplului, consumat n lecturi, petreceri intime cu prietenii, gesturi care le creeaz o
aur de pereche inseparabil. Odat cu primirea motenirii, apare o bre prin
atitudinea diferit a celor doi fa de noul lor statut material: tef este linitit n
msura n care traiul lor este asigurat, iar Ela, spirit pragmatic, se gndete ori s
investeasc banii, ori s se bucure de ei alturi de soul ei. De aceea ei se vor
implica indirect n afaceri alturi de Nae Gheorghidiu i Tnase Vasilescu
Lumnraru, prin cumprarea unei metalurgii, care nu se va dovedi profitabil.
ntlnirea cu Anioara, o verioar a lui tef care face parte din societatea
bucuretean monden, reprezint pentru cuplul tef-Ela nceputul unei noi etape.
Ieirile devin din ce n ce mai numeroase: ei merg la premierele spectacolelor de
teatru sau cinematografice, cursele de cai le devin indispensabile, ca i ieirile n
band. La una din serate apare i Gregoriade, avocat i bun dansator, presupus
amant al Elei. Cochetria i intimitatea soiei sale cu acest intrus, pe de o parte,
spiritul orgolios i ndoiala continu a lui tef, pe de alt parte, macin treptat
cuplul, astfel nct finalul crii dechide cea de-a treia etap a vieii lor: ntors de pe
front n Bucureti pentru o permisie n vederea vindecrii unei rni, protagonistul
cere divorul i se hotrte s-i lase Elei toat motenirea, vznd n acest gest o
eliberare de trecut.

In romanul "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" (1930), personajul


central (Stefan Gheorghidiu) incearca doua modalitati de a ajunge la absolut (erosul
si razboiul), dar ambele ii sunt refuzate; tot asa, ziaristul Ladima (din romanul "Patul
lui Procust" - 1933), traieste o drama a neconcordantei dintre iluzie si realitate,
accentuata de esenta sa umana contradictorie. Dramaturgia lui Camil Petrescu este,
si ea, moderna, antici-pandu-i pe Sartre si Camus. Drame cum ar fi: "Jocul ielelor",
"Suflete tari", "Act venetian" au ca tema aceeasi nevoie de absolut si sunt drame de
idei.
Tema romanului o constituie dragostea si razboiul ca experiente ale cautatorului de
absolut.
Titlul ar putea sugera ratacirea tanarului Stefan Gheorghidiu prin "noaptea"
incertitudinilor si a intrebarilor fara raspuns legate de iubire si de razboi.
Romanul este o specie a genului epic. Opera narativa in proza, de mare amploare
si diversitate, a carei actiune se desfasoara pe mai multe planuri, romanul are un
conflict bine marcat si personaje complexe.
" Ultima noapte de dragoste..." , de Camil Petrescu, se incadreaza in specie, fiind
un text narativ in proza, de intindere mare, cu personaje complexe.
In acelasi timp, acest roman prezinta si o seama de particularitati.
Astfel, sursa de inspiratie o constituie lumea interioara, trairile launtrice ale unui
tanar: nelinistea, incertitudinea, instrainarea, chinul.
Timpul calendaristic, obiectiv este inlocuit cu un timp subiectiv, cu intoarceri in
trecut, asa cum le cere fluxul memoriei.
Personajul este atipic, acesta confundandu-se cu naratorul, intr-o naratiune
subiectiva, la persoAna I.
Acestor trasaturi (care apartin de romanul modern) li se adauga o structura
originala, de asemenea moderna.
Structura compozitionala a romanului "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de
razboi*, de Camil Petrescu, ar putea fi caracterizata prin mai multe trasaturi:
Viziunea despre lume a autorului:
n opinia mea, viziunea lui CP despre lume se suprapune peste viziunea persoanjului
su, un intelectual care i creeaz propriul sistem de valori, incapabil de

compromise cu ceilali sau cu sine nsui, vznd n iubire i rzboi dou experiene
de autocunoatere i de paradoxal regenerare interioar.
Prin folosirea introspeciei ca modalitate de sondare a strilor sufleteti pn la
nuane infinitezimale, prin relatarea la persoana I i monologul interior, prin tehnica
fluxului contiinei, identificat n a doua parte a romanului, cnd naratorul
retranscrie ntregul cadru al desfurrii razboiului, romanul lui Camil Petrescu este
expresia autentic a romanului de analiz, subiectiv, al experienei.