Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pancreatita Acuta
Pancreatita Acuta
PACIENTULUI CU
PANCREATIT ACUT
MOTTO:
Boala este, in esena, rezultatul conflictelor dintre suflet si minte,
atta timp cat sufletele si personalitatea sunt in armonie, totul este
bucurie si pace, fericire si sntate. Conflictele apar, atunci cnd
mintea (personalitatea) se abate de la drumul ales de suflet,
indiferent daca alegerea a fost fcut din propria initiativa, sau ca
am fost fortati din exterior spre respectiva alegere.
CUPRINSUL LUCRARII
CAPITOLUL I
CAPITOLUL I
1. MOTIVATIA.
2. INTRODUCERE.
3. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PANCREASULUI:
1.1.
Asezarea pancreasului
1.2.
Raporturile pancreasului
1.3.
Vasele pancreasului
1.4.
Nervii pancreasului
1.5.
1.6.
Fizilogia pancreasului
CAPITOLUL II
PANCREATITA ACUTA
2.1.
Definitie
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
Fiziopatologie
2
2.6.
Tablou clinic
2.7.
Simptomatologie
2.8.
Examene paraclinice
2.9.
Forme clinice
2.10.
2.11.
Complicatii
2.12.
Evolutia-Prognostic
2.13.
Tratament
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA.
3.1.
3.2.
3.3.
3.4.
4.1.Cazul I
4.2.Cazul II
4.3.Cazul III
3
BIBLIOGRAFIE
MOTIVATIA
Pancreatita acuta este denumita impropriu astfel, deoarece ea nu este o inflamatie.
Pancreatita acuta inseamna, manifestarile declansate prin auto digestia pancreasului de
catre propriile sale enzime care devin activate brusc, in interiorul glandei, prin cauze variate.
Deoarece la 80% din cazuri evidentiaza, in antecedentele bolnavului afectiunile biliare si
abuzul de alcool este bine sa stim cu totii despre efectele nocive ale alcoolului (mai ales in
randurile tinerilor) si a unei alimentatii necorespunzatoare (lipide, glucide in exces).
Este bine ca oamenii sa cunoasca cat mai multe despre corpul lor, de unele boli care apar
datorita unor greseli sau proaste obiceiuri alimentare, pentru a-i ajuta sa aiba o viata sanatoasa
cat mai mult timp cu putinta.
Educatia sanitara are un rol de o importanta covarsitoare pentru oameni.
INTRODUCERE
Ingrijirea bolnavului se pierde in negura timpului: in trecutul indepartat cand femeile
pansau ranile barbatilor intorsi din lupta sau de la vanatoare.
Istoria profesiunii de ingrijire a bolnavului incepe odata cu infiintarea primei scolii de
catre FLORENCE NIGHTINGALE.
Cu toata vechimea pe care o are, misiunea sa sociala nu este intotdeauna clara, astfel
rolul asistentei medicale este perceput si descris divers.
Autonomia asistentei in procesul de ingrijire demonstreaza ca asistentele sunt capabile de
o judecata independenta in ceea ce priveste ingrijirile de baza.
Asistenta medicala colaboreaza cu medicul si are obligatia sa execute tratamentul
prescris de acesta, chiar daca are si responsabilitati si activitati independente cu rol propriu.
80-100 g., lungime de 15-20 cm. si o grosime de 2 cm. Pancreasul este un organ friabil,
rupandu-se usor.
1.1.
ASEZAREA PANCREASULUI
Pancreasul este situat in etajul superior al abdomenului, posterior stomacului, intinzanduse transversal de la potcoava duodenala pana la splina, este un organ retroperitoneal dispus
anterior coloanei vertebrale, proiectat la nivelul L1 - L2, fiind in cea mai mare parte lipsit de
peretele abdominal posterior prin fascia treiz la dreapta, pe o zona transversala, dispusa intre
epigastru si hipocondrul stang, iar coada pancreatica este mobila in ligamentul pancreaticosplinic.
1.2.
RAPORTURILE PANCREASULUI
Capul
Corpul
Coada
VASELE PANCREASULUI
Originea pancreasului si a cailor biliare din ansa duodenala, arata nu numai raporturile de
legatura dintre duoden, pancreas si coledoc, ci si vascularizatia lor in parte comuna.
Capul pancreasului, duodenul si coledocul au aceeasi surse vasculare.
VASCULARIZATIA ARTERIALA
Pancreasul are trei surse arteriale:
a)
b)
c)
2.
3.
Artera pancreatica mare - este o ramura de calibru mai mare a arterei lienale
destinata partii stangii a corpului pancreasului. Originea ei din lienala este la unirea a
2/3 drepte cu 1/3 stanga a pancreasului.
4.
Artera cozii pancreasului - are originea in hilul splinei intr-una din ramurile
terminale ale arterei lienale. Are traiect recurent, patrunde in coada pancreasului si
merge spre marginea inferioara a cozii anastomozandu-se cu capatul terminal al
arterei pancreatice inferioare.
5.
Artera lienala - in traiectul ei, in lungul cozii si corpului pancreasului, dar si alte
ramuri pancreatice de calibru mai mic. Ramurile pancreatice mici iau nastere si din
artera hepatica comuna.
VENELE
Retropancreatic, organul are bogate raporturi cu venele extrinseci. La acest nivel se formeaza
vena porta din vena mezenterica superioara si vena mezenterica si vena lienala.
Venele intrinseci ale pancreasului sunt aferenti care indirect duc sangele in ficat prin vena
porta.
1.
2.
Venele pancreatice sunt mai multe vene de calibru mai mic care dreneaza
sangele venos de la nivelul corpului si cozii pancreasului, in vena lienala.
LIMFATICELE
Drenajul limfatic al pancreasului se realizeaza prin vase care pleaca din reteaua limfatica
perilobulara si prin colectare de calibru crescand, formeaza vasele aferente ale ganglionilor mai
multor grupuri ganglionare.
1.4.
NERVII PANCREASULUI
Inervatia pancreasului este asigurata de sistemul nervos autonom si este de mare importanta in
fiziologia, chirurgia pancreasului.
Interceptorii sunt reprezentati de terminatii nervoase libere si de corpusculi WALTER-PACINI
care sunt abundenti in tesutul conjunctiv al pancreasului.
Fibrele simpatice si parasimpatice provin din ganglionii celiaci si din plexul mezenteric
superior. Exista si fibre parasimpatice care provin din trunchiul Vagal atat pentru cap, cat si pentru
corpul si coada pancreasului.
Ele asigura inervatia excito-secretorie a pancreasului, cu actiune asupra acinilor glandulari si
insulelor pancreatice.
1.5.
Perendicul pancreatic este format din doua tipuri de elemente secretoare: exocrine si
endocrine.
PANCREASUL EXOCRIN: este alcatuit din acini secretori care reprezinta unitatea
morfofunctionala a pancreasului. Fiecare acin are un perete propriu subtire si doua tipuri de celule:
celule acinoase si celule acino-centrale.
Celulele acinoase sunt inalte, piramidale.
Celule centro-acinoase sunt situate in interiorul acinilor si reprezinta, de fapt,
portiunile initiale ale ductelor intercalare.
Ele au o citoplasma clara si omogena dispusa continuu.
Produsul de secretie este vehiculat spre duoden printr-un sistem de canale colectoare. Aceste
canale, dupa morfologia si propritatile lor fiziologice, sunt:
1. canale intercalare, de la acini, la canale interlobulare;
2. canale interlobulare, situate in lobulii glandulari care formeaza canale interlobulare;
3. canale interlobulare sau canale colectare situate in intervalul care separa lobulii.
Canalul colector principal (Wirsung) strabate glanda pe toata lungimea ei. Exista si un
canal colector accesor, SANTORINI.
Care se varsa in duoden prin papila mica. Canalul colector principal, WIRSUNG, contine in
peretele sau abundente fibre musculare netede, in tunica sa conjunctiva. Se deschide in duoden la
nivelul papilei mari. La nivelul orificiului de deschidere se gaseste SFINCTERUL ODDI.
1.6.
FIZIOLOGIA PANCREASULUI
A. PANCREASUL EXOCRIN acesta este alcatuit din lobulii. Lobulii sunt alcatuiti din acini
glandulari si ducturi. Este glanda digestiva fundamentala pentru procesele de digestie si absorbtie.
Prin continutul sau bogat in bicarbonat, sucul pancreatic contribuie impreuna cu bila si cu
secretiile intestinale, la neutralizarea aciditatii chimului gastric, prevenind lezarea celulelor
mucoasei intestinale.
Secretia glandei este reglata pe cale umerala si vagala. Cea mai importanta este reglarea
umorala, prin doi hormoni duodenali: secretina si pancreozimina. Secretina este produsa sub forma
de prosecretina si activata de HCL.
si chimotripsina, cu rol
important in digestia proteinelor, alaturi de proteaze, pancreasul, secreta amilaze, lipaze, fosfolipaze,
nucleaze si elastaze, toate elaborate, ca percursori inactivi, activate in duoden in contact cu sucul
euteric.
AMILAZA este o enzima glicolitica sintetizata in ribozomi si transferata in vezicule
microzaniale.
Actiunea hidrolitica a amilazei este foarte rapida si foarte puternica. Amilaza se elimina pe
cale urinara.
Cresteri exprimate ale amilazei serice de cinci ori peste valoarea normala se constata in
pancreatita acuta si in uremie (perturbarea eliminarii pe cale urinara).
Cresteri moderate sunt in cancerul de cap de pancreas si in afectiuni abdominale acute, de
exemplu: ulcer perforat, ocluzie intestinala, colecistita acuta, sarcina extrauterina, de asemenea in
afectiuni ale glandelor salivare: parotidita si calculii salivari.
Cresteri trecatoare se pot observa dupa administrarea de morfina sau in intoxicatii cu alcool.
Cresteri ale activitatii amilazice ale serului se constata in afectiunea macroamilazemie,
caracterizata prin molecule anormal de mari ale amilazei care nu pot fi excretate de rinichi. Ea
transforma amidonul in maltoza si care va fi transformata de maltoza in glucoza.
LIPAZA intervine in saponificarea grasimilor.
Sucul pancreatic contine lipazii, enzima care catalizeaza reactia de scindare hidrolitica a
grasimilor neutre in glicerol si acizi grasi in prezenta bilei.
Lipaza pancreatica este cea mai activa enzima lipolitica din tractul digestiv. In absenta ei,
grasimile trec nedigerate in fecale.
ENZIMELE PROTEOLITICE din sucul pancreatic sunt reprezentate de doua proteinoze
distincte.
TRIPSINA
ambele sunt ENDOPEPTIDAZE
CHIMOTRIPSINA
Trispina este secretata sub forma inactiva tripsinogen.
Chimotripsina se gaseste sub forma inactiva de chimotripsinogen si este activata de tripsina.
Poseda si propritatea de a coagula laptele.
Ambele enzime sunt activate la un pH = 8.
Tripsina are o puternica si rapida actiune proteolitica.
PEPTIDAZELE din sucul pancreatic sunt EXOPEPTIDAZE.
Celulele pancreatice contin: polinucreotidaze, ribonucleaze, dezoxiribonucleaze care trec in
sucul pancreatic.
Aceste peptidaze sunt: - carboxipeptidaza
- aminopeptidaza
- depeptidaza.
Primele au proprietatea de a transforma polipeptidele in dipeptide eliberand in acelasi timp si o
seama de aminoacizi. Dipeptidaza actioneaza asupra dipeptidelor, scindeaza in aminoacizi, din care
sunt alcatuite.
B. PANCREASUL ENDOCRIN: este format din insulele lui Langherhans. Acestea reprezinta
la om aproximativ 1-2% din greutatea totala a pancreasului.
Ele sunt diseminate in intreg pancreasul, dar reduse la nivelul cozii si numeroase la capul si
corpul pancreasului.
La nivelul muschiului, unde glucoza este transformata in energie, sau depozitata sub
forma de glicogen.
La nivelul tesutului adipos, unde glucoza este transformata in acizi grasi si este
depusa sub forma de trigliceride de rezerva.
Insulina stimuleaza atat transportul de aminoacizi in celula, cat si incorporarea lor in proteine,
ambele actiuni fiind independente fata de efectele asupra transportului de glucoza.
Muschiul este principalul loc de actiune al insulinei nu numai pentru utilizarea glucidelor, dar
si pentru metabolismul proteic. Insulina este principalul hormon care provoaca stocajul energetic in
tesutul adipos si in alte tesuturi.
Ea creste formarea de acizi grasi si glicerol in celula grasa adipoasa.
GLUCAGONUL: este un hormon polipeptidic format dintr-un sant de 29 reziduuri de
aminoacizi. Are actiune antagonica cu a insulinei. Secretia lui este declansata de hipoglicemie.
hiperlipemia
hiperparatiroidismul
diabetul zaharat
sarcina
interventii chirurgicale
traumatisme abdominale
ateroscleroza
obezitatea
abuzul alimentar
Teren favorizant:
-
litiaza biliara
alcoolismul
2.3. PATOGENIE
Reflux biliar prin obstructii realizate de calculi in ampula Vater, bila activeaza sucul
pancreatic inauntrul organului.
b) Hipersecretia - obstructie.
c)Alterari ale vaselor sanguine, cand prezenta hematiilor activeaza sucul pancreatic, ca si bila.
d) Reflux duodenal, cand bacteriile ajunse in canalicule activeaza enzimele pancreatice.
e)Rolul alcoolului (pancreatita alcoolica) pare sa fie un factor important.
MICROSCOPIC: se constata alterari distrofice proteice, infiltrat inflamator, necrozele pot fi
focare izolate, uneori confluente, intereseaza pancreasul excesiv si cel endocrin.
Precipitatele opace (sapunurile) apar datorita faptului ca prin lipoliza, glicerolul este absorbit,
iar acizii grasi se combina cu CA (saponificare), formand saruri insolubile.
Peritoneul este alterat: apar si aici depuneri de sapunuri, prin supraadaugare bacteriana se
poate instala o peritonita supurata.
Forma supra acuta este grevata de o mare mortalitate prin severitatea socului si a toxemiei.
Pancreatita acuta recidivanta cu crize repetate de intensitate variabila, separate de perioade
asimptomatice.
Pancreatita postoperatorie este, de obicei, edematoasa si adesea nediagnosticata.
2.4.
ANATOMIE PATOLOGICA
FIZIOPATOLOGIE
pleurezia stanga;
Mecanismul durerii este incomplet clarificat. Una din cauzele durerii aici, ar fi obstructia
ductala (dopuri, calculi, stricturi), cu ocazia meselor abundente ori a consumului de alcool, secretia
pancreatica creste masiv, dar ducturile obstruate nu permit drenajul ei si apare durerea.
In sprijinul acestei pareri se inscrie ameliorarea durerii la sistearea alcoolului si la
administrarea de extracte pancreatice orale, care inhiba secretia pancreatica prin raspunsul negativ
asigurat de excesul de proteaze din intestinul proximal.
In geneza durerii ar putea intervenii, afectarea de vecinatate a peritoneului ori a duodenului,
eventual obstructia duodenului sau a coledocului prin inflamatie si fibroza cefalica. Se sustine ca
sursa durerii ar fi inflamatia perineurala sau/si fibroza nervilor intrapancreatici. Inflamatia
perineurala duce la distrugerea barierei perinervului, permitand influxul de mediatori inflamatori
sau enzime pancreatice active.
Uneori durerea dispare numai la pancreatectomie. In schimb, alteori durerea dispare mai
curand la distrugerea progresiva a pancreasului ("autocombustie") pe parcursul bolii, decat la
rejectia pancreatica.
MALABSORBTIA apare cand distrugerea masei exocrine a pancreasului depaseste 90%. La
aceasta etapa durerea se accentueaza sau dispare, secretia de lipaze si proteaze scade la un prag care
explica maldigestia lipidelor si proteinelor cu creatoree, streatoree, pierdere ponderala. Deficitul de
lipaze se constituie mult mai repede decat cel de proteaze. De aceea prima care apare este
maldigestia lipidelor cu steatoree.
DIABETUL apare prin scaderea masei endocrine, el se insoteste de scaderea paralela a
glucagonului, deoarece insulele pancreatice sunt in totalitate distruse prin fibroza.
Deficitul de glaucon explica anumite caracteristici ale diabetului in pancreatite, raspunsul
hipolicemic
prelungit,
insensibilitate
frecventa
la antidiabetice
orale,
frecvente
atacuri
PANCREATITELE ACUTE sunt frecvente atat la barbati, cat si la femei. Debutul bolii este in
medie in jur de 45 de ani, adesea dupa un exces alimentar sau alcoolic, la persoane obeze sau
gurmande sau la vechi biliari, dupa o colica biliara sau angiocolita.
Boala se manifesta prin:
-
durere
tulburari dispeptice
uneori icter
soc pancreatic
Simptomatologia pancreatitelor acute este foarte dramatica. Debutul este in plina sanatate, cu
durere epigastrica foarte violenta. Bolnavul este in stare de agitatie, anxios, cu facies contorsionat,
cu buze livide.
Durerea epigastrica este prezenta, insuportanila, aduce bolnavul la medic. Este de mare
intensitate si tenace (rebela la analigezicele uzuale), iradiaza de partea stanga: hipocondru, baza
hemitoracelui, umar. Este comparata cu un "pumnal", o "torsiune", o "compresiune violenta", mai
rar ca o arsura.
Varsaturile preceda sau survin concomitent cu durerea si pot fi alimentare, bilicase,
negricioase, hemoragice sau poracee, spoliind organismul de lichide si electroliti.
La examenul fizic, destul de sarac, se constata uneori icter.
Durerea foarte intensa la palpare, coincide cu sediul descris de bolnav. La percutie matitatea
hepatica este prezenta.
Abdomenul este balonat, mai pronuntat in etajul superior, si prezinta sau nu, o usoara apasare
musculara. La palpare se constata sensibilitatea epigastrica sau sensibilitate in hipocrondrul stang.
Initial se instaleaza o retentie de fecale si gaze, pentru ca mai tarziu sa apara un ileus cu
peritonita.
Uneori, putem descoperii revarsat peritoneal, iar in lichidul extras, amilaza de gaseste in
concentratie crescuta.
Temperatura creste moderat (in afara starii de soc). Petele echimotice periombilicale (semnul
CULLEN), sau pe flancuri, mai ales in stanga (semnul GREY-TURNER), sunt rar gasite si de obicei
tardive, (dupa 5-7 zile).
Frecvent, in cazurile severe se instaleaza dupa debut o insuficienta circulatorie acuta, care
ulterior se transforma in soc clar exprimat prin dezechilibru electrolitic, toxemie enzimatica si
iritatie neurovegetativa.
Bolnavul are facies tras, ochi incercanati, nas subtiat, transpiratii reci, puls mic si rapid,
scaderea tensiunii arteriale (maxim sub 90 mm Hg), agitatie si confuzie. Mai pot aparea tulburari de
tranzit, dispnee si tahipnee.
Tulburarile metabolismului glucidic pot imbraca fie forma hiperinsulinismului (ameteli,
lipotimii, transpiratii reci, senzatii de foame), fie a hipoinsulininismului.
Simptomatologie determinata de suferinta organelor vecine, sindrom solar de dureri
permanente sau in crize, varsaturi, tendinta la sincopa, stari de colaps, icter mecanic, staza
duodenala, hipertensiune portala, simptome vasculare sau pulmonare.
2.7.
FORME CLINICE
DIAGNOSTIC
Treapta II
-
se practica timp de o luna terapie de proba enzime pancreatice oral. Daca durerea
dispare, ori se amelioreaza, se considera durere de origine pancreatica.
Treapta III
-
computerizata,
CPRE
si/sau
testul
la
secretina,
secretina
colecistochinina, ori testul LANDH, apoi biopsia pancreatica sub ghidare ecografica
ori T.C.
Diagnosticul diferential
1.Desi contractura abdominala lipseste, este obligatoriu sa eliminam abdomenul acut chirurgical
produs prin:
a)Ulcer gastro-duodenal perforat, in care exista pneumo-peritoneu clinic (disparitia matitatii
hepatice) si radiologic (aer subdiagragmatic).
b) Ocluzia intestinala, caz in care durerile au caracter colicativ, intermitent, iar radiologic se
descopera niveluri hidroaerice.
c)Obstructia arteriala mezenterica aparuta in fond aterosclerotic si mai rar prin embolie, ca si
infarctul venos (post operator, in inflamatii sau tumori abdominale) sunt mai greu de
diferentiat de pancreatita hemoragica.
d) Colecistita acuta se poate asocia cu pancreatita.
e)Apendicita acuta, chiar cand apendicele este situat subhepatic, se confrunta rar cu o pancreatita
acuta: sediul durerii este diferit, iar apararea musculara clar exprimata.
f) Sarcina tubara rupta asemanatoare cu debut brutal si a starii de soc.
g)Porfira acuta, uneori mai greu de recunoscut (in special in forma abdominala pura) poate fi
confundata cu o pancreatita.
2.
In al doilea rand trebuie eliminat un infarct miocardic acut, deoarece intre aceasta
afectiune si pancreatita acuta exista asemanari:
-
Socul,
Problemele pot ridica si acele situatii care afecteaza intestinul subtire proximal. Pentru trasare se
impune uneori biopsia jejunala prin sonda orala.
Diagnosticul diferential al unor manifestari mai rare sau al unor complicatii poate ridica
numeroase probleme. Asa este diagnosticul icterului, diagnosticul ascitei ori al pleureziei
pancreatice, diagnosticul paniculitei, diagnosticul arteritelor.
COMPLICATII
Complicatiile cele mai frecvente ale pancreatitei acute sunt de natura infectioasa: abcese
pancreatice, abcese subfrenetice, peritonita purulenta.
In formele mai prelungite se pot ivi colectii sangviolente (hematocel pancreatic) si
pseudochisturi pancreatice. Se mai pot intalni si un icter prin ocluzie. Obstructia coledociana cronica
prin inflamarea cronica comporta nise de colangita si de aciroza biliara secundara.
Procesele inflamatorii si fibrozante pancreatice pot determina obstructie duodenala, constructia
antrului ori a colonului transvers. Exista o frecventa crescuta a ulcerului peptic, prin deficitul de
secretie de bicarbonati pancreatici, ceea ce permite ca agresiunea clorhidropeptica sa se exercite in
duoden
Nu este o raritate tromboza de vena splenica (explicata de inflamatia de vecinatate a cozii
pancreasului) cu varice gastrice secundare ce pot explica o hemoragie digestiva superioara.
Diabetul secundat din pancreatita poate genera complicatiile vasculare, retinopatie vasculara
diabetica, nefropatie, neutropatie, ceea ce invita la explorari pentru depistarea unui diabet
concomitent cu pancreatita acuta sau cronica.
Incidenta cancerului pancreatic, este crescuta la cei cu calcificare pancreatica.
EVOLUTIE. PROGNOSTIC
Dupa o evolutie progresiva (12-72 ore) semnele si simptomele incep sa retrocedeze lent (in
7-8 zile) deoarece sucul pancreatic bogat in enzime proteolitice nu mai difuzeaza in tesutul din
jur.
In unele cazuri insa, prin complicatiile care apar:
-
insuficienta circulatorie;
insuficienta respiratorie;
insuficienta hepatica;
hemoragii digestive;
stare septica.
Se prelungeste procesul agresiv (forma subacuta) suferintele bolnavului dureaza mai mult
de 72 de ore, persista un fel de tumoare chistica hemoragica.
In forma supraacuta evolutia este mortala, prin sincopa in primele sase ore. In forma acuta
grava, evolutia decurge in trei faze: faza de debut brutal, apoi dupa 6-12 ore faza de ileus
paralitic, faza a treia cu infectie si necroza care se termina letal in 24-48 ore sau dupa 7-8 zile,
prin peritonita si stare de colaps.
Prognosticul este sever in forma hemoragica. Mortalitatea pana la 50% depinzand de
antecedentele bolnavului: varsta, obezitatea.
Severitatea procesului este data de varsaturi, stare de soc, hipertermie, chimozele peretelui
abdominal hiperleucocitoza, hipocalcemie accentuata.
Socul constituie cauza principala a deceselor care survin in primele zile. Ulterior, bolnavii
pot muri prin dezechilibru electrolitic sau prin complicatii.
pancreatita cronica
chisturi pancreatice
supuratii pancreatice
diabet secundar.
TRATAMENT
se face cu analgetice:
Glucoza 5-10% solutii fiziologice, dextran pana la 3000 de ml. in perfuzie endovenoasa.
1000 ml. sange total sau albumina umana (are actiune antihipsinica).
HHC (200-400 mg.) care se recomanda in socul foarte sever.
-
b)
c)
d)
afectiunile biliare asociate se trateaza dupa iesirea bolnavului din faza acuta de
pancreatita dupa 2-3 luni, pentru a evita aparitia recidivelor.
e)
f)
Asitenta medicala este un cadru tehnic specializat in munca medico-sanitara, situata pe cea
mai inalta trapta a cadrelor medii sanitare.
Asistenta medicala a carei sarcina de baza este asigurarea conditiilor de ingrijire a
bolnavilor are atributii: de ingrijire igienico-sanitara, de ingrijire medicala propriu-zisa, atributii
organizatorice, educative, gospodaresti.
Assitenta medicala este un cadru care se afla in permanenta langa bolnav, ea are legatura
directa si cea mai calificata dintre medic si omul suferind. Ramanand mai mult timp decat
medicul langa bolnav, ingrijindu-l, asistand la felul cu acesta se alimenteaza, sau ajutandu-l sa
manance, administrandu-i medicatia zilnica, controlandu-i temperatura si pulsul, tensiunea
arteriala, observand cantitatea de urina pe care o elimina, caracteristicile urinei si ale scaunelor,
felul cum umbla, cum se odihneste, cum vorbeste, cum reactioneaza si cum rationeaza, asistenta
medicala poate sa-si faca o imagine asupra evolutiei bolii.
Asistenta medicala trebuie sa dea dovada de mare constiinciozitate profesionala, sa fie
apropiata, comunicativa, prietenoasa cu bolnavii, sa inspire incredere bolnavilor.
Asistenta trebuie sa aiba cunostinte temeinice de specialitate pe care sa le perfectioneze in
permanenta.
Asistenta medicala cunoaste tehnicile curente ale examinarilor complementare necesare
stabilirii diagnosticului. Ea executa recoltarile de produse biologice si patologice, sondaje etc. si
pregateste bolnavii pentru examinarile: radiologice, endoscopice, explorari functionale.
Astfel:
-
In vederea efectuarii vizitei, asistenta medicala va aerisi camera inaintea vizitei, va avea
grija ca toate foile de observatie sa fie la patul bolnavului, bolnavul sa se afle la pat, sa aiba
lenjerie de pat si de corp curate. Toate urinarele si toate bazinetele aflate in salon vor fi curate
inainte de sosirea medicului.
In timpul vizitei asistenta medicala va urmari si nota, toate recomandarile medicului.
Dupa efectuarea recoltarilor de produsi biologici si patologici, asistenta medicala va strange
materialele folosite, va aerisi camera si va asigura bolnavului o pozitie comoda.
Va nota in foaia de observatie, medicatia prescrisa si examenele de laborator si radiologice
ceruta de medic.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIRILE ACORDATE SI CONDUITA
TERAPEUTICA
Asistenta medicala va acorda ingrijiri in functie de simptomele intalnite la bolnav:
- greata, varsaturile:
Varsatura reprezinta eliminarea continutului gastric prin actul reflex de voma, prin cavitatea
bucala.
Voma este un act reflex cu centrul in bulbul rahidian si reprezinta o modalitate de aparare a
organismului fata de un continut daunator.
Bolnavii cauta o pozitie antalgica. Sediul durerii este epigastrul, hipocondrul drept,
periombilical si iradierea este "in bara" sau "semicentura", catre hipocondrul stang si loluba
stanga.
Durerea va fi calmata la indicatia medicului cu analgezice, iar rolul asistentei medicale va fi
de a linisti din punct de vedere psihic.
-
constipatia este caracterizata prin scaune rare, ura la doua zile sau mai rar
dispneea si hahipneea
Fiecare varsatura se noteaza in foaia de observatie, data si ora la care s-a produs:
-
masuri speciale
masuri de urgenta
Pacientii care necesita interventii chirurgicale au teama, sunt agitati, pentru aceasta, asistenta
medicala are responsabilitatea si obligatia sa castige increderea pacientului, sa-i inlature teama si
starea de anxietate
- igiena generala: pacientul va fi supravegheat zilnic in ceea ce priveste igiena sa: toaleta
corporala, toaleta gurii, pieptanatul parului, curatenia patului si a lenjeriei de corp, curatenia
salonului
- supravegherea: asistenta medicala observa zilnic:
functiile vitale (tensiune, puls, respiratie, temperatura)
scaune si urina, greutate si talie, leziuni ale tegumentelor
dezechilibre hidro-electrolotice
depistarea afectiunilor cronice diabet, HTA (contribuie la tratarea lor si usureaza actul
operator)
- alimentatia preoperatorie:
In cazul pancreatitei acute, alimentatia pe gura este oprita, este indicat repausul digestiv,
iar alimentatia se face pe cale parenterala la indicatia medicului
- examene de laborator
HLG, glicemie, uree, creatinina, TGP, TGO, urocultura, antibiograma din puroi
abdominal, examenul genital - in sectia de ginecologie, amilazemie, laparotomie
- examen de specialitate
exploratoare, Rg. Pulmonara, Rg. Abdominala, Irigografie, EKG
Pregatirea pacientului din seara precedenta:
Ingrijiri postoperatorii
Definitie: supravegherea si ingrijirea postoperatorie reprezinta ansamblul de masuri si interventii
efectuate pentru tratarea pacientului pana la vindecarea definitiva.
Pacientul este preluat din sala de operatii, dupa terminarea actului oprator si transportat in
serviciu de reanimare. Este asezat in pat si este supravegheat permanent pentru depistarea
eventualelor complicatii de anestezie si interventia chirurgicala.
Pacientul este observat pentru parametrii functiilor respiratorie si cardio-vasculara,
sangerare, durere, stare de confuzie, asfixie, soc operator, etc. De asemenea, asistenta medicala
supravegheaza pansamentul plagii.
PARAMETRII FIZIOLOGICI
Tensiunea arteriala: se masoara ori de cate ori este nevoie in primele ore din 15 in 15
minute, in urmatoarele 6 ore din 30 in 30 de minute, iar pentru urmatoarele 16 ore din ora in ora.
Pulsul: se ia la 10-15 minute si se urmareste frecventa, ritmicitatea, amplitudinea, in caz de
bradicardie sau tahicardie este anuntat medicul.
Respiratia: se masoara frecventa, amplitudinea, ritmicitatea, tusea si expectoratia.
Temperatura: se masoara dimineata si seara.
ALGOCALMIN
Prezentare:
Comprimate continand neramidopirin metan, sulfurat de sodiu 500 mg.
Supozitoare: 1 g. sau 300 g.
Fiole: a 2 ml. solutie apoasa injectabila
Actiune:
Analgezic, antipiretic, antiinflamator, slab antispastic
Indicatii:
Cefalee, nevralgii, lumbago, dureri reumatismale, articulare si musculare, stari febrile,
colici (biliare, uretrale).
Mod de administrare:
1 comprimat, 1 supozitor sau o fiola i.m. sau i.v. lent la nevoie.
DEBRIDAT
Prezentare:
Comprimate continand trimebutina moleat 100 mg.
Actiune:
FAMOTIDINA
Prezentare:
Tablete a 20 mg., 40 mg. de famotidina
Fiole 20 mg., fiola solvent (5 ml.) contine 0,9 % clorura de sodiu.
Cutii a 28 tablete.
Actiune:
Asimileaza secretia de suc gastric prin antagonizarea receptorilor de H 2 a celulelor parietale
din mucoasa gastrica.
Dupa administrarea orala efectul apare dupa 1 ora si diureza 10-12 ore.
Dupa administrarea i.v. efectul maxim apare la 30 min.
Indicatii:
TRIFERMENT
Prezentare:
Drajeuri continand tripsina 18 u.w., lipaza 6 u.w. si amilaza
Actiune:
Preparat enzimatic digestiv, cuprinde fermenti pancreatici, proteolitici, lipolitici si
amilolitici.
Indicatii:
Pancreatita cronica, fibroza chistica pancreatica, tulburari digestive prin exces alimentar,
tulburari digestive in cursul tratamentului cu antibiotice sau salfamide.
Mod de administrare:
Cate 1-4 drajeuri dupa mesele principale.
SCOBUTIL
Prezentare:
Comprimate continind butilscopolamina bruna, 10 mg.
Supozitoare continand butilscopolamin, 10 mg.
Fiole a 1 ml. solutie apoasa injectabila.
Actiune:
Prezentare:
Comprimate continind no-spa 40 mg.
Fiole 1-2 ml solutie apoasa.
Actiune:
Vasodilatator si antispastic prin actiune directa asupra muculaturii natede, efectul se
mentine 2 ore dupa administrarea orala si 20 minute dupa injectare i.m. sau i.v.
Indicatii:
Tulburari circulatorii cerebrale de natura spastica sau aterosclerotica, rinopatii, migrena,
sindrom Meniere, sindrom angios, stare postinfarct, spasm piloric, dischinezie biliara hipertona.
Administrare:
Oral, 1 comprimat 40 mg., la nevoie 3-5 comprimate pe zi, injectie intramusculara sau
perfizie intravenoasa lenta 40-200 mg. odata.
Reactii adverse:
Introducerea intravenoasa poate provoca aritmie bloc, colaps, deprimare respiratorie, dozele
mari pot provoca somnolenta, constipatie, ameteli, cefalee, sudoratie.
Contraindicatii:
Forma injectabila este contraindicata in caz de hipertensiune intracraniana si bloc atrioventricular, prudenta, in glaucon si la bolnavii de hipertrofie de prostata.
Nu se asociaza cu medicamente la stimulente beta-andrenergezice.
ZANTAC
Prezentare:
Comprimate: 15 mg - 300 mg.
Actiune si indicatii:
Antiulceros, inhiba marcat secretia gastrica acida a histaminei.
Mod de administrare:
Oral, dimineata si seara o tableta.
Reactii adverse:
Leucopenie, cefalee.
METOCLOPRAMID
Prezentare:
Cutii cu flacoane a 40 de comprimate, fiole 5 ml. in cutii.
Actiune:
Stimuleaza motilitatea tractului gastrio-intestinal, creste tonusul si amplitudinea
contractiilor gastrice, accentueaza golirea stomacului si tranzitul intestinal, antiemetic,
antivertiginos.
Indicatii:
Esofagita, dupa interventii chirurgicale, greturi, varsaturi de diferite cauze, suhit persistent.
Contraindicatii:
Hemoragii gastrointestinale, epilepsie.
Mod de administrare:
Oral, inainte de masa si seara la culcare 10 mg. x 4 ori/zi.
Parenteral:
In simptome severe, in doze 10 x 4 mg. ori mg./zi i.m. sau i.v.
Reactii adverse:
Somnolenta, oboseala, vertij, cefalee.
CEFOBID
Prezentare:
Flacoane continand 1 si 2 g. de cefaperazena sodica.
Actiune:
Batericida.
Indicatii:
In tratamentul infectiilor intraabdominale, peritonite, colicistite, colangite.
Contraindicatii:
Este contraindicat la pacientii cu alergii cunoscute la antibioticele din clasa
cefalosporidelor.
Mod de administrare:
Injectii intramusculare sau intravenoase lent.
Reactii adverse:
Hipersensibilizare, scadere usoara a neutrofilelor, cresteri usoare ale TGP si TGO, tulburari
de tranzit intestinal, diaree.
HIDROCORTIZON
Prezentare:
Flacon cu substanta uscata 100 mg. cortizolan.
O fiola de dizolvant de 2 ml. 0,9 % alcool benzilic.
Actiune:
Reactii adverse:
Sangerari usor de controlat, rareori sensibilizare.
VITAMINA B1, B2
Prezentare:
Comprimate, fiole.
Actiune:
Tulburari nervoase, parestezii, pierderi in greutate, in mtabolismul aminoacizilor, grasimilor
si hidrocarbonatilor.
Mod de administrare:
Oral sau parenteral.
Contraindicatii:
Nu are.
VITAMINA C
Prezentare:
Comprimate, fiole.
Actiune:
TRASYLOL
Farmacodinamica:
Inhiba enzimele proteolitice, chimotripsina, tripsina, kallikreina.
Inhiba activatorii plasmogenului avand actiune antifibrinolitica.
Indicatii:
Pancreatita acuta, sindroame hemoragice prin fibrinoliza accentuata, postoperator si
posttraumatic, pentru prevenirea necrozei pancreatice, emboliilor pulmonare, hemoragiilor prin
hiperhibrinoliza
Reactii adverse:
Greturi, vome, diaree, mialgii, eruptii, bronhospasm, tahicardie, dispnee, transpiratii difuze,
tromboflebita locala.
Mod de prezentare:
Solutie injectabila 500 000 UIK/50 ml., cutii x 5 fiole.
Mod de administrare:
Intravenos lent sau in perfuzie.
ROCEPHIN
Farmacodinamica:
Activ pe gonococ, meningococ, stafilococ, salmonella, shigella,
Indicatii:
Infectii grave cu germeni sensibili, meningite, infectii urinare si respiratorii severe, mai ales
cu gramnegativi.
Mod de administrare:
Injectii i.v. lent (2-4 minute).
Dilutie minima 1 g./10ml., perfuzie (5-15 minute) cu 2 grame, intramuscular profund. Se
dizolva in continutul unei fiole cu solvent (lidocaina 1%)
Reactii adverse:
Alergie, tulburari digestive minore, leucopenie, trombopenie, crestere transaminazelor.
Factori de evaluat:
-
aplitudinea sau volumul - depinde de locul unde masuram, pulsul fiind mai redus cu cat
ne indepartam de inima
tensiunea - este reprezentata prin puls dur sau puls moale determinat de gradul fortei de
contractie a inimii
artera radiala
artera humerala
artera femurala
artera carotida
artera pedioasa.
etapa pulmonara - reprezinta schimbul de gaze intre sange si mediul extern, proces care
poarta numele de hematoza
amplitudinea.
Graficul respirator este notat in foaia de temperatura cu culoare verde. Pe foaia de temperatura
fiecare linie orizontala hasurata mai intens, reprezinta valorile de 10, 15, 20, 25, 30, 35 ale
respiratiei.
Tahipnee: respiratie cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40 pe minut,
amplitudine scazuta, respiratie superficiala si ritmica.
Bradipnee: respiratie cu ritm respirator rar, frecventa respiratorie crescuta, 8-12
resp./min., amplitudinea crescuta, inspiratiile sunt profunde, insotite de tiraj si cornaj.
Dispnee: este un act reflex constient, voluntar in care subiectiv pacientul simte "sete de
aer", iar obiectiv miscarile respiratorii sunt fortate cu modificarea frecventei respiratorii,
aplitudinii si ritmului respirator.
Apnee: lipsa respiratiei.
TEMPERATURA
cavitati deschise
examenul sangelui:
Glicemia
Bilirubina
Colesterol
Ionograma TQ si TH
Urocultura
HLG, VSH
Uree, creatinina
Amilaza
TGO, TGP
Sumar de urina
ecografiile
tomografie
Examenul radiologic este util pentru a exclude boli cu simptome si semne similare
(abdomen acut prin perforatie, ocluzie intestinala, boli oleuro-pulmonare).
Radiografia simpla: evidentiaza calcificari intrapancreatice, prezenta acestora permitand
diagnosticarea. Calcificarile care exprima prezenta calciului in ducturile pancreatice (nu in
parenchim) pot fi putine si cu greu vizibile sau pot fi masive, ocupand intreg pancreasul.
Calcificarile se cauta si pe radiografia din profil, care releva si calcificarile ce se suprapun peste
coloana vertebrala pe o radiografie postero-anterioara, calcificarile constituie uneori rapid in
numai cateva saptamani, alteori lent in timp de ani.
Radiografia gastrointestinala: cu substanta de contrast poate evidentia cand volumul
pancreatic creste, largirea potcoavei duodenale si cresterea spatiului, retrogastric (distanta dintre
coloana vertebrala si stomac, depaseste diametrul anteroposterior al uni corp vertebral). Uneori
duodenul este deformat prin compresia bulbului de catre endemul pancreatic sau de catre cicatrici
sau adeziuni.
Ecografia: evidentiaza marimea pancreasului (edemul), neregularitati ale conturului
pancreatic, pseudochistul, dilatarile ductale si eventual calcificarile, cu o sensibilitate de 60-70 %
si o specificitate de 80-90%
Tomografia computerizata: poate evidentia calcificari minore care nu au fost vizualizate
radiologic, dilatari ale canalelor pancreatice, masele intra-pancreatice, cu o sensibilitate de 7590% si o specificitate de 85%.
Biopsia pancreatica: percutanta sub ghidaj tomografic computerizat sau ecografic pune
diagnosticul de cancer cand este pozitiva in acest sens.
Cresterea azotului fecal (azotee), la peste 2,5 g. in 24 ore poate rezulta din maldigestia
proteica prin lipsa de enzime proteolitice.
CLISMA EVACUATOARE
Definitie: clisma reprezinta prin tuburi de cauciuc sau material plastic a diferitelor lichide in
intestinul gros prin anus.
Scop: evacuator
Evacuarea continutului gros.
Se face clisma atunci cand celelalte metode nu au dat rezultate.
Materiale necesare:
-
materiale sterile: canula rectala prevazuta la capul proximal cu orificii laterale sau
orificiu central pentru irigare, robinet si dispozitiv de jonctiune la capul distal, gel
lubrifiant pentru ungerea canulei, comprese.
musamaua si aleza vor fi asezate sub bolnav, care va fi pozitionat in decubit lateral
stang
se umple irigatorul
- bolnavul va fi rugat sa respire adanc, sa retina solutia 7-10 minute, apoi va merge la
toaleta.
Strangerea materialelor folosite se va face rapid, canula daca este de unica folosinta se pune
in containere speciale pentru incinerare, celelalte materiale se spala, se decomtamineaua si se
sterilizeaza.
Incidente si accidente:
-
bolnavul sa nu poata sa tina apa in rect dupa scoaterea canulei si murdarirea locului
unde se efectueaza tehnica. De aceea trebuie sa avem aproape o plosca.
hemoleucograma si hemocultura
VSH
glicemia
colesterol
uree si creatinina
urocultura
sumar de urina
Loc de electie:
-
venela antebratului
venele subclaviculare
Principii de respectat:
-
Materiale necesare:
-
holder
garou elastic;
solutie dezinfectanta;
flacoane de hemocultura;
efectuam o miscare de rasucire dintr-o parte spre cealalta avand loc astfel ruperea benzii
de siguranta
Punctia venoasa:
intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea
extremelor in mana stanga in asa fel incat policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei
exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesututilor vecine;
cand sangele nu mai curge in tub acesta va fi scos din holder printr-o usoara impingere a
policelui asupra aripioarelor
in timpul recoltarii cu un tub nou, tubul deja umplut nu se agita puternic deoarece
provoaca hemolizarea probei, pur si simplu il rasturnam de cateva ori pentru a de
amesteca sangele cu aditivul din tub
daca se recolteaza in canula venoasa sau cateter montat pacientului, primii milimetrii de
sange ii aruncam deoarece rezultatul analizelor poate fi modificat de reziduurile solutiilor
injectate sau perfuzabile
calea venoasa o curatam dupa recoltare prin injectare a 10-20 ml de NaCl 0,9%
este interzis sa punem carcasa protectoare cu mana pe acul deja utilizat - risc de
contaminare prin intepare
dupa recoltare comprimam locul punctiei 3-5 minute cu un tampon steril imbibat in solutie
antiseptica (atentie la solutiile antiseptice care provoaca senzatie de arsura), iar la pacientii
cu tratament anticoagulant sau antiagregante plachetare durata compresiei trebuie marita
si aplicam pansament adeziv.
Complicatii posibile:
daca sangele nu este aspirat in tub, controlam ca acesta sa fie corect impins in holder
daca sangele nu curge, nu am punctionat corect vena si il impingem sau il retragem fara
a-l scoate din vena
atat timp cat acul se gaseste sub piele, tubul este vidat, iar sangele va fi aspirat imediat ce
am punctionat corect vena.
Nota:
in cazul punctiei venoase cu ajutorul unui ac steril atasat la seringa sterila aspirarea
sangelui se face prin retragerea lenta a pistonului pana la extragerea cantitatii necesare.
HEMOLEUCOGRAMA
Definitie: analiza morfologica a sangelui care cerceteaza elementele figurate ale sangelui: seria rosie
(hematiile, trombocitele, hematocritul, hemoglobina) si seria alba (formula leucocitara).
Scopul: de a urmari schimbarile care se produc de la nivelul elementelor figurate ale sangelui
Tehnica de lucru:
- recoltarea se face prin puctie venoasa
- dupa recoltare tubul deja umplut este agitat usor fara sa se faca spuma (il rasturnam de cateva ori
pentru a se amesteca sangele cu aditivul din tub)
Valori normale:
Leucocite
Eritrocite
Hemoglobina (Hb)
Hematocrit
37 - 50,3 %
83 - 103 fl
25,8 - 35,5 pg
Numar trombocite
Neutrofil
50 - 75 %
Limfocit
25 - 40 %
Monocit
2 - 10 %
Eozinofil
1-4%
Bazofil
0-2 %
LA 2 ORE
Barbat - 3-8 mm
Barbat - 8-15 mm
Femeie - 5-12 mm
Femeie - 10-20 mm
BILIRUBINA:
Definitie: prin descompunerea normala a hemoglobinei se naste bilirubina.
- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta.
Valori normale:
Bilirubina directa (neconjugata): 0,1 - 0,4 mg/dl
Bilirubina totala (conjugata): 0,2 - 1,0 mg/dl
COLESTEROLUL:
Definitie: substanta organica care se regaseste in protoplasma celulelor, in special a celulelor din
creier, celule care regleaza permeabilitatea fata de lichide a membranelor celulare
- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta.
Valori normale
< 200 mg/dl - risc scazut in boli coronariene
200 - 239 mg/dl - risc moderat
> 240 mg/dl - risc crescut
- se recolteaza prin punctie venoasa - anticoagulantul folosit este trisodium citrate 3,8%
- recoltarea de face cu staza si fara spuma la rasturnarea eprubetelor pentru omogenizare
- verificarea si controlarea valorilor probelor de coagulare sunt utile in:
- profilaxia diagnosticului si tratamentul afectiunilor tromboembolice
- supravegherea tratamentului cu anticoagulante
Valori normale Timp Quick:
10,7 - 13,0 sec.
IONOGRAMA: minerale din compozitia plasmei, prin concentratia constanta a acelor ioni sau
minerale, se asigura presiunea osmotica normala a sangelui.
Calcemia: se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta.
Valori normale:
B: 9-11 mg/dl
F: 8,4-10,2 mg/dl
AMILAZA
Definitie: enzima secretata de pancreas.
- are rolul de a digera amidonul din alimente.
- cantitati mici de enzima se gasesc in sange si urina.
- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta
- permite confirmarea unei parotide sau a unei afectiuni a glandelor salivare
incolora sau aproape incolora in diabetul insipid, diabetul zaharat, scleroza renala, faza
poliurica a insuficientei renale acute
variaza in functie de regimul alimentar (alimentatia carnata scade ph-ul, pe cand cea
vegetariana il creste), de timpul in care se recolteaza (dimineata este mai acida), de modul de
recolteaza etc.
Calitatea urinii:
culoarea - normal -
UROCULTURA
Cerceteaza prezenta bacteriilor in urina. Se impune ca recoltarea urinei pentru urocultura sa se
realizeze in conditiile de perfecta asepsie, intr-o eprubeta sterila cu dop de vata. Are deci un scop
explorator pentru depistarea bacilului Koch, tific, cocobacilului, etc.
Recoltarea urinei pentru urocultura se poate executa direct, din mijlocul jetului urinar (1020 ml), intr-o eprubeta sterila cu dop de vata prin sondaj vezical dupa ce se arunca primele
picaturi de urina, prin sonda se introduc 10-20 ml urina in eprubeta sterila
EXAMENE RADIOLOGICE
RADIOGRAFIA SIMPLA
Definitie: reprezinta un examen radiologic prin care se pot evidentia eventualele calcificari
intrapancreatice, fara folosirea unei substante de contrast.
Scopul: stabilirea unui diagnostic.
In aproximativ 30 % din cazuri din pancreatite apar aceste calcificari in ducturile
pancreatice, cu greu vizibile sau masive ocupand intreg pancreasul.
Pregatirea psihica a bolnavului: asistenta medicala linisteste bolnavul, explicandu-i despre
radiografie.
Pregatirea fizica a bolnavului: asistenta medicala urmareste igiena corporala a bolnavului si
insoteste la cabinetul radiologic pe aceasta cu foaia de observatie.
Calcificarile prezinta niste contraste radiologice, in comparatie cu celelalte intestine care au
putere de absorbtie fata de razele roentgen si nu apar vizibile pe radiografie.
RADIOGRAFIA GASTRO-INTESTINALA
CU SUBSTANTA DE CONTRAST - ABDOMINALA
Definitie: evidentierea stomacului si a intestinelor cu ajutorul substantei de contrast.
Scopul: diagnostic.
Principii de respectat: asistenta medicala va intrerupe cu 2-3 zile inaintea efectuarii examenului,
administrarea medicamentelor cu continut de bismut, fier, iod, calciu.
Pregatirea psihica a bolnavului:
- asistenta medicala administreaza cu 1-2 zile inaintea examinarii, un regim alimentar
neflatulent
- seara dinaintea examinarii se efectueaza o clisma evacuatoare
In ziua examenului, dimineata pacientul nu mananca, nu fumeaza si este condus la serviciul
de radiologie.
Pregatirea fizica a bolnavului:
- se explica pacientului importanta tehnicii.
Materiale necesare:
-
sulfat de bariu
cana
prosop
Tehnica de lucru: se foloseste substanta de contrast, sulfat de bariu care nu este toxic.
Suspensia de bariu: 150 gr. de sulfat de bariu si se adauga o cantitate de apa calda, se
amesteca, se completeaza cu apa pana la 230-300 gr.
Daca apar greturi, asistenta medicala sfatuieste bolnavul sa respire adanc de cateva ori.
Bolnavul intra sub ecran si inghite la indicatia medicului exact cantitatea necesara
Bolnavul se va prezenta la cabinetul radiologic la 2-8-24 ore pentru a se urmarii tot ciclul
bariului.
Reintors in salon, se va alimenta dupa 2 ore.
Strangerea materialelor folosite. Asistenta medicala va strange, clati cu apa abundenta vasele si
linguritele si apoi vor fi decontaminate.
Ingrijirea pacientului dupa tehnica:
- se administreaza un purgativ (ulei de parafina) dupa terminarea examinarii
- pacientul va fi informat ca va avea scaunul alb decolorat
Incidente - Accidente:
- aparitia greturilor, varsaturilor
ECOGRAFIA
Definitie: metoda de investigatie in vederea diagnosticarii prin formarea imaginii cu ajutorul
ultrasunetelor.
Scopul: diagnostic.
Pregatirea psihica a bolnavului: este minimala, se recomanda un regim usor digerat, neflatulent
Pregatirea fizica a bolnavului: asistenta medicala linisteste bolnvul in legatura cu examenul
care trebuie efectuat
microstatie
butelie de oxigen
Surse de oxigen:
cortul de oxigen.
Complicatii posibile:
Tehnica: asistenta va recolta cu spatula din 3 parti ale masei fecaloide si va pune in recipient
cantitatea recoltata, impreuna cu buletinul de analize pe care va fi scris numele, prenumele
bolnavului, sectia si salonul, analiza ceruta.
DOZAREA FERMENTILOR PANCREATICI DIN SANGE SAU URINA
Dintre fermentii pancreatici din sange si urina, mai frecvent se dozeaza amilaza.
Pentru amilazemie se recolteaza, pe nemancate, 5-6 ml. sange simplu..
Pentru amilazemie se trimit la laborator circa 50 ml. urina de preferinta prima emisie de
dimineata.
Scaderea valorilor amilazei din fecale si suc pancreatic, paralel cu valorile din sange si
urina, arata diminuarea sau suprimarea secretiei pancreatice. Dar insa, pe langa valori diminuate
din fecale amilazemia si amilazmia sunt crescute, acestea indica obstructia canalului Wirsung sau
necroza pancreasului.
Din acest motiv, paralel cu celelalte explorari ale functiei pancreatice, trebuie cercetat si
metabolismul glucidic, care poate fi de asemenea modificat.
Insulele Langerhans impreuna cu suprarenalele, hipofiza, tiroida, ficatul si centri nervosi
vegetativi glicoreglatori, fac parte dintr-un sistem functional care dirijeaza metabolismul glucidic.
Dozarea glucozei in sange se cerceteaza prin glicemie. Valorile care depasesc la determinari
repetare 1,35 g/1000 ml sange ridica banuiala de diabet.
DETERMINAREA GLUCOZEI IN URINA:
Urina in conditii normale nu contine glucoza, fiind retinuta in sange de pragul renal.
Glucoza apare in urina daca la nivelul ei in sange se ridica peste nivelul normal, in jurul
valorii de 180 mg/100 ml. Determinarea glucozei in sange se face cu reactivul Fehling sau
Mzlander. Determinarea cantitativa a urinei se face prin polarimetrie.
Polarimetrul este un aparat optic.
Determinarea corpilor cetonici in urina se efectueaza in toate cazurile de glicozurie.
Proba Legal-Imbut se foloseste pentru determinarea acetonei
PROBA HIPERGLICEMIEI PROVOCATE
Definitie: prin acesta metoda pot fi depistate cazuri latente, cu diabet cu valori normale de
glicemie. Proba poate fi facuta prin administrarea glucozei per os sau intravenos.
Tehnica de lucru: bolnavului i se da sa ingere dimineata pe nemancate 1 gr. glucoza/kilocorp,
dizolvata in apa sau ceai.
In acelasi timp se recolteaza sange pentru dozarea glucozei. La fiecare recoltare de sange,
bolnavul va urina pentru determinarea glicozuriei, la indivizi cu metabolism glucidic normal,
apare la scurt timp dupa ingerarea glucozei o crestere a valorilor glicemiei, atingand valori
maxime intr-o ora. Aceasta hiperglicemie alimentara, nu depaseste 150 - 180 mg.. Dupa 2 ore,
glicemia revine la normal, datorita stimularii secretiei insulare, astfel, dupa 3 ore, glicemia scade
sub valorile initiale. Zaharul nu apare in urina.
La diabetici, valorile initiale de glicemie dupa ingerarea de glucoza, se ridica la valori mult
mai inalte, care continua sa urce si dupa 2 ore. Revenirea la nivelul initial de face cu mare
intarziere, iar glucoza apare si in urina.
Perfuzia - introducerea pe cale parenterala (intravenoasa) picatura cu picatura a solutiilor
medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitica si volemica a organismului.
Scop - hidratarea si mineralizarea organismului, administrarea de medicamente la care se
urmareste un efect prelungit, curativ diluand si favorizand excretia produsilor toxici din organism,
alimentatie pe cale parenterala.
Materiale necesare
musama, aleza
pensa hemostatica
romplast, fesa
solutie perfuzabila
Solutia de perfuzat
inainte si dupa efectuarea perfuziilor este obligatoriu spalarea cu apa curenta si sapun a
mainilor si folosirea solutiilor dezinfectante
controlam ca:
sacii de P.V.C. sau flacoanele al caror continut nu a fost epuizat la prima administrare sau
cele cu dopul perforat nu se refolosesc.
solutiile perfuzabile indiferent de prezentare, flacoanele, sacii PVC sunt sterile, apirogene, dar
trebuiesc administrate numai daca sunt usor incalzite sau la temperatura corpului, cu exceptia
solutiei hipertonice 10-20% de Manitol unde este obligatoriu incalzirea sacului, cand acesta
prezinta cristale, pana la disparitia lor deoarece solutia este suprasaturata.
Pompa de perfuzie:
este constituita dintr-un sistem electronic propriu pentru administrarea solutiilor, perfuzoarele
avand o lungime variabila intre 1,5-2 m, cu reglare programata a volumului si fixarea ratei de
flux
prin acest sistem pot fi folosite simultan mai multe seringi sau una singura, ele fiind actionate
de un propulsor linear cu piston
ambele sisteme sunt prevazute in caz de intrerupere sau micsorare a ratei de flux cu alarma
vizuala si sonora
Montarea perfuziei
indepartam ambalajul trusei de perfuzat si acolo unde perfuzorul permite, fixam pensa
hemostatica sub trocar si inchidem clema sau robinetul de fixare al numarului de picaturi
indepartam carcasa protectoare de pe trocar si il introducem prin dopul gumat in flacon fara a
atinge trocarul cu degetele
eliberam clema pentru umplerea intregii tubulaturi a perfuzorului cu solutie fara a scoate
carcasa protectoare de pe port-ac pe care il mentinem deasupra nivelului solutiei din flacon-sac
si coborarea lui progresiva pe masura umplerii tubulaturii eliminand astfel complet bulele de
aer
in cazul flacoanelor de sticla sau plastic folosim tubul-filtru de aer prevazut la un capat cu un
trocar
Pregatirea pacientului
dupa pregatirea psihica a pacientului, pozitia in pat este decubit dorsal cat mai comod cu
membrul in care se va efectua perfuzia in abductie si instalarea la indemana a obiectelor utile,
ca de exemplu soneria
atunci cand este necesar se efectueaza depilarea zonei interesate si chiar anestezie locala
pentru alegerea locului de electie examinam atent ambele brate ale pacientului pentru a
observa calitatea si starea anatomica a venelor
examinarea o facem:
- plica cotului
- antebrat
- fata dorsala a mainilor
aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos, abductie si extensie maxima
solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de mai
multe ori consecutiv pentru reliefare venoasa
incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat in apa calda sau prin introducere in apa calda
garoul elastic se aplica la aprox. 10 cm. deasupra locului punctiei, pentru plica cotului la nivelul
treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie
strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam pulsul
radial care trebuie sa ramana perceptibil altfel am intrerupt circulatia arteriala a bratului prin
comprimarea arterei; in cazul unei staze normale presiunea este de 80-100 mmHg
daca intre garou si extremitatea bratului apare cianoza, slabim sau detasam garoul pentru
circa 3 minute, apoi repunem garoul
daca pacientul prezinta frison, slabim si detasam garoul care a fost prea strans sau mentinut
timp indelungat
dupa executia punctiei venoase indepartam garoul elastic si carcasa protectoare de pe port-ac
pe care il fixam la canula i.v., fluturas fixand cu benzi romplast atat amboul acului cat si
mansonul perfuzorului
la executia punctiei venoase cu ac, aceasta se efectueaza cu acul deja montat la port-acul
perfuzorului
deschidem imediat clema pentru a evita refularea prin ac, canula, perfuzor a sangelui si
reglam viteza de scurgere in functie de scop si solutie perfuzabila
retragem acul printr-o miscare brusca in directia axului venei si aplicam un pansament steril
Complicatii posibile:
coagularea sangelui pe ac
tromboza
limfangita
CAPITOLUL IV
CAZUL I
Bolnava C.P. se interneaza la data de 15-04-2009 in sectia de chirurgie a Spitalului Clinic
Colentina. Este nascuta la 01-01-1962, are domiciliul in Bucuresti, este inginer.
Internarea se face la cererea pacientei, care se prezinta cu dureri mari in regiunea
abdominala.
La internare i s-a pus diagnosticul de pancreatita.
Motivele intenarii: durere abdominala puternica, varsaturi, scaune sangvinolente.
Antecedente personale fiziologice:
-
menarha la 14 ani
nasteri 2
avorturi 3
REZULTATE
VALORI NORMALE
HEMOLEUCOGRAMA
11,9 g%
13-15 g%
34,51 g%
41-46 %
Hemoglobina
Hematocrit
Leucocite
Neutrofile segmentate
Eozinofile
Bazofile
Limfocite
Monocite
Trombocite
Glicemia
VSH la 1 ora
VSH la 2 ore
Bilirubina totala
Bilirubina directa
TGP - ALAT
TGO - ASAT
Amilazemia
Timp Quick
Timp Howell
Uree
Creatinina
EXAMEN DE URINA
21200/mm3
63 %
3%
2%
20,4 %
16,5 %
330000/mm3
150 mg%
15 mm/h
30 mm/h
1,11 mg%
0,55 mg%
45,9 u.i.
68,9 u.i.
116 u/w
15
135
50 mg%
0.63 mg%
1030
4000-8000/mm3
45-70 %
1-3 %
0-1 %
20-40 %
4-8 %
150000-400000/mm3
60-120 mg%
3-8 mm/h
8-15 mm/h
0,6-1 mg%
0,1-0,4 mg%
2-16 u.i.
2-20 u.i.
8-32 u/w
12-14
130
10-40 mg%
0,60-1.20 mg%
1015-1025
Densitate
Glucoza
Urobilinogen
SEDIMENT URINAR
Absenta
Normal
Frecvente
absenta
normal
rare
Epitelii
Leucocite
Hematii
Saruri
T.A.
HIPERGLICEMIE PROVOCATA
relativ frecvente
Izolate
Frecvente
130/78 mmHg
150
rare
absente
A jeun
Proba I
Proba II
190
200
Examene paraclinice efectuate:
Radiografie pulmonara
Radiografie abdominala simpla
EKG
Tomografie computerizata:
120-140 mm Hg
120
140-150
120
Evolutie: pacienta prezinta dureri interne in etajul duodenal superior, cu iradieri in bara.
Abdomen mobil la palpare cu dureri, se palpeaza formatiunea tumorala voluminoasa care
ocupa epigastrul si hipocondrul stang.
Tratament: i s-a administrat medicatie antispastica, dar simptomatologie nu a cedat; se intervine
chirurgical.
Medicamente:
Algocalmin,
Cefobid,
Scobutil,
Papaverina,
Zantac,
Metroclopramid,
Pacienta C.P. in varsta de 75 ani, s-a prezentat la sectia de chirurgie a Spitalului Clinic
Colentina, cu diagnosticul prezentat anterior. A trecut destul de bine perioada cea mai grea,
comunica bine, atat cu ceilalti pacienti din salon, precum si cu echipa de ingrijire, se misca
singura, se imbraca fara ajutor.
Prezinta cu puls regulat 64 pulsatii/min. si o T.A. - 120/80 mm Hg.
Are circulatie buna si o respiratie la limite normale - 17 resp./min..
Este o persoana ingrijita, curata, credinciosa cu teama de Dumnezeu, este interesata de tot
ce tine de boala sa, se informeaza de la personalul medical de ingrijire cum sa respecte
recomandarile acestora.
Datorita durerilor abdominale, care mai apar chiar si dupa operatie, nu poate dormi si
odihni. Pacienta afirma ca senzatia de greata a disparut, de aici si faptul ca nu se poate alimenta
normal, simtindu-se slabita. Are probleme se eliminare, fiind constipata.
Temperatura este in limite normale, in urma examinarii prezentand 36,80 C.
Nevoi perturbate:
-
nevoia de a elimina.
pozitia cea mai buna in pat este in decubit dorsal, pozitie care
asigura o buna irigare a ficatului
Interventii:
-
CAZUL II
Bolnavul H.I.de 66 ani din Bucuresti, pensionar, se interneaza la sectia chirurgie a
Spitalului Clinic Colentina in data de 05-03-2009 cu diagnosticul de pancreatita acuta.
Diagnosticul la internare: pancreatita acuta.
Motivele intenarii: dureri puternice, in special in etajul superior, greata, varsaturi.
Antecedente personale patologice: hepatita cronica.
Antecedente heredocolaterale:
-
REZULTATE
VALORI NORMALE
HEMOLEUCOGRAMA
14,1 g%
13-15 g%
44 g%
6920/mm3
23 %
298000/mm3
95 mg%
14 mm/h
30 mm/h
41-46 %
4000-8000/mm3
20-40 %
150000-400000/mm3
60-120 mg%
3-8 mm/h
8-15 mm/h
Hemoglobina
Hematocrit
Leucocite
Limfocite
Trombocite
Glicemia
VSH la 1 ora
VSH la 2 ore
La examenul obiectiv s-a constatat ca bolnavul este febril 390C si are T.A. 100/70 mmHg,
A.V. 93 pulsatii/minut.
Examene paraclinice efectuate:
-
Glucoza 5% - 250 ml
Papaverina
Scobutil
PROCES DE INGRIJIRE
Bolnavul H.I. de 66 ani s-a prezentat la clinica de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina, cu
simptomele descrise mai sus.
A fost transportat in salon, unde a facut cunostinta cu ceilalti pacienti.
In urma unei discutii purtate cu pacientul, dupa de acesta s-a linistit putin, am constatat ca
este o persoana comunicativa, ii plac plimbarile, respecta conditia sa de bun crestin, impoland
ajutorul divin, prezinta eliminari adecvate, diureza si scaun.
In urma interviului cu bolnavul am constatat ca sunt perturbate urmatoarele nevoi:
-
masoara temperatura de cel putin 2 ori/zi in caz de nevoie si de mai multe ori pe zi
in caz de frison, asistenta medicala asigura pacientului paturi, sticle cu apa calda
Interventii: asistenta medicala schimba lenjeria de pat, cu pacientul imobilizat, schimba pozitia
in pat a pacientului, actioneaza pentru prevenirea escarelor de decubit, a tulburarilor circulatorii
periferice, a anchilozelor. Asistenta medicala efectueaza toaleta pacientului la pat pe regiuni,
efectueaza miscari active, pasive.
Asistenta medicala administreaza bolnavului meidcatia prescrisa de medic care sa
diminueze durerea: antialgice, sedative.
Evaluare: in urma felului cum a actionat asistenta medicala si echipa de ingrijire, durerea s-a
diminuat, pacientul si-a reluat treptat buna postura.
CAZ III
pancreatita cronica
Antecedente heredocolaterale:
-
nesemnificative
Istoricul bolii: pacientul se interneaza pentru difuze dureri abdominale cu maxim in flancul drept
de aproximativ 2 zile, accentuate progresiv, meteorism abdominal, cu varsaturi alimentare.
Pacientul este obez, are diabet zaharat nou descoperit
Examen obiectiv: abdomen suplu, mobil meteorizat, tranzit prezent, abdomen sensibil difuz,
paraombilical drept, cu schita de aparare musculara.
I s-a efectuat tuseu rectal: - prostata marita in volum, globuloasa.
I s-a efectuat urmatoarele analize:
ANALIZE
REZULTATE
VALORI NORMALE
HEMOLEUCOGRAMA
17 g%
13-15 g%
51 g%
16800/mm3
41-46 %
4000-8000/mm3
Hemoglobina
Hematocrit
Leucocite
Limfocite
Amilazemie
Glicemia
Uree
Creatinina
Colesterol
T.A.
23 %
350 u.w.
356 mg%
19,20
0,75
438
130/90 mm Hg
20-40 %
8-32 u. Wolg.
60-120 mg%
10-40 mg%
0,60 - 1,20 mg%
180-230 mg%
120/80 mm Hg
Examene radiologice:
Radiografie pulmonara
CT abdominal: ficat cu dimensiuni usor crescute, omogen, fara dilatatii de cai biliare
intrahepatice. Colecist moderat destins, cu perete usor ingrosat, cu posibil calcul radio
transparent. Splina cu dimensiuni crescute, neomogena, prin prezenta unor arii de aproximativ 1
cm hipodense. Pancreas cu dimensiuni usor crescute, structura discret neomogena, contur sters,
rinichi cu aspect C.T. in limite normale.
EKG, Ecografie abdominala
Evolutie: buna, afebril, abdomen suplu, nedureros.
Tratament: toleranta buna pentru lichide.
I s-a administrat perfuzie endovenoasa, 4000 ml si hidratare orala.
I s-au administrat ca medicamente:
Ampicilina: 2 gr., Rocephine: 2 gr., Metronidazol, Algocalmin: 3 fiole, Zantac: 2 fiole, Scobutil:
2 fiole, Papaverina: 2 fiole, Tramal: 3 fiole, Actrapid: 1 flacon, Giprinol: 2 fiole, Tienam.
Clisma terapeutica cu Metronodazol 2 fl..
Epicriza: pacientul M.C. de 54 de ani, se interneaza in clinica de chirurgie a Spitalului Clinic
Colentina, cu simptomatologia descrisa. In urma analizelor efectuate a fost pus diagnosticul de
pancreatita acuta, diabet zaharat nou descoperit. A efectuat tratamentul de mai sus, este inca in
spital sub observatie.
PROCES DE INGRIJIRE
Pacientul M.C. de 54 de ani, s-a internat in sectia de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina,
cu simptomatologia descrisa. A fost transportat in salon, unde a facut cunostinta cu ceilalti
pacienti din salon.
Am discutat cu acest pacient si am constatat ca este o persoana curata, are o circulatie buna
si o respiratie in limite normale, la examinare gasind o TA=130/90 mm Hg.
Faptul ca este somer il apasa psihic, neputand sa se adapteze psihic. Este un bun credincios,
se roaga. Ii place sa citeasca, primeste vizite in spital de la familie.
In urma interviului, am constatat perturbate urmatoarele nevoi:
-
nevoia de a se odihni
nevoia de a comunica.
NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Evaluare: in urma interventiilor proprii si delegate starea pacientului s-a ameliorat, greata,
varsaturile s-au redus, starea este buna. Obiectivul a fost atins.
NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
Diagnostic de ingrijire: perturbarea somnului cauzata de anxietate.
Obiective: pacientul sa beneficieze de somn corespunzator calitativ si cantitativ.
Interventii: asistenta medicala are rolul sa linisteasca psihic bolnavul, sa-i explice despre boala
sa, de conduita pe care trebuie sa o adopte si la domiciliu, pentru a duce o viata normala.
Asistenta medicala, va observa, va nota calitatea, orarul somnului sau, intocmeste un program de
odihna, mod de relaxare, potrivit organismului pacientului.
Asistenta medicala, la indicatia medicului, va administra medicamente prescrise, va observa
efectul acestora asupra organismului pacientului.
Evaluare: in urma aplicarii interventiei proprii si delegate, pacientul are acum un somn linistit.
Obiectivul a fost atins.
NEVOIA DE A COMUNICA
Diagnostic de ingrijire: comunicare deficitara.
Obiective: pacientul sa depaseasca aceasta stare afectiva, daunatoare starii de sanatate.
Interventii: asistenta medicala, invata pacientul sa se relaxeze, sa-si orienteze gandurile si
activitatile spre lucruri bune, exemplu: sa citeasca o carte, il incurajeaza si ii inspira incredere in
echipa de ingrijire, ii recomanda sa comunice cu ceilalti pacienti bolnavi in salon.
Asistenta medicala administreaza, la indicatia medicului, tratamentul prescris si urmareste
efectele asupra organismului pacientului.
Evaluare: in urma aplicarii interventiei proprii si delegate, pacientul s-a mai linistit, si-a
recapatat increderea in sine si in ziua de maine si-a ameliorat vizibil moralul.
BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.