Depozitarea Marfurilor

Grupa 1739

Cuprins

1.Depozitul
2.Evolutia conceptului de depozitare
3.Utilitatea depozitarii
3.1 Rolul depozitelor
3.2 Functiile depozitelor
4.Tipologia depozitelor
5.Amenajarea interioar a unui depozit
6 Studii de caz

1.Depozitul
Depozitele de distribuie sunt spaii, respectiv puncte de stocare, care
sunt implantate n drumul fizic al unui produs de la productor la utilizatorul
final.
Trebuie fcut distincie ntre noiunea de magazie i cea de depozit.
Se apreciaz c, magazia este spaiul de depozitare pentru materii prime,
materiale, n general bune n curs de prelucrare sau utilizare, n timp ce
depozitul are rolul de a pstra, n perfecte condiii de siguran calitativ i
cantitativ, mrfurile destinate vnzrii ctre clieni.
Noiunea de depozit poate fi definit din punct de vedere economic i
din punct de vedere tehnic.
Din punct de vedere economic, depozitul reprezint unitatea de baz
n cadrul proceselor de aprovizionare tehnico- material care cuprinde
totalitatea stocurilor de materiale sau produse finite pstrate n cadrul
ntreprinderii n vederea aprovizionrii nentrerupte a seciilor i atelierelor
i pentru asigurarea ritmicitii livrrilor ctre beneficiari.
Din punct de vedere tehnic depozitele sunt formate din totalitatea
construciilor sau suprafeelor special amenajate, mpreun cu utilajele,
instalaiile i dispozitivele necesare efecturii diverselor operaii, n vederea
pstrrii materialelor sau produselor finite.
Depozitele sunt echipate cu platforme de incarcare pentru a incarca si
descarca, camioanele; sau uneori sunt incarcate direct de la cai ferate,
aeroporturi sau porturi. Ele de asemenea au macarale si elevatoare de furca
pentru a transporta bunuri, care sunt de obicei puse pe paleti standard ISO.
Unele depozite sunt in intregime automatizate, cu nici un muncitor
inauntru. Paletii si produsele sunt manevrate cu un sistem de transportoare
automatizate si depozitare automatizata si cu ajutorul masinilor de
recuperare coordonate de conducatorii de logica programabila si de catre
computerele cu softuri de logistica. Aceste sisteme sunt adesea instalate in
depozitele racite unde temperaturile sunt pastrate foarte reci pentru a
impiedica produsul sa se deterioreze, si de asemenea unde pamantul este
scump, deoarece sistemele de depozitare automatizate pot folosi spatiul
vertical eficient.
Directia si urmarirea materialelor in depozit este coordonat cu
ajutorul WMS, sau Warehouse Management System, o baza de date
coordonata de un soft. WMS este folosit de personalul de logistica pentru a

imbunatati eficienta depozitului prin pastrarea unui inventar corect ce

inregistreaza tranzactiile depozitului.
Depozitarea traditionala a intrat in declin in ultimele decenii ale
secolului 20 cu introducerea treptata de Just In Time( JIT) tehnici proiectate
sa imbunatateasca amortizarea investitiilor unei afacere. Sistemul JIT
promoveaza livrarea produsului direct de la fabrica la comerciantul de
comert cu amanuntul, sau de la fabricantii de parti direct la o fabrica de scara
mare, fara folosirea de depozite.
Dezvoltarile recente din marketing au condus de asemenea la
dezvoltare stilului depozitelor de comert cu amanuntul, prin situarea
tavanului la un nivel foarte inalt unde raftuirea decorativa este inlocuita de
rafturile industriale, prin articolele gata de vanzare deja plasate in partile
inferioare ale rafturilor iar cele gata ambalate sau puse pe paleti fiind situate
in partile superioare datorita accesului relativ usor cu macaraua. In acest
mod, aceeasi cladire este folosita atat ca un magazin de comert cu amanuntul
cat si ca un depozit.
Depozitele moderne sunt de asemenea folosite cu o mare frecventa de catre
exportatori/fabricanti ca punct de dezvoltare a outleturilor de comert cu
amanuntul intr-o regiune speciala sau tara. Acest concept reduce costul final
al produsului la consumator si astfel sporeste raportul de vanzare al
productiei.

2. Evolutia conceptului de depozitare

In prima jumatate a secolului, perspectiva asupra depozitarii, in domeniul
conceptual si practic, a fost caracterizata de urmatoarele aspecte:
caracterul static rolul depozitului consta in pastrarea marfurilor
necorelarea cu alte activitati logistice atentia utilizatorilor de
spatii de depozitare era focalizata numai asupra costurilor generate
de acest domeniu de activitate

 preocuparile limitate pentru cresterea eficacitatii eforturile de

imbunatatire a eficacitatii activitatilor erau orientate prioritar spre
productie
accentul pe resursele umane intrucat forta de munca era o
resursa necostisitoare, depozitarea presupunea realizarea manuala a
majoritatii covarsitoare a activitatilor
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, mutatiile din domeniul productiei
si distributiei au avut ca efect o noua atitudne fata de depozitarea marfurilor.
Mai intai au aparut depozitele regionale care permiteau acoperirea unei
arii teritoriale extinse, apoi depozitele localizate strategic, deoarece un
depozit localizat favorabil putea lua locul spatiilor de depozitare existente la
fiecare unitate de productie.
Dezvoltarea distributiei contractuale, in anii 80 si 90, a generat un nou
mod de a beneficia de servicii de depozitare.
Distributia contractuala reprezinta furnizarea de catre un distribuitor tert
a unui serviciu de distributie complet si operat pe seama unui anumit client. i
Forma contractului poate varia de la asigurarea de facilitati de depozitare, la
un centru de distributie dedicat unui client, fie producator, fie detailist.
Centrul de distributie are rolul de a accelera circulatia marfurilor si, in plus,
permite satisfacerea cerintelor specifice ale clientului.
Comertul cu amanuntul a fost marcat in anii 80, de crearea depozitelor
de distributie centrale, ale marilor detailisti. Producatorii livrau comenzi de
dimensiuni mari depozitelor centrale ale detailistilor, fara a mai fi necesar sa
dispuna de spatii proprii de depozitare.
Marile corporatii, prezente simultan pe mai multe piete, au apelat la
conceptul de depozit multi-tari. Pentru tarile dintr-o anumita zona, se

creeaza un depozit central, care livreaza depozitelor existente la nivelul

filialelor companiei sau distribuie marfurile direct urmatorului nivel din
canalele de marketing.
Pentru secolul XXI, se considera ca obiectiv ideal in privinta depozitarii,
reducerea neincetata a stocurilor de marfuri care nu se afla in miscare, pana
cand se va realiza o miscare cvasi-continua.

3.Utilitatea depozitarii
Fiecare companie trebuie sa isi depoziteze bunurile cat timp asteapta sa
fie vandute. Pentru a se asigura ca pot indeplini comenzile rapid, trebuie sa
aiba stoc disponibil. O functie de depozitare este necesara deoarece ciclurile
de productie si consum rareori coincid. Functia de depozitare depaseste
diferentele dintre cantitatile necesare si timp.
O companie trebuie sa decida cat de multe si ce tipuri de depozite ii sunt
necesare, si unde vor fi situate.
Deciziile legate de unde sa fie localizate acestea pentru a fi eficiente,
sensibile in fata economiei si a consumatorilor sunt decizii ale lantului
strategic de aprovizionare in stransa legatura cu logistica. De obicei se
folosesc doua abordari pentru identificarea celei mai putin costisitoare locatii
si anume: centrul de gravitate si sistemul de retea.
Compania poate folosi depozitele pentru a inmagazina bunurile de la
scurte pana la lungi perioade de timp. Sau, pot folosi centrele de distributie,
care sun proiectate sa primeasca bunuri de la diverse companii, sa preia
comenzi,

sa

le

indeplineasca

eficient,

consumatorilor cat mai repede posibil.

si

sa

expedieze

bunurile

3.1 Rolul depozitelor

Rolul important al depozitelor de distribuie rezult din urmtoarele
considerente:
ntreprinderile dotate cu depozite au o mai mare capacitate de
disponibilitate a produselor la locul i timpul solicitate de ctre client;
Depozitele de distribuie, amplasate corespunztor, diminueaz timpul de
livrare;
Transporturile n cantiti de mas sunt mai ieftine dect transporturile
mici; expedierea n cantiti mari se face pe distane mari productordepozit de distribuie; expedierea de cantiti mici poate s se limiteze pe
distane mici.

3.2 Functiile depozitului

Principalele funcii ale unui depozit comercial sunt:

Depozitarea i pstrarea mrfurilor, care asigur continuitatea
aprovizionrii consumatorilor individuali i indistriali, n condiiile
existenei unor diferene temporale ntre producie i consum, datorate
fenomenului de sezonalitate i de dispersie spaial diferit. Sub aspectul
duratei de pstrare a produselor n stoc, n practic exist urmtoarele
variante:
Depozitarea pe termen lung. n cazul unei producii sau unui
consum concentrate n limitele unui sezon, depozitul poate menine
produsele necesare pentru satisfacerea cererii la momentul potrivit.
De asemenea, produsele alimentare supuse unui proces de
nvechire sunt pstrate pe durat ndelungat.
Depozitarea sezonier. n cazul unui cererii sezoniere, este adesea
mult mai profitabil apelarea la depozite apropiate de pieele
strategice, care sunt aprovizionate de la depozitul central al firmei,
cu puin timp nainte de nceperea sezonului. Dup terminarea
sezonului, mrfurile rmase sunt returnate la depozitul central.
Depozitarea temporar. Produsele sunt meninute n depozit pn
la realizarea unor livrri care utilizeaz complet capacitatea

mijloacelor de transport. Depozitele de distribuie faciliteaz

circulaia produselor, fr s realizeze o depozitare pe termen lung.

Consolidarea livrrilor, respectiv condiionarea i porionarea

( dozarea ) mrfurilor, n vederea constituirii unei oferte adaptate
diferitelor categorii de clieni. Produsele primite de la mai multe surse
sunt reunite n vederea livrrii ctre client, prin intermediul unui singur
transport.
Avantajele consolidrii sunt: obinerea unor tarife de transport mai mici,
prin livrarea unor cantiti mari de produse ctre client; reducerea costurilor
totale de distribuie pentru fiecare productor, comparativ cu situaia n care
ar fi distribuit mrfurile n mod individual;
Formarea sortimentului comercial prin corelare cu necesitile ferme ale
comerului de detail. Acest funcie este ntlnit sub dou variante, n
funcie de sursa de provenien a produselor:
Unitile de producie ale aceleiai firme. Depozitul primete
mrfurile de la mai multe fabrici ale productorului i livreaz
clienilor o combinaie de produse. Mrfurile sunt sortate, pentru a
ndeplini solicitrile fiecrui client sau piee int, n privina
structurii sortimentale;
Firme diferite. Depozitul creeaz combinaii de produse n mod
anticipat fa de comenzile clienilor. Sortimentul include mai
multe linii de produse de la diveri furnizori. Avantajele oferite
clienilor sunt: reducerea numrului furnizorilor cu care trebuie
s stabileasc relaii fiecare client; costuri de transport mai mici
dect n cazul aprovizionrii de ctre fiecare client, n mod
individual, de la furnizor; asigurarea unei structuri sortimentale
diversificate, adaptate cerinelor clienilor.
Transportarea i ambalarea mrfurilor, fr de care nu este posibil
participarea la ntregul lan de distribuie, deplasarea bunurilor n
interiorul depozitului;
Prestarea de servicii cu valoare adugat. Cele mai obinuite servicii
care constau n adugarea de valoare sunt cele legate de ambalarea i
etichetarea mrfurilor.

4.Tipologia depozitelor
Depozitele comerciale, n funcie de diverse criterii, pot fi grupate n
mai multe categorii:
dup caracterul activitii principale pe care o ndeplinesc, depozitele
pot fi:
depozite de colectare, care concentreaz partizi relativ mici de
mrfuri primite de la diveri furnizori, n vederea formrii unor partizi
mari, pentru diferii beneficiari;
depozite de repartizare, destinate acumulrii mrfurilor n partizi
mari, pentru a le livra beneficiarilor n partizi mici;
depozite de tranzit i transbordare, amplasate de regul n gri i
porturi, servind pentru pstrarea temporal, i, uneori, pentru
pregtirea mrfurilor n vederea transportrii ulterioare la depozitele
principale sau la beneficiari;
depozite pentru pstrarea sezonier sau de lung durat, destinate
acumulrii de mrfuri ntr-o perioad scurt pentru pstrarea sezonier
sau pentru pstrarea mai ndelungat.
dup gradul de specializare, depozitele pot fi :
depozite strict specializate, n care se pstreaz un singur fel de
marf a crei caracteristic este prezena celui mai simplu sortiment
( de ex.sare, cartofi, combustibili lichizi);
depozite specializate, avnd ca obiect stocarea unei singure grupe de
mrfuri ( confecii, cosmetice)
depozite combinate, care asigur pstrarea a dou sau trei grupe de
mrfuri apropiate prin cererea de consum a populaiei ( textilenclminte, galanterie- cosmetice);
depozite generale, destinate fie sectorului alimentar, fie sectorului
nealimentar;
depozite mixte, n care se pstrez mrfuri din ambele sectoare.
Dup forma construciei, depozitele pot fi :
Construcii deschise depozit liber, folosite pentru mrfurile
insensibile la aciunea factorilor de clim;

 Construcii semideschise depozite acoperite, destinate mrfurilor

ce trebuie protejate; suprafaa utilizabil va fi limitat de nlime i
de punctele de sprijin;
Construcii nchise.
n funcie de natura i condiiile necesare pentru pstrarea mrfurilor
depozitele pot fi:
Neclimatizate
Parial climatizate
Climatizate.
n funcie de poziia fa de nivelul solului, depozitele pot fi:
Deasupra pmntului
Sub pmnt.

5.Amenajarea interioar a unui depozit

La amenajarea interioar a unui depozit trebuie cunoscute urmtoarele
elemente:
Sistemul constructiv al depozitelor: suprafa i nlime, numrul
nivelurilor pe care se desfoar suprafaa depozitului, dotarea cu rampe
de ncrcare descrcare;
Condiiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerine
speciale de temperatur i umiditate, necesitatea ccesului pentru
controlulu periodic i efectuarea de operaii de ntreinere a produselor n
timpul depozitrii, asigurarea respectrii ordinii primul produs intrat
primul produs ieit;
Modul de ambalare; natura, forma geometric i rezistena mecanic la
stivuire a ambalajelor de transport;
Tipul de palete folosite.
Preluarea mrfurilor din spaiile de depozitare are o mare importan datorit
costurilor de manipulare pe care le presupune. n principiu, exist trei
modaliti de preluare a mrfurilor pentru constituirea comenzilor:
Selecia individual. Produsele sunt prelucrate pe rnd, unul cte
unul. Dintr-un anumit loc din spaiul de depozitare, este preluat un
singur produs, care este adus pe platforma de expediere spre
clieni. Ulterior, este preluat un alt produs.

Ruta de prelucrare. Personalul responsabil de manipularea

mrfurilor parcurge n depozit o anumit rut, care i permite s
preia mai multe produse, nainte de a se ndrepta spre platforma de
expediere. Numrul produselor preluate depinde de caracteristicile
acestora i de capacitatea echipamentului de manipulare folosit.
Aria repartizat pe lucrtor. Fiecare membru al personalului
depozitului este responsabil de o anumit zon. Pentru asamblarea
comenzilor, aplic fie selecia individual fie ruta de prelucrare, n
aria atribuit.
Pentru aranjarea mrfurilor n depozit se aplic urtoarele criterii:
- complementaritatea. Produsele care sunt folosite mpreun n consum
i sunt solicitate de clieni n cadrul aceleiai comenzi vor fi amplasate
n apropiere.
- Compatibilitatea. Aranjarea mrfurilor n depozit trebuie s ia n
considerare caracteristicile lor merceologice. Produsele compatibile
sunt cele care pot fi amplasate n apropiere, fr a genera riscuri.
- Popularitatea. Utilizarea acestui criteriu are la baz diferenele
existente ntre produse n privina vitezei de circulaie. n cazul n care
un produs cu circulaie rapid este preluat din stoc n cantiti mai
mici dect cele n care este furnizat, se recomand amplasarea lui n
apropierea punctelor de expediere ctre clieni.n consecin, cu ocazia
fiecrei operaiuni de preluare, distana pe care o vor parcurge astfel
mrfurile va fi cea mai scurt.
- Mrimea. Potrivit acestui criteriu, mrfurile de dimensiuni mici se
amplaseaz n apropierea zonelor de expediie. Se asigur n acest
mod o densitate mare de produse n proximitatea punctelor de livrare.
Criteriul mrimii garanteaz cel mai mic cost de manipulare doar n
cazul n care produsele de dimensiuni mici sunt cele care au o
circulaie rapid.
O exploatare raional a unui depozit se realizeaz prin respectarea
urmtoarelor principii generale:
Depozitarea mrfurilor corespunztor proprietilor de utilizare;
Alocarea unor spaii izolate specializate, pentru mrfurile cu
proprieti particulare deosebite ( camere frigorifice, de uscare)
Exploatarea, ntr-o concepie tehnologic unitar, a ntregii
suprafee de depozitare;
Utilizarea la maximum a capacitilor de depozitare;
Corelarea mobilierului de pstrare cu funciile principale pe care le
ndeplinete depozitul respectiv;

 Asigurarea liberei circulaii a mrfurilor;

Proiectarea i construcia depozitului n consens cu cerinele de
mecanizare a muncii.
innd seama de rol i destinaie, suprafaa total a oricrui depozit este
format din:
suprafaa pentru pstrarea efectiv a mrfurilor, care are greutatea
specific cea mai mare n suprafaa total a depozitului i un rol principal
n funcionarea acestuia;
suprafaa auxiliar, menit a deservi operaiunile adiacentei funciei
principale a depozitului, constituit din mai multe ncperi i spaii, n
care au loc diferite operaiuni: dezambalare, recepionarea mrfurilor,
preambalarea produselor, pstrarea provizorie a mrfurilor respinse la
recepie, laboratoare de analiz;
suprafaa administrativ i cu caracter social;
spaiul de ciculaie culoare, coridoare, spaiul ocupat de scri, lift;
spaiul ocupat de elementele constructive ale cldirii stlpi, coloane de
susinere, ziduri interioare despritoare.
Este eficient i recomandabil ca cea mai mare parte din suprafaa
total a construciei s fie rezervat ncperilor operative, respectiv ntre 8090%. Din suprafaa operativ a depozitului se delimiteaz i se separ aanumita suprafa util a depozitului. Ea se compune din.: ncperile unde se
pstreaz efectiv mrfurile; suprafaa trecerilor dintre stive, stelaje, respectiv
trecerile pe unde se aduc i se scot mrfurile din depozit.
Dotarea depozitului cu mobilier i utilaje comerciale
Exploatarea raional a volumului util al depozitelor, reducerea
timpului necesar formrii comenzilor, uurarea muncii salariailor,
presupune dotarea, pe de o parte, cu tipuri de mobilier adecvat sistemelor de
depozitare moderne, care au la baz paletizarea i conteinerizarea mrfurilor,
iar, pe de alt parte, cu tipuri de utilaje comerciale care s asigure
mecanizarea i automatizare proceselor de munc specifice diferitelor faze
ale tehnologiei din depozite.
Tipuri de mobilier i utilaje comerciale
n funcie deanumite caracteristici, dotrile dintr-un depozit se
clasific n diferite grupe:
1. dup natura lor:

 un sistem intern de recipieni, reprezentat de mijloace de

depozitare cum sunt: containere, rafturi de orice fel, tancuri i
palete;
mijloacele muncii tehnice, respectiv toate mecanismele i utilajele
mecanizate i automatizate; insatlaii de transport, de ambalare,
sortare;
2. dup funciile pe care le ndeplinesc i apartenea lor la diferite procese
tehnologice:
mijloace pentru depozitare: palete, recipieni, tancuri, silozuri;
mijloace pentru supravegherea i pstrarea mrfurilor: mijloace de
ambalare, aparate de control;
mijloace pentru porionare i condiionare: echipamente pentru
dozare, maini de msurat, tiat, mijloace de ambalare;
mijloace pentru sortarea mrfurilor: aparate i instalaii de sortare,
maini de calibrare;
mijloace pentru transport i ambalare: aparate de ridicat, aparate
pentru servirea rafturilor, palete;
mijloace pentru asigurarea unor servicii materiale de etichetare,
mpachetare.
3. dup locul lor n fluxul tehnologic al depozitului:
dotri tehnice principale: toate mijloacele de munc ce ndeplinesc
o anumit funcie a depozitului;
dotri complementare, acele mijloace ale muncii care susin sau
completeaz capacitatea de funcionare
a dotrilor tehnice
principale: mijloace de control, dispozitive care asigur
depozitarea, mijloace care ajut la transportul intern.

6.Studii de caz
1.TRANSILVANIA GENERAL IMPORT-EXPORT este o firm privat
romno-suedez a crei activitate de baz este distribuirea produselor
fabricate pe platformele industriale EUROPEAN DRINKS, SCANDIC
DISTILLERIES i EUROPEAN FOOD.
.
a).

Logistica de depozitare (Warehousing)

Responsabil funcii, legturi cu alte departamente
De depozitarea mrfii se ocup gestionarul, care este i eful

depozitului de mrfuri. Primirea mrfurilor se face n baza facturilor fiscale

i a avizelor de nsoire a mrfii.
Recepia mrfurilor se efectueaz astfel: fabrica productoare livreaz
marfa cu ajutorul tirurilor care o aduc la depozit. Aici gestionarul asist la
depozitarea ei i o gestioneaz. La primirea mrfii persoanele de la Biroul
Facturi ntocmesc notele de recepie i constatare de diferene.
b).

Spaii de depozitare descriere, amplasare, configuraie

Depozitul Transilvania General Import-Export este localizat n zona

Metalurgiei, n oraul Iai. Depozitul este amplasat n incinta unui vechi

mare depozit din Iai, al unei companii care l-a dat spre nchiriere. Nu tot
spaiul intr n posesia Transilvania General Import-Export Iai, acesteia

revenindu-i doar 10.000 m, n aceeai cldire desfurndu-i activitatea i

ali distribuitori din jude.
Forma depozitului deinut de punctul de lucru din Iai este
dreptunghiular i sugestiv denumit un labirint de palei; este construit
din crmid i are acoperi din tabl ondulat. Nu exist spaii de
depozitare special amenajate pentru fiecare grup de mrfuri n parte, iar
depozitarea se face n funcie de primirea produselor de la centrul din
Oradea.
Depozitarea mrfii este realizat pe palei aflai pe trei nivele, fiecare
dintre aceti palei avnd produsele organizate pe patru nivele, fiind
repartizate n funcie de cantitate i sortiment. Cu toate acestea, pentru o mai
uoar manipulare a mrfurilor, depozitarea se rezum n general la dou
nivele.
Pstrarea mrfurilor se face n spaii aerisite, ferite de razele soarelui,
de cldur i nghe, astfel nct produsele s poat fi pstrate ntre
parametrii normali.
Conform standardului european ISO 9001, depozitarea mrfurilor se
realizeaz inndu-se cont de normele de siguran igienico-sanitare;
depozitul este prevzut cu sisteme de aerisire i de iluminat. Pentru sigurana
consumatorilor, SANIPIDUL inspecteaz locaia lunar.
Aprovizionarea cu mrfuri se face pe o singur intrare, iar ncrcarea
n mijloacele de transport care o vor distribui clienilor se realizeaz prin
cele dou ieiri.
Acest modalitate de amenajare este specific tuturor depozitelor
Grupului European Drinks&Food din ar, pentru o mai bun gestiune a
comenzilor i pentru o mai bun organizare.

Depozitarea mrfii este realizat pe palei aflai pe trei nivele, fiecare

dintre aceti palei avnd produse organizate pe patru nivele, fiind repartizate
n funcie de cantitate i sortiment. Cu toate acestea, pentru o mai uoar
manipulare a mrfurilor, depozitarea se rezum n general la dou nivele.

Reprezentnd grafic spaiile de depozitare i birourile punctului de lucru din

Iai, acestea se prezint astfel:
1
2
3

4
5
8

Fig. nr.2 Schia spaiilor de depozitare

Legend:
1 Sal de edine
2 Birou Director de Vnzri i Director de Marketing
3 Birou Director de Zon

10

4 Birou Contabilitate
5 Birou Secretariat
6 Birouri Departament Economic
7 Depozit
8 Intrare mrfuri
9, 10 Ieiri mrfuri
c).

Sisteme logistice sisteme de depozitare, echipament de depozitare,

software logistic.
Sistem de depozitare:
Depozitarea mrfurilor se realizeaz pe palei, direct pe podeaua de
ciment. Primirea n gestiune a mrfurilor n depozit se face n funcie de
ordinea comenzilor primite de la clieni, dup metoda FIFO (First in, First
out).
Echipament de manipulare:
Manipularea mrfurilor se face cu ajutorul a:
- 6 motostivuitoare pe baz de motorin sau GPL.
- 32 transpalei manuali
Software Logistic
Compania a alocat fiecrui agent de vnzri cte o zon din Judeul
Iai. Pentru o mai bun organizare a procesului de distribuie, fiecrei zone i
este atribuit un cod. Astfel, comenzile pe care le cumuleaz fiecare agent de
vnzri de la clieni, sunt clasificate pe categorii n funcie de codul zonei.

2. Cris-Tim, centrul de Logistica de la Mogosoaia

Grupul Cris-Tim, liderul pietei de mezeluri din Romania, inaugureaza

Centrul de Logistica de la Mogosoaia.
Dupa o serie de investitii in valoare de peste 18 milioane Euro,
realizate in ultimii doi ani, Grupul Cris-Tim realizeaza o noua investitie
importanta, Centrul de Logistica de la Mogoioaia, care va deservi
aproximativ 1,800 de magazine din Bucureiti si zona Munteniei, precum si
retele internationale.
"Valoarea investitii planificate pentru Centrul de logistica de la
Mogosoaia este de 4.965.000 euro, din care 2.000.000 euro reprezinta
constructia centrului logistic. Un milion de Euro va fiinvestit pana la
sfarsitul anului in automatizarea centrului cu utilaje performante, iar alte
2.000.000 euro vor fi investite in construirea sediului de birouri" declara
Presedintele Grupului Cris-Tim, Radu Timis. Centrul logistic a devenit
functional in luna iunie si va fideservit de 200 de angajati. Acesta va avea o
capacitate de depozita-re de 120 tone/ zi si va beneficia de dotari speciale.
Printre acestea se numara depozitele frigorifice ce respecta standardele
HACCP in delimitarea fluxurilor. Suprafata totala construita a centrului este
de 15.000 mp, din care platforma logistica din cadrul centrului de distributie
pentru mezeluri, are o suprafata construita de 2.444 mp. CrisTim este in
prezent liderul pe piata mezelurilor din Romania. Pentru anul 2010,
conducerea grupului Cris-Tim are ca obiectiv depasirea unui volum mediu
zilnic de vanzari de 300 tone/zi, respectiv 30% cota valorica pe piata. Grupul
Cris-Tim este cea mai cunoscuta marca pe piata mezelurilor din Romania,
avand o imgine foarte puternica si foarte bine definite in perceptia
consumatorilor.
3. Albalact construieste un centru logistic langa Bucuresti

Producatorul de lactate Albalact a anuntat ca va achizitiona un teren in

comuna Afumati, langa Bucuresti, pentru construirea unui centru logistic
destinat exclusiv distribuirii produselor companiei in Capitala si in sud estul tarii. Centrul urmeaza sa devina operational la mijlocul anului viitor.
Terenul are suprafata de 10.000 mp si costa un milion euro, alte doua
milioane de euro fiind alocate pentru construirea centrului.
"Noul centru logistic va cuprinde depozite frigorifice de mari
capacitati, platforme de incarcare/ descarcare, utilaje suplimentare necesare
transportului de marfa si spatii adminis trative", se arata intr-un comunicat
de presa al companiei.
4. Patru noi depozite construite de grupul Marathon
Grupul Marathon, cu activitati in distributie si industria alimentara, va
investi in acest an 4-5 milioane de euro, in construirea a patru noi depozite si
amenajarea fabricii Contec de la Tecuci. Depozitele logistice vor fi
amenajate la Craiova, Deva, Timiioara si Oradea si vor necesita investitii de
aproximativ 500.000 de euro fiecare. Totodata, grupul Marathon
intentioneaza sa investeasca aproximativ 150.000 de euro intr-un laborator
de analize si controlul calitatii produselor alimentare. Compania este
distribuitoare de produse alimentare catre magazinde de vanzare cu
amanuntul.

5. Dunca va investi inca 15 mil. euro in parcul logistic de la Timisoara

Dunca Expeditii va investi la anul inca 15 milioane euro in parcul
logistic de 18 hectare din Timisoara, iar investitia va ajunge la 40 milioane

euro, la finalul anului viitor, cand proiectul va fi terminat, a declarat pentru

NewsIn, directorul general al Dunca Expeditii, Romeo Dunca.
Directorul Dunca Expeditii a precizat ca in prezent, in parcul logistic
care ocupa o suprafata de 17,7 hectare sunt aproape 30.000 de metri patrati
de depozite, iar anul acesta va mai fi construit un depozit frigorific cu o
temperatura la interior de -25 de grade si o suprafata de 8.000 de metri
patrati, plus inca un depozit conventional de 10.000 metri patrati. Astfel, la
finele acestui an parcul va avea 46.000 de metri patrati de depozite, iar in
2008 va mai fi construit inca un depozit cu 18.000 de metri patrati, astfel ca
suprafata va ajunge la 64.000 metri patrati.
Parcul logistic a devenit functional incepand cu 1 august 2006, cand
avea 15.000 metri patrati de depozite, iar printre chiriasi s-a numarat si
compania Procter&Gamble. in incinta parcului se va mai afla o benzinarie,
un service pentru cele peste 500 de vehicule ale flotei Dunca Expeditii, plus
o cantina.
Dunca Expeditii este una din cele mai mari companii de transport
rutier din vestul tarii. Firma a intrat pe piata acum 13 ani, iar in 2005 avea
450 de angajati si o cifra de afaceri de 15 milioane de euro. Romeo Dunca a
spus pentru NewsIn ca afacerile companiei sale au crescut cu 60% in 2006.

6. Midal Group a investit peste 5 mil. euro intr-un depozit logistic in

Capitala

Midal Group, importator si distribuitor de echipamente frigorifice, a

investit peste cinci milioane euro intr-un depozit logistic in Bucuresti, cu o
suprafata totala de peste 2.000 de metri patrati.
Noul depozit al Midal Group cuprinde spatii de depozitare, productie,
service si o statie de imbuteliere agenti refrigeranti. Depozitul este situat in
apropierea Centurii Bucurestiului si a Autostrazii Soarelui.
Depozitul include trei constructii industriale, doua hale si o statie de
imbuteliere agenti refrigeranti (freoni), precum si o sectie de asamblare
vitrine frigorifice. Statia de imbuteliere agenti refrigeranti in butelii
reincarcabile are o capacitate de stocare ce acopera intreg consumul
Romaniei de agenti refrigeranti pe un an, fiind cea mai moderna statie de
acest gen din Sud-Estul Europei.
Compania Midal Group este prezenta de 13 ani pe piata romaneasca a
frigului comercial si industrial, avand ca domeniu de activitate importul si
distributia de echipamente frigorifice si neutre pentru retele de magazine,
supermarket-uri, hipermarket-uri si pentru procesatorii si comerciantii de
produse alimentare.

7. Depozitele in Italia
Raportul aparut in februarie 2008 intitulat Piata logisticii in 2007 a
monitorizat evolutia imobiliarelor logistice din Italia. Unitatea imobiliara
care face obiectul analizei este depozitul logistic destinat stocarii/
distributiei, in particular:
- Depozitul logistic
- Centrele de distributie

- Centrele de sortare
- Depozitele frigorifice
Imobilele in discutie au o suprafata superioara de 10.000 m2, o
inaltime folosibila de cel putin 6.5 m iar anul de constructie este minim
1995.
Datele globale ale sectorului
In opinia lui J. L. La Salle, cu toate ca ar trebui sa se vorbeasca despre
o piata in tranzitie, anul 2007 a marcat o etapa pozitiva pentru sectorul
logisticii italiene, cu o cerere in crestere constanta.
Estimarile sfarsitului de an pentru cifra de afaceri globala sunt de
3,8% in crestere fata de 2006, atingand cota de 4,1 miliarde euro.
Cresterea sectorului este legata de diferiti factori:
- Consolidarea constructiei manufacturate, mai des in nord, si
imbunatatirea rezultatelor economice ale intreprinzatorilor mari si
mijlocii
- Procesul continuu de globalizare si interschimbul crescut cu estul
europei si estul indepartat
- Imbunatatirea infrastructurii transporturilor
Astepatarile de crestere pentru urmatoarele luni sunt oarecum legate
de evolutia economiei locale si globale. La nivelul ariilor geografice, daca se
confirma rolul celui care trage dupa el al Lombardiei, se consolideaza si
pozitia lui Triveneto care intersecteaza dinspe Europa de est si Rusia, in timp
ce apare noul rol al Pugliei ca baza logistica pentru fluxurile distributive
catre zona balcanica si Turcia.

Viitoarele alegeri de amplasare ale operatorilor logistici ar putea fi in

plus influentate de normele pe care legislatia financiara pe 2008 le-a introdus
pentru a imbunatati mobilitatea si pentru a intari infrastructurile, in special in
ceea ce priveste autostrada Saberno Reggio Calabria, intermodalitatea si
transportul maritim.
Cererea si oferta
In 2007 au fost definitivate si date spre folosire peste 730.000 m2 de
suprafatapentru depozite, in usoara scadere fata de cei 800.000 din 2006.

Aria asociata in principal cu noile dezvoltari a fost Lombardia cu

23%, urmata imediat de Piemonte si Emilia Romagna cu 21%. Relevante,
desi minore, sunt datele referitoare la Veneto 11%, Lazio 12% si Puglia 12%.
In general, fata de 2006, s-a intarit dispunerea de a achizitiona spatii
logistice din partea utilizatorilor finali, in contratendinta fta de piata
europeana, in majoritate orientata spre inchiriere.
In concluzie, in opinia lui La Salle, cererea de spatii logistice in 2008
se va mentne puternica, sub trendul necesitatii de a dispune de noi centre de
distributie in ceea ce priveste primirea si distribuirea produselor provenite
din tarile Europei de Est si a Orientului Indepartat.
In plus, independent de o posibila incetinire macroeconomica, faptul
ca

economiile

occidentale

sunt

mereu

foarte

concentrate

asupra

managementului lantului de aprovizionare in detrimentul productiei, va

influenta pozitiv piata imobiliarelor logistice din viitorul apropiat.
8.Portul Constanta
Orice categorie de marfa poate fi operata de catre companiile specializate
din Portul Constanta. Din categoria marfurilor generale, in Portul Constanta
sunt operate: produse alimentare, bauturi si tutun, celuloza si hartie,
laminate, piese de schimb, ciment, produse chimice si ingrasaminte in saci,
produse metalice precum si alte marfuri.
Produse chimice si ingrasaminte :
Chimpex, Socep si Romtrans sunt principalii operatori pentru acest tip de
marfa, care dispun de suprafete dedicate operarii si depozitarii produselor
chimice in saci, ingrasamintelor, fosfatului si ureei. Pot fi acomodate nave
pana la 30.000 dwt, iar capacitatea totala de depozitare pentru fosfat este de
30.000 tone.
Produse alimentare
Portul Constanta pune la dispozitie facilitati competitive pentru depozitarea
marfurilor perisabile si containere frigorifice. Acestea pot fi depozitate in
conditii adecvate in spatii frigorifice si sunt de obicei operate de doua
companii de operare specializate: Frial si Romned Port Operator.
Cherestea si alte produse din lemn
Importante cantitati de produse din lemn sunt operate de Decirom, Rotrac,
Romtrans si Phoenix, acestea fiind depozitate in spatii adecvate in vederea
exportului.
Produse metalice
Romtrans, Minmetal, Socep si Umex sunt unele dintre cele mai importante
companii specializate care ofera servicii eficiente de operare a acestor
marfuri.
Alte marfuri generale
Alte cantitati importante de marfuri generale au fost operate in anul 2005 in
Portul Constanta de catre: Decirom, Umex, Romtrans si North Star
Shipping.