ROLUL

LITERATURII IN PERIOADA
PASOPTISTA

Studiu de Caz
 „ Istoria noastră are destule fapte
eroice, frumoasele noastre țări sunt
destul de mari, obiceiurile noastre
sunt destul de pitorești și poetice ca
să putem găsi și la noi sujeturi de scris
fără să avem pentru aceasta trebuință
să ne împrumutăm de la alte nații.”
M.
Kogalniceanu
(N. Manolescu, Istoria critica a
literaturii române, Editura Fundatiei Culturale
Române, p. 166)
 EPOCA PASOPTISTA
Perioada
pasoptista este perioada literara situata aspoximativ intre anii 1830
-1860 fiind favorizata de modernizarea masiva a societatii. Spiritul
revolutionar si dorinta de uinitate nationala s-au infiripat in inimile
romanilor inca de la revolutia inabusita din 1812 ,dar si-au regasit
aplicarea politica in revolutia de la 1848.
Ideea unitatii nationale este principalul
subiect al scrierilor românesti. Aparitia
presei a dat un puternic impuls evolutiei in
toate domeniile, stimuland si literatura.
Albina Românească a fost o gazeta
politico-literară ce apare la Iasi,
bisăptămânal (1 Iunie 1829- 3 ianuarie
1835; 3 ianuarie 1837 - 2 ianuarie 1850)
sub conducerea lui Gh. Asachi publicand şi
suplimentul literar Alauta Romaneasca.
• Dacia Literara , aparuta in 1840 si
publicata doar in trei numere a dat
miscarii impulsionate de Curierul
românesc, Albina româneasca, Foaie
pentru minte, inima si literatura ,un
accent menit a-i preciza pe deplin
continutul si a-i determina pentru cateva
decenii intreaga evolutie.

• Pana la Kogalniceanu s-a scris in spirit

national asa cum se vorbeste in proza
fara constientizarea faptului.
Kogalniceanu a formulat ceea ce toti
patriotii gandeau si simteau.
 „ De atunce, unsprezece ani sunt aproape;
între alte multe înaintări ce s-au făcut în
ambele principaturi, literatura n-a rămas în
lenevire. Ajutată de stăpânire, apărată şi
îmbogăţită de nişte bărbaţi mari şi patrioţi
adevăraţi, a cărora nume vor fi trainice ca
veacurile, înlesnită prin miile de şcoli ce s-
au făcut în târgurile şi satele Moldo-
Valahiei, literatura noastră făcu pasuri de
uriaş şi astăzi se numără cu mândrie între
literaturile Europei.”
(Mihail Kogalniceanu, Scrieri, editura
Tineretului, p 125)
• Roamania literara a lui Alecsandri nu a
putut aparea in 185 1 cum se intentionase
si a fost tiparita un an mai tarziu (insa fara
autorizatie de difuzare), activand legal
abia dupa trei ani intr-o perioada scurta
de timp. Incercand sa reflecte autoritatea
romaneasca, saptamanal a publicat opere
ale celor mai mari scriitori din viitoarele
Principare unite: N.Balcescu, C.Negruzzi,
M.Kogalniceanu, G.Alexandrescu,
Al.Odobescu , D.Bolintineanu, Alecu
Russo, Al.Donici si Gh.Sion.
• Steaua Dunarii, jurnal politic, literar si
comercial tiparit de Kogalniceanu (in
colaborare cu alti multi scriitori) cu
intreruperi, de trei ori pe saptamana
din Octombrie 1855 pana in Noiembrie
1860 a militat pentru unirea
Principatelor. Publicatia s-a declarat din
primul numar „ Jurnalul Unirii”
specificand ca Unirea este „ singurul
mod in stare de a consolida
nationalitatea romanilor, de a le da
demnitate, putere si mijloace pentru a
indeplini misia lor pe pamantul ce de
catre Cel de sus li s-a dat mostenire.”
 Ziarele bucurestene si iesene din anii
premergatori lui 1859 se pronuntau in
favoarea Unirii: Timpul (1856) si
sumplimentul sau, Albumul literar,
Concordia (1857), Romanul (1857),
Romania (1867), Nationalul (1857),
Dambovita (1858), Buciumul si
Opinia(1857, la Paris).
• Dacia Literara a lansat numeroase
nume ale literaturii cum ar fi: Vasile
Alecsandri (cu nuvela Buchetiera de la
Florenta ) si Costache Negruzzi (cu
Alexandru Lapusneanul).
• Romania Literara l-a facut cunoscut
pe Alecu Russo publicandu-i serialul
„ Cugetari” si o alta scriere ampla
„ Amintiri”.
• Majoritatea scriitorilor romani s-au
avantat in literatura publicandu-si
primele opere in una dintre revistele
mai sus mentionate.
Andrei Muresanu
 
Poetilor Iancu Vacarescu, Ion Heliade
Radulescu , Grigore Alexandrescu, C.Stamate,
Al.Donici li se alatura la jumatatea secolului
V.Alecsandri, D.Bolintineanu, Cezar Bolliac,
Andrei Muresanu si Ion Catina(1820-1851) care
avea publicata o placheta de poezii(1846) si
piesa Zoe(1847),dramatizare a nuvelei lui
Negruzzi. Tot printr-o singura poezie,Un
rasunet,scrisa in 1848,devenita din
decembrie1989,imnul de stat al Romaniei,mai
tarziu si al Republicii Moldova a devenit
cunoscut si Andrei Muresanu(1816-1863).
Nascut la Bistrita unde a urmat cursul secundar
a studiat si la Blaj,devenind apoi institutor si
profesor la Brasov. A fost unul dintre animatorii
Cezar
Bolliac
Cezar Bolliac , poet, teoretician literar,
memorialist, ziarist, traducator, militant si
ganditor politic, ea ferm convins ca
"poezia cea adevarata este aceea care
vorbeste inimei,iar nu fantaziei numai", si
considera ca "este timpul ca poezia sa se
ocupe sa puie in miscare toate resorturile
sale la o prefacere intreaga,la o reforma
totala de constiinta“. Influentat de ideile lui
V.Hugo, Bolliac publica in Foaie pentru
minte, inima si literatura articolul
Poezie in care pune accent pe misiunea
poeziei sociale . Sprijina revolutia din 1848
si este exilat dar nu incheie sirul
publicatiilor.
Dimitrie
Bolintinean
u
Dimitrie Bolintineanu s-a facut remarcat in
1842 cu poezia O fata tanara pe patul
mortii, publicata in Curier de ambe sexe si a
debutat editorial in 1847, cu volumul Colectie
din poeziile Domnului.... Numarul de carti
publicate si reeditate depaseste anii de viata
a poetului. Printre cele mai cunoscute poezii
ale lui Bolintineanu se numara si Mama lui
Stefan cel Mare, a carei tema este ideea de
afirmare a constiintei nationale.
Vasile
Alecsan
dri
• Vasile Alecsandri a debutat cu nuvela Buchetiera
de la
Florenta publicata pentru prima data in Dacia
Literara.
Scrisa in fraze lungi dar simple, coerente, nuvela
este usor
de citit si farmeca prin bogatia imaginilor vizuale;
ajutata
de comparatii si personificari.

• A publicat primele volume de Poezii Poporale in

1852 si
1853. In genul dramatic Alecsandri a inceput sa
scrie din
obligatia de a da teatrului din Iasi un
• Cum publicul mergea la spectacole
pentru a se distra,era normal sa i se
ofere piese amuzante de un comic
usor.Piesele mai lungi ca Iorgu de la
Sadagura sau Iasii in carnaval etc contin
si comic de moravuri.Superioare fata de
celelalte piese sunt dramele istorice.
• In acestea,derularea intrigii include
momente de reala tensiune dramatica si
personajele nu se diferentiaza doar
tipologic ci si individual .
• In dorinta de a critica institutiile
si moravurile feudale, Alecsandri
realizeaza un ciclu de comedii
avand o ca personaj principal pe
Chirita.
• Dramaturgia a luat amploare in
preajma anului 1848 cand Vasile
Alescsandri s-a fotarat sa critice
moravurile burgehziei romanesti;
Iorgu de la Sadagura (1844), Iaşii în
carnaval (1845)Piatra din casă
(1847), O nuntă ţărănească (1848),
Chiriţa în Iaşi (1850) şi Chiriţa în
provincie (1852).
Teatrul a jucat un rol esential in
cultivarea limbii romane.Primele
reprezentatii sustinute de actori
romani au starnit un entuziasm
general reusin sa acapareze atentia
publicului larg, detasandu- se de
valul de spectacole al trupelor
straine.
Principalele modaliitati de a tansmite
mesajul patriotic erau: invatamantul,
presa si teatrul. Invatamantul si presa in
limba romana pun bazele culturii
romanesti moderne.
Al Odobescu spunea astfel: „E putina
stiinta cata se invata in acele scoale;
erau marginite si modeste programele
lor si nimeni n-a putut iesi un erudit,
un doct dupa bancile lor; dar spiritul ce
domnea intr-insele era curat romanesc;
junele inteligente zareau orice lucire a
stiintei printr-un prism de nationalitate
si inimele tuturor elevilor vechilor
scoale romanesti erau p-atunci toate
inflacarate de dorul tarii.”
 Presa a ocupat de asemenea un rol
important in raspandirea ideilor in limba
romana Curierul romanesc si Albina
romaneasca erau gazete cu caracter
informativ , cu tiraj redus dar populare in
randurile publicului larg. Publicarea unor
suplimente literare alaturi de cele
existente a sporit numarul
cititorilor.Punctul culminant a fost aparitia
revistei Dacia literara a lui Kogalniceanu.
Publicatiile au reusit sa directioneze limba
si creatia romana spre izvoarele populare,
reprezentatnd toate provinciile locuite de
romani.
Eminescu vedea literatura de la 1848
ca pe o expresie a unei sincere si
avantate increderi intr-un ideal ce
aduna laolalta o intreaga generatie de
scriitori, este un elogiu adus ideii de
creatie pusa cu convingere si
straduinta in slujba unor infaptuiri de
interes national acut.
 
 Rolul literaturii din perioada pasoptista a fost cel
de cultivare a aconstiintei nationale si de afirmare
a idealurilor revolutiei burghezo-democrate cu
ajutorul scolilor, teatrelor, presei, si societatii.
Literatura era folosita ca arma ideologica
impotriva absolutismului feudal, sprijinind
reformele sociale, democratice si politice.
Cuvantul Romania reprezinta lupta pentru
realizarea unitatii nationale, mesajul patriotic fiind
principalul scop al activitatii literare.
Ion Heliade Radulescu, Andrei Muresanu,
Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile
Alecsandri, Nicolae Balcescu si Alecu Russo, toti
au militat pentru pentru unitatea nationala si
cultivare limbii romane ca mod de a dezvolta
sentimentul patriotic.