Sunteți pe pagina 1din 34

Salariul - Pretul muncii

Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice

TEMA:
SALARIUL PRETUL MUNCII

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice

ARGUMENT
MOTTO:
Oricine muncete are dreptul la
salariu echitabil i suficient...

Chiar dac mesajul cifrelor este glacial i arid, prin relevana ei, informaia
contabil a devenit sine_qua_von_ul managementului modern.
Salariul reprezinta "expresia baneasca a valorii fortei de munca", "pretul fortei de
munca", "plata fortei de munca". Mai simplu, salariul este definit ca "plata, de regula in
forma baneasca, a unei activitati depuse", "pretul muncii", "plata muncii" - RESPECTAND
Codul muncii.
Salariul este pretul muncii prestate exprimat

in bani. Atunci cand munca se

desfasoara pentru sine , este o munca indiferenta si produce venit ; in situatia in care se
realizeaza pentru o terta persoana este o munca dependenta si produce venit ( salariu).
Salariul

reprezinta obiect, dar si cauza fiind un element esential a contractului

individual de munca .
Salariul este deci COST ( depinde de munca ) si VENIT ( depinde de rezultate).
Din punct de vedre al salariatului, cea mai mare importanta o are salriul real care
influenteaza comportamentul salariatului.
- daca salariul real nu corespunde aspiratiilor sale, salariatul va munci mai mult
sau isi va schimba locul de munca .
- daca salariul real corespunde aspiratiilor sale, salariatul va munci mai putin .
Confruntat cu mediul economic i social n plin transformare, contabilitatea se
caut pe sine, se caut prin raportare la viitor, examinndu-i trecutul i viitorul.
n procesul de producie, munca se manifest n starea sa activ. Stimularea
salariailor pentru munca prestat se realizeaz prin remuneraia/salariul primit.

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice
A fi bine informat nseamn a fi capabil s iei decizii corecte de a cror viabilitate
depinde existena i bunul mers al unitii patrimoniale in special i a economiei n general.
Postura de bine informat este consolidat de informaia contabil, de detaliu sau de sintez.
Dreptul la salariul, corolarul dreptului la munca , constituie o prerogativa
fundamentala a individului afirmata in Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
Deci, salariul nu constituie dect un mod de remunerare, nu absolut i unic, ci relativ
recent n istoria economic, care nu s-a generalizat dect o data cu organizarea capitalist i
patronal modern...
P.A.Samuelson, laureate al premiului Nobel pentru economie,arata ca omul este
mai mult dect o marf. Cu toate c este adevrat c omul nchiriaz serviciile sale pentru un
pre. Acest pre este nivelul salariului, care este de la distan cel mai important pre.
Prin coninutul su, lucrarea urmrete evidentierea formelor de salarizare din
Romania ; documentele contabile care stau la baza evidenei salariilor; determinarea
salariului si a factorilor care influenteaza nivelul salariului; politica salarialain procesul
reformei economice; relatia de calcul a venitului impozabil ; indexarea salariului
analiz a resurselor umane.

i o

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice

CAP.I
SALARIZAREA notiuni generale
I.1. Delimitri i structuri privind veniturile salariale
Salariul apare ca venit ce revine factorului munc datorita participrii nemijlocite a lui
la activitatea economic.
SALARIUL reprezinta remunerarea celui mai activ factor de productie -; forta de
munca. SALARIUL reprezinta un venit al unui om care munceste pentru altcineva de care
este dependent , fie juridic , fie economic. Substanta salariului a cunoscut obiectul unor
numeroase conceptii , care se pot clasifica in doua categorii: moniste si dualiste .
Conceptiile moniste explica substanta salariului printr-un singur factor. Una din teoriile
moniste despre salariu are ca substrat costul fortei de munca , salariul reducandu-se la strictul
necesar lucratorului ca sa traiasca si sa-si intretina familia , sau acel minim fara de care forta
de munca nu poate exista si nu se poate reproduce.
Ferdinand Lassalle (1825-1864) a elaborat asa-zisa lege de arama , potrivit careia
salariul mediu nu depaseste intretinerea existentei muncitorilor si reproducerea speciei .
O alta varianta a teoriei moniste considera ca substanta salariului o constituie productivitatea
muncii. Salariul ar fi dat nu de costul fortei de munca , ci de rezultatul folosirii acesteia adica
de productivitatea muncii.
Teoriile dualiste explica substanta salariului prin combinarea a doi factori: costul fortei
de munca si productivitatea muncii. Se considera ca ceea ce se da salariatului reprezinta o
parte a produsului muncii , care este conditionata de nivelul productivitatii muncii, dar in asa
fel incat marimea salariului sa se situeze cel putin la nivelul costului fortei de munca.

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice
Atat la teoriile moniste cat si dualiste , substanta salariului o reprezinta acea parte din venitul
national care se formeaza in procesul folosirii fortei de munca si se distribuie in mod direct
salariatilor , mai ales sub forma valorica , dar uneori si sub forma naturala , astfel incat sa le
permit acestora sa duca o viata normala
Salariul nu a existat in toate timpurile, cu toate c factorul munc a participat n toate
timpurile la procesul de producie. De fapt, este de neimaginat proces de producie, n general,
activitatea economica, fr prezena factorului munc. Atunci, apare limpede c salariul, privit
ca venitul persoanelor care particip prin munca lor proprie la procesul de producie, este o
categorie economic, care a aprut n anumite condiii social economice, odata cu apariia n
societate a unor oameni lipsii de toate condiiile necesare pentru organizarea i desfurarea
produciei, in afar de fora muncii lor, care, pentru ei, aprea ca singur mijloc de existen.
n condiiile n care posesorul forei de munc devine liber din punct de vedere juridic
i lipsit de mijloacele de existen (deci liber din punct de vedere economic) el va nchiria -pe
baza unui contract- aptitudinile lui de a munci celor care posed celelalte condiii(factori) de
producie. Condiiunile juridice ale noii ornduiri sociale au decretat pe lucrtori cetean
liber, egal ndreptit ca i toi ceilali. Starea economic l-a mpins, ns, napoi, la raportul
de dependen anterioar (lipsa mijloacelor de existen s.n.), lucrtorul fiind silit s vnd pe
pia fora sa de lucru, prin ncheierea unui contract, legal liber, cu proprietarul mijloacelor de
producie cu ntreprinztorul.
n urma ncheierii acestui contract rezult i drepturile bneti ale lucrtorului, ca
rezultat al ncheierii capacitii lui de a munci i, nendoios, ca rezultat al muncii prestate.
Deci, salariul apare ca venit obinut de ctre posesorul forei de munc, ca urmare a ncheierii
i folosirii acesteia de ctre cei ce dispun i de ceilali factori de producie. Salariul nu este un
venit oarecare, ci este preul unei munci nchiriate i ntrebuinate de un antreprenor.
n condiiile contemporane, salariul reprezint cea mai frecvent form de venit,
nivelul lui condiionnd situaia economic a unui numr nsemnat de personae.
El exprim att retribuirea muncii de execuie a lucrtorilor propriu-zii, ct i
remunerarea muncii celor ce execut activiti de concepie i conducere. Numitorul comun
este dat de faptul c se nchiriaz capacitatea de munc i a unora i a altora de ctre cei care
au nevoie de ea. Deci, acestea din urm pltesc preul necesar pentru obinerea i folosirea
capacitii de a munci, a posesorilor acesteia.

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice
Deci, salariul apare nu pur i simplu ca pre al muncii, ci ca pre al nchirierii forei
de munc, a capacitii de a munci, a unor oameni liberi juridic i economic i, desigur, ca
pre al serviciilor aduse prin munca depus de ctre aceti oameni. Desigur, se pot da i alte
interpretri categoriei de salariu. Economitii marxiti l consider ca pre al mrfii for de
munc, respectiv ca expresie baneasc a valorii acesteia.
Ali economiti se opresc a preciza c salariul este venitul persoanelor care particip prin
munca lor proprie la procesul de producie, alii spun pur i simplu c salariul este pre al
muncii, nu mai aducnd aici nici o precizare.
Cert este c salariul, n condiiile contemporane, constituie pentru toate rile, cel mai
important venit din societate. P.A.Samuelson apreciaz c el reprezint cca 80% din venitul
naional al rilor dezvoltate. n aceast situaie este firesc ca salariul s stea n atenia att a
teoriticienilor, ct i a practicienilor, s stea n atenia, putem spune, a marii majoriti a
populaiei unei ri. Desigur, problemele care se ridic n legtur cu el sunt n special cele
referitoare la nivelul lui, ca i formele de salarizare (de calcul al salariilor) practicate ntr-o
ramur sau alta, ntr-o ntreprindere sau alta.
nainte de a analiza problemele legate de nivelul salariului s ne oprim puin asupra
formelor pe care le mbrac salariul.
VENITURI DIN SALARII
Veniturile din salarii sunt veniturile n bani i/sau natur obinute de o persoan fizic
care desfoar o activitate n baza unui contract individual de munc, indiferent de perioada
la care se refer, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acord exclusiv
indemnizaiile pentru incapacitate temporar de munc, de maternitate i pentru concediul
privind ngrijirea copilului n vrst de pn la 2 ani; pltitorii de salarii i venituri asimilate
salariilor au obligaia de a calcula i de a reine impozitul aferent pentru a-l vira bugetului de
stat la termenul stabilit.
Sunt asimilate salariilor n vedera impunerii:
- indemnizaiile din activiti desfurate ca urmare a unei funcii de demnitate public,
stabilite potrivit legii;
- drepturile de sold lunar, indemnizaii, prime, premii, sporuri i alte drepturi ale cadrelor
militare, acordate potrivit legii;

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice
- indemnizaia lunar brut, precum i suma din profitul net cuvenite administratorilor la
companii la care statul sau o autoritate a administraiei publice locale este acionar majoritar,
precum i la regiile autonome;
- sumele primite de membrii fondatori ai S.C.;
- veniturile realizate din ncadrarea n munc ca urmare a ncheierii unei convenii civile de
prestare de servicii;
-sumele primite de reprezentanii n adunarea general a acionarilor n consiliul de
administraie i n comisia de cenzuri;
-alte drepturi i indemnizaii de natur salarial.
DETERMINAREA VENITULUI DIN SALARII
Venitul brut din salarii reprezint suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de
realizare a venitului.
Venitul net din salarii se determin prin scderea din venitul brut, determinat potrivit
precizrilor precedente, a urmtoarelor cheltuieli:
-contribuiile pentru pensia suplimentar, pentru protecia social a omerilor i pentru
asigurrile sociale de sntate;
-o cot de 15% din deducerea personal de baz, acordat cu titlu de cheltuieli
profesionale, o dat cu deducerea personal de baz la acelai loc de munc.
Beneficiarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar reprezentnd pli
anticipate, care se calculeaz i se reine la surs de ctre pltitorii de venituri.
Impozitul lunar se calculeaz astfel:
-

la locul unde se afl funcia de baz, prin aplicarea baremului lunar prezentat

asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul net din salarii aferent unei
luni i deducerile prezentate acordate pentru luna respectiv;
-

pentru veniturile obinute n celelalte cazuri, prin aplicarea aceluiai barem lunar

asupra bezei de calcul determinate ca diferene ntre venitul brut i contribuia la


asigurrile sociale de sntate, pe fiecare loc de realizare a acestuia.
Impozitul calculat pe veniturile primite de reprezentani cu organisme tripartite este
final n situaia n care contribuabilul care le-a realizat justific cu documente virarea
veniturilor la organizaiile sindicale pe care le-a reprezentat.

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice
n cazul diferenelor de salarii care privesc perioade anterioare lunelor n care se
pltesc, n cadrul anului fiscal, acordate n baza unor hotrri judectoreti rmase definitive,
acestea se defaldreaz n vederea impunerii, pe lunile la care se refer.
n cazul diferenelor de salarii care privesc perioade anterioare lunilor n care se
pltesc, acordate n baza unei hotrri judectoreti rmase definitive, recalcularea
impozitului se efectueaz de pltitorul de venit sau organul fiscal competent pe baza
documentaiei transmise de pltitorul de venit.
OBLIGAIILE PLTITORILOR DE VENITURI I ALE CONTRIBUABILILOR
Pltitorii de salarii i venituri asimilate salariilor au obligaia de a calcula i de a reine
impozitul aferent veniturilor fiecrei luni, la data efecturii plii acestor venituri, precum i
de a-l vira la bugetul de stat la termenul pentru ultima plat a drepturilor salariale efectuat
pentru fiecare lun, dar nu mai trziu de 15 inclusiv a lunii urmtoare celei pentru care se
cuvin aceste drepturi.
Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informaiilor cuprinse n
fia fiscal.
Pltitorii de venituri au obligaia s solicite organului fiscal, pe baz de cerere, pn la
data de 30 noiembrie a fiecrui an pentru anul urmtor, formularul tipizat al fielor fiscale
pentru salariai i pentru persoanele fizice care obin venituri asimilate salariilor.
Fia fiscal va fi completat de pltitorul de venituri cu datele personale ale
contribuabilului, meniunile referitoare la deducerile personale, venituri din salarii obinute i
impozitul reinut i virat n cursul anului, precum i rezultatul regularizrii impozitului pltit
pe venitul anua sub form de salarii. Pn la completarea fiei fiscale cu datele personale
necesare acordrii deducerilor personale suplimentare, salariaii vor beneficia de deducerea
personal de baz, urmnd ca angajatorii sa efectueze regularizarea veniturilor salariale.
Platitorul de venituri are obligaia sa completeze formularele prevazute pe intreaga
durata a efectuarii platii salariilor,sa calculeze si sa regularizeze annual impozitul pe salarii.
Platitorul este obligat sa pastreze fisa fiscala pe intreaga durata a angajarii si sa
transmita organului fiscal competent si salariatului cate o copie pentru fiecare an pana in
ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.
Datele personale din fisele fiscale se vor completa pe baza de documente justificative.
Deducerile personale suplimentare pentru personale aflate in intretinere se acorda pe baza de
declaratie pe propria raspundere a contribuabilului, insotita de documente justificative.
8

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice
Platitorii de venituri din salarii au obligatia sa determine venitul anual impozabil din
salarii, sa calculeze impozitul anual si sa efectueze regularizarea ce reprezinta diferenta dintre
impozitul calculat la nivelul anului si impozitul calculat si retinut lunar anticipat in cursul
anului fiscal, pentru persoanele fizice ce indeplinesc cumutativ conditiile:
-

au fost angajati permanenti ai platitorului in cursul anului;

nu au alte surse de venit care se cuprind in venitul annual global impozabil;

platitorii de venituri din salarii,care la data de 31 decembrie a anului fiscal au un


numar de angajati permanenti mai mic de 10 persoane inclusiv pot efectua calculul
venitului si impozitului annual si regularizarea acestuia;

in cazul angajatilor pentru care angajatorii nu efectueaza regularizarea anuala a


impozitului pe salarii, calculul impozitului anual, precum si regularizarea sumelor
ce reprezinta diferenta dintre impozitul calculat la nivelul anului si impozitul
calculat si retinut lunar anticipat se pot efectua, pe baza de cerere, de catre organul
fiscal competent;

operatiunile prevazute a fi efectuate de catre angajator si respectiv de organul


fiscal, pentru persoanele fizice care detin venituri din salarii, se realizeaza pana in
ultima zi a lunii februarie a anului fiscal urmator;

persoanele juridice/fizice la care contribuabilul isi desfasoara activitatea sunt


obligate sa ofere informatii organului fiscal competent la data inceperii activitatii
de catre contribuabil, dar si la data incetarii acestuia, termen de 15 zile de la data
producerii evenimentului;

contribuabilii care isi desfasoara activitatea in Romania si obtin venituri sub forma
de salarii din strainatate, precum si persoanele fizice romane angajate ale
misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare acreditate in Romania au
obligatia ca, personal sau printr-un reprezentant fiscal, s calculeze impozitul
comform precizrilor, s-l declare i s-l plateasca in termen de 15 zile de la
expirarea lunii pentru care s-a realizat venitul.

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice

I.2. Forme de salarizare n Romnia


Pentru practica economic intereseaz mai puin discuiile cu privire la definirea
salariului, ci mai mult modalitile prin care se determin mrimea acestuia pentru fiecare
salariat. Formele de salarizare sunt modaliti de plat, respectiv de determinare a prii din
produsul muncii ce revine salariailor. Formele de salarizare realizeaz legtura ntre marimea
produsului muncii, partea ce revine salariailor i activitatea depus. n aceste condiii, prin
intermediul lor se determin ct de mare este salariul fiecrui lucrtor.
Pe parcursul evoluiei sale, salariul a cunoscut diverse forme de plat. n esen, ele se
pot reduce la dou forme de baz:
a)salariul dup timpul lucrat;
b)salariul n acord
Salariul dup timpul lucrat sau n regie este forma de salariu prin care plata muncii se
face n funcie de timpul lucrat:or, zi, sptmn etc. De regul, l ntlnim n cazurile n care
munca este complex i dificil de normat. Singura modalitate de determinare a drepturilor
bneti cuvenite salariailor este timpul de munc lucrat de fiecare.
Salariul n acord (cu bucata, pe operaii, etc) este forma de plat pe individ sau n
grup, n funcie de cantitatea de obiecte realizate de individ sau de grup sau de operaii
executate. El se aplic la acele activiti unde se poate norma munca, respectiv munca
cheltuit se msoar prin cantitatea de produse lucrate sau numrul de operaii executate.
Fiecare dintre acestea sunt pltite dup un anumit tarif. La rndul lui, salariul n acord s-a
diversificat, mbrcnd diverse forme (acord direct, acord progresiv, acord global etc). Este
firesc acest lucru, deoarece fiecare firm are dreptul de a-i alege modalitile de plat
corespunztoare condiiilor ei concrete i a concepiei proprii despre stimularea propriilor
salariai. n aceast idee, amintim existena a numeroase sisteme de salarizare, care pornind de
la cele dou forme de baz i de la progresele n organizarea produciei i a muncii, asigur
calculul salariului n conformitate cu contribuia exact a fiecrui salariat la rezultatele
ntreprinderii. n aceste condiii este i firesc s ntlnim sisteme de salarizare n care cele
dou forme de salarizare se mbin ntre ele, i mai mult, acestea se mbin cu alte modaliti
de stimulare cum ar fi participarea la beneficii, stimularea bazat pe factori psiho-sociali .a.
Indiferent de formele prin care se determin salariul, aceasta capt expresia bneasc.
Sub acest aspect, salariul este cunoscut ca salariu nominal. Acesta este reprezentat de suma de
10

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice
bani pe care salariatul o primete n urma nchirierii capacitii sale de munc. Mrimea
salariului nominal depinde de o multitudine de factori.
Alturi de salariul nominal, categoria de salariu real vine i ntregete imaginea asupra
dimensiunii salariului.
Salariul real reprezint cantitatea de mijloace de subzisten i de servicii pe care
salariaii i le pot procura cu salariul nominal. n principal, salariul real, mai bine spus
mrimea lui, depinde de doi factori i anume: mrimea salariului nominal i nivelul preurilor
i tarifelor mrfurilor i serviciilor.
Salariul se prezinta sub urmatoarele forme:
-

salariul nominal;

salariul real;

salariul colectiv;

salariul social.

Salariul nominal este suma de bani pe care o primeste angajatul pentru munca depusa.
Marimea acestua depinde de:
-

sutuatia economico-sociala;

raportul cerere-oferta de forta de munca;

politica de salarizare pe criterii nationale, regionale, rasiale, sex etc.;

alti factori care au fost analizati deja.

Salariul real este cantitatea de bunuri si servivii ce poate fi cumparata de un lucrator cu


salariul sau nominal. El exprima puterea de cumparare a salariului nominal. Factorii care
influenteaza marimea salariului real sunt:
-

marimea salariului nominal (relatie directa);

nivelul preturilor (relatie inversa);

nivelul impozitelor si taxelor (relatie inversa);

puterea de cumparare a banilor (relatie directa);

revendicarile salariatiilor (relatie directa, cand revendicarile sunt satisfacute).

SR = SN/ Ip, unde SR = salariul real, SN salariul nominal, Ip indicile preturilor


Modificarea salariului real poate pusa in evidenta cu ajutorul indicelui acestuia:
ISR = ISN/ Ip x 100, unde ISR=indicele salariului real, ISN=indicele salariului
nominal, Ip=indicele preului.
ISR2=SR1/SR0 x 100, unde Sr1=salariul real n perioada curent, SR0=salariul real n
perioada de baz.

11

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice
Analog, se poate calcula i indicele salariului nominal, ce pune n eviden evoluia
acestuia:
ISN=SN1/SN0 x 100, unde SN1=salariul nominal n perioada curent, SN0=salariul
nominal n perioada de baz.
Importana salariului real este confirmat de comportamentul lucrtorului, care-l
reporteaz ntotdeauna la cerinele existenei sale i la standardul de via la care aspir. Cnd
nivelul salariului nominal este sczut, lucrtorul va incerca s presteze mai multe ore de
munc sau ii va cuta o a doua slujb, n vederea obinerii unor venituri suplimentare. Dac
salariul nominal va crete suficient pentru a ii asigura standardul de viata dorit, lucratorul va
renunta treptat la munca suplimentara sau la cel de-al doilea loc de munca, optand pentru
cresterea timpului liber sau celui destinat altor activitati. In economie, se inregistreaza aparitia
unor locuri de munca vacante. Datorita importantei sale pentru lucratori, salariul real este
punctul de plecare in negocierile dintre sindicate si patronat negocierilor revendicate.
Salariul colectiv se atribuie pentru stimularea salariatilor care au contribuit prin munca
lor la obtinerea de rezultate (profit). El este o suma globala care se acorda tuturor angajatilor
firmei pentru participarea lor la obtinerea de beneficii (distribuirea unor cote procentuale din
profit angajatilor, premii, facilitati la cumpararea de actiuni la firma la care lucreaza).
Salariul social se utilizeaza pentru cresterea veniturilor insuficiente ale unor persoane
sau pentru asigurarea conditiilor normale de viata unor categorii de oameni. El reprezinta acea
parte din venitul national pe care societatea o aloca unor grupuri care se confrunta cu
probleme grave precum accidentele de munca, bolile profesionale, somajul, sau unor categorii
de oameni lipsiti de venituri, care trebuie protejati social.
In cadrul societatilor comerciale sunt analizate si cheltuielile cu salariile pe produs,
acestea fiind determinate de productivitatea muncii; timpul de munca pe produs si salariu
mediu, putand calcula influenta fiecaruia.
Salariatii intreprinderilor sunt acele persoane cu care conducerea unitatii incheie un
contract de munca pe timp limitat sau nelimitat. Principalele preocupari ale managementului
unitatii in legatura cu resursele umane sunt:
-

asigurarea salarizarii fiecarui loc de munca avand in vedere motivarea acestuaia in


functie de specialitate;

asigurarea mobilitatii salariatilor in cadrul intreprinderilor;

atragerea si asigurarea intreprinderilor cu un numar de salariati corespunzator


nevoilor.

Incadrarea in munca a unei persoane se realizeaza prin incheierea unui contract


12

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice
individual de munca intre persoana care presteaza munca si persoana juridica in beneficiul
careia este prestata munca (angajator), prin contractul individual de munca, persoana
incadrata in munca dobandind calitatea de salariat. Aceasta obligatie revine angajatorului, care
in termen de 20 de zile de la data incheierii lor are obligatia sa le inregistreze la Inspectoratul
Teritorial de Munca.
Contractul individual de munca cuprinde clauze referitoare la:
-

partile contractului (angajatorul/salariatul) si angajatorul (patron);

felul muncii stabilite de meserie, pregatire si calificarea profesionala;

locul muncii;

durata contractului poate fi pe durata determinata i nedeterminata;

salariul de baza brut lunar stabilit prin negocieri colective si individuale;

volumul de munca (norma intreaga sau fractionata);

locurile de munca cu conditii deosebite;

sporurile de care beneficiaza salariatul (stres nociv pentru ore suplimentare, pentru
vechime, pentru lucru in timpul noptii etc.);

adaosurile la salariul de baza (premii din fondul de salarii);

durata timpului de lucru (ora inceperii si ora terminarii):

durata concediului de odihna (durata minima de 18 zile lucratoare, in fiecare an


calendaristic, platit).

In contractele individuale de munca contin drepturi si obligatii ale partilor (angajatangajator). Drepturile salariatului, potrivit contractului de munca, sunt :
-

dreptul la salariu, care sa fie cel putin egal cu salariul brut minim garantat pe
economie, la sporuri i adaosuri i concediu de odihn;

drepturi legale de protectia muncii;

drepturi la echipamente de protecie;

drepturi la antidoturi;

drepturi la prestarea

muncii de catre salariat potrivit

pregatirii profesionale,

principalul drept al unitatii (angajator).


Principalele obligatii sunt :
-

pentru patron: - sa achite lunar CAS si costul la fondul de somaj;

sa inscrie lunar drepturile achitate salariatului in registrul intreprinderii (carnet de


munca);

sa plateasca salariatului drepturile la zi in cazul incetarii contractului de munca;

13

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice
-

sa notifice cu cel putin 15 zile lucratoare anterior, Directia de Munca si Protectie


Sociala desfacerea contractului de munca;

sa plateasca salariatului drepturile salariale cuvenite pentru munca prestata.

Salariatul se obliga sa indeplineasca atributiile si sarcinile ce decurg din postul detinut,


sa respecte prevederile contractului de munca si sa respecte regulile stabilite prin
regulamentele de ordine interioara.
Reglementrile incetarii contractului de munca in legistalia romaneasca ilustreaza in
mod adecvat ideea garantarii stabilitatii in munca a salariatilor.
Angajatorii care urmeaza sa efectueze disponibilizari prin concedieri colective au
obligatia de a comunica acest lucru organizatiilor sindicale din unitate, iar ca masuri de
protectoie a salariatilor, in acest caz sunt platile compensatorii sume neimpozabile.
Desfacerea contractelor individuale de munca revine acelorasi organe care au incheiat
contractul (manager, patron). Acest lucru se realizeaza atunci cand persoana incadrata nu
corespunde profesional, incalc disciplina in munca, expira contractul de munca, atunci cand
durata este determinata, la cererea salariatului, ca urmare a concedierii colective, a starii de
faliment a unitatii sau lichidare.
Salariul poate fi privit dintr-o dubla perspectiva: cea a utilizatorului de munca
(angajatorului) si cea a lucratorului. Din punctul de vedere al angajatorului salariul este costul
mainii de lucru utilizate, o componenta a costului total al productiei. Din punctul de vedere al
angajatului, salariul este venitul pe care-l obtine pentru contributia sa la producerea de bunuri
si servicii. Din aceasta natura duala a salariului (de cost si venit in acelasi timp) rezulta ca
marginea acestuia depinde de cantitatea de munca depusa, dar si de rezultatele obtinute, care
se pot stabili numai la nivelul firmei utilizatoare a muncii, alaturi de alti factori de productie.
Pretul la care se vinde si se cumpara factorul munca este salariul. El manifesta
insa o anumita inflexibilitate, adaptandu-se mai lent la dinamica cererii si ofertei. Salariul
nominal are o tendinta generala de crestere, datorita presiunilor sindicale si miscarilor
revendicative ale salariatilor. Aceasta inflexibilitate face ca piata muncii sa se indeparteze de
modelul pietei cu o concurenta perfecta, iar salariul sa-si piarda capacitatea de a egaliza
cererea cu oferta de munca. El nu se mai formeaza pe baza jocului liber al fortelor pietei, ci
este influentat de mai multi factori, fiind rezultatul interdependentei acestora.
Marimea si dinamica salariului depind de anumiti factori:
-

gradul de dezvoltare economica a tarii. Marimea lui difera pe tari, zone,


inregistrand o tendinta generala de crestere in raport cu perioada anterioara.

14

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice
-

Natura activitatii desfasurate. Exista tendinta de diferentiere a salariilor fie ramuri,


subramuri, forme, sectoare, lucratori. Diferentele sunt date de conditiile de munca,
responsabilitatea in munca;

Nivelul pregatirii profesionale si aptitudinile lucratorilor. Noile tehnologii,


robotizarea, complexitatea sarcinilor, munca in echipa solicita forta de munca din
ce in ce mai bine pregatita profesional;

Motivarea in munca. Tanarului caruia i se incredinteaza o responsabilitate


importanta, chiar daca este insufiecient experimentat, se cultiva ambitia, dorinta de
afirmare, i se intretine mandria pentru munca pe care o face, speranta intr-un viitor
stralucit;

Raportul dintre cererea si oferta de munca dintr-un anumit domeniu de activitate.


Daca oferta de lucratori calificati pentru domeniul respectiv este mica, salariul se
va stabili la un nivel mai ridicat;

Mobilitatea fortei de munca este, deasemena, importanta. Daca mobilitatea este


mai mare si o parte a fortei de munca dintr-o anumita regiune migreaza in alta,
unde este mai bine platita, ceea ce va determina egalizarea salariilor intre diferite
zone si o mai buna utilizare a resurselor de munca;

Discriminarea in angajare poate favoriza un grup in raport cu altele, in ceea ce


priveste angajarile, salariile sau promovarea pentru alte motive decat capacitatea
de a practica o anumita meserie. Discriminarile in angajarea fortei de munca sunt
viu contestate, deoarece determina inechitatea sociala.

Salariul trebuie sa joace un anumit rol pe piata muncii, acela de a orienta forta de
munca spre sectoarele si meseriile cerute de economie, dar sa raspunda si unor cerinte de
dreptate sociala. Aceasta explica aparitia unor reglementari, uniformizarea grilelor de
salarizare, aparitia drepturilor salariale cucerite etc. Apropierea salariilor nu trebuie insa sa se
transfore in uniformizarea tuturor salariilor. Numai diferentele de salarizare pot intretine
interesul pentru perfectionarea pregatirii profesionale si motivatia de a munci.

15

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice

I.3. Determinarea salariului


Pentru determinarea unui salariu care sa asigure minimul de trai trebuie sa se aiba in vedere:
1. Produsele si serviciile strict necesare unui salariat pentru asigurarea unui nivel de trai
modest dar decent;
2. Cantitatile minime de produse si servicii necesare intr-o perioada data, pe baza carora sa se
determine media lunara
3. Stabilirea preturilor si tarifelor pentru produsele si serviciile stabilite ;
4. Numarul mediu de membri ai unei familii;
5. Numarul mediu de salariati ce revine pe o familie.
Orice unitate economica ce angajeaza personal cu contract de munca este obligata sa plateasca
acestora un salariu cel putin egal cu salariul minim stabilit prin Hotarari ale Guvernului.
SALARIUL SOCIAL este partea din venitul national prin care societatea, in ansamblul
sau , intervine pentru a spori veniturile tuturor salariatilor sau numai a unor grupuri de
salariati.
SALARIUL NOMINAL este suma de bani pe care salariatul o primeste atunci cand
lucreaza si pentru munca sa. Baza obiectiva a acestui salariu o reprezinta valoarea fortei de
munca. Fata de pretul marfurilor propriu-zise, pretul fortei de munca se situeaza sub valoarea
sa.Acest fapt este consecinta raportului dintre cerere si oferta de pe piata muncii, oferta fiind,
in general, mai mare decat cererea. Are loc o presiune asupra salariilor nominale sau, mai
precis, o coborare a acestor salarii sub valoarea fortei de munca. Pentru a contracara scaderea
salariilor sub un anumit nivel considerat obligatoriu fie ca minim de existenta, fie ca standard
de viata, statul intervine prin diferite parghii, una dintre ele fiind salariul minim garantat.
SALARIUL MINIM ( s-a stabilit prin Raportul reuniunii expertilor convocati de
Consiliul de Administratie al Organizatiei Internationale a Muncii la Geneva in februariemartie 1967 ) reprezinta nivelul de remuneratie sub care nu se va putea cobora indiferent care
ar fi modul sau de calcul; este salariul care, in fiecare tara are forta legii si care este aplicabil
sub pedeapsa sanctiunilor penale sau a altor sanctiuni specifice. Salariul minim este salariul
considerat ca suficient pentru satisfacerea necesitatilor vitale de alimente, imbracaminte,
educatie ale salariatilor tinand seama de dezvoltarea economica si culturala a fiecarei tari.
16

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice
La stabilirea salariului minim trebuie sa se tina seama de:
Nevoile salariatilor si familiilor lor;
Nivelul general al salariilor din tara;
Costul vietii si fluctuatiile acestui cost;
Prestatiile de securitate sociala;
Nivelul de viata al altor grupuri sociale;
SALARIUL REAL consta in cantitatea de bunuri si servicii , de orice fel, ce se poate
cumpara, la un moment dat si pe o anumita piata , cu ajutorul salariului nominal.Salariul real
este dependent de salariul nominal ( cu care se afla in raport direct proportional ) si de nivelul
preturilor ( se afla in raport invers proportional).

17

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice

I.4. Factorii care influeneaz nivelul salariului


Intr-o societate modern, fora de munc nu este omogen i drept urmare contribuia
ei n cadrul activitilor din societate este diferit de la individ la individ. Este firesc ca i
nivelul salariilor s difere de la o categorie la alta de salariai i chiar n cadrul aceleiai
categorii de la un individ la altul. Sunt activiti la care pot participa numai indivizi foarte
bine educai, cu o pregtire profesional excepional. Este firesc ca nivelul salariilor pe care
l vor obine asemenea indivizi s fie foarte ridicat. Ei nsi au cheltuit imens pentru educaia
i formarea lor profesional, iar contribuia lor la veniturile firmei este considerabil.
Cu alte cuvinte, se pot desprinde o serie de factori care influeneaz nivelul salariilor
pe categorii de salariai i n interiorul acestora.
Cei mai importani factori de influen sunt urmtorii: diferene de calificare, grade
diferite de dificultate a activitilor din cadrul societii, preferinele indivizilor cu privire la o
profesie sau alta, sau la un loc de munc sau altul, tipul pieei de munc, existena sau
inexistena discriminrii n funcie de sex, vrst, culoare, gradul de imobilitate al pieii
muncii, prevederile legale n vigoare .a.
Desigur, situaiile sunt diferite de la ar la ar, de la etap la etap, pe zone
geografice n cadrul fiecrei ri etc. Unii factori acioneaz cu intensitate mai mare, alii n
unele zone sau pentru unele profesii nu acioneaz etc. De aceea, pentru fiecare situaie n
parte este necesar o analiz concret, care s permit desprinderea tuturor factorilor de
aciune, precum i a intensitii acestora.
Dintre factorii care conditioneaza dinamica salariilor , mai importanti sunt:
Evolutia costului sau a valorii fortei de munca ( pentru salarii, calificare, hrana, au crescut
deosebit de intens in ultima jumatate de secol ), determina o miscare in acelasi sens, dar nu de
aceleasi dimensiuni, a marimii salariilor. Cresterea mai inceata a salariilor in raport cu
cresterea valorii fortei de munca determina nemultumiri ale salariatilor, declanseaza si
amplifica miscarile lor revendicative
Productivitatea muncii . Cu cat productivitatea muncii este mai mare, cu atat posesorii fortei
de munca se considera mai indreptatiti sa primeasca un salariu mai mare; cresterea salariilor
nu poate consuma intregul efect al sporirii productivitatii muncii;;aceasta devine obiect de

18

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice
disputa intre factorii de productie , cu precadere intre munca si capital, deci se va scinda in
profit si salariu.
Raportul intre cererea si oferta de forta de munca. Oferta de forta de munca se
caracterizeaza prin cateva trasaturi particulare: posesorii fortei de munca au o mina mobilitate
-; ei nu-si pot deplasa cu usurinta familiile si gospodaria dintr-o localitate in alta, ci sunt
atasati mediului economic-social din care provin; oferta depinde de varsta, sex, starea
sanatatii, aspecte ce nu se reflecta simplu si direct in marimea salariilor; oferta de forta de
munca depinde de conditiile de munca si de mediu in care aceasta se va desfasura; oferta de
forta de munca este perisabila; posesorul fortei de munca nu o poate conserva pentru a astepta
conditii mai bune de salarizare; productia si reproductia fortei de munca a generatiilor tinere
tine seama atat de legile pietei ( cererii si ofertei ), cat si de legile demografiei; ea imbina
preocuparile economice cu cele demografice. In ultimele decenii, urmare a tehnologizarii si
automatizarii proceselor de productie, in aproape toate tarile lumii, cererea de forta de munca
a ramas in urma ofertei
Dinamica preturilor. La o crestere generala a preturilor, determinata de inflatie sau alte
cauze, salariatii reactioneaza pentru cresterea corespunzatoare a remunerarii. Aceasta se face,
fie prin indexarea salariului, fie prin initierea unor acte revendicative ale salariatilor.
Dinamica salariului este influentata de numerosi alti factori, directi sau indirecti, cum ar fi:
1. Gradul de organizare in sindicate si capacitatea sindicatelor de a castiga revendicarile
salariale;
2. Capacitatea de dialog a sindicatelor cu conducerea unitatilor economice si cu organele
specializate

ale

statului,

cu

prilejul

realizarii

acordurilor

colective

3. Migratia internationala a fortei de munca


4. Legislatia cu privire la miscarea sindicala si revendicativa din fiecare tara.

19

de

munca;

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice

Cap.II.

POLITICA

SALARIALA

componenta a politicii generale a organizatiei.


II.1. Documente specifice decontrilor cu personalul
Documentele financiar- contabile sunt diversificate n funcie de natura operaiilor
economice consemnate n coninutul acestora.
Statul de salarii servete ca document pentru calculul drepturilor bneti cuvenite
salariailor i a contribuiilor unitaii la asigurrile sociale i fondul de omaj; reinerilor din
salarii datorate bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale i terilor; plata salariilor.
Constituie de asemenea, dispoziie ctre casierie pentru plata sumelor cuvenite i document
justificativ de nregistrare n contabilitate.
Ordinul de deplasare constituie documentul n baza cruia persoana delegata
efectueaz deplasarea i deconteaz cheltuielile efectuate. Pe baza acestui document se
stabilesc diferenele de primit sau de restituit titularului de avans. Reprezint document
justificativ de nregistrare n contabilitate.
Ordinul de deplasare (delegaie) in staintate servete ca dispoziie ctre
conductori auto s efectueze transporturi n strintate cu autovehiculele societii i ca
document justificativ de nregistrare n registrul de cas (n valut) i n contabilitate.
Constituie documentul n baza cruia conductorii auto ridic avansul n valut de la casierie
i de justificare a valutei ridicate de la casierie n toate punctele vamale din ar i tranzit
precum i a valutei aduse la napoiere n ar.
Lista de avans chenzinal servete ca document pentru calculul drepturilor bneti
cuvenite salariailor ca avansuri chenzinale, pentru reinerea din statele de salarii a avansurilor
chenzinale pltite i ca document justificativ de nregistrare n contabilitate.
Lista de indemnizaii pentru concedii de odihn servete ca document pentru
stabilirea drepturilor privind indemnizaiile cuvenite salariailor pe timpul efecturii
concediului de odihn, ca document justificativ de nregistrare n contabilitate i dispoziie
ctre casierie pentru plata concediului de odihn.
Fia de eviden a salariilor constituie documentul cu ajutorul cruia se ine evidena
timpului efectiv lucrat i a salariilor n vederea calculrii indemnizaiilor pentru concedii de

20

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice
odihn. Reprezint i document de eviden a sumelor care se rein din drepturile de personal
i care sunt datorate terilor (rate, chirii, popriri, etc.).
Decontul de cheltuieli servete ca document pentru decontarea cheltuielilor efectuate
n lei de ctre titularul de avans cu ocazia deplasrii n ar. Pe baza acestui document se
stabilete diferenele de primit sau restituit de titularul de avans. Constituie document
justificativ de nregistrare n registru de cas i n contabilitate.
Decontul de cheltuieli valutare servete ca document pentru decontarea cheltuielilor
efectuate (n valut i n lei) de ctre titularul de avans cu ocazia deplasrii n strintate
pentru stabilirea diferenei de primit sau de restituit titularului de avans i ca document de
nregistrare n contabilitate.
Dispoziia de plat-ncasare ctre casierie servete ca dispoziie pentru casierie n
vederea achitrii n numerar al unei sume, potrivit dispoziiilor legale, inclusiv a avansurilor
aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum i diferenei de ncasat de ctre titularul de
avans n cazul justificrii unor sume mai mari dect avansul primit; ca dispoziie pentru
casierie n vederea ncasrii n numerar a unor sume, potrivit dispoziiilor legale. Constituie
document justificativ de nregistrare n registru de cas i n contabilitate n cazul n care se
efectueaz pli n numerar fr alt document justificativ.
Desfurtorul indemnizaiilor pltite in contul asigurrilor sociale de stat
servete ca document de centralizare a zilelor lucrtoare de concediu medical, a cazurilor de
proteze, decese i schimbarea locului de munc precum i a indemnizaiilor pltite n contul
asigurrilor sociale de stat.
Condica de prezenta
Fise de pontaj
Concedii medicale
Adaugandu-se urmatoarele Nomenclatoare :
Nomenclatorul de sporuri
Nomenclatorul de prime
Nomenclatorul de ajutoare sociale
Nomenclatorul de retineri
Nomenclatorul de beneficiari de retineri
Nomenclatorul de penalizari
Nomenclatorul de regimuri de lucru
Nomenclatorul de concedii
Nomenclatorul de corectii salariale
Grilele de impozitare
Grila de vechime si de fidelitate
Grila de acordare a zilelor de concediu de odihna
Grila de taxe postale

21

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice

II.2. Repere ale politicii salariale in procesul reformei


economice
Politica de salarii, prin propria sa evolutie , ca element al macro si micro echilibrelor
economice , potenteaza sau, dimpotriva, franeaza reforma, dupa cum efectele sale pot sa
restabileasca corelatiile fundamentale ce caracterizeaza piata muncii sau sa antreneze inflatia
si sa stimuleze somajul.
Politica salariala , ca instrument concret de ajustare a cererii si ofertei de munca , de
imbinare a ocuparii cu folosirea eficienta a fortei de munca, trebuie sa raspunda concomitent
si unor variate cerinte:
La nivelul microeconomic, al fiecarui agent este necesar ca salariul sa stimuleze
cresterea productivitatii muncii, actionand deopotriva ca mijloc de reglare a partajului in
interiorul firmei, a profitului intre salariati si patron, prin aceasta indeplinindu-siconcomitent
si rolul de stabilizare macroeconomica, de mentinere in limite convenabile a inflatiei si
respectiv a somajului;
Sa se constituie in parghie activa si flexibila a alocarii si reocuparii fortei de munca pe
sectoare, profesii, teritoriu etc;
Sa sustina , prin nivelul, structura si dinamica salariului, calitatea, competitivitatea si
performanta economica.
COSTUL SALARIAL
Pachetul salarial cuprinde castigul salarial, salariul social si veniturile rezultate din
sistemele de asigurari si asistenta sociala obligatorie sau negociate, din actiunile
administrative in domeniul social, finantarile din impozite. In ultimii ani castiga teren
conceptul de wage package ( pachet salarial) care cuprinde totalitatea veniturilor globale pe
care le primeste salariatul angajat pe un post de munca.
Costul de compensatie are o structura mai restransa si include:
Remuneratia directa; Plati pentru timpul nelucrat; Premii si alte stimulente; Drepturi in
natura; Cheltuieli pentru protectia sociala.

22

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice
Costul muncii ia in considerare in plus si costul pentru formarea profesionala, pentru
servicii de sanatate, asistenta si protectie sociala, impozite sau subventii, alte cheltuieli pentru
transport, pentru locuinta, pentru recrutarea fortei de munca.
COSTUL DIRECT AL MUNCII (plati brute platite direct angajatilor). Salarii brute
aferente muncii Sume brute pentru timpul nelucrat Premii, sporuri, gratificatii si alte
stimulente Contravaloarea platilor in natura Sume pentru protectia sociala (in caz de boala)
Alte cheltuieli
COSTUL INDIRECT AL MUNCII
Pentru formarea profesionala Contributia pentru ajutor de somaj Contributia pentru
asigurari sociale Contributia pentru protectie sociala Alte cheltuieli
In economiile aflate in tranzitie castigul salarial cuprinde:
Salariile , respectiv drepturile in bani si in natura cuvenite pentru munca efectiv prestata
( inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar ), sporurile si indemnizatiile acordate ca procent
din salariu sau in sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, sume platite pentru timpul
nelucrat ( indemnizatiile pentru concediul de odihna si de studii, zile de sarbatoare si alte zile
libere, sumele platite din fondul de salarii pentru concediile medicale), premiile, primele de
vacanta si alte sume platite din fondul de salarii;
Sume platite din profitul net si din alte surse. In economiile tarilor dezvoltate castigul
salarial reprezinta practic costul direct format din salariul pentru munca depusa, sporuri,
premii, contravaloarea platilor in natura, facilitatilor si gratuitatilor, platile pentru timpul
nelucrat.
In unele analize referitoare la salariul nominal brut se utilizeaza si categoria de venit salarial,
care desemneaza castigul salarial brut, la care se adauga sumele platite angajatilor din fondul
de asigurari sociale.
Costul salarial direct si-a redus ponderea in costul total in 1999 fata de 1989 cu cca.20%, in
conditiile in care indexarea medie neta a crescut la peste 1/5. Raportul dintre costul indirect si
cel direct in 1989 a fost de 0,3:1, iar in 1999 a ajuns la cca.0,6:1.Impozitul mediu reprezinta
cca.17% din totalul costurilor. In ceea ce priveste contributia datorata asigurarilor sociale de
stat, prin intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte
drepturi de asigurari sociale ( act normativ care consacra reforma in domeniu ) aceasta se
suporta astfel: 1/3 de catre angajat si 2/3 de catre angajator, cu o subliniere importanta si

23

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice
anume: angajatul plateste o treime din cota aferenta conditiilor normale de munca, respectiv
1/3 din 35%, adica 11,67% iar angajatorul plateste diferenta pana la nivelul corespunzator al
cotei de contributie pentru fiecare categorie de conditii de munca.
Legea bugetului asigurarilor sociale de stat stabileste cotele de CAS astfel:
35% pentru conditii normale de munca;
40% pentru conditii deosebite de munca;
45% pentru conditii speciale de munca.
Angajatul platind 1/3 din 35%, rezulta ca angajatul plateste:
23,33% pentru conditii normale de munca;
28,33% pentru conditii deosebite de munca;
33,33% pentru conditii speciale de munca.
Intrucat numarul persoanelor care lucreaza in conditii deosebite (siderurgie, metalurgie,
constructii etc ) si speciale ( aviatie, minerit, platforme marine etc ) este relativ redus, cota
medie platita de angajator este de 24,89%.
La toate acestea se adauga contributia de somaj de 5% , contributia pentru invatamant de 2%,
precum si impozitul , ceea ce conduce la o crestere considerabila a costurilor salariale.

24

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice

II.3. Indexarea salariilor


Indexarea indeplineste ca functie principala prevenirea eroziunii puterii de cumparare.
Sisteme de indexare a salariilor:
Indexarea retrospectiva a salariilor -; este o compensare ce se da salariatilor si altor
categorii de populatie pentru cresteri de preturi sau de cost al vietii, care au avut loc si sunt
efectiv constatate. In acest sistem, salariile urmeaza in mod direct, in baza unei decizii
anterioare, cu automaticitatea prevazuta , indicele de referinta ales ca fiind reprezentativ.
Indexarea la data fixa -; in cadrul acestui sistem de indexare , ajustarea salariilor se face la
momentele convenite dinainte, de exemplu de fiecare 3 sau 6 luni, in functie de evolutia
indicelui de referinta, in cadrul perioadei de referinta. Se poate alege toata perioada de
referinta sau numai o parte a acesteia.
Scara mobila a salariilor - este sistemul de indexare cel mai cunoscut. Compensatiile sunt
acordate de fiecare data cand indicele de referinta inregistreaza o crestere determinata.
Salariile se ajusteaza la momente diferite neregulate , dar de fiecare data in aceeasi masura.
Scara mobila este o indexare absoluta , perfecta. Salariile urmeaza indicele de referinta ales de
maniera automata , cat se poate de complet , eventual cu o scurta intarziere nesemnificativa.
Ajustarea se face fie prin cresterea salariilor cu o suma fixa pentru fiecare punct de crestere a
indicelui de referinta, fie prin cresterea salariilor prin aplicarea procentului de cresterea
indicelui de referinta. Aceleasi operatii se efectueaza si in cazul in care indicele de referinta
inregistreaza scaderi.
Indexarea cu ajustare amanata -; ajustarea salariilor se efectueaza cu o anumita intarziere,
determinata de mentinerea intr-o perioada mai mult sau mai putin lunga a indicelui de
referinta(costul vietii), inainte de a se trece la ajustarea salariilor(perioada de asteptare).
Indexare cu ajustare limitata -; exista o limita inferioara a indicelui de referinta a cresterii
costului vietiicare nu da nastere la o ajustare , pur si simplu pentru ca o astfel de crestereeste
nesemnificativa. Se poate fixa si o limita maxima a cresterii costului vietii, peste care nu se
acorda compensatii.
Indexarea cu ajustare in sens unic -; foarte adesea ajustarea se face doar in sensul cresterii
salariilor. In cazul scaderii indicelui de preturi, ceea ce se intampla mult mai rar, deoarece

25

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice
conditiile

si

imprejurarile

ei

sunt

cu

totul

speciale,

nu

se

aplica

indexarea.

Indexare supla sau elastica -; consta in faptul ca automaticitatea cresterii salariilor este
temperata in buna masura , tinandu-se seama de efectele cresterii salariilor prin indexare
asupra cresterii economice.
Indexarea anticipata -; sindicatele reclama frecvent si patronii acorda pe langa cresterile de
salarii obtinute prin indexari retrospective si o serie de compensatii pentru deprecierea
viitoare a banilor.
Indexare semi-automata- ea intervine in situatiile in care contractele colective stipuleaza
clauza redeschiderii negocierii nivelului salariilor, mergand pana la denuntarea si ruperea
contractului, in situatia in care indicele de preturi depaseste un anumit prag. Nici un
automatism nu intra in joc si nu se cunoaste dinainte care va fi marimea exacta a ajustarii. De
aceea se numeste indexare semi-automata.

26

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice

I.4. Politici de control a salariilor


In Romania, Legea salarizarii (14/91) a realizat liberalizarea modului de stabilire a
salariilor , lasand la latitudinea societatilor comerciale (indiferent de tipul de proprietate-de
stat sau privat) precum si majoritatii regiilor autonome dreptul de a-si stabili in mod
independent structura de salarizare , prin negocieri colective si individuale intre salariati si
patronat. Legea prevede dreptul guvernului de a introduce , cu caracter temporar, masuri de
control asupra evolutiei salariilor, in cadrul societatilor comerciale cu capital de stat, regiilor
autonome si institutiilor bugetare.
Politicile de control a cresterii salariilor s-au aplicat doar in sectorul de stat.
Exista cateva tipuri principale de politici salariale: controlul (inghetarea) salariilor
individuale, controlul aplicat pe fondul total de salarii sau controlul pe salariul mediu.
Fiecare dintre acestea poate prezenta anumite particularitati, in functie de tara si de momentul
aplicarii lor. O noua politica salariala -; controlul pe fondul total de salarii -; a fost aplicata in
cursul lui 1992. Aceasta metoda a permis o mai mare flexibilitate in determinarea salariilor
relative si o mai mare usurinta in implementare, prin intermediul autoritatilor fiscale. Acest
sistem a fost aplicat si in Cehoslovacia, Ungaria si Polonia. El a favorizat eliminarea
excesului de mana de lucru si a limitat angajarile de noi salariati , deoarece marimea salariilor
individuale era invers proportionala cu numarul de angajati.
Si in Romania, ca de altfel si in celelalte tari aflate in reforma economica, sectorul privat
a fost exceptat de la aplicarea unor astfel de politici. Sunt cateva motive care pot explica
aceasta optiune:
In cadrul sectorului privat nu se manifesta cele doua elemente care fac necesara impunerea
unor restrictii salariale , adica nu exista neclaritati cu privire la drepturile de proprietate si
constrangerile financiare aplicate acestuia sunt suficiet de riguroase (cu exceptia notabila a
recentelor semnale privind creditele fara acoperire acordate de unele banci comerciale);
Sectorul privat este , cel putin in fazele initiale ale tranzitiei, suficient de nesemnificativ
pentru a putea afecta politicile de stabilizare macroeconomica;
Sectorul privat este cel de la care se asteapta crearea de locuri de munca, dezvoltarea sa fiind
de aceea esentiala din perspectiva absorbirii de mana de lucru excedentara din sectorul de stat.

27

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice
Sectorul bugetar -; din care face parte si salarizarea personalului Ministerului Muncii si
Solidaritatii Sociale -; este sectorul cel mai controlat fiind in corelatie directa cu posibilitatile
financiare ale bugetului de stat de a-l sustine. Aici intra salarizarea personalului din
invatamant , sanatate, administratie publica si local. In ultimii ani, prin infiintarea fondului de
asigurari sociale pentru sanatate, personalul care lucreaza in acest domeniu este salarizat din
aceste fonduri.
COORDONATE ALE CONTINUARII POLITICII SALARIALE
Politica salariala reprezinta factorul de potentare a modificarilor in nivelul si structura
ocuparii; negocierile centralizate apar ca necesare si oportune, dar se cer a fi mai riguroasein
privinta a ceea ce se negociaza la fiecare nivel, a respectarii aplicarii legislatiei in domeniu si
a evitarii escaladarii revendicarilor sindicale pe orizontala si verticala prin realizarea unui
consens intre blocurile sindicale si patronat.
Acestea implica:
1. La nivel macroeconomic: crearea si mentinerea unor raporturi intre nivelul si cresterea
salariilor, indicele preturilor produselor si serviciilor si inflatie prin: moderarea cresterii masei
salariale si promovarea unui sistem de indexare mixta;
2. La nivel microeconomic, promovarea unei politici de gestiune a personalului pe
urmatoarele coordonate: construirea sistemului propriu de salarizare care sa faciliteze
folosirea completa si eficienta a resurselor umane; dimensionarea corecta a numarului de
personal; reconsiderarea rolului negocierilor si fundamentarea economica a contractelor
colective de munca.
Motivatia economica in conditiile muncii salariate este strans legata de sistemul de salarizare
care reprezinta ansamblul de criterii obiective, principii, metode si instrumente care determina
conditiile de stabilire si de acordare a salariilor (salarii de baza, adaosuri si sporuri).

28

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice

II. 5. Relaia de calcul a venitului impozabil


Salariu brut de baz (realizat)
+ sporuri i adaosuri
+ indemnizaii de conducere i alte sporuri acordate pentru funcii de conducere
+ indexri de salariu i compensri ale creterii preurilor
+ salariul n natur
+ alte drepturi de personal
= venit brut total
-

contribuia personalului la asigurrile sociale

contribuia personalului la fondul de omaj

contribuia personalului la asigurri sociale de sntate

= venit net
-

deducere personal

= venit baz calcul (venit impozabil)

29

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice

II. 6. Impozitul pe venituri salariale


Impozitul pe salarii se determin i se vars de ctre pltitorii de salarii i venituri
asimilate salariilor care sunt obligai s rein impozitul aferent veniturilor fiecrei luni, la
data efecturii plii acestor venituri i s vireze la bugetul de stat impozitul reinut la
termenul stabilit pentru ultima plat a drepturilor salariale, efectuat pentru fiecare lun, dar
nu mai traziu de data de 25 ale lunii urmtoare celei pentru care se cuvin aceste drepturi.
Impozitul pe veniturile din salarii, pentru fiecare lun, se calculeaz i se reine de
ctre angajatorii care au sediul sau domiciliul n Romnia la data plii acestor venituri,
indiferent de perioada la care se refer.
Veniturile n natur se consider pltite la ultima plat a drepturilor salariale pentru
luna urmtoare. Impozitul aferent veniturilor i avantajelor n natur se reine din salariul
primit de angajat n numerar pentru aceeai lun.
n stabilirea cuantumului impozitului pe salarii se are n vedere deducerea personal.
Aceasta se determin n funcie de numrul persoanelor aflate n ntreinere. Sunt considerate
persoane n ntreinere soia/soul, copii sau ali membrii ai familiei, rudele contribuabilului
pn la gradul al doilea inclusiv.
Impozitul pe salarii se determin prin aplicarea cotei de 16% la venitul (baza
impozabil/)
Plata impozitului pe salarii se efectueaz n ziua n care se elibereaz drepturile
salariale ale lunii precedente, dar nu mai trziu de data de 25 ale lunii, iar documentul de plat
este Ordin de plat.
Evidena impozitelor pe salarii i a altor drepturi similare datorate bugetului se
ine cu ajutorul contului 444 impozit pe salarii, care este un cont de datorii. Se
crediteaz cu sumele datorate bugetului reprezentnd impozit pe salarii reinut din
drepturile bneti cuvenite salariailor potrivit legii i cu sumele reinute de unitate,
reprezentnd impozit datorat de ctre colaboratorii unitii pentru plile efectuate
ctre acetia. Se debiteaz cu sumele virate la buget, reprezentnd impozit pe salarii i
alte drepturi similare. Soldul contului reprezint sumele datorate bugetului.

30

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice
1) innd seama de condiiile economico-financiare specifice, Guvernul are competena de a
corecta tranele de venit lunar impozabil, precum i cuantumul deducerii personale de baz.
2) Reducerea cheltuielilor cu salarii este posibil prin utilizarea tuturor cilor i factorilor de
cretere a productivitii muncii, respectiv progresul ethnic, organizarea; stimularea
resurselor umane (prin bani); disciplina; gradul de calificare a resurselor umane; normarea
muncii; selecia profesional; reconversie profesional.
3) Pe piaa muncii, salariul trebuie s joace un anumit rol i anume acela de a orienta fora de
munc spre sectoarele i meseriile cerute de economia de pia, dar s rspund i unor
cerine de dreptate social.
4) Diferenele de salarizare pot menine interesul pentru perfecionarea pregtirii profesionale
i motivaia de a munci.
5) Evaluarea corect a personalului muncitor prin metode adecvate i respectarea
metodologiilor (difereniai n funcie de posturi, pe o perioad mai lung de evaluare).
6) Mobilitatea forei de munc (intrrile i ieirile de persoane) afecteaz calitatea/cantitatea
volumului produciei i genereaz abateri de la eficiena total prognozat a firmei.
7) Identificarea de ctre conducerea (managementul) Societilor Comerciale msurilor
decizionale care s conduc la limitarea fluctuaiei forei de munc i reducerea micrii
totale.
8) Principiile enuntate in Dreptul muncii ; neingradirea dreptului la munca si la libertatea
muncii; nediscriminarea in executarea contractului individual de munca , negogierea
conditiilor de munca , disciplina muncii , perfectionarea pregatirii profesionale; dreptul la
odihna sunt general valabile pentru toate persoanele angajate cu contract de munca .
9)

In Romania, prin Legea nr.14/1994, sistemul de salarizare pe baza caruia se fixeaza


salariile individuale se stabileste , potrivit prevederilor prezentei legi, in raport cu forma de
organizare a unitatii, modul de finantare si caracterul activitatii.

10) Marimea salariului individual cuvenit fiecarui salariat se determina cu ajutorul formelor de
salarizare care fac legatura intre marimea sumei cuvenite salariatului drept plata pentru
serviciul pe care munca sa l-a adus intreprinderii si cantitatea , calitatea , raspunderea
privind functia pe care o detine. Marimea salariului este diferita de la individ la individ
tinand seama de pregatire si munca prestata

31

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice

BIBLIOGRAFIE
M. Ristea Contabilitatea financiar a ntreprinderilor,
Editura Universitar
M. Ristea Bazele contabilitii,
Editura Economic Bucureti
Codul muncii
Planul general de conturi
Legea muncii 82/1991 Legea contabilitii
M. Dumitrana Contabilitatea firmei,
M. Negruiu

Editura Maxim

Nicolae Cristescu Noua contabilitate,


Constantin Silion

Editura Ecran Magazin

Constantin Dumitru
Ion Ionacu Contabilitate naional,
Editura Economic Bucureti

32

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice

ANEXE

33

Salariul - Pretul muncii


Temelie Mirela cls. . XII Tehnician in activitati economice

CUPRINS

Argument.............pag.2-3
CAP.I. SALARIZAREA notiuni generale
I.1. Delimitri i structuri privind veniturile salariale.................pag.4-9
I.2. Forme de salarizare n Romnia..pag.10-15
I.3. Determinarea salariului.............,.pag.16-17
I.4. Factorii care influeneaz nivelul salariului............................pag18-19

CAP.II. POLITICA SALARIALA - componenta a politicii generale a organizatiei


II.1. Documente specifice decontrilor cu personalul......................pag.20-21
II.2. Repere ale politicii salariale in procesul reformei
economice ..................pag.25-27
II.3. Indexarea salariilor......................................................pag.25-26
II.4. Politici de control a salariilor......................................................pag. 27-28
II.5. Relaia de calcul a venitului impozabil...................pag.29
II.6. Impozitul pe venituri salariale....................pag.30
Concluzii i propuneri..........................pag.31
Bibliografie.....................pag.32
Anexe......................pag.33

34