P. 1
Rolul Literaturii in Perioada Pasoptista

Rolul Literaturii in Perioada Pasoptista

|Views: 3,653|Likes:
Published by ccosminaaa

More info:

Published by: ccosminaaa on Dec 04, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/24/2013

pdf

text

original

ROLUL LITERATURII IN PERIOADA PASOPTISTA

Studiu de Caz

„ Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre țări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitorești și poetice ca să putem găsi și la noi sujeturi de scris fără să avem pentru aceasta trebuință să ne împrumutăm de la alte nații.” M. Kogalniceanu
literaturii române, (N. Manolescu, Istoria critica a Editura Fundatiei Culturale Române, p. 166)

Spiritul revolutionar si dorinta de uinitate nationala s-au infiripat in inimile romanilor inca de la revolutia inabusita din 1812 .dar si-au regasit aplicarea politica in revolutia de la 1848.EPOCA PASOPTISTA Perioada pasoptista este perioada literara situata aspoximativ intre anii 1830 -1860 fiind favorizata de modernizarea masiva a societatii. .

3 ianuarie 1835. bisăptămânal (1 Iunie 1829. stimuland si literatura. Asachi publicand şi suplimentul literar Alauta Romaneasca.Ideea unitatii nationale este principalul subiect al scrierilor românesti.2 ianuarie 1850) sub conducerea lui Gh. 3 ianuarie 1837 . Aparitia presei a dat un puternic impuls evolutiei in toate domeniile. Albina Românească a fost o gazeta politico-literară ce apare la Iasi. .

.

aparuta in 1840 si publicata doar in trei numere a dat miscarii impulsionate de Curierul românesc. Albina româneasca. Foaie pentru minte. • Pana la Kogalniceanu s-a scris in spirit national asa cum se vorbeste in proza fara constientizarea faptului.un accent menit a-i preciza pe deplin continutul si a-i determina pentru cateva decenii intreaga evolutie.• Dacia Literara . inima si literatura . Kogalniceanu a formulat ceea ce toti patriotii gandeau si simteau. .

înlesnită prin miile de şcoli ce sau făcut în târgurile şi satele MoldoValahiei. p 125) . editura Tineretului. Ajutată de stăpânire. între alte multe înaintări ce s-au făcut în ambele principaturi. a cărora nume vor fi trainice ca veacurile. apărată şi îmbogăţită de nişte bărbaţi mari şi patrioţi adevăraţi.” (Mihail Kogalniceanu. literatura n-a rămas în lenevire. unsprezece ani sunt aproape.„ De atunce. literatura noastră făcu pasuri de uriaş şi astăzi se numără cu mândrie între literaturile Europei. Scrieri.

.

Kogalniceanu. Al. Incercand sa reflecte autoritatea romaneasca.Odobescu . G.Balcescu. D. C.Negruzzi.Donici si Gh. Al.• Roamania literara a lui Alecsandri nu a putut aparea in 185 1 cum se intentionase si a fost tiparita un an mai tarziu (insa fara autorizatie de difuzare). saptamanal a publicat opere ale celor mai mari scriitori din viitoarele Principare unite: N. Alecu Russo. . activand legal abia dupa trei ani intr-o perioada scurta de timp. M.Alexandrescu.Sion.Bolintineanu.

de a le da demnitate. de trei ori pe saptamana din Octombrie 1855 pana in Noiembrie 1860 a militat pentru unirea Principatelor. Publicatia s-a declarat din primul numar „ Jurnalul Unirii” specificand ca Unirea este „ singurul mod in stare de a consolida nationalitatea romanilor. putere si mijloace pentru a indeplini misia lor pe pamantul ce de catre Cel de sus li s-a dat mostenire.” .• Steaua Dunarii. jurnal politic. literar si comercial tiparit de Kogalniceanu (in colaborare cu alti multi scriitori) cu intreruperi.

Ziarele bucurestene si iesene din anii premergatori lui 1859 se pronuntau in favoarea Unirii: Timpul (1856) si sumplimentul sau. Albumul literar. Romanul (1857). Concordia (1857). Nationalul (1857). Buciumul si Opinia(1857. Romania (1867). Dambovita (1858). la Paris). .

• Dacia Literara a lansat numeroase nume ale literaturii cum ar fi: Vasile Alecsandri (cu nuvela Buchetiera de la Florenta ) si Costache Negruzzi (cu Alexandru Lapusneanul). • Majoritatea scriitorilor romani s-au avantat in literatura publicandu-si primele opere in una dintre revistele mai sus mentionate. . • Romania Literara l-a facut cunoscut pe Alecu Russo publicandu-i serialul „ Cugetari” si o alta scriere ampla „ Amintiri”.

Andrei Muresanu .

Stamate.imnul de stat al Romaniei. Al. Grigore Alexandrescu.devenita din decembrie1989.Alecsandri. A fost unul dintre animatorii .devenind apoi institutor si profesor la Brasov.scrisa in 1848. Cezar Bolliac. D. Nascut la Bistrita unde a urmat cursul secundar a studiat si la Blaj. Ion Heliade Radulescu .mai tarziu si al Republicii Moldova a devenit cunoscut si Andrei Muresanu(1816-1863).Un rasunet. Andrei Muresanu si Ion Catina(1820-1851) care avea publicata o placheta de poezii(1846) si piesa Zoe(1847). Tot printr-o singura poezie.dramatizare a nuvelei lui Negruzzi. C.Bolintineanu.Donici li se alatura la jumatatea secolului V.  Poetilor Iancu Vacarescu.

Cezar Bolliac .

teoretician literar. traducator. si considera ca "este timpul ca poezia sa se ocupe sa puie in miscare toate resorturile sale la o prefacere intreaga.la o reforma totala de constiinta“. Sprijina revolutia din 1848 si este exilat dar nu incheie sirul publicatiilor. ea ferm convins ca "poezia cea adevarata este aceea care vorbeste inimei.Cezar Bolliac . inima si literatura articolul Poezie in care pune accent pe misiunea poeziei sociale .iar nu fantaziei numai". poet. .Hugo. memorialist. ziarist. Influentat de ideile lui V. Bolliac publica in Foaie pentru minte. militant si ganditor politic.

Dimitrie Bolintinean u .

Dimitrie Bolintineanu s-a facut remarcat in 1842 cu poezia O fata tanara pe patul mortii. Printre cele mai cunoscute poezii ale lui Bolintineanu se numara si Mama lui Stefan cel Mare. Numarul de carti publicate si reeditate depaseste anii de viata a poetului. publicata in Curier de ambe sexe si a debutat editorial in 1847.. cu volumul Colectie din poeziile Domnului. a carei tema este ideea de afirmare a constiintei nationale... .

Vasile Alecsan dri .

In genul dramatic Alecsandri a inceput sa scrie din obligatia de a da teatrului din Iasi un .• Vasile Alecsandri a debutat cu nuvela Buchetiera de la Florenta publicata pentru prima data in Dacia Literara. nuvela este usor de citit si farmeca prin bogatia imaginilor vizuale. Scrisa in fraze lungi dar simple. • A publicat primele volume de Poezii Poporale in 1852 si 1853. coerente. ajutata de comparatii si personificari.

era normal sa i se ofere piese amuzante de un comic usor. • In acestea.Superioare fata de celelalte piese sunt dramele istorice.Piesele mai lungi ca Iorgu de la Sadagura sau Iasii in carnaval etc contin si comic de moravuri. .derularea intrigii include momente de reala tensiune dramatica si personajele nu se diferentiaza doar tipologic ci si individual .• Cum publicul mergea la spectacole pentru a se distra.

Iaşii în carnaval (1845)Piatra din casă (1847). . O nuntă ţărănească (1848). Chiriţa în Iaşi (1850) şi Chiriţa în provincie (1852). Iorgu de la Sadagura (1844). • Dramaturgia a luat amploare in preajma anului 1848 cand Vasile Alescsandri s-a fotarat sa critice moravurile burgehziei romanesti.• In dorinta de a critica institutiile si moravurile feudale. Alecsandri realizeaza un ciclu de comedii avand o ca personaj principal pe Chirita.

detasandu.Teatrul a jucat un rol esential in cultivarea limbii romane.Primele reprezentatii sustinute de actori romani au starnit un entuziasm general reusin sa acapareze atentia publicului larg. .se de valul de spectacole al trupelor straine.

.Principalele modaliitati de a tansmite mesajul patriotic erau: invatamantul. presa si teatrul. Invatamantul si presa in limba romana pun bazele culturii romanesti moderne.

” . un doct dupa bancile lor. junele inteligente zareau orice lucire a stiintei printr-un prism de nationalitate si inimele tuturor elevilor vechilor scoale romanesti erau p-atunci toate inflacarate de dorul tarii.Al Odobescu spunea astfel: „E putina stiinta cata se invata in acele scoale. erau marginite si modeste programele lor si nimeni n-a putut iesi un erudit. dar spiritul ce domnea intr-insele era curat romanesc.

reprezentatnd toate provinciile locuite de romani.Punctul culminant a fost aparitia revistei Dacia literara a lui Kogalniceanu. cu tiraj redus dar populare in randurile publicului larg. Publicatiile au reusit sa directioneze limba si creatia romana spre izvoarele populare. . Publicarea unor suplimente literare alaturi de cele existente a sporit numarul cititorilor.Presa a ocupat de asemenea un rol important in raspandirea ideilor in limba romana Curierul romanesc si Albina romaneasca erau gazete cu caracter informativ .

este un elogiu adus ideii de creatie pusa cu convingere si straduinta in slujba unor infaptuiri de interes national acut.Eminescu vedea literatura de la 1848 ca pe o expresie a unei sincere si avantate increderi intr-un ideal ce aduna laolalta o intreaga generatie de scriitori.   .

Cuvantul Romania reprezinta lupta pentru realizarea unitatii nationale. democratice si politice. Literatura era folosita ca arma ideologica impotriva absolutismului feudal. mesajul patriotic fiind principalul scop al activitatii literare. .Rolul literaturii din perioada pasoptista a fost cel de cultivare a aconstiintei nationale si de afirmare a idealurilor revolutiei burghezo-democrate cu ajutorul scolilor. presei. si societatii. sprijinind reformele sociale. teatrelor.

Vasile Alecsandri.Ion Heliade Radulescu. . Costache Negruzzi. Nicolae Balcescu si Alecu Russo. Dimitrie Bolintineanu. Andrei Muresanu. toti au militat pentru pentru unitatea nationala si cultivare limbii romane ca mod de a dezvolta sentimentul patriotic.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->