Metode in kinetoterapie

Un grup restrans sau mai larg de exercitii fizice care au un sens si un scop final unic
formeaza o metoda kinetologica. Exista metode kinetologice descrise de diversi autori, de obicei
purtandu-le numele.
Pentru exemplificare vom enumera cateva dintre cele mai practicate metode kinetologice:
Metoda Bobath: bazata pe reactiile de redresare a capului si corpului, urmareste
modificari ale tonusului muscular
Metoda Kabat de facilitare a actului motor voluntar prin sumarea de stimuli ai
sistemului neuromuscular
Metoda Frenkel, pentru recastigarea coordonarii in tulburarile cerebeloase
Metodele Fay, Phelps, Tardieu, Vojta, Voss, Brunnstrom de facilitare
neuromusculara

Metoda Bobath
Conceptul Bobath a fost dezvoltat de Berta Bobath, un medic german care a emigrat in
SUA in anii 30, impreuna cu sotul sau ceh, neurolog si psihiatru. In SUA, Bertha Bobath s-a
specializat in probleme neurologice si a deschis un centru pentru copiii cu tetrapareza spastica.
La acea vreme se credea ca persoanele afectate de o boala neurologica nu pot sa-si revina
complet sau sa-si recapete abilitatile pierdute. In cel mai bun caz, aceste persoane erau incurajate
sa-si exerseze abilitatile ramase. In cel mai rau caz, reabilitarea nu era nici macar recomandata, in
idea ca nu ar fi decat o pierdere de timp.
Dar descoperirile revolutionare ale Berthei Bobath au aratat ca persoanele afectate de
leziuni neurologice pot sa-si imbunatateasca starea si sa-si recapete, cel putin partial, abilitatile
pierdute. Mai mult decat atat, dr. Bobath a promovat abordarea holistica, ce sustinea ca
organismul functioneaza ca un intreg si ca unele abilitati pot fi recuperate desi partea
corespunzatoare a sistemului nervos nu mai functioneaza corect.
Bobath insasi spunea intr-un interviu ca tehnica ei este o noua modalitate de a aborda
problema, de a observa, de a interpreta ceea ce face pacientul pentru a stabili ce este necesar si
ce este posibil sa recupereze. Noi nu ii invatam anumite miscari, noi facem ca aceste miscari sa
fie posibile.
Baza conceptului Bobath sta in facilitarea miscarii de catre fizioterapeut. El nu trebuie sa-l
invete pe pacient cum sa faca o miscare ci sa o faciliteze. Acest lucru este posibil prin alungirea
muschilor scurti, prin mobilizarea articulartiilor rigide, prin intarirea muschilor slabiti. Sau, mai
simplu, prin stabilizarea partilor instabile si prin mobilizarea celor rigide.
Unei personane cu afectiuni neurologice ii este greu sa invete noi miscari singura sau sa le
perfectioneze pe cele deja existente fara ajutorul unui fizioterapeut. Specialistul ii ofera ocazia de
a exersa miscarile intr-un mediu sigur.
Prin metoda Bobath, fizioterapeutul invata pacientul cum sa se miste intr-un mod cat mai
eficient pentru a-si conserva energia, a micsora gradul de uzura al corpului si a reduce
durerea pe care o simte.
Scopul este ca pacientul sa-si educe mintea si corpul pentru a reusi sa se miste mai usor,
implicand cat mai multe parti ale corpului, folosind toate miscarile pe care poate executa deja si
incercand sa-si imbunatateasca abilitatile locomotorii.

Daca o parte a corpului nu poate fi folosita corespunzator pentru ca este rigida sau
dureroasa, fizioterapeutul va ajuta la gasirea unui echilibru si va incerca sa gaseasca o modalitate
prin care toate partile corpului pot participa la miscare.
O sedinta de terapie dureaza, in medie, o ora. Mai intai pacientul va trebui sa informeze
specialistul cu privirile la evolutia sa de la ultima sedinta si pana in prezent si eventualele
probleme in tampinate. Apoi fizioterapeutul atinge corpul pacientului, cautand zone rigide sau
slabite care provoca probleme in miscare. In functie de ce a gasit, el va incerca sa miste o
incheietura rigida, sa alungeasca un muschi rigid, scurt, sa scurteze un muschi prea lung si prea
slab. De asemenea, specialistul poate ajuta pacientul sa capete incredere intr-un picior care pare sa
nu-i sustina greutatea, il poate invata sa se concentreze pentru a-si putea folosi un picior in
momentul potrivit ca sa produca exact contractia necesara mersului.
Scopul fiecarei sedinte este acela de a imbogati repertoriul de miscari al pacientului si de ai oferi increderea necesara in propriul sau corp.
INDICAII TERAPEUTICE
Metoda BOBATH este o metod preioas fiind folosit n recuperarea persoanelor
suferinde de leziuni ale sistemului nervos central:
- infirmitate motorie cerebral;
- hemiplegie/hemiparez;
- boala Parkinson;
- scleroza n plci;
- leziune incomplet a mduvei spinrii;
- traumatism cranio-cerebral.

Punctele cheie de control

1. Capul
Extensia
capului
(din eznd,
stnd, decubit
ventral,....)
Flexia capului
(cu flexia
centurii
scapulare)

Inhib
spasticitatea:
- flexorilor

Inhib
spasticitatea:
- extensorilor

Faciliteaz:
- extensia n restul
corpului

Faciliteaz:
- controlul capului
n poziia ezand
i n ntoarcerile
pe o parte

2. Membrul superior i centura scapular

Rotaia Intern
a umrului i
Pronaia
antebraului

Inhib:

Faciliteaz:

- spasmul de
extensie
(la atetozici)

- flexia capului,
trunchiului i
membrelor
inferioare

Inhib
spasticitatea:

Rotaia
Extern a
umrului i
Supinaia
antebraului
cu Extensia
cotului

- flexorilor

Inhib
spasticitatea:

Abducia
orizontal
Rotaia
extern a
umrului i
Supinaia
antebraului
cu Extensia
cotului

- flexorilor
( Pectoralis ++
+, Flexors coli +
++)

Inhib:
Ridicarea
membrului
superior cu
Rotaie
Extern

- spasticitatea
flexorilor i
traciunea n jos a
hemi-trunchiului,
membrului superior
i centurii
scapulare

a. Extensia
umrului cu
Rotaie
Extern n
diagonal n
plan posterior
b. Adducia
umrului cu
Rotaie Intern

Inhib
spasticitatea:
- flexorilor

Acest punct
cheie
funcioneaz n
Rotaie extern
sau Rotaie
intern a
umrului

Faciliteaz:
- extensia n tot
restul corpului

Faciliteaz:
- extensia
spontan a
degetelor i mainii
- extensia,
abducia i rotaia
extern a
membrelor
inferioare
(E+Abd+RE)
Faciliteaz:
- extensia
trunchiului,
membrului inferior
- dac membrul
inferior este
spastic n extensie
(hemiplegici)
acest punct cheie
faciliteaz flexiaabducia de
partea afectat
(F+Abd)
Faciliteaz:
- a. extensia
spontan a
degetelor i mainii
- b. faciliteaz
adducia i rotaia
i rotaia intern a
membrului inferior
(Add+RI)

Abducia
policelui
cu Rotaia
extern a
umrului,
Supinaia
antebraului i
Extensia
cotului

Inhib
spasticitatea:
- flexorilor
pumnului i
degetelor

Faciliteaz:
- faciliteaz
extensia
degetelor, pumnul
trebuie s fie n
extensie

3. Membrul inferior i bazinul

Inhib
spasticitatea:
Flexia
membrelor
inferioare

Rotaia
Extern a
oldurilor cu
genunchiul
extins

Flexia dorsal
a degetelor (3
sau 4 degete
externe)

- adductorilor,
rotatorilor interni
ai oldului i
flexorilor plantari
ai piciorului
(infirmitatea
motorie cerebral)
Inhib
spasticitatea:
- adductorilor,
rotatorilor interni
ai oldului i
flexorilor plantari
ai piciorului
(infirmitatea
motorie cerebral)
Inhib
spasticitatea:
- extensorilor
piciorului
(triceps sural)

4. Decubit ventral

Faciliteaz:
- abducia, rotaia
extern a
oldurilor
(Abd+RE) i flexia
dorsal a
piciorului
Faciliteaz:
- abducia
oldurilor i flexia
dorsal a
piciorului

Faciliteaz:
- flexia dorsal a
piciorului,
abducia i rotaia
extern a oldului
(Abd+RE)

Extensia
capului i
gatului cu
ridicarea
membrelor
superioare
deasupra
capului
Extensia
capului i
gatului cu
Abducia
orizontal a
membrelor
superioare i
Extensia
cotului
Extensia
capului i
gatului cu
Rotaia
capului

Inhib
spasticitatea:
- flexorilor

Inhib
spasticitatea:
- flexorilor
- adductorilor
membrelor
inferioare

Inhib
spasticitatea:
- flexorilor
- adductorilor
membrelor
inferioare

Faciliteaz:
- extensia
membrelor
inferioare

Faciliteaz:
- extensia
coloanei dorsale
extensia
degetelor i
abducia
membrelor
inferioare
Faciliteaz:
- de partea
ntoarcerii
capului,
abducia
membrului
inferior i
ridicarea
membrului
superior
(la hemiplegic
acest lucru
permite un
control mai bun
asupra
membrelor)

5. Decubit dorsal
Inhib
spasticitatea:
Flexia,
Abducia
membrelor
inferioare

- extensorilor
membrului
superior

6. ezand

Faciliteaz:
- controlul
membrelor
superioare n
plan anterior
(flexia
membrului
superior)
n IMC cu
spasticitate
crescut

Inhib
spasticitatea:
Flexia i
Abducia
oldurilor,
trunchiul
uor n
extensie

Flexia i
Abducia
oldurilor,
trunchiul
aplecat n
fa +
Adducia
orizontal i
flexia
braelor
Flexia i
Abducia
oldurilor,
trunchiul
aplecat n
fa +
presiuni pe
stern

- flexorilor

Inhib
spasticitatea:

Inhib
spasticitatea:
- extensorilor
gatului i
membrelor
superioare (IMC)

Faciliteaz:
- extensia
coloanei
vertebrale i
controlul
capului n
extensie
Faciliteaz:
- stabilizarea
centurii
scapulare

Faciliteaz:
- flexia capului
- controlul
capului i
membrelor
superioare n
plan anterior
- flexia
ntregului corp

7. Patrupedie
Inhib
spasticitatea:
Patrupedie
cu coatele
extinse i
pumnul i
degetele n
extensie

- flexorilor i
adductorilor
membrului
superior

8. Cavaler servant

Faciliteaz:
- extensia i
abducia
membrului
superior
(E+Abd),
extensia
pumnului i
degetelor

Cavaler
servant
(bazinul n
retroversie
de partea
fr
ncrcare)

Inhib
spasticitatea:
- adductorilor i
extensorilor
oldului de
partea fr
ncrcare
- flexorii oldului
de partea cu
ncrcare

Faciliteaz:
- stabilizarea
bazinului

9. Pe genunchi, stand, mers

Inhib
spasticitatea:
Pe genunchi,
stand, mers

- extensorilor

Faciliteaz:
- Flexia
membrului
superior, rotaia
intern,
pronaia
- Flexia
trunchiului

Metoda Kabat
Pornind de la lucrrile de neurofiziologie ale lui Sherrington, Herman Kabat, el nsui
medic neurofiziolog, pune bazele, cu 30 de ani n urm, tehnicilor de facilitare neuromuscular
proprioceptiv (FNP), care pot fi definite ca metode de ncurajare sau grbire a rspunsului
mecanismului neuromuscular graie stimulrii proprioceptive.
Noiunea de facilitare poart de fapt n ea contrarul ei: inhibarea respectiv facilitarea unui
rspuns negativ din partea mecanismelor neuromusculare (facilitarea inhibiiei).
Aceast metod introduce schemele de micare globale ca element facilitator proprioceptiv,
plecnd de la axioma lui Beevor i Jackson: Creierul ignor aciunea proprie a muchiului, el
recunoate numai micarea.
Observaia i-a relevant lui Herman Kabat c marea majoritate a mi crilor umane (mai ales
cele de munc) se fac n diagonal sau spiral, iar orientarea muchilor, a inser iilor lor, ca i a
ligamentelor are aceeai direcie spiralat sau n diagonal.
Pentru fiecare segment important al corpului exist 2 diagonale de mi care, fiecare avnd
cte 2 scheme antagoniste pe flexie i extensie.
Fiecare schem n spiral i diagonal reprezint o micare cu 3 componente:
Flexie sau extensie
Abducie sau adducie
Rotaie extern sau intern
Schemele de facilitare Kabat se pot utiliza:
pasiv de catre Kt,

 activ p r i n m i s c a r e l i b e r a f a r a rezistenta sau ghidaj,

activo-pasiv liber cu ghidaj,
activ cu R -rezistenta generand cresterea fortei si putand combina momente de contractii
izometrice

Schemele cap-gt i trunchi superior

Cheia acestor scheme este gtul. Un exemplu de flexie spre dreapta:
se pleac din poziia cap-gt-trunchi superior rotate spre stnga ca i cum ar privi
ndrt peste umr. Se execut o rotaie a capului spre dreapta, o flexie cu rota ie a
gtului spre dreapta (brbia va depi linia median a corpului, venind dinspre
stnga spre dreapta, privirea se ndreapt spre dreapta i n jos), apoi trunchiul
superior (umerii) ncepe s se flecteze i s se roteasc spre dreapta ntr-o mi care cu
tendina de a aduce umrul stng spre old.
Schemele trunchiului inferior i membrelor inferioare bilateral asimetrice
Cheia acestor scheme o constituie membrele inferioare.
Membrele inferioare ncrucieaz linia median, apoi bazinul se rotete, ridicndu-se de pe
planul patului (n schema de flexie), sau cobornd (n schema de extensie).
Schemele membrelor superioare i inferioare
Acestea sunt analizate dup articulaia luat n considerare, denumit pivot de aciune.
Pivoii proximali (SH, CF): prezint toate cele 3 componente: flexie-extensie, abduc ieadducie, rotaie extern i intern.
ntotdeauna, flexia i extensia se combin cu abducia i adducia. La MS flexia este
asociat rotaiei externe, n timp ce rotaia intern se asociaz extensiei. La MI flexia i extensia se
asociaz fie rotaiei interne, fie celei externe, dar adduc ia coapsei va fi asociat numai rota iei
externe, n timp ce abducia este legat de rotaia intern.
Pivoii intermediari (C,G): pot rmne fixate, s se flexteze sau s se extind n timpul
executrii schemei de micare. Rotaiile n aceste articula ii urmeaz rota iile executate de pivotal
proximal.
Pivoii distali (P, Gl): micarea n pivoii distali se aliniaz celei a pivoilor proximali.
Pivoii digitali: micarea n aceti pivoi se aliniaz pivoilor proximali i distali, indiferent
de ce se ntmpl cu pivoii intermediari.
Metoda Kabat este eficient n AVC, Parkinson, traumatism vertebromedular.

PRINCIPIILE METODEI KABAT

Se poate ncepe cu efectuarea activ a diagonalelor pe partea sntoas pentru
suprapunerea engramelor (bolnav-sntoas)
Se ntlnesc n toate activitile cotidiene: sunt scheme de micare global observate
n activitile cotidiene (schemele diagonale folosesc grupuri de muchi
caracteristice activitilor cotidiene)
Se realizeaz mai nti mobilizri passive pe diagonal

 I se explic pacientului cum s fac micarea pe care o execut singur

Se realizeaz stimularea proprioceptiv prin ghidarea micrii cu rezisten
Rezistena trebuie s fie maximum ct poate tolera pacientul

http://www.nou-nascuti.ro/agenda-medicala/conceptul-bobath.html
http://www.scribd.com/doc/36616678/Metoda-Baboath-de-Reeducare-Neuromotorie
http://ro.scribd.com/doc/88891568/Lucrare-Practica-KABAT
Sbenghe: Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare