CHIRURGIE TORACICA si CARDIOVASCULARA

Notiuni de anatomie
Toracele-reprezinta partea superioara a trunchiului;
-e constituit din:continator=peretele toracic(schelet,muschi,tesut
subcutanat, piele);
continut=plamani,pleura si oraganele mediastinale;
-scheletul toracic e constituit din coaste(12 perechi-primele 7= Co.
adevarate,Co.8-10=Co.false,Co11-12=Co.flotante)+cartilaje costale+stern +
coloana vertebrala dorsal(12 vertebre toracale sau dorsale)
-are 4 regiuni-1.anterioara-prezinta simetric ,de o parte si de alta a
liniei mediane,sanii;tine in lateral pana la linia axilara anterioara(LAA)
-2. posterioara-tine pana la linia axilara posterioara(LAP)
si este impartita de linia mediana,in 2 regiuni posterioare simetrice
-3. externa,laterala-care are in sup-regiunea axilaraintre LAA si LAP
-4. costo-diafragmatica-diafragma-pe partea dr. este mai
sus decat pe stg.cu 7-10 cm fiind impinsa de ficat(LDH) cu care vine in raport in
cavitatea abdominala;in partea stg. diafragma are vine in raport in cavitatea
abdominala cu ficatul(LSH),splina , fundul stomacului

Plamanii- principalele organe ale aparatului respirator

- sunt situati in cavitatea toracica,deasupra diafragmului,fiecare
in cate o cavitate pleurala-dreapta si stanga,separate pe linie mediana de
mediastin
- configuratia externa a plamanilor-au forma unui con avand:
varf(apex)-rotunjit,ocupa regiunea superioara a cavitatii pleurale (domul
pleural - cupola pleural), depind cu puin prima coast i clavicula.
baza plminului sau faa diafragmatic, uor boltit, vine n contact cu faa
superioar a diafragmei
fata interna
sau mediastinala-prezinta hilul pulmonar,locul de intrare si de iesire al
elementelor pediculului pulmonar (bronhia principala, artera si venele
pulmonare,arterele si venele bronsice,nervi si vase limfatice)
fata externa sau costala-vine in raport cu coastele si spatiile intercostale;
prezinta la- plamanul drept 2 fisuri -una oblica si una orizontala-care il impart in

3 lobi:superior,mijlociu,inferior
-plamanul stang o singura fisura-oblica-care il imparte in 2 lobisuperior si inferior.
Segmentatia plamanilor
Plamanul drept-3 lobi-superior-3 segmente-apical
-anterior
-posterior
-mijlociu-2 segmente-medial
-lateral
-inferior- 5 segmente-apical inferior (Fowler)
-4 bazale-anterobazal
-laterobazal
-posterobazal
-mediobazal(paracardiac)
10 segmente
Plamanul stang-2 lobi-superior-5 segmente-apical superior
-apical posterior
-anterior
-lingular superior
-lingular inferior
-inferior-5 segmente-la fel ca lobul inferior drept
(apical,anterobazal,laterobazal,posterobazal,mediobazal)cu precizarea ca
segmentul paracardiac uneori poate lipsi si atunci plamanul stang are doar 9
segmente.)

Pleura-membrana care acopera aproape complet plamanii,cu

exceptia hilului pulmonar;
-cuprinde 2 foite :pleura viscerala-care acopera plamanul si
pleura parietala-care tapeteaza cavitatea toracica;foitele sunt separate printrun spatiu denumit cavitate pleurala, care contine un film lichidian si se unesc la
nivelul hilului.

Aparatul cardio-vascular=este constituit din inima =organul central al

aparatului c.-v. si vase de sange;se mai numeste circulator - transporta sange in

tot corpul.
Circulatia sangelui la om este dubla si inchisa:
marea circulatie sau sistemica- conduce sangele oxigenat din ventriculul stang(Vs)
al inimii prin aorta in tot organismul, iar de acolo preia sangele sarac in oxigen,
pentru a-l transporta inapoi in atriul drept(Ad) si apoi in ventriculul drept(Vd);
mica circulatie sau pulmonara: conduce sangele sarac in oxigen din ventriculul
drept(Vd) al inimii in plamani, iar din plamani conduce sangele oxigenat atriul
stang(As) si apoi in ventriculul stang(Vs).
CORDUL
este un organ musculo-cavitar,de forma unui con turtit ,cu rol de pompa
aspiratoare-respingatoare;
localizare-in mediastin,intre cei 2 plamani,deasupra diafragmei;
este invelit intr-un sac fibros numit pericard;
dimensiunea si capacitatea variaza in functie de individ,sex si varsta;greutate
medie=300g;capacitate medie=500 cm3;volumul asemanator pumnului drept
configuratie interna-cordul are o structura tetracamerala-2 atrii-asezate superior
si 2 ventriculi-dispusi inferior , camerele fiind separate ntre ele prin septurile
interventricular i interatrial. Atriul i ventriculul de aceeai parte comunic ntre
ele prin oficiul atrio-ventricular corespunztor.
-atriile-dr si stg-au capacitate mai mica decat a ventriculilor, peretii mai
subtiri si prezinta cate o prelungire,numite urechiuse(auricule);
-la nivelul Ad-se gasesc 5 orificii:orificiul VCS,orificiul VCI(prevazut cu
valvula lui Eustachio), orificiul sinusului coronar(prevazut cu valvula Thebesius),
orificiul urechiusei drepte si orificiul atrioventricular drept (prevazut cu valvula
tricupsida,care proemina ca o palnie in ventricul);valvula tricuspida-formata din 3
valvule numite cuspide;
-la nivelul As-se gasesc 6 orificii:-4 orificii de deschidere ale venelor
pulmonare,orificiul de deschidere al urechiusei stangi si orificiul

atrioventricular, prevazut cu valvula bicuspida sau mitrala;

-la nivelul septului interatrial in viata intrauterina exista orificiul lui Botallo
prin care atriile comunica intre ele si care dupa nastere se inchide;
persistenta lui duce la amestecarea sangelui arterial cu cel venos ducand la
maladia albastra(sangele nu se mai oxigeneaza)-cianoza.
ventriculele-dr si stg- la baza lor se afla orificiile atrioventriculare (drept si
stang),fiecare prevazut cu valvula atrioventriculara respectiva,cat si orificiile
arteriale prin care Vs comunica cu aorta,iar Vd cu trunchiul pulmonar.
Fiecare orificiu arterial este prevazut cu 3 valvule semilunare sau sigmoide,
care au aspect de cuib de randunica cu concavitatea superioara.Orificiile
atri-ventriculare si cele arteriale sunt inconjurate de inele fibroase.
--{{{valvele previn regurgitarea sangelui asigurand curgerea unidirectionala
esentiala pentru functionarea inimii ca pompa curgerea sangelui numai din
veneatrii ventriculiaorta sau trunchi pulmonar,dar nu si in sens invers}}}-configuratie externa-inima prezinta:
fata anterioara=sterno-costala- la nivelul ei se afl anul interventricular anterior
care desparte VS de VD i anul atrioventricular(santul coronar), care desparte
atriile de ventricule;
fata inferioara=diafragmatica-pe care se continua santurile de pe fata anterioara;
-o
baza sau fata posterioara- care corespunde atriului stng i drept.
2 margini-dr si stg;cea stg este rotunjita si se prezinta ca o adevarata fata=fata
pulmonara
-un
varf-care corespunde ventriculului stang;este situat in sp. V intercostal stg ,pe linie
medioclaviculara .

structura inimii -inima este alcatuita din 3 straturi:

1. endocordul sau stratul intern, nvelete toate cavitile inimii i se
continu cu endoteliul arterelor i venelor;

2. miocardul sau stratul mijlociu - asigura expulzarea sangelui din inima in

vasele sanguine ; alcatuit din miocardul propriu-zis = miocardul contractil si din
tesutul specific sau excitoconductor;
miocardul contractil este mai bine reprezentat la nivelul ventriculilor decat
la nivelul atriilor si in special la nivelul Vs,care are rolul de a pompa sange pentru
tot organismul;
tesutul specific este constituit dintr-un muschi cu aspect embrionar, foarte bogat
in celule nervoase si cuprinde:
{=nodul sino-atrial(situat in peretele Ad langa orificiul de varsare al VCS);
{=sistemul de conducere atrio-ventricular alcatuit din nodul atrioventricular (situat in partea inf. a septului interatrial) si fasciculul His-care ia
nastere din nodul a-v,coboara in peretele interventricular si se imparte in 2
ramuri,dr si stg,si se termina prin reteaua anastomotica Purkinje in miocardul
ventricular;
3. epicardul sau stratul extern, reprezint foia
visceral a pericardului seros. ; pericardul are ca si pleura tot 2 foite-viscerala si
parietala ,intre care se gaseste cavitatea pericardica.

VASCULARIZATIA INIMII
Vasculatizatia arteriala- 2 aa.coronare-dr si stg,care pleaca din prima
parte a aortei ascendente,numita bulbul aortic si care sunt dispuse in santul
coronar; ultimele ramificaii ale vaselor coronare sunt de tip terminal, adic
reprezint unica surs de vascularizaie a unui teritoriu de miocard-aceasta explic
de ce, n obstrucia ramurilor arterelor coronare, teritoriul muscular deservit de
ele, neavnd alt surs de vascularizaie se necrozeaz, producndu-se infarctul
miocardic;n realitate, ntre vasele coronare pot exista anastomoze, dar de calibru
mic i ineficiente practic.

Vascularizatia venoasa- cea mai mare ven a inimii se numete sinusul

coronar si se varsa in Ad; preia prin afluentii sai(v.mare ,v. medie,v. mica a inimii)
cca 60% din sangele venos al inimii; restul de 40% din sangele venos este preluat
de vv.anterioare si vv.mici ale cordului,care se deschid prin orificii mici in toate
cavitatile inimii.

SISTEMUL CIRCULATOR

Acest sistem poate fi comparat cu o reea imens de vase comunicante prin

care sngele este pus n micare datorit forei de pomp aspirorespingtoare a inimii.
Tipurile de vase din care este format sistemul circulator sunt:
1. Artere-care transport snge oxigenat (excepie arterele pulmonare care
transport snge neoxigenat);
-structura arterelor-au perete format din mai multe tunici:
{=
tunica intim la interior, reprezentat de un epiteliu (endoteliu);
{=
tunica medie format din fibre musculare i elastice n cantiti i proporii
variate; dupa calibrul i esutul predominant n tunica medie aa. pot fi: artere
mari (elastice)
artere
mijlocii (musculo-elastice)
artere
mici sau arteriole (musculare)
{=
tunica extern (adventicea) formata din tesut conjunctiv, vasa vasorum i fibre
nervoase vegetative dispuse n reea n jurul arterei.
2. Capilare- sunt vase de calibru foarte mic cu peretele foarte subire, format
numai din endoteliu. Capilarele fac legtura ntre arteriole i venule.
3.Venule- adun sngele din reeaua de capilare, se continu cu venele.
4. Vene-transport snge neoxigenat (cu excepia venelor pulmonare care
transport snge oxigenat). Peretele lor este mai subire dect cel arterial, iar
diametrul este mai mare dect al arterelor. Au structura asemntoare cu arterele,
dar tunicile medie i extern sunt mult mai subiri.
SISTEMUL VASCULAR ARTERIAL AL MARII CIRCULATII
Aorta- are originea n Vs, la nivelul orificiului aortic;
- are trei pri: aorta ascendent, crosa aortei i aorta descendent;
se termin n abdomen, unde se mparte n arterele iliace comune - dreapt i
stng.
aorta ascendenta- are o prim parte dilatat numit bulbul aortic din care pleaca
arterele coronare.
crosa aortei=arcul aortic-din el pleaca trunchiul brhiocefalic(care se imparte in
a.carotida comuna dr. si a. subclavie dr.),a.carotida comuna stg si a.subclavie stg.
-aorta
descendenta-are 2 mari segmente:
toracic-coboara prin
torace cuprinsa intre esofag-ant. si coloana vb-post.;da ramuri

parietale,aa.diafragmatice superioare si pt.viscere toracice(aa.bronsice,

esofagiene, pericardice,mediastinale).
abdominal- are un traiect retroperitoneal i este situat anterior de coloana
vertebral i la stnga venei cave inferioare(VCI);da aa.diafragmatice inferioare,
trunchiul celiac(care se mparte n a. gastric stng, a. hepatic comun i
a.splenic),aa.renale,a.mezenterica superioara(AMS),aa. genitale(ovariene sau
testiculare),a.mezenterica inferioara(AMI),cate 4 aa lombare de fiecare parte,
a.sacrata medie.
-se termina cu aa. iliace comune dr si stg care se impart la randul lor
in dreptul articulatiilor sacro-iliace in aa iliaca externa si interna;
-a.iliaca externa-se continua cu a.femurala;
-a .iliaca interna-a.hipogastrica-da ramuri parietale si viscerale(pt
organele din pelvis)
Aa. capului si gatului- aa.carotide comune dr si stg(cu origini diferite-dr in
trunchiul brahiocefalic si stg in crosa aortei) se impart in aa .carotida externa si
interna;
-manunchiul vasculonervos al gatului este constituit din:
a.carotida comuna
n.vag
v.jugulara interna.
manunchiurile vasculo-nervoase ale gatului se gasesc lateral de trahee si esofag.
Aa.membrului superior-a.subclavie dr si stg (cu origini diferite- dr in trunchiul
brahiocefalic si stg in crosa aortei)a.axilaraa.brahiala-coboara pe marginea
mediala a m. biceps brahial;se poate palpa in santul bicipital medial;la plica cotului
se bifurca in a.ulnara-ramura mediala a a.brahiale si
a.radiala-ramura laterala a a.brahiale;in 1/3 inferioara a
antebratului trece prin santul pulsului;
arc arterial palmar superficial si profund-reprezinta o maniera de anastomoza
intre a radiala si a.ulnara(chirurgul poate lega orice arter a palmei, teritoriul
respectiv primind snge de la artera din partea opus).
Aa.membrului inferior- a.femurala-continua a.iliaca externa si se continua cu
a.poplitee care se bifurca in- a. tibiala anterioara se continua cu a.dorsala a

piciorului=a.pedioasa(se poate palpa in primul spatiu interosos)

-a. tibiala posterioara-se poate palpa in spatiul
retromaleolar medial;se divide in cele 2 aa plantare mediala si laterala
!!!!!!!Artera femural poate fi puncional la 1-2 cm inferior de jumtatea
ligamentului inghinal.
SISTEMUL VENOS AL MARII CIRCULATII
Acest sistem este format din vene superificiale i din vene profunde; n
marea
circulaie, arterele de calibru mare sunt nsoite de o singur ven profund, iar
arterele mici i mijlocii de dou vene profunde care au acelai nume i traseu.
Venele marii circulaii pot fi mprite n dou categorii, dup cum dreneaz
sngele:sitemul VCS si sistemul VCI.
Sistemul VCS- VCS se formeaz prin unirea celor dou vene
brahiocefalice,dreapt i stng si se varsa in Ad;
-venele brahiocefalice- se formeaz prin unirea venei jugulare
interne cu vena subclavie.
-v.subclavie continua v.axilara care aduce sangele venos de la
membrul superior;
-v.jugulara interna preia sangele neoxigenat de la nivel intracranian.
Sistemul venos profund al membrului superior:
-vv.profunde ale mainii2vv.radiale+2 vv.ulnare2vv.brahiale v. axilara(ce
se continua cu apoi cu v.subclaviculara)
Sistemul VCI-aduce sangele venos din partea subdiafragmatica a corpului;
-VCI-se formeaza prin unirea vv.iliace comune,dr si stg
-vv.iliace comune-prin unirea vv.iliace interna si externa
-v.iliaca externa-continua v.femurala care aduce sangele venos de la
nivelul membrului inferior;
-v.iliaca interna-se formeaza prin unirea vv care vin de la organele
pelvine.
Sistemul venos profund al membrului inferior:
-arc venos plantar2vv.plantare mediale si 2 vv.plantare laterale 2vv.tibiale
posterioare
-

venele ce insotesc a.dorsala a piciorului(pedioasa)2 vv.tibiale anterioare; -cele 2

vv.tibiale ant,2 vv.tibiale post si 2vv.peroniere(a.peroniera este ram din a.tibiala
posterioara) se unesc in partea inferioara a regiunii poplitee,formand
v.poplitee(unica)v.femuralav iliaca externa
Sistemul venelor azygos- acest sistem reprezint o cale de anastomoz
venoas ntre teritoriul venei cave superioare i cel al venei cave inferioare.
-v.azygos-incepe la nivel subdiafragmatic pe partea dreapta a coloanei
vertebrale(din vv.lombare ascendente) si aduna sange din teritoriul VCI,urca in
torace ,preia sange venos si de la acest nivel si se varsa in VCS;
-v.hemiazygos-se formeaza pe partea stanga a col.vb.subdiafragmatic
similar cu v.azygos,urca in torace si se varsa in v azygos
-v.hemiazygos accesorie- se formeaz din unirea venelor intercostale 2-7
din partea stng si se vars n vena hemiazygos.
Sistemul venelor superficiale- aceste vene sunt aezate subcutanat i nu
nsoesc arterele;sunt:
-vv superficiale ale membrului superior-au originea in reteaua venoasa
superficiala la nivelul fetei dorsale a mainii; de aici pleac lateral vena cefalic i
medial vena bazilic,care urca la nivelul cotului unde se anstomozeaza cu vena
mediana a antebratului(dreneaza sangele din reteaua superficiala anterioara
antebratului) realizand M-ul venos al antebratului(pt ca da o ram medio-bazilica
si una medio-cefalica)=aici se executa cel mai frecvent punctiile venoase
-v.bazilica se varsa in v.brahiala
-v.cefalica-se varsa in v.subclavie
-vv superficiale ale membrului inferior- ncep la nivelul reelei venoase de
pe faa dorsal a piciorului;
din partea medial a acestei reele pleac cea mai mare ven superficial
din corp, numit vena safen mare- urc pe faa medial a membrului inferior
pn n trigonul femural ;aici face o cros i se vars n vena femural.
din partea lateral a acestei retele pleac vena safen mic- urc pe faa
posterioar a gambei pn n fosa poplitee unde se vars n vena poplitee
!!!!!Dilataiile venelor safene se ntlnesc n boala varicoas.

Mediastinul-este o regiune viscerala in care se gasesc:

organe ale aparatului cardio-vascular
=cordul invelit in pericard(are tot 2 foite-viscerala si parietala)
=aorta cu portiunile ei : -ascendenta(cu o portiune mai dilatata=bulbul
aortic din care pleaca aa.coronare);
-crosa aortei-din care pleaca trunciul brahiocefalic,a.carotida comuna stg si a. subclavie stg;
-descendenta-care in segmental toracic da ramuri
parietale,aa.diafragmatice sup. si ramuri viscerale-aa.bronsice, esofagiene,
pericardice,mediastinale
=trunchiul pulmonar care se imparte in aa.pulmonare,dr si stg
=venele pulmonare-in nr de 4,2 dr si 2 stg(sup si inf)
=VCS-formata prin unirea trunchiurilor venoase brahio-cefalice,dr si stg(v.jugulara
interna+v.subclaviculara)
=v.azygospe partea dr a col vb si se varsa in VCSsistem venos de anastomoza intre teritoriul
VCI si al VCS,pt ca v azygos se formeaza subdiafragmatic ,in teritoriul VCI si se
varsa in VCS
=v.hemiazygos-pe partea stg
si se varsa in v.azygo
organe ale aparatului
respirator
=traheea si
bifurcatia ei in cele 2 bronhii principale in dreptul vb T4
organe ale
aparatului digestiv
=esofagul.
timusul-apartine sistemului endocrin(producerea hormonului de cretere la
copii -timopoetin);
-maturarea limfocitelor T(organ limfopoetic)rol in imunitate
vase si ganglioni limfatici
nervi(nn.vagi,lantul ganglionilor simpatici)
Astfel,cavitatea toracica este divizata in 2 regiuni simetrice,regiunile pleuropolmonare ,care ocupa cam 4/5 din volum si intre ele mediastinul.

Simptome-au caracter subiectiv,sunt relatate de bolnav,sunt variabile

de la caz la caz(dupa modul de perceptie) si nu intotdeauna au o traducere
obiectiva (ex:-febra,cefalee,insomnia,astenie,sughit,dispnee etc)
Semne -manifestari obiective produse de boala,observate de bolnav si
completate de medic (ex.-suflu,ral-la auscultatie;matitate/sonoritate la percutie)
Semnele si simptomele prezente in chirurgia toracica si cardio-vasculara
Ap.respirator
junghi toracic-apare prin iritatia terminatiilor nervoase de la nivelul pleurei
parietale;
-durere de intensitate mare,vie (lovitura de pumnal),exagerata
de tuse,stranut,palparea regiunii dureroase;insotita de dispnee.
Apare in :=PNEUMONIA FRANCA LOBARA-junghi violent,submamelonara,
instalat dupa frison si febra;
=TROMBEMBOLISMUL PULMONAR-apare brusc,de intensitate
mare,insotit de tuse seaca,dispnee intensa cu polipnee,cianoza(toate instalate
brusc);
=PNEUMOTORAX SPONTAN-apare brusc,dupa effort fizic sau
tuse,imobilizand bolnavul si se insoteste de dispnee marcata;
=PLEUREZIA SEROFIBRINOASA-are caracter difuz,nepermitand
decubitul pe partea bolnava,insotit de tuse seaca si respiratie superficiala;dispare
cand apare lichidul pleural.
=PLEUREZIA INTERLOBARA-durere in esarfa pe traiectul scizural
=PLEUREZIA PURULENTA-junghiul este violent si persistent,insotit
de hiperestezie cutanata;
=PLEUREZIA MEDIASTINALA-durere retrosternala;
=SUPURATII PULMONARE GANGRENOASE-dureri f.intense si
persistente,ce preced deschiderea procesului supurativ in bronhie
=SINDROMUL PANCOAST-TOBIAS(forma apicala de cancer bronhopulmonar)-junghi localizat la varful plamanului.
febra,frison,transpiratii
tuse seaca
sau expectoratie
hemoptizie-eliminare pe gura a unei cantitati de sange rosu ,aerat,proaspat care

provine din arborele traheobronsic si/sau parenchimul pulmonar in cursul

efortului de tuse.
In timpul hemoptiziei bolnavul e palid,anxios,cu transpiratii reci,dispnee,
tahipnee si uneori chiar lipotimie.Pulsul este frecvent tahicardic,iar valoarea
tensiunii arteriale variaza functie de cantitatea hemoptiziei.
Dpdv cantitativ:hemoptizie mica(50-100ml sange)
hemoptizie medie(100-200ml)
hemoptizie mare,grava(pana la 500 ml)
hemoptizia f. mare,cataclismica(peste 500ml)-poate fi mortal prin
asfixia produsa de inundarea bronhiilor sau prin soc hemoragic.
Trebuie facut diagnosticul diferential cu:
epistaxis ant. sau post. inghitit;
gingivoragii-sange neaerat,amestecat cu saliva
hematemeza-eliminarea de sange din tractul digestiv superior(zat de
cafea;poate fi si rosu in hemoragii digestive superioare grave;este urmata de
aparitia scaunelor melenice)
Cauze de hemoptizie-respiratorii-TBC,neoplasm bronhopulmonar,
pneumonie,chist hidatic,corpi straini
-cardiovasculare-edemul pulmonar acut din IVS,
anevrismul de aorta,embolia pulmonara
-afectiuni hematologice-leucemii acute si cornice,
trombocitopenii severe; -afectiuni mediastinale-tumori
-diverse-tratament anticoagulant,traumatisme
dispneea-tulburare de ritm,frecventa si intensitate a respiratiei,uneori
inconstienta,iar alteori resimtita de pacient ca o sete de aer,respiratie dificila,
discomfort.
Clasificare:
=dpdv al modului de aparitie -acuta-inhalare de corp strain, PTX
-cronica-BPOC,fibroze interstitiale difuze
-paroxistica-apare in accese-in astm bronsic
-dispneea de efort sau de repaus :
-dispneea de efort- este dispneea care evolueaza constant in timp, de

la eforturi mari la eforturi din ce in ce mai mici;

-dispneea de reapus- prezenta in stadii avansate ale dispneei de
effort; iar cea care apare acut in repaus, ridica problema trombembolismului
pulmonar;si dispneea paroxistica este de repaus.
=dpdv al factorilor declansatori-de efort,expunere la alergeni etc
=dpdv al intensitatii-moderata/importanta/severa
=dpdv al mecanismelor fiziopatologice-obstructiv/restrictive
-obstructiv-secundar obstructiei incomplete a cailor
resp.mici(BPOC,astm bronsic si este de tip expirator ,prelungita,suieratoare)sau
mari(compresii extrinseci-anevrism aortic,tumori mediastinale;cauze intrisecicorpi straini,aspiratii de secretii sau sange)
-restrictiv-apare prin reducerea capacitatii pulmonare totale(CPT) si
cresterea efortului de ventilatie;cauze-parietale(deformatii toraciceanchiloza
costo-vertebrala,cifoscolioza;fracturi costale;mobilitatea anormala a diafragmuluipareze de frenic,tumori abdominale, ascita);pulmonare-scade volumul pulmonar
si elasticitatea pulmonara (pneumonii,edem pulmonar,fibrotorax, lobectomii) ;
pleurale-pleurezii,PTX
-mixta-cancer bronhopulmonar,TBC
La aceste tipuri de dispnee ritmul si marimea ampliatiilor respiratorii isi
pastreaza constanta.
{{Volumele si capacitatile pulmonare:
volumul curent(VC)-cantitatea de aer schimbata in respiratie normala,in repaus sau in
efort.
volumul inspirator de rezerva(VIR)-volumul ce mai poate fi inspirat la sfarsitul unei
inspiratii normale.
volumul expirator de rezerva(VER)-volumul ce poate fi expirat fortat la sfarsitul unei
expiratii normale.
volumul rezidual(VR)-volumul ramas in plaman la sfarsitul unei expiratii maximale.
Cu aceste valori masurate se calculeaza o serie de capacitati pulmonare:
capacitatea pulmonara totala(CPT)-VC+VIR+VER+VR
capacitatea reziduala functionala(CRF)-VR+VER
capacitatea inspiratorie(CI)-VC+VIR
capacitatea vitala(CV)-VC+VIR+VER-scaderea cu 20% a valorii ideale este patologica;la
scaderea cu 40% apare dispneea }}

Tipuri de respiratie neregulata la acestea se produc modificari ale

ritmului si amplitudinii respiratorii:

dispneea Cheyne-Stockes-cresterea frecventei si amplitudinii ventilatorii

(hiperexcitatia centrului respirator pe baza cresterii pCO2 in sange)scadere a
ritmului si amplitudinii ventilatorii pana la apnee(hiperventilatia determina
eliminarea CO2)pCO2 creste din nou si ciclul se repeta;apare in IC stanga,
intoxicatii cerebrale
dispneea Kussmaul-se caracterizeaza prin respiratii profunde, zgomotoase,
cu remanenta in platou a inspirului,urmat de expir zgomotos si pauze lungi intre
cicluri(9-10 resp/min);apare in comele uremice,diabetic,hepatice,agonie
dispneea Biot-respiratiile sunt normale,dar ciclurile respiratorii se desfasoara
la interval f. lungi(5-30 s);apare in tumori cerebrale,AVC
hipoxie-scaderea concentratiei de O2 din sange
hipercapnie- crestere a concentratiei de dioxid de carbon in sange.
Hipercapnia este un semn de hipoventilatie alveolara (diminuarea intrarilor
si iesirilor de aer in alveolele pulmonare). Hipoventilatia se observa in caz de
insuficienta respiratorie si este asociata, in general, cu o micsorare a concentratiei
in oxigen din sange(hipoxemie)si cu o acidoza respiratorie (cresterea aciditatii
sangelui).

Aparatul C.-V.
durere anginoasa-este simptomul cel mai evident si specific al anginei
pectorala(=este forma cea mai frecventa de b.coronara ischemica=BIC);
-localizare-retrosternal,care poate iradia in umarul stang,
bratul stang sau ambele brate, torace anterior, gat sau mandibula;localizarile
precordiala(in zona inimii) sau in spate sunt atipice ,dar posibile.
-caracterul durerii- constrictiv, de apasare, pe o suprafata
mai mare si nu este asemenea unui junghi in punct fix.
- durata durerii-in angina pectorala stabila criza dureroasa
tine de obicei cateva minute (sub 15 minute), in timp ce in cazul anginei instabile si
in infarctul miocardic durerea dureaza peste 20 - 30 minute.
-factori declansatori- durerea apare de obicei la efort,
cedand la intreruperea acestuia, dar poate aparea si in repaus;ea mai poate sa
apara si in conditii echivalente efortului (frig, postprandial, mese copioase).
-ameliorarea- de obicei,durerea din angina stabila cedeaza
de la sine, dupa incetarea efortului.; dispare rapid (in 1-2 minute) dupa

administrarea de nitroglicerina sublingual sau sub forma de spray; daca nu

inceteaza dupa 20 - 30 de minute atunci durerea ori nu are cauza miocardica, ori
este o suferinta cardiaca mai severa (angina instabila, infarct miocardic acut).
dispnee cardiaca- unul din simptomele majore ale insuficientei cardiace mai ales
stangi;
-e de tip inspirator si insotita de polipnee;
-poate fi :=de efort- primul semn de insuficienta cardiaca.
= dispneea de repaus cu ortopnee-bolnav in pozitie
sezanda,prezentand polipnee inspiratorie;
= dispneea paroxistica nocturna-forma acuta de ICstg
= dispneea Cheyne-Stokes-cu alternanta de
tahipnee cu bradipnee.
palpitatii- simptom frecvent, dezagreabil, ce poate fi definit ca fiind starea de
contientizare a btilor inimii, cauzat de schimbri n ritmul sau frecvena
cardiac sau de o cretere a contractilitii sale.
- sunt resimite de pacieni n diferite moduri, cum ar fi:
bti neregulate
flfiri ale inimii
bti mai puternice ale inimii
bti
care survin dup o pauz mai ndelungat
pulsaii care survin n regiunea precordial sau la baza gtului
-pot fi de cauze cardiace (tulburari
de
ritm
cardiac-extrasistole,TPSV,FiA;
cardiopatia ischemica etc) sau necardiace (efort fizic, stresuri psihice, emoii puternice-la omul
sanatos;in tireotoxicoze;toxice- alcool, ceai, cafea, cacao, tutun)

cianoza- coloratie albastra cu nuanta cenusie sau violacee a pielii si mucoaselor

fara extravazare sanguina.
{{{Sangele arterial contine in medie 0,75 gr % hemoglobina redusa, iar sangele venos 4,5
gr %. La nivelul capilarelor media normala a hemoglobinei reduse este de 2,5 gr %. De regula
cianoza apare atunci cand concentratia hemoglobinei reduse in capilarele superficiala este egala
sau superioara la 5 gr%. Culoarea tegumentelor poate varia de la albastru violaceu pana la
aproape negru.}}}
-poate

fi adevarata-cand e prin exces hemoglobina redusa sau poate fi

prin aparitia de hemoglobine anormale (hemoglobinopatii)
-este-cianoza centrala-datorita deficitului de oxigenare a sangelui in
plaman:afectiuni cardiace-care produc staza pulmonara{IC dr,stg si globala};
-cu scurt circuit dreapta -stg in care peste 1/3 din

sange trece direct din inima dreapta in inima stanga{ comunicatii interventriculare
sau interatriale}
afectiuni pulmonare- fibroza pulmonara, astm bronsic etc
-cianoza periferica- cianoza care apare ca urmare a cresterii
hemoglobinei reduse in sangele venos, pentru ca aici procesul se petrece la
periferie, sangele cedand o cantitate mai mare de O2 tesuturilor( in insuficienta
cardiaca sau in starea de soc).
In cianoza centrala pielea este calda. Tegumentele si limba sunt de coloratie albastra.
In cianoza periferica pielea este rece, iar limba ramane rosie.

-cianoza poate fi :
-discretala lobii urchilor si la extremitatea degetelor;
-marcata apare la nas, buze si in jurul ochilor;
-intensa acopera toata fata, inclusiv limba.
in raport cu modul de instalare cianoza este:
=acuta -se instaleaza brusc; in obstructii ale cailor aeriene superioare,
pneumopatii acute masive, EPA, embolia pulmonara , pneumotoraxul
=cronica -se instaleaza lent la bolnavii cu suferinte cronice pulmonare cum
ar fi astmul bronsic, bronsitele cronice, bronsiectezii, simfize pleurale intinse,
emfizem, scleroze pulmonare, silicoza, tuberculoza.
edem-retentie patologica de lichid in tesuturile organismului in special
t.conjunctiv;cauze-IC,IR,carente de proteine-bilateral;tromboflebita-unilateral.
fatigabilitate-scaderea anormal de rapida a fortei musculareoboseala la cel mai
mic efort.
lipotimie(lesinul)- este o pierdere de cunostinta usoara, incompleta, care apare la
persoane emotive, cu labilitate psihica, dupa emotii puternice, urmata de o
cadere la intamplare care se poate solda cu accidente grave;
-pulsul, bataile cardiace si respiratia sunt perceptibile, iar T.A.
masurabila;
- este precedata de ameteli, sudori reci, tulburari vizuale,
bolnavul avand timp sa se aseze inainte de a se prabusi;
- de cele mai multe ori lipotimia are o durata foarte scurta, de
numai cateva secunde.
In general hipotensiunea asociata cu hipocalcemie si cu hipoglicemie duce
inevitabil la instalarea lesinului.
Primul ajutor:

asezarea bolnavului cu fata in sus, cu capul ceva mai jos decat picioarele, intr-un loc linistit si bine aerisit;
- desfacerea hainelor;
- stropirea fetei cu apa rece sau lovirea usoara cu palma pe obrazul bolnavului;
- strangerea usoara a mamelonului, cu rasucirea sa (tot usor) de cateva ori;

sincopa-pierderea brusca, de scurta durata a cunostintei si functiilor vitale,

datorita opririi trecatoare si reversibile a circulatiei cerebrale;
-debuteaza brutal, uneori subit, in plina sanatate aparenta;
- bolnavul este inert, imobil, palid, livid, nu reactioneaza la excitatie, nu
respira, nu are puls, nu se aud bataile inimii. T.A. este scazuta sau prabusita,
pupilele sunt midriatice(dilatate). Bolnavul se afla intr-o stare de moarte aparenta
- moarte clinica -, care se termina fie prin revenirea cunostintei, fie prin moarte
reala, moarte biologica. Daca isi revine, fata se coloreaza, pulsul si zgomotele
inimii reapar, cunostinta revine.
-de obicei, dupa 5 secunde apar tulburari de vedere, dupa 15 secunde
bolnavul isi pierde cunostinta si dispar reflexele, iar dupa 20 - 30 de secunde se
opreste respiratia, apar convulsii generalizate, pierderea urinei si a materiilor
fecale, turgescenta jugularelor; peste 4 - 5 minute urmeaza moartea.
-tipuri de sincope:
sincopa cardiaca- apare in bolile cardiace cu scaderea debitului cardiac
(stenoza aortica sau mitrala,IM, tulburarile de ritm rapid,hipotensiunea ortostatica)
sincopa cerebrala- la bolnavi cu ateroscleroza cerebral
sincopa respiratorie- bronhopneumopatii obstructive cu insuficienta
respiratorie marcata
sincopa reflexa- compresiuni pe sinusul carotidian(dilatatie la bifurcatia
a.carotide commune care contine baroreceptori ce monitorizeaza presiunea
sanguina) care incetinesc ritmul cardiac(manevra folosita uneori in tulburari de
ritm rapid pt a iesi din aritmie,cu rezerva ca cealalta carotida comuna este buna)
{{{Factorii etiologici actioneaza prin oprirea inimii, diminuarea severa a frecventei sale sau prin
prabusirea T.A., cu micsorarea debitului cardiac. Oprirea inimii este urmata, dupa aproximativ
30 de secunde, de oprirea respiratiei. Consecinta cea mai grava a opririi inimii sau a respiratiei
este suprimarea aportului de O2 la creier. Daca lipsa O2 depaseste 4-5 minute, apar leziuni
ireversibile}}}

claudicatia intermitenta-simptomul cel mai comun si cel mai precoce al bolii

arteriale periferice;
-reprezinta o senzatie de tensiune sau durere
apasatoare la nivelul gambei, partea inferioara a coapsei sau fesa in timpul unei
activitati, ca si mersul;durerea este, de obicei, declansata dupa aceeasi cantitate
de efort (o anumita distant de mers) si se calmeaza in repaus.