1.

Cadastrul general generalitati

Primele masuratori in domeniile cadastrale au fost efectuate in scopuri fiscale inca
din antichitate. Zonele bune de agricultura le erau impartite celor care le lucrau pe
valea Nilului, Mesopotamiei, Tibru, Eufrat. In Egipt existau revarsari anuale ale Nilului
care stergeau limitele parcelelor, deci era necesara refacerea lor.
In Europa cel mai vechi cadastru a luat nastere in orasul Milano in 1720, principat
aflat sub dominatie austriaca. Documentatia intocmita pe parcursul a 40 de ani
continea registrul parcelelor, registrul caselor, mapa cu hartile la scara 1:2000 si
scara 1:8000 pentru ansamblu si harta topografica a principatului la scara 1:72000.
Acel model de cadastru a fost preluat de Napoleon si introdus in Franta, Italia,
Tarile de Jos, Imp. Hasburgic. Cadastrul lui Napoleon era difrerit de cel german, in
Franta se axau pe proprietar, iar in Germania pe imobil.
Influentele din Imp. Habsburgic se regasesc si in Transilvaniasi Bucovina in harti
cadastrale la scara 1:7200, 1:5760, 1:3600, 1:2880, 1:440.

1.

2.

3.

4.

5.

Evolutia cadastrului in Romania

Primele masuratori au fost efectuate in Transilvania, Banat, Bucovina conform
sistemului austro-ungar, incepand cu 1794 si au continuat in 1850 sub forma
Cadastrului concretual, delimitandu-se hotarele locale, caile de comunicatie,
tarlalele.
In Muntenia si Moldova s-au facut masuratori de la 1813-1818 de catre ingineri
hotarnici pregatiti la Iasi si Bucuresti.
In Dobrogea a existat o influenta otomana.
In restul tarii construirea cadastrului se face dupa primul razboi mondial
(reforma agrara)
Etapa de organizare a cadastrului in Romania (1919-1933)
In 1919 se infiinteaza Directia Cadastrala si a Lucrarilor Tehnice. A fost cea mai
mare reforma a cadastrului din Europa. In 1930 a fost adoptat sistemul de
proiectie stereografica 30.
Etapa inceperii cadastrului modern si a unificarii cartilor funciare (1933-1955)
Legea pentru unificarea cadastrului si a cartilor funciare 23/1933
In 1943 au aparut primele norme tehnice. Din 1940 au fost pregatiti ingineri de
cadastru la sectia de cadastru din cadrul Univ. Politehnica.
Etapa sistemelor de evidenta funciara si cadastru funciar (1955-1990)
Intre 1955-1968 s-au realizat planuri topografice la scara 1:10000 pe cale
fotogrametrica pentru 13 mil de hectare si registre de evidenta funciara de
catre Consiliul Superior al Agriculturii.
Etapa aplicarii legilor proprietatii si formarea structurilor organizatorice (1991- )
Schimbarile din ultimii ani sunt legate in primul rand de cadrul legislativ. Pentru
institutia cadastrului din Romania, actul legislativ cel mai important este Legea
cadastrului si a publicitatii imobiliare.

2. Cadastru general: definitii, caracteristici, rol, scop, legatura cu alte

discipline, importanta cadastrului in Romania.
Definitie:
Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica
si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe
planuri cadastrale a tuturor corpurilor de proprietate, indiferent de destinatie si
proprietar, de pe intregul teritoriu al tarii.

Caracteristicile cadastrului:
Caracter obiectiv: exprima o realitate obiectiva, independenta de vointa omului,
indiferent de functia sociala sau tehnica a acestuia.
Caracter unitar: se executa dupa norme si instructiuni unice
Caracter istoric: reflecta legile societatii
Caracter dinamic: exprima realitatea naturala in continua schimbare
Caracter general: satisface cerinte pentru diferite sectoare economice
Caracter obligatoriu: se executa pe intreg teritoriul tarii, pentru toti proprietarii de
bunuri imobile, persoane fizice sau juridice.

Rolul cadastrului:
Datele furnizate de cadastru trebuie sa fie reale si se refera la determinarea
intinderii, configuratiei si a pozitiei imobilelor, a destinatiei si folosintei lor.
Idendificarea proprietarilor si inscrierea in registrele cadastrale
Inventarierea imobilelor dupa insusirile calitative, bonitarea solurilor dupa gradul
de fertilitate
Inventarierea terenurilor amenajate si a celor ce au nevoie de amenajari si de
imbunatatiri funciare.
Importanta cadastrului:
Trebuie sa deserveasca administratia, fiecare persoana in parte si apoi statul.

Scopul cadastrului:
Lucrarile de cadastruse executa pentru asigurarea suportului tehnnic necesar
identificarii si garantarii proprietatilor prin inscrierea in cartea funciara a terenurilor
si constructiilor pe baza actelor juridice
Cadastrul ajuta la garantarea creditului ipotecar
Prin cadastru se asigura impozitarea unitara si corecta a proprietatilor
Cadastrul ajuta la dezvoltarea pietei imobiliare, furnizarea de date si informatii
pentru dezvoltarea socio-economica a localitatilor.
Ajuta la coordonarea si organizarea prodictiei agricole
Permite cunoasterea fondului imobiliar edilitar si a starii acestuia
Ajuta la intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriilor
Permite alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale, economice, culturale
Ajuta la folosirea, amenajarea si regularizarea cursurilor de apa
Poate fi utilizat la amenajari si exploatarea padurilor
Protectia mediului
Realizarea bazei de date cadastrale.

Legatura cadastrului cu alte discipline:

partea tehnica: topografie, geodezie, fotogrametrie, cartografie
partea economica: pedologia, geomecanica, geomorfologia
partea juridica: drept si legislatie cadastrala
partea informatica:
Datele furnizate de cadastru servesc urmatorii beneficiari:
administratia publica, locala si centrala
institutul national de statistica (INS)
instantele de judecata
institutii, societati comerciale, regii autonome
cetatenii
La nivel local datele furnizate de cadastru folosesc la completarea registrelor
agricole.
Datele de cadastru sunt necesare pentru obtinerea autorizatiilor de demolare si
construire a planelor urbanistice generale.
3. Cadastrul general: aspectele si functiile cadastrului, clasificarea
cadastrului.

Aspectele cadastrului
Evidenta cadastrului se face in mod clar dupa 3 aspecte:
a) Aspectul cantitativ se realizeaza prin functia tehncia a cadastrului si se refera la
determinarea prin masuratori a pozitiei, configuratiei si marimii suprafetelor de
terenuri pe categorii de folosinta si proprietari.
b) Aspectul calitativ coprinde lucrari specifice functiei economice acadastrului de
descriere si evaluare a imobilelor.
c) Aspectul juridic se refera la regimul juridic al terenurilor, constructiilor, la dreptul
de proprietate .
Cadastrul trebuie sa raspunda la 3 intrebari principale ce urmaresc aspecte diferite
si genereaza functii corespunzatoare care se realizeaza printr-o serie de lucrari de
baza
Corp de propr.
Intrebare
Aspect Functie
Lucrari de baza
(parcela)

Teren si/sau
constructie

Unde si cat de mare

este?
Ce fel este?
Al cui este?

Cantita
tiv
Calitati
v
De
drept

Tehnica

Masuratori, planuri,
suprafete
Economi Caracterizare si evaluare
ca
Juridica
Identificarea proprietarului

Functiile cadastrului
Pentru intocmirea documentatiilor cadastrale in mod unitare se executa intr-o
anumita ordine lucrari corespunzatoare celor 3 functii ale cadastrului:
a) Functia tehnica: are drept obiectiv urmatoarele lucrari:
- De delimitare cadastrala
- Ridicarea cadastrala pentru obtinerea planurilor cadastrale de baza si ansamblu

b)
c)

Numerotarea cadastrala
Calculul ariilor suprafetelor
Intocmirea registrelor cadastrale
Intretinerea cadastrului
Functia economica: are urmatoarele lucrari
Incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate
Evidenta terenurilor agricole
Evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotare, confort etc
Functia juridica: trebuie sa asigura identificarea corecta a proprietarilor de terenuri,
constructii si inscrierea acestora in documentele cadastrului general si cartea
funciara.

Clasificarea cadastrului
a) Cadastru generala un sistem unitar de evidenta intocmit pe baza unui
complex de operatii pentru cunoasterea, inventarierea si gestionarea imobilelor.
b) Sisteme informationale specifice domeniului de activitate:
- Terenuri cu destinatie agricola:
Sist inf al fondului agricol
Sist inf al fondului viticol
Sist inf al fondului pomicultural
Sist inf al fondului amenajarilor de imbunatatiri funciare.
- Terenuri cu destinatie forestiera:
Al fondului silvic
- Terenuri cu destinatie hidrografica:
Al fondului apelor
- Terenuri cu destinatie intravilan
Al fondului imobiliar (1977)
- Infrastructura:
Al fondului drumurilor publice
Al fondului cailor ferate
Al porturilor
Al aeroporturilor
Al retelei de metrou Bucuresti
- Terenuri cu destinatie speciala:
Industrial
Petrolier
Energetic
- Al fondului destinat apararii
- Al fondului destinat administratiei si internelor
- Al fondului monumentelor istorice
- Al arilor protejate
c) Cadastru analitic cand avem nevoie de planuri detaliate la scari mari
d) Cadastru sintetic realizeaza centralizarea si prezentarea datelor cadastrale de
ansamblu pe unitati teritoriale mari
4. Criterii de impartire a terenurilor dupa destinatie, criteria de identificare si
destinatii ale constructiilor

In conformitate cu legislatia in vigoare in Romania sunt evidentiate in documentatia

cadastrala 5 categorii de terenuri in care sunt incluse 10 categorii de folosinta si peste
60 de subcategorii de folosinta.
- TDA terenuri cu destinatie agricole (60% din teritoriu). Fac parte terenurile
arabile, viile, livezile, pasunile, fanetele, serele, solariile, terenurile ocupate de
cosntructiile agrotehnice, drumuri de exploatare etc.
- TDF terenuri cu destinatie forestiera (26,7%). Reprezentate de terenurile
impadurite, cele cuprinse in amenajamentele silvice sau cele care servesc
administratiei silvice.
- TDH terenuri aflate permanent sub apa. Cuprind apele curgatoare si statatoare.
- TDI terenuri aflate in intravilan: localitati urbane si rurale, limita de intravilan fiind
stabilita prin Planul Urbanistic General (PUG)
- TDS terenuri cu destinatie speciala: cele folosite pentru transporturi (drumuri, cf,
aeroporturi, porturi), pentru constructii si instalatii, pentru exploatari miniere si
petrol, pentru aparare, pentru rezervatii naturale, parcuri nationale, situri
arheologice si pt arii protejate.
-

La constructiile cu caracter permanent se inregistreaza date privind:

Situatia juridica
Domeniul public sau privat

Destinatii ale constructiilor:

De locuinte (CL)
Administrative si social culturale (CAS)
Industriale si edilitare (CIE)
Anexe (CA)

5. Structura fondului funciar al Romaniei, categorii de folosinta ale terenurilor

simboluri.
Structura fondului funciar al Romaniei

Clasificarea terenurilor din Romania se poate face dupa mai multe criterii. D.p.d.v. al
cadastrului general ne intereseaza doar anumite structuri:
- Dupa forma de relief:
31% - munti peste 800m
36% - dealuri si podisuri 200-800m
33% campii sub 250m
- Dupa destinatia terenului:
63% - fondul agricol
26.7% fondul forestier
10.3% - terenuri cu alte destinatii
- Dupa forma de proprietate:
Proprietate publica apartine statului si unitatilor administrativ teritoriale,
suprafete constituind domeniul public de interes national/local
Proprietate privata detinuta de persoane fizice, juridice, precum si de
stat sau unitati administrativ teritoriale (domeniul privat al statului)
Structura fondului funciar se afla intr-o contiuna schimbare si trebuie actualizata periodic date
furnizate de cadastrul general.
Categorii de folosinta grupare a terenurilor cu aceeasi destinatie economica
- Folosinta agricola:
o AA arabil propriu zis
o AP pajisti cultivate
o AS sere
o ASO solar
o A arabil
AO orezarii
AC capsunarii
AD culturi perene
AG legume
o P pasuni
o F fanete
o V vii
o L livezi
- Folosinte neagricole
o PD paduri
o HR ape curgatoare
o HB ape statatoare
o DR drumuri
o CF cai ferate
o CC constructii civile
o N neproductiv
o C constructii
6. Criterii de identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor, categorii si
subcategorii de folosinta
a) Terenuri arabile (A)
Aceste terenuri care se ara in fiecare an sau la mai multi ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu
plante anuale sau perene. Se includ: A, AP, AS, ASO, AO, AC, AD, AG.
b) Pasuni (P) terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari
la maximum 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. Se inregistreaza
pasuni:
- Curate (vegetatie ierboasa)

c)

Cu pomi (plantate cu pomi fructiferi)

Impadurite (au si vegetatie forestiera)
Cu tufarisuri si maracinisuri
Fanete (F) terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari
la 15-20 de ani, iar iarba se coseste pentru fan. Are aceeasi categorie ca si P
d) Vii (V) terenuri plantate cu vita-de-vie:
- Vii altoite si indigene (nobile)
- Vii hibride
- Hamei pepiniere viticole
e) Livezi (L) - terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Sunt livezi:
- Clasice
- Intensive si supraintensive mare densitate de pomi/hectar
- Plantatii cu arbusti fructiferi (zmeura, coacaze)
- Pepiniere pomicole
- Plantatii de duzi
f) Paduri si alte terenuri din fondul forestier national (PD)
Toate terenurile din fondul forestier national coprinse in amenajamentele silvice, indiferent de
proprietar.
- Paduri acoperite cu vegetatie forestiera >0.25 ha
- Destinate impaduririi
- Terenuri ce servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica
- Perdele de protectie
- Tufarisuri si maracinisuri
g) Terenuri cu ape si ape cu stuf acoperite permanent, temporar cu apa, care dupa
retragerea apelor nu pot avea alta folosinta
- Ape curgatoare (HR): fluviul Dunarea, cursuri de apa, garle
- Ape statatoare (HB): lacuri, balti
- Marea teritoriala si marea interioara
h) Terenuri ocupate cu costructii si curti (CC) terenuri cu diverse utilizari si destinatii: cladiri,
uzine, fabrici, gari, hidrocentrale, cariere, diguri, terase, gradini botanice, parcuri etc.
i) Terenuri dgradate si neproductive (N) terenuri cu procese excesive de degradare, lipsite
de vegetatie
- Nisipuri zburatoare
- Stancarii
- Pietrisuri
- Rape, ravene
- Mocirle
- Gropi de cariere
- Halde

13+14) Detasarea suprafetelor: definitii, conditii, situatii. Detasarea

suprafetelor printr-o dreapta ce trebuie sa treaca printr-un punct obligat: 13)
analitic
14) grafic+ trigonometric
Detasarea unei suprafete este operatia prin care se separa o suprafata impusa s dintr-o
suprafata mai mare S, in anumite conditii, impuse.
Prin detasare se rezolva urmatoarele conditii:
- Conditia de suprafata (s suprafata exacta impusa a fi detasata din S)
- Conditia de detasare (directia si punctul prin care trebuie sa treaca linia de
detasare)

Situatii:
- Dreapta de detasare sa treaca printr-un punct dat, pe conturul suprafetei, in
interiorul sau exteriorul ei
- Dreapta de detasare sa fie paralela sau perpendiculara la o latura a conturului
suprafetei sau la o linie oarecare
- Detasarea sa fie facuta astfel incat sa respecte un raport de proportionalitate
impus
13) Procedeul analitic
a) punctul obligat e un varf al conturului suprafetei
Detasare in triunghi
Date: A, B, C (Xi, Yi)
Sabc=S
s suprafata detasabila
dreapta de detasare sa trecaa prin B
Se cere: M(Xm, Ym) ai Samb=S
Xm = Xa+(Xc-Xa)
Ym = Ya+(Yc-Ya)
AM
AC

Sabm
Sabc

s
Sabc

Detasare intr-un patrulater sau poligon oarecare

-

Cazul patrulaterului
Date: A, B, C, D (Xi, Yi)
s suprafata detasabila
dreapta de detasare sa treaca prin B
Se cere: M(Xm,Ym) ai Sabcm = s
Se reduce la detasarea lui s in triunghiul ABD

Cazul poligonului
Date: A, B, C, D, E, F (Xi,Yi)
s suprafata detasabila din ABCDEF
dreapta de detasare sa treaca prin C
Se cere: M(Xm,Ym) ai Samcb = s
S=Sabcm
Se calculeaza Sabc
Se calculeaza s = s- Sabc
s se detaseaza din triunghiul ACF

b) Punctul obligat se gaseste pe o latura a conturului suprafetei

- Detasarea in triunghi
Date: A, B, C (Xi, Yi)
N apartine lui AB
s suprafata detasabila
dreapta de detasare sa treaca prin N
Se cere: M(Xm,Ym) ai Samn=s
Se undeste N cu C si problema se reduce la cazul a)
Pentru detasarea patrulaterului si a poligonului se uneste N (AB) si M (BC) cu D respectiv
F si se reduce la detasarea lui s din AND si respectiv AMF

C) Punctul obligat se gaseste in afara conturului suprafetei

Date: A.B,C (Xi,Yi)
D(X,Y) un punct exterior triunghiului
s suprafata detasata din ABC
dreapta de detasare trebuie sa treaca prin D
Se cere M(Xm,Ym) si N(Xn,Yn) ai Samn=s

?
14. Procedeul trigonometric+grafic

a) Punctul obligat este un varf al conturului suprafetei

Detasare in triunghi
Trigonometric

Se calculeaza din coordonate Dab, ab, ac

2s
Se determina h Dab
= ac ab
h
d = AM = sin
Se determina : Xm = Xa + d*cosac

2s
Dabsin

Ym = Ya + d*sinac
-

Grafic
Se masoara grafic Dab
2s
h Dab
h se reduce la scara planului si se aplica o
perpendiculara ridicata pe dreapta AB intr-un
punct oarecare

prin extremitatea lui h se duce o paralele la AB care

intersecteaza AC in M
se undeste M cu B

b) Punctul obligat se gaseste pe o latura a conturului suprafetei

Trigonometric + Grafic detasare in triunghi, analog 14.a)

c) Punctul obligat se gaseste in afara conturului suprafetei

Detasarea in triunghi grafic:
Se duce prin D o dreapta care sa
determine in ABC suprafata s = Samn
Se determina aceasta suprafata
grafic
Se calculeaza s = s s
Cu baza MN se calculeaza h, care
corespunde diferentei de suprafata s,
considerata dreptunghi
Pe o perpendiculara pe MN se
aplica h redus la scara planului
Prin extremitatea lui h se duce o
paralela la MN si rezulta M si N
Se alege N1 astfel incat sa se
realizeze o compensare a suprafetei cedate fata de cea primita
Se undeste D cu N1
Se determina grafic aria suprafetei detasate si se compara cu suprafata obtinuta
Daca diferenta dintre ele se incadreaza in toleranta T = s/200, e bine
Daca diferenta > T se repeta operatiile de mai sus pana e <
19. Parcelarea suprafetelor etape, conditii, metode

Prin parcelarea unui teren se intelege impartirea lui in 2 sau mai multe loturi, egale sau de
suprafete diferite.
Etape:
- Identificarea suprafetei de parcelat
- Efectuarea masuratorilor
- Obtinerea planului de situatie

Proiectarea planului parcelar ( in functie de cerintele proprietarului si principiile si normele

in vigoare)
- Calcule specifice detasarii suprafetelor (suprafata totala, calculul elementelor geometrice
ale noilor parcele, determinarea coordonatelor punctelor situate pe conturul lor)
- Aplicarea pe teren a proiectului (trasarea noilor coordonate, materializarea noilor limite,
punerea in posesie a proprietarilor)
Conditii
- Stabilite de proprietar (dispunere, marime)
- Principiile de parcelare (proiectant)
- Norme de urbanism si organizare a teritoriului)
Metode
- Grafica (pe plan)
- Numerica (din coordonate, numeric, analitic, trigonometric)
- Automat (calculator electronic)
20. Introducerea cadastrului general generalitati, etape de lucru
Cadastrul general se introduce pe unitati administrativteritoriale si activitatea e coordonata de
ANCPI, sub conducerea MAI
Introducerea cadastrului reprezinta masuratoarea oficiala prin care se realizeaza operatiunile din
teren si birou ce conduc la intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general. Pe baza
aestor informatii se realizeaza publicitatea imobiliara.
Etape de lucru:
- Lucrari pregatitoare (selectarea teritoriilor administrative, pregatirea caietelor de sarcini,
organizarea licitatiilor)
- Analiza situatiei ( existenta materialelor cartografice, starea retelei geodezice din zona)
- Intocmirea proiectelor tehnice (de ansamblu si de executie)
- Executarea lucrarilor privind reteaua geodezica de sprijin
- Delimitarea cadastrala (a teritoriului administrativ si a intravilanelor)
- Ridicari topografice (efectuarea masuratorilor necesare)
- Culegerea datelor textuale (descriptive) atribute (identificarea proprietarilor, a categ de
folosinta)
- Numerotarea cadastrala a: intravilanelor si extravilanului, sectoarelor cadastrale,
corpurilor de proprietate, parcelelor, constructiilor
- Redactarea planurilor cadastrale (sub forma digitala)
- Calcularea suprafetelor (parcelelor, corpurilor de propr, constructiilor, intravilanelor si
extravilanului
- Redactarea registrelor cadastrale
- Controlul, receptia si aprobarea introducerii cadastrului general la nivelul unui teritoriu
administrativ
- Organizarea bazei de date grafice si descriptive

21. Unitati administrativ teritoriale, unitati teritoriale cadastrale, limite

is hotare reprezentare prin semne cadastrale
a) Unitati administrativ teritoriale
Suprafata Romaniei este de 23.839.070 ha si cuprinde 41 de judete + Bucuresti. Sunt:
195 de orase, 2686 comune, si 13343 sate
Intravilanul partea din teritoriul administrativ delimitat legal prin PUG, destinata locuirii
si construirii. Zona dens construita e completata cu zonele comerciale, industriale, de

transport, de spatii verzi, de constructii social culturale. Intr-o UAT pot exista mai multe
intravilane
Extravilanul partea din UAT situata in afara intravilanului, delimitata de hotarele
comunei, orasului. Are in general destinatii agricole si silvice.
b) UTC (unitati teritoriale cadastrale)
Parcela suprafata de teren cu aceeasi categorie de folosinta. Delimitarea pe teren se
face prin imprejmuiri, razoare, linii frante sau de forma sinuoasa. Pe plan se reprezinta
prin linie intrerupta. Nr. Cadastral al parcelei este de la 1 la n, insotiti de categoria de
folosinta (1CC)
Subparcela rezulta dupa impartirea unei parcele dupa criterii de calitate sau functie de
subcategoria de folosinta
Bunul imobil parcela de teren cu sau fara constructii. Corpul de proprietate e alcatuit
din unul sau mai multe imobile alipite apartinand aceluiasi proprietar.
Proprietar persoana fizica sau juridica, titulara al unui drept real sau particular asupra
unui imobil.
Constructia o entitate sau o parte dintr-o entitate construita cu o destinatie si utilizare
distincta pentru proprietar.
Sector cadastral diviziune cadastrala tehnica a teritoriului administrativ, delimitata de
detalii liniare, care nu sufera modificari curente. Cuprinde mai multe imobile. Inlocuieste
termenii de tarla in extravilan si cvartal in intravilan.
c) Limite si hotare
Limitele linii care determina configuratia sau forma geometrica a UTC, a detaliilor
liniare, a categoriilor de folosinta, a tipurilor de sol si a claselor de bonitare, a categoriilor
de terenuri etc
Hotarele linii despartitoare dintre 2 teritorii care formeaza unitati administrative si
economice distincte sau separa doua proprietati funciare.
- Nationale: granitele tarii
- Administrative: delimiteaza unitatiile administrative judetene, orasenesti si
comunale
- Ale unitatilor economice: delimiteaza terenurile unitatilor industriale, agricole cu
capital de stat, forestiere etc
- Ale proprietatilor funciare: limitele dintre diferite proprietati de stat, ale asociatiilor
sau individuale.
Hotarele pe plan sunt reprezentate prin linii si puncte de hotar

Semne conventionale pentru scarile 1:1000 si 1:500

22. Proiectia stereografica 1970 caracteristici legate de masuratorile

cadastrale, deformatii ale distantelor si ariilor
Asociatia Internationala de Cadastru (AIG) recomanda elipsoidul de referinta WGS84
Raza medie in Romania este de aproximativ 6379 km
Proiectiile geodezice au ca obiect trecerea punctelor de pe elipsoidul de referinta pe
planul de proiectie
Proiectia stereografica este o proiectie perspectiva, conforma ce pastreaza nealterate
unghiurile si deformeaza distantele. (1970)
Polul proiectiei Qo are coordonatele B = 46 nord, L = 25 est greenwich
Intreaga tara se reprezinta pe un singur plan in care exista un cerc de deformatie nula cu
centrul in Qo. Raza cercului R = 201.7 km. Pentru simplificarea calculelor originea
sistemului de axe a fost translatata pe directiile X si Y cu 500000 m.
Pentru lucrarile de cadastru din zonele extreme ale tarii, deformatiile
lungmilor au efecte evidente. Reducerea deformatiilor liniare la
minimum si eliminarea neconcordantelor intre suprafetele reale si
cele rezultate din calcul presupune folosirea unui sistem de proiectie
pe plan secant local (L) , trasat paralel cu cel tangent si cu cel secant
unic iar pozitia se alege astfel incat sa treaca prin centrul zonei de
lucr, caz in care deformatiile vor fi nule.

23. Instrumente si metode moderne utilizate in cadastru pentru lucrarile de

teren tehnologia GPS, statii totale.
Principiul determinarii pozitiei unui punct folosind aparatura gps presupune:
- Masurarea timpului scurs de la momentul emiterii undei din satelit pana la receptia
ei la sol.

Pozitia unui satelit in spatiu, exprimata in coordonate precise. Orbita satelitului e

riguros determinata. (e nevoie de minim 4 sateliti)
Modalitati de lucru:
a) Dupa principiu:
- Masuratori diferentiale (2 receptoare, unul in pct de referinta, unul in pct nou)
- Determinari relative (din 2 statii, una cunoscuta, una necunoscuta) in sistemul
WGS 84
b) Dupa durata:
- Statice (sesiuni de lucru) repetate la anumite intervale
- Masuratori cinematice intr-o singura epoca de masurare
Un sistem GPS este un subset al sistemului de navigatie globala cu sateliti (GNSS). Exista
doua sisteme de GPS utilizate de civili:
- NAVSTAR SUA (24 sateliti)
- GLONASS Rusia (24 de sateliti)
In Romania ANCPI monitorizeaza si controleaza functionarea Reteli Nationale de Statii
GPS Permanente prin intermediul Directiei de Geodezie si Cartografie.
Statia totala este un instrument optico electronic complex, destinat masuratorii
directiilor orizontale, unghiurilor verticale si distantelor, masuratori pe care le
memoreaza si le proceseaza.
Principiu: masoara timpul scurs de la emiterea unei unde electro optica pana la
receptionarea ei (reflectata de o prisma) sau compara fazele undelor emise/receptionate.
Statiile totale au aplicabilitate in: lucrari de indesire a retelei de sprijin, completarea
retelei geodezice nationale, ridicarea detaliilro topografice, reperaj fotogrametric.

24. Retele geodezice pentru lucrarile de cadastru

Reteaua geodezica de sprijin pentru executarea lucrarilor de cadastru general e formata
din totalitatea punctelor retelei nationale de referinta, avand coordonate in stereo 70 si
in sistemul de referinta Marea Neagra 1975.

Reteaua geodezica de indesire si ridicare se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea

de puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere a
cadastrului general. Reteaua de indesire si ridicare trebuie sa sa sprijine pe minim 4
puncte din reteaua de sprijin, uniform repartizate in retea.
Reteaua geodezica de ridicare e creata in scopul asigurarii numarului de puncte necesare
masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu.
Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca 10 cm in
intravilan, 20cm in zonele de ses, 30cm in zonele colinare, 50cm in zonele muntoase.

25. Delimitare cadastrala UAT generalitati, operatiuni de delimitare,

continutul documentatiei tehnice.
Generalitati:
Delimitarea cadastrala a teritoriului administrativ reprezinta operatiunea prin care se
identifica, se masoara pe teren si se oficializeaza punctele de frangere si traseele
hotarului dinspre teritoriile administrative vecine si limitele intravilanelor din repsectivul
teritoriu.
Hotar linia despartitoare intre teritorii administrative
Granita linia ce desparte proprietatile individuale, conform Codului Civil
Frontiera linia ce desparte tarile intre ele
Operatiuni de delimitare:
a) Constituirea comisiei de delimitare
Are urmatoarea componenta: primarii si secretarii primariilor TA implicate, delegatul
OCPI, delegatul directiei generale de urbanism si organizare teritoriala.
Primaria care isi delimiteaza teritoriul va comunica in scris primariei din teritoriul
administrativ vecin cu minim 15 zile inainte, data, ora si locul de intalnire.
b) Identificarea si stabilirea hotarelor
Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schita din dosarul ultimei delimitari.
Stabilirea limitei se face de membrii comisiei la fata locului pe planurile topografice
existente.
c) Numerotarea punctelor de hotar
Incepe cu numarul 101 din punctul de intersectie a 3 sau mai multe hotare, situat in nord
sau nord-vest si se continua in sens orar.
d) Materializarea punctelor de hotar
Pentru toate punctele de hotar materializate se intocmesc schite de reperaj si descrieri
topografice.
Cu ocazia parcurgerii terenului se va face o descriere a starii marcajelor pentru punctele
vechi dar si pentru cele noi care urmeaza a fi materializate cu borne.
Daca punctele de schimbare a aliniamentelor sau de intersectie a hotarelor care trebuir
bornate se afla in locuri improprii bornarii se planteaza in apropiere borne martor.

Cand sunt neintelegeri intre vecini la stabilirea hotarelor, litigiul se consemneaza in

documentele de delimitare astfel:
- Pe schita generala a hotarului se consemneaza ambele variante
- Suprafata se va calcula din coordonatele punctelor de pe contur
- Unele puncte caracteristice de pe contur in litigiu se vor materializa cu stalpi de
lemn si au alta numerorare
- In procesul verbal se mentioneaza argumentele celor doua parti
- Dupa rezolvarea litigiului se reface documentatia cadastrala si se materializeaza cu
borne punctele de pe varianta acceptata.

26. Delimitarea cadastrala a intravilanelor operatiuni de delimitare,

intocmirea documentatiei tehnice
Operatiuni:
a) Comisia de delimitare numita prin ordinul prefectului (la fel ca la UAT)
b) Limita intravilanului se materializeaza cu borne standardizate conform SR 34461/96, sau cu borne internationale avizate de ANCPI. Marcile pentur borne se
inscriptioneaza.
c) Punctele materializate pe limita precum si cele reprezentate prin detalii stabile se
numeroteaza incepand de la 1001, in sens orar, primul punct fiind in NV
Intocmirea documentatiei tehnice (dosarul de delimitare)
- Schita generala a hotarului
- Schite de reperaj a tuturor punctelor materializate
- Descrieri topografice a tuturor punctelor materializate
- Inventar de coordonate pentur toate punctele de hotar.
- Schema masuratorilor efectuate (vizelor)
- Suprafata teritoriului calculata din coordonate
- Procesul verbal de delimitare
- Copii dupa scrisorile trimise primariilor teritoriilor administrative vecine.

27. Rectificarea hotarelor principii, rectificarea unui hotar frant cu o linie

dreapta care trebuie sa treaca printr-un punct al vechiului hotar (analitic si
trigonometric)

In lucrarile de cadastru se intalnesc situatii cand sunt necesare corectari ale liniilor de
hotar, cu linii drepte, pentru folosirea rationala a fondului funciar. Avem 2 cazuri:
a) Rectificar de hotar se conserva suprafetele terenurilor intre care se corecteaza
hotarul
b) Modificari de hotar intervin cresteri/scaderi de suprafete.
Rectificarile si modificarile de hotar sunt operatii tehnico-juridice dar pot avea si aspect
economic.
Schimbarea terenurilor se face la paritate
Pe hotarul comunei A se considera punctul M, pe hotarul comunei B se alege punctul N si
se calculeaza din coordonate:
S1 = SM1234567
S2 = SN7654321
S = SM17
S = SN71
n

2*S =

Yi ( Xi1Xi+ 1 )
i=1

sau 2*S =

Xi ( Yi+1Yi1 )
i=1

M si N pot fi puncte de hotar sau se pot

determina
Xm = X7 + D*cos 7-10
Ym = Y7 + D*sin 7-10
Xn = X7 + D* cos 7-10
Yn = Y7 + D* sin 7-10
Se compara S1 cu S
- Daca sunt egale, 1-7 noua linie de
-

hotar
Daca S1<S, din M17 se va detasa S1, rezultand dreapta 1-P.

Rezolvare analitica
Xp = Xm + (X7 Xm)

MP
= M 7

Sm1 p
Sm17

Yp = Ym + (Y7 Ym)
Rezolvare trigonometrica
= M7 M1
2Sm 1 p
d = Dm 1sin ,
S=

Dm 1Dmpsin
2

Xp = Xm + d*cos M7
Yp = Xm + d*sin M7

d = Dmp;

2S 1
d= Dm 1sin

S1
S

Verificare: SM1P = S1, SP1N7 = S2

Daca S1>S, se calculeaza s = S1 S si se va detasa s din N71, rezultand dreapta 1-P
28. Rectificarea hotarelor principii, rectificarea unui hotar frant cu o linie
dreaptacare trebuie sa fie paralela cu o directie data, cu o linie dreapta care
trece printr-un punct obligat (pe cale grafica)
Cu o linie dreapta paralela cu o directie data
Intre proprietatile A si B exista hotarul 1-2-3-4-5, care
trebuie inlocuit cu o linie dreapta M-N, paralela cu
linia 8-9, astfel incat sa nu se schimbe suprafeteke
celor doua corpuri de proprietate.
- Se calculeaza Sb = S9-8-5-4-3-2-1
S = S1-8-9-5
- SM-8-9-N = Sb = S9-8-5-4-3-2-1 pentru a respecta
conditia de suprafata la rectificare
- Se detaseaza Sb = S9-8-5-4-3-2-1 din suprafata S
= S1-8-9-5
- Verificare: din coordonatele determinate ale punctelor M si N se redetermina
supraf. prop. B
Cu o linie dreapta pe cale grafica
Se considera hotarul 1-2-3-4-5 care trebuie rectificat, noua linie de hotar fiind 1-2, care
trebuie sa treaca prin 1 al hotarului initial. Din 3 se construieste dreapta 3-5, din 4 se
duce paralela la 3-5 si rezulta 4, linia 3-4 fiind noul hotar. Se uneste 2 cu 4, se duce
paralela prin 3 la 2-4 si rezulta 3, linia 2-3 fiind noul hotar. Se procedeaza asemanator
pana se obtine linia 1-2 care va fi hotarul final.

Suprafetele cedate tebuie sa fie egale cu cele primite:

S1 + S3 = S2 + S4 si se determina pe cale grafica

29. Procedeul tehnic de ansamblu, proiectul tehnic de executie.

Proiectul tehnic de ansamblu
Scopul PTA intocmit de executantul lucrarii, este de a furniza date principale necesare
elaborarii proiectului tehnic de executie si pentru stabilirea solutiilor tehnice si estimarea
cantitatilor si valorilor pe categ. de lucrari.
Parti principale:

Constatarile si concluziile in urma analizarii lucrarilor existente

Prezentarea solutiilor tehncie de baza pentru executarea lucrarilor de introducere
sau intretinere a cadastrului general
Calcule extimative pentru volumul de lucrari, forta de mucna necesara, necesarul
de fonduri, mijloace tehnice si materiale
Memoriu justicativ al PTA

Proiectul tehnic de executie

PTE constituie documentatia care sta la baza justificarii solutiilor tehnice alese, a
cuantificarii volumelor de lucrari si estimarea fondurilor necesare.
Parti
-

principale:
Prevederi PTA
Concluzii in urma recunoasterii terenului
Studiul asupra posibilitatii de utilizare a documentatiilor si produselor cartografice
si cadastrale existente in zona.
- Solutiile proiectate, prezentate pe scheme grafice (punctele retelei de sprijin,
determinarea coordonatelor punctelor de pe conturul hotarului, punctele retelelor
de ridicare, delimitarea zonelor.
- Devizul estimativ pentru fiecare categorie de lucrari
- Memoriul tehnic justificativ al PTE

30. Intocmirea documentelor tehncie ale cadastrului general

Documentele tehnice realizate la introducerea cadastrului general reprezinta
documentatia oficiala pe baza careia se face publicitatea imobiliara. La nivelul ficarui bun
imobil din intravilan se intocmesc:
- Schita cadastrala a corpului de proprietate pe ea se figureaza perimetrul,
parcelele din interior, categoria de folosinta a parcelelor si cladirilor cu caracter
permanent, numele si prenumele proprietarului, adresa corpului de proprietate,
vecinii si o sageata care indica N
- Fisa corpului de proprietate se inscriu date cadastrale care se introduc in baza de
date a cadastrului general
Documentele intocmite in extravilan:
- Schita cadastrala pe grupe de parcele, pe trupuri de padure sau pe corpuri de
proprietate ale marilro detinatori ( ferme, exploatatii agricole, triaje si depouri etc)
- Fisa corpului de proprietate
Conditia de precizie pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu
- Intravilan:
o 10cm puncte de pe conturul sectoarelor cadastrale
o 20 cm puncte de pe conturul parcelelor
- Extravilan:
o 20cm - zone de ses

o 30cm zone colinare

o 50cm zone muntoase pentru punctele de contur

31. Planul cadastral index

Definitie: Planul cadastral index constituie abordarea cu tehnologii noi, digitale a datelor
cadastrale existente sau noi si integrarea lor, in scopul de a obtine un suport grafic capabil sa
identifice spatial proprietati si sa realizeze legaturi specifice cu baza de date textuale.
Continut:
- Limitele corpurilor de proprietate
- Construciile permanente
- Elemente de infrastructura
- Identificatori cadastrali geodreferentiati
Surse de date:
- Documentatiile tehnice intocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale
- Planurile parcelare + limitele de proprietate
- Documentatiile cadastrale necesare
- Documentatiile rezultate in urma efectuarii masuratorilor
Principiile: in functie de statutul juridic, limitele corpurilor de proprietate se impart in 3 categorii
- Aprobate dpdv legal - proprietate inregistrata in cartea funciara
- Pentru care exista dovezi de proprietate, dar nu sunt legale
- Determinate utilizand date topografice
32. Culegerea datelor cadastrale, BDG, BDT
Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata, organizata special i nacest
scop sau concomitent cu executarea lucrarilor de teren in cadrul actualizarii sau realizarii
planurilro cadastrale
Lucrarile de culegere a datelor cadastrale:
- Identificarea amplasamentului, a limitelor corpului de proprietate
- Identificarea constructiilro cu caracter pemanent
- Identificarea proprietarilor
- Identificarea actului sau faptului juridic, conform caruia este folosit imobilul
Identificarea proprietarului consta in inregistrarea persoanei fizice sau juridice care detin titlul de
proprietate asupra imobilului
BDG baza de date grafice
Se realizeaza in format digital, cu obligativitatea inregistrarii tutror entitatilor definite in
norme tehnice de introducere a cadastrului general
BDT baza de date textuale
Pentru realizarea BDT se folosesc informatiile extrase din sursele de date:
- Documentatiile tehnice intocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale
- Titlurile de proprietate
- Documentatiile executate conform Hotararii Guvernului 884/1991
- Date culese din teren si inscrise in fisa corpului de proprietate:
o Numele si prenumele proprietarului si CNP

Situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu nr si data

eliberarii, suprafata inscrisa in acte pentru fiecare parcela, corp de proprietate,
constructie.

33. Planul cadastral definitie, scari, metode de intocmire

Planul cadastral este un plan tematic alcarui continut e format din elemente specifice
cadastrului. Se intocmeste pe UAT comunale sau orasenesti si pe intravilane.
Scara uzuala:
- Zone de ses: 1:5000 (extravilan); 1:2000, 1:1000, 1:500 (intravilan)
- Zone de deal: 1:2000 (extravilan); 1:2000, 1:1000, 1:500 (intravilan)
- Zone montane: 1:5000, 1:10000
- Zone din Delta Dunarii: 1:2000, 1:1000, 1:500
Metode de intocmire:
a) Directe
- Prin medode numerice: folosind reteaua geodezica de sprijin, cu aparatura
moderna, statii totale, mijloace moderne de prelucrare
- Prin metode fotogrametrice de ridicare: proiectarea aerofotografierii, executarea
zborului aerofotogrametric, developarea filmelor si obtinerea fotogramelor,
descifrarea fotogramelor.
- Prin motode combinate topo fotogrametrice
b) Indirecte
- Prin derivarea din planul topografic de baza
- Prin reambularea planurilor topografice si cadastrale vechi.

34. Planul cadastral de ansamblu, planul cadastral de baza continut

a) Planul cadastral de ansamblu contine repr. grafica a intregii suprafete a teritoriului
administrativ
Scarile: 1:10000, 1:25000, 1:50000
Elemente de continut:
- Denumirea UAT
- Paduri si terenuri cu vegetatie forestiera
- Reteaua de sosele, drumuri, ulite, cai ferate
- Reteaua hidrografica si constructiile hidrotehnice
- Punctele hotarelor administrative
- Limitele si denumirea intravilanelor
- Puncte din reteaua geodezica
- Modelul geografic
- Scara planului
b) Planul cadastral de baza scari ca la 33.
Elemente de continut:
- Punctele retelei de sprijin, de indesire si ridicare
- Limitele si punctele de hotar
- Limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/imobilelor, ale
parcelelor, ale constructiilor cu caracter permanent

Reteaua de drumuri si cai ferate

Ape curgatoare si statatoare
Constructii hidrotehnice
Denumirile localitatilor, apelor, padurilor, etc
Numerele postale ale imobilelor din intravilane
Scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire
Codul SIRSUP al UAT

35. Planul de amplasament si delimitare a imobilului scop, continut, conditii

de executie, exemplu.
Scopul intocmirii planurilor:
- Inscrierea cu caracter nedefinitiv in cartea funciara a actelor juridice privind
terenurile si constructiile pe un TA
- Solutionarea contestatiilor cu privire la corectitudinea datelor unui corp de
proprietate
- Pentru elaborarea documentatiilro topo cadastrale necesare realizarii unor
proiecte din domeniul constructiilor, urbanismului si amenajarii teritoriului.
Continutul documentatiei:
- Memoriu tehnic justificativ
- Planul de incadrare in zona
- Planul de amplasament propriu zis
- Inventarul cu coordonatele punctelor vechi utilizate la ridicarea topografica
- Inventarul cu coordonatele punctelor dep e conturul imobilului
- Detalii topografice a 4 puncte stabile
Conditii de executie:
- Masuratorile topografice se executa in sistem de proiectie stereografica 70
- Cand se lucreaza in sistem local se iau minim 4 puncte stabile ce vor folosi la
intregrarea in stereo 70
Planurile se intocmesc pe suport analogic in format A4, A3, la o scara convenabila:
1:500, 1:1000, 1:2000

36. Reambularea planului cadastral definitie, etape metode

Operatia prin care se face aducerea la zi a planurilor si hartilor cadastrale, de la data

intocmirii lor pana la data folosirii se numesre reambulare
Etape:
- Alegerea metodei de reambulare
- Stabilirea metodei de transformare a planurilor la scari convenabile
- Procurarea datelor legate de reteaua de sprijin
- Aprecierea volumului lucrarilro de reambulare
- Stabilirea devizului estimativ al lucrarilor
- Intocmirea memoriului tehnic
Se folosesc metodele: Numerice, grafice, fotogrametrice.
Metode numerice: aliniamentului zone de ses; intersectiei liniare; intersectiei
unghiulare; absciselor si ordonatelor, drumuri cu radieri.
Alegerea metodei depinde de: natura, volumul si tipul elementelor de reambulare,
relieful terenului, precizia oferita de metoda, aparatura forta de munca.

37. Numerotarea cadastrala a unui teritoriu administrativ

Fiecare corp de proprietate se individualizeaza prin numarul cadastral, care face

legatura intre planul cadastral, registrele cadastrale si inregistrarile din cartea funciara.
Numerotarea cadastrala se face la nivel de parcela sau corp de proprietate.
Corpurile de proprietate se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n, de la NV la SE,
separat pentru intravilan si extravilan. In cadrul unui corp de proprietate parcelele se
numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n urmate de simbolul categoriei de folosinta.
Parcelele componente cu suprafete<50m patrati in intravilan si<300m patrati in
extravilan nu se numeroteaza.
In cazul in care configratia unui corp de proprietate se modifica prin comasare,
dezmembrare, divizare, alipire, numerele cadastrale ale noilor corpuri de proprietate
parcelelor se modifica astfel: numerele cadastrale vechi dispar si se atribuie numere
cadastrale noi in continuarea ultimului numar cadastral acordat pe suprafata UAT.
Suprafetele de teren ocupate de proiectiile la sol ale constructiilor permanente din cadrul
parcelelor cu categoria de folosinta curti constructii ce apartin unui corp de proprietate,
li se va atribui litera C, urmata de un indice de la 1 la n (C1, C2,...)
38. Calculul suprafetelor principii, medode numerice
Principii

Suprafata aria (exprimata in valori numerice) unui contur inchis proiectat intr-un plan
orizontal
In cadasru general calculul suprafetelor se face analitic, din coordonatele punctelor de
contur ale teritoriului administrativ. Suprafetele calcluate si inregistrate in cadastru
general pot fi diferite de suprafetele inchise in actele de proprietate.
Pentru controlul calculelor se au in vedere:
- Suma suprafetelor parcelelor suprafata calculata din coordonate a corpului de
proprietate
- Suma suprafetelor corpurilor de proprietate suprafata calculata a sectoarelor
calculate
Metode numerice
Analitic
Suprafata se determina folosind coordonatele punctelor care marginesc conturul
geometric.

Geometric
Pentru un triunghi cu laturile masurate (a,b,c)
S = p ( pa)( pb)( pc)
p=(a+b+c)/2

S=B*h/2; B baza, h

inaltimea
Pentru in trapez cu bazele B si b masurate in teren si h:
S = (B+b)*h/2
Pentru un paralelogram caruia i s-au masurat laturile (a,b) diagonalele (d1, d2),
inaltimea (h), unghiul dintre a si b si unghiul fi dintre d1 si d2
S = a*h = a*b*sin = (d1*d2*sin fi)/2
In cazul poligonului se imparte in figurile geometrice de mai sus si se calculeaza S
= si

Trigonometric
a) Cand pe teren s-au masurat unghiuri si distante

s1 = S102-1-3
s2 = S102-1-2
s3 = S102-3-2
si = * di*di+1*sin i
S = s2 (s1+s3)
b) Pentru un patrulater cu diagonalele masurate si unghiul dintre ele

S = (a+c)(b+d)sin
c) Contur poligonal

S-au masurat unghiurile interioare si numai 4 laturi:

In AEAsi DCC se calculeaza X si Y cu th sinusurilor
Suprafata pentagonului: Sabcde = Sabc Saea Sdcc
Sau 2Sabcde = (x+c)(y+d)sinB xbsinA yasinC

39. Calculul suprafetelor principii, metode numerice

a) Determinarea suprafetei prin descompunerea ei in figuri geometrice elementare pe
plan

La suprafete cu contur poligonal se foloseste axa de lucru x-x functie de care se

descompune suprafata in figuri geometrice elementare.
Descompunerea se face cu creionul, trasand linii pe plan, urmand a fi sterse.
n

S=

si
i=1

Pentru control se alege o noua axa y-y si se redetermina suprafata

Daca S-S<T, T = 0.003n S se face media lor aritmetica
n numitorul scarii planului
S aria totala in metrii patrati

b) Transformarea pe plan a unei suprafete complexe intr-o suprafata elementara

echivalenta

Poligonul 12345 se transforma in A3B:

Se unesc 3 si 1 si din 2 se duce o paralele la 1-3. Se prelungeste 5-1 si la
intersectia cu paralela din 2 rezulta A. se uneste 3 cu A
Acelasi lucru se face pentru 3B
S123 = Sa31, S345 = Sb53
Pentru Sa3b se masoara grafic AB si h
Verificare: se descompune poligonul in triunghiuri (ca in procedeul anterior)

c) Folosind o retea de paralele echidistante

Pentru contururi sinuoase cu mute franturi. Se aplica o retea de paralele echidistante,
care formeaza o serie de suprafete elementare trapezoidale cu h=a

s = a(di+dj)/2 = a*dmi
n

S=

Si
i=1

dmia
i=1

Reteaua de paralele echidistante are echidistanta 5-10mm, se deseneaza in creion pe

plan sau se realizeaza pe un material transparent.
Pentur control se pozitioneaza altfel reteaua.

d) Determinarea suprafetelor folosind o retea de patrate

Se suprapune o retea de patrate de latura a, construita din material transparen. Se
numara patratele intregi si cele obtinute prin insumarea fractiunilor de patrate (n2). Se
caulcueaza a*a a unui patrat la scara planului.

S = a*a aria unui patrat

Stotala = (n1+n2)a*a
Latura unui patrat poate fi de 5 sau 10 mm
Suprafata definitiva = media aritmetica a doua determinari.

40. Calculul suprafetelor principii, metoda mecanica, planimetrul polar

Metoda mecanica presupune utilizarea planimetruluim care poate fi: polar, polar cu
disc, liniar, cu role, raster sau automat.
Planimetrul polar are 2 brate metalice articulate in punctul O. Bratul polului P are o
lungime constanta p. Bratul trasor de lungime L este divizat in mm si are la capat o lupa
cu marca M, iar la celalat capat are dispozitivul de inregistrare si citire a rotatiilor ruletei.
Formule pentru determinarea suprafetelor:
- Cand polul este in afara suprafetei de determinat
S = Ks(f i)
Ks - constanta de scara a planimetrului
f citirea initiala facuta la dispozitiv
i citirea finala, facuta dupa parcurgerea completa a conturului suprafetei de
determinat.
- Cand polul se afla in interiorul suprafetei de determinat
S = Ks(f i) + Cp
Cp = constanta planimetrului, calculata si data de catre firma constructoare pentru
scara 1:1000
Mod
-

de lucru
Planul cadastral seaseaza pe o planseta
Se determina Ks
Se alege pozitia polului astfel incat sa se poata urmari conturul suprafetei, ruleta
sa se rostogoleasca
Se face citirea i , in punctul de plecare
Se parcurge conturul suprafetei in sens orar si se face citirea f
Se planimetreaza de mai multe ori S
Se calculeaza (f i) mediu
Se calculeaza suprafata cu relatiile cunoscute.
Determinarea automata a suprafetelor s-a facut pornind de la afisarea digitala a
citirilor, la cuplarea unui planimetru cu un calculator, apoi integrarea unui
planimetru intr-un sistem de divizare.

41. Registrele cadastrale generalitati, descriere

Documentele tehnice principale:

- Registrul cadastral al parcelelor
- Indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora
- Registrul cadastral al proprietarilor
- Registrul corpurilor de proprietate
- Fisa centralizatoare
- Planul cadastral
Redactarea documentatiei cadastrale se face conform normelor tehnice in vigoare, pe
formulare standardizate, care trebuie sa aiba avizele si semnaturile organelor
competente, si trebuie insotite de procese verbale.
a) Registrul cadastral al parcelelor.
Contine situatia tuturor parcelelor componente ale corpurilor de proprietate si se
intocmeste separat pentru intravilan si extravilan. Cuprinde:
- Elemente de identificare definitiva
- Date despre teren si constructii
- Nomenclatura sectiunilor de plan
- Numarul partidei cadastrale
- Recapitulatie totala.
b) Indexul alfabetic al proprietarilro si domiciliul acestora
Scopul este acela de a permite identificarea partidei cadastrale a fiecarui proprietar in
registrul cadastral al proprietarilor. Contine:
- Numele proprietarului
- CNP sau cod SIRUES
- Domiciliul proprietarului
- Nr partidei cadastrale
- Codul grupei de proprietate
- Pagina din Registrul Cadastral al Proprietatilor
- Mentiuni.
c) Registrul cadastral al proprietarilor contine:
- Partidele cadastrale ale fiecarui proprietar (suprafetele de teren ale parcelelor
componente)
- Restul ca la index
d) Registrul corpurilro de proprietate
Corpul de proprietate una sau mai multe parcele alipite, ce apartin aceluiasi proprietar.
Impreuna cu cel al proprietarilor furnizeaza date pentru intocmirea cartii funciare.
e) Fisa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si categorii de folosinta.
In ea se inscrie suprafata totala pe fiecare categorie de folosinta si suprafata totala
generala pe fiecare grupa de destinatie a terenului, detinuta intr-o UAT.

42. Controlul, avizarea, receptia lucrarilor si aprobarea pentru introducerea

cadastrului general la nivelul UAT

Controlul pe parcursul executarilor lucrarilro de teren si birou se face de catre personalul

de specialitate OCPI. Rolul e analiza si confirmarea stadiilor de realizare a etapelor
prevazute incontracte.
Avizarea solutiilor din PTA si PTE
Are drept scop confirmarea indeplinirii clauzelor din contracte la terminarea
lucrarilor potrivit conditiilor tehnice prevazute in normele tehnice
Receptia finala - partea tehnica se considera incheiata dupa afisarea timpde 60
de zile la sediul primariei a rezultatelor masuratorilor. Procesul final de receptie finala se
intocmeste in 2 exemplare si se semneaza de membrii comisiei de receptie si se aproba
de directorul general al OCPI.
Aprobarea pentru introducerea cadastrului general la nivelul UAT
In termen de 3 zile de la data receptiei finale OCPI transmite ANCPI un exemplar al
procesului verbal, unul al fisei centralizatoare si o nota justificativa.
ANCPI analizeaza felul cum au fost aplicate prevederile legale de ordin tehnic si
economic si emite ordinul de validare al cadastrului general.

43. Latura calitativa a cadastrului scop, necesitate, bonitare cadastrala

definitii, scop
Definitie: Activitatea de apreciere a calitatii se numeste bonitare cadastrala
- Pentru fondul funciar, bonitarea cadastrala a terenurilor si a categoriilor de
folosinta, pentru a determina gradul de productivitate a solurilor.
- Pentru constructii cartarea cladirilor functie de materialul de constructie, gradul
de uzura, etc
- Pentru fondul silvic evaluarea fondului lemnos, cartarea fondurilor forestiere
- Pentru fondul apelor punerea in evidenta a zonelor inundabile, zone ce necesita
lucrari de amenajare
Bonitarea pune in evidenta diferentierea capacitatii de productie a terenurilor, aratand
de cate ori un teren e mai bun, ca altul, in functie de fertilitate.
Fertilitatea - capacitatea solurilor de a asigura plantelor cantitati necesare de substante
nutritive, apa si aer.
Bonitarea terenurilor e necesara pentru:
- Zonarea productiei agricole
- Restructurarea folosintelor
- Aplicarea diferentiata a impozitelor
- Imbunatatirea productiei agricole
- Azigurarea circulatiei terenurilor bazate pe valoarea reala de piata
- Evaluarea terenurilor
- Efectuarea lucrarilor de amenajare.

44. Latura calitativa a cadastrului principiile bonitarii cadastrale, criteria de

bonitare a solurilor
Aprecierea calitatii terenurilor si evaluarea potentialului lor productiv se efectueaza in
mod concret pe baza unor principii bine stabilite:
- Principiul de baza aprecierea calitatii terenurilor in functie de capacitatea lor de a
fi utilizate, in general, ca mijloc de productie
- Al doilea principiu un sol este cu atat mai bun cu cat el ofera conditii mai bune
pentru cultivarea unui numar cat mai mare de plante
- Al treilea principiu pe terenurile favorabile tuturor culturilor, zonele climatice
limiteaza aeralul de cultivare a unor plante
Prin urmare terenurile se apreciaza si se incadreaza in clase de calitate. Clasele de
calitate se consemneaza in mod conventional cu cifre romane de la I la V, iar clasele de
productie cu litere majuscule A,B si C
Criterii de bonitare a solurilor:
Pentru incadrarea solurilor se foloseste drept criteriu impartirea terenurilor dupa gradul
de fertilitate in cinci clase de calitate:
- Clasa I terenuri cu fertilitate foarte buna
- Clasa II terenuri cu fertilitate buna
- Clasa III terenuri cu fertilitate mijlocie
- Clasa IV terenuri cu fertilitate slaba
- Clasa V terenuri cu fertilitate foarte slaba
45. Latura calitativa a cadastrului etapele lucrarilor de bonitare, calculul
notei medii de bonitare
Clasele de calitate ale solurilor primesc note de bonitare de la 1-100. Acordarea notelor
se face in functie de factorii: sol, clima, relief si hidrologie. Pe baza unor studii de
specialitate.
Calculul notei medii de bonitare:
Nota medie de bonitare pe o parcela sau pe un grup de parcele se obtine prin
insumarea notelor de bonitare atribuite celor 4 factori (sol, clima, relief, hidrologie), dupa
care se scad punctele de corectie datorate lungimii si starii drumurilor.

46. Latura calitativa a cadastrului venit net cadastral, determinari

calitative in sectgorul constructii
Venitul net cadastral (VN) se defineste ca fiind diferenta intre valoarea productiei globale
agricole (VPG) si valoarea totala a cheltuielilor de productie (materiale si de munca)
(VCP) raportate la unitatea de suprafata.
VN = VPG-VCP
Venitul net in agricultura e folosit pentru stabilirea gradului de eficienta, inclusiv profitul
dupa realizarea productiei.
Pentru o parcela VNc = VPGc/NPc
VNc venit net cadastral
VPGc valoarea productiei globale
NPc numar total de puncte al bunului imobil
Venitul net cadastral pentru un punct mediu aferent numai unei anumite categorii de
folosinta (VNf):
VNf = VPGf/NPf
Determinari calitative
Pe planele cadastrale si in Fisa tehnica a imobilului caracteristicile constructive se
noteaza prin indicii de cartare:
- A indice cu care se noteaza cladirile cu cadru si plansee din beton armat sau
cadru metalic
- B cladirile din caramida sau din piatra (zidarie) si cu plansee din lemn
- C cladirile din lemn stabile
- D cladirile din piatra, pamant, chirpici, paianta.
Constructiile cu destinatie publica spitale, sanatorii, case de odihna, scoli, primarii
etc, se evidentiaza prin linii mai pline decat restul constructiilor de pe planul
cadastral.
Starea cladirilor se apreciaza pe baza unor elemente ca: vechimea cladirii, echiparea
tehnica, confort, finisare, etc astfel incat s-au stabilit urmatoarele grupe de cladiri:
foarte bune, bune, mediocre, rele, insalubre

47. Latura juridica a cadastrului generalitati, publicitatea imobiliara definitie,

rol, sistemul de publicitate personala
Latura juridica a cadastrului se refera la operatiile ce se efectueaza la identificarea proprietarilor,
inscrierea lor in registre cadastrale si in cartea funciara. In Romania exista doua tipuri de
proprietate:
- Domeniul public apartine statului si comunitatilor si cuprinde toate bunurile imobile
destinate folosirii publice si serviciilor publice.
- Domeniul privat poate fi al statului, al colectivitatilor, individual
Publicitatea imobiliara
Definitie: E un sistem de inregistrare a corpurlor de proprietate intr-un registru oganizat de
administratia cadastral juridica, pentru cunoasterea drepturilor reale ale unei persoane.
Rol:
- Confirma existenta drepturilor reale imobiliare
- Ofera date certe privind situatia juridica a imobilelor
Sistemul de publicitate personala s-a instituit in 1865 prin codul civil. Consta in registre:
- De transcriere copierea integrala in registrul de publicitate a continuturilor actelor
juridice prin care se modfica drepturile relae imobiliare.
- De inscriere copierea partilor din acte juridice cu referire la ipoteci si privilegii
- De transcriere al comandamentelor
- Mapa actelor de amanet si a actelor juridice.

48. Latura juridica a cadastrului sistemul de publicitate reala al cartii funciare,

principiile cartilor funciare
Cartea funciara e un ansamblu de documente care descriu bunurile imobile si determina situatia
lor juridica. Cartile funciare intocmite si nmerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati
alcatuiesc impreuna registrul cadastral de publicitate imobiliara al acelui teritoriu.
Cartea funciara este organizata pe trei parti:
- Partea I numita si foaia de avere sau foaia imobilului in carfe se inscriu toate informatiile
tehnice si economice ale bunului imobil respectiv
- Partea II denumita si foaia proprietatii cuprinde toate informatiile privind drepturile
inscrise
- Partea III denumita si foaia de sarcini, cuprinde inscrierile privind dezmembramintele
dreptului de proprietate si sarcini.
Principiile cartii funciare:
- Publicitatii integrale
- Legalitatii
- Relativitatii
- Specialitatii
- Neutralitatii
- Opozabilitatii
- Prioritatii
- Fortei probante
- Oficialitatii

Efectului constitutiv de drepturi

49. Latura juridica a cadastrului drepturi reale imobiliare

Drepturile reale imobiliare raporturi de drept care izvorasc sau se dobandesc prin
inscrierea in carti funciare.
Dreptul de proprietate dreptul pe care il are cineva de a se bucura de un lucru in mod
exclusiv si absolut, in limitele determinate de lege
Dreptul de proprietate se exercita prin posesiune (stapanirea efectiva a imobilului),
folosinta (utilizarea economica a bunului imobil) si dispozitie (posibilitatea de a
determina soarta juridica a bunului imobil).
Dreptul de superficie dreptul de proprietate pe care il are o persoana numita
superficiar, asupra unei lucrari executate pe un teren care apartine altei persoane
denumita proprietar, precum si in dreptul de folosinta a terenului
Dreptul de uzfruct dreptul pe care il are o persoana denumita uzfructier de a se bucura
de lucrurile ce sunt proprietate altuia, cu conditia de a le conserva substanta
Drepturile de uz si abitatiune aceeasi natura ca si cel de uzfruct cu intindere mai mica.
Dreptul de abitatiune este dreptul de a locui in imobilul altuia.
Dreptul de servitate se impune unui bun imobil o anumita sarcina in favoarea altui
imobil (de a trece cu piciorul, de a lua apa dintr-o fantana sau de a zidi)

50. Latura juridica a cadastrului - procedurile privind inscrierile ub cartea

funciara

a) Procedura inscrierii actelor si faptelor juridice

Din prevederile Legii cadastrului si publicitatii imobiliare rezulta 3 moduri de inscriere in
cartea funciara:
- Intabularea dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale de prorpietate
principale si accesorii pe baza unor cereri de care biorurile imobiliare
- Inscrierea provizorie daca hotararea judecatoreasca pe care se intemeiaza nu e
definitiva si irevocabila
- Consemnarea altor raporturi juridice, a actiunilor, a incapacitatilor si masurilor de
indisponibilizare
b) Procedura inscrierii bunurilor imobile ce apartin domeniului public si privat al
statului
Imobilele care apartin domeniului public si privat al statului se vor inscrie in registrul de
publicitate special al UAT in care sunt situate
c) Procedura inscrierilor nedefinitive art 61 din lege: actele si faptele juridice privind
terenurile si constructiile situate pe un TA pentru care nu s-au definitivat
documentele cadastrului general, se vor inscrie cucaracter nedefinitiv in cartea
funciara. Art din legea 7/1996
d) Procedura de intocmire si completare si reconstiturie a cartii funciare.
Intocmirea unei carti funciare inseamna deschiderea unei carti funciare noi
e) Actiunile din cartea funciara

Legea 7/1996 prevede interventia instantelor judecatoresti in cazurile in care

inscrierile in cartile funciare sunt posibile decat in urma unor hotarari ale acestora.

51. Latura juridica a cadastrului organizarea si functionarea Birourilor

de carte funciara
Activitatea desfasurata in domeniul publicitatii imobiliare de catre Birourile de Carte
Funciara de langa judecatorii a trecut in 2004 in coordonarea ANCPI, conjugandu-se
astfel eforturile pentru indeplinirea aceluiasi scop: realizarea introducerii sistemului
cartilor funciare la nivelul intregii tari.
Regulamentul privind infiintarea cartilor funciare detaliaza modul de functinare si
organizare a birourilor, competentele si atributiile acestora, conducerea si personalul
angajat, obligatiile, modul de lucru si controlul activitatii birourilor. Fiecare birou e condus
de catre un registrator numit prin ordinul directorului ANCPI, desemnat in urma unui
concurs.
Latura juridica a cadastrului operatiile ce se efectueaza pentru identificarea
proprietatilor bunurilor imobile si inscrierea lor in cartea funciara si registre cadastrale.
52. Sistemul informatic cadastral definitii BD, SGBD, BDT, BDG, caracteristici
ale sistemelor cadastrale existente
O baza de date e o colectie de date corelate, care contine informatii despre obiectele
ce intervin intr-o multime de aplicatii, relatiile logice intre aceste informatii si tehnicile de
prelucrare.
Sistemul de programe care permite construirea unei BD, introducerea informatiilro in
aceste baze si dezvoltarea de aplicatii se numeste sistem de gestiune a bazelor de
date (SGBD)
Baza de date textuale contine atributele obiectelor din teren si poate fi continuta de
sistemul informatic cadastral (SIC) sau poate fi independenta
Baza de date grafice contine date spatiale organizate pe straturi tematice spearate
dupa tipul datelor spatiale.
Caracteristicile sistemelor cadastrale existente:
- Garantarea de catre stat a titlurilor
- Servicii rapide
- Acoperire completa
- Sistem sigur si usor de inteles
- Sistem automat
- Suport legal
- Integrarea diverselor sisteme
- Indeplinirea nevoilor locale
- Inregistrarile funciare si cadastrul general intr-o singura organizatie

Costuri mari
Precizie scazuta a planurilor
Actualizare greoaie

53. Manifestari internationale de referinta cu impact asupra sistemelor

informatice cadastrale

a) Declaratia FIG privind cadastrul - pune in evidenta importanta cadastrului pentru

dezvoltarea sociala si economica (1995)
b) Declaratia de la Bogor (1996) evidentierea particularitatilor cadastrale
c) Cadastrul 2014 (1998) o viziune pentru un sistem cadastral al viitorului.
Cadastrul 2014 trebuie ca: sa accepte o administratie federala, sa aiba servicii
flexibile.
d) Declaratia de la Bathurst (1999) - pentru a completa si contina declaratia de la
Bogor
e) Proiectul EULIS (2002) doreste sa realizeze un Serviciu Informatic European
Teritorial
f) Declaratia Cadastrului din UE de la Granada (2002) primul congres al UE de
cadastru initiativa guvernului spaniol.
Congresul a propus un program sprijinit pe 2 idei
- Stabilirea unei viziuni globale comune asupra cadastrului din spatiul UE
- Adoptarea unei Declaratii a Cadasrului in Europa.