1.

Determinarea profilului simplificat pentru secţia de

remorcare dată

Pentru simplificarea profilului în lung al liniei se aleg elemente de profil de

acelaşi tip ( pantă sau rampă ) la care se pot alipi elemente de aliniament şi palier .
Pentru acest grup de elemente se calculează o declivitate echivalentă i : e

32

∑i ⋅l
i =1
i i
i =
e 32 (1) ,
∑li =1
i

în care :
i i reprezintă declivitatea elementului i ,

l - lungimea elementului i .
i

După determinarea i e trebuie ca lungimea fiecărui element să respecte relaţia:

2000 2000
l ≤ = (2) ,
| ∆i | | i − i |
i
e i

Dacă există vreun element de profil a cărui lungime nu verifică condiţia de

mai sus , acel element trebuie scos din simplificarea respectivă .
Elementele de acelaşi tip trebuie să aibă declivităţi cât mai apropiate .
Pe schiţa de remorcare există 2 elemente de profil caracteristice : o rampă şi
respectiv o pantă ale căror valori sunt cele mai mari în raport cu celelalte elemente
de acelaşi tip .
Circulaţia se va face între cele 2 staţii cap de secţie fără a avea staţii
intermediare în care să efectuăm opriri sau restricţionări de viteză determinate de
circulaţia în staţie .

Pentru calculele temei se va folosi N s = 5 , în care n reprezintă

numărul de ordine din subgrupă .

 De asemenea se mai dă prin temă N sg = 12 , care reprezintă numărul

studenţilor din subgrupă .

Simplificarea profilului pentru secţia de remorcare dată se găseşte in figura 1 ,
iar calculele în tabelul nr.1 .
La calculul tabelului nr.1 s-au folosit formulele pentru :
• Declivitatea echivalentă : relaţia (1) ;
• Rezistenţa specifică la circulaţia în curbe :
 650
 R − 5 5, R ≥ 3 5 m0

 530
r= ,2 5 m0 ≤ R < 3 5 m0
R − 3 5
c
(3) ,

 500
 R − 3 0, R < 2 5 m0.

• Lungimea curbei (este dată în figura 1) ;

• Rezistenţa specifică echivalentă a curbelor de pe un element de profil
simplificat :
32

∑r ⋅l
r = i =1
ci ci
(4) ,
l
ec

în care : - r - rezistenţa specifică a curbei i ,

ci

l c
i - lungimea curbei i ,

l - lungimea elementului de profil simplificat .

• Declivitatea echivalentă rezultantă :
i = r ± i (5) ,
er ec e

în care termenii au semnificaţiile de mai sus , cu specificaţia că se ia

semnul “+” pentru rampe , respectiv “-“ pentru pante
 2. Determinarea tonajului remorcat

Pentru remorcarea trenului se va folosi o locomotivă electrică 060 EA cu o

viteză maximă de 120 km/h .
Regimul pentru care se va realiza determinarea tonajului remorcat este
regimul uniorar al locomotivei , utilizându-se caracteristica de tracţiune a
locomotivei , prezentată în figura 2 .

1) Determinarea tonajului remorcat în funcţie de viteză M(v) la i = ct .

Variaţia tonajului în funcţie de viteză la i =ct. este prezentată în figura 3 pe

baza tabelului nr. 2 .
La calculul tabelului nr. 2 s-a folosit formula tonajul remorcat :
F − R − m ⋅ g ⋅i
M = oc Lo L er
[t] , (6) ,
g (r + i )
v

ve er

în care :
F - forţa de tracţiune la obadă ( se ia de pe caracteristica de tracţiune a
oc

locomotivei fig.2 ) [kN] ;

R - forţa rezistentă a locomotivei [N] dată de relaţia :
Lo
2
v
R = g[296 + 7,068 ⋅   ] [N] , (7) ,
 10 
Lo

v - viteza [km/h] ,
m - masa locomotivei , 120 [t] ,
L

g - acceleraţia gravitaţională , 10 [ m / s ] , 2

i - declivitatea echivalentă rezultantă pe rampa caracteristică ,

er

i = 9,97 ‰ ,
er

r - rezistenţa echivalentă totală a vagoanelor [N/kN] dată de relaţia :

ve

r = α ⋅ r + α ⋅ r , (8) ,
ve i vi g vg

α - procentul de vagoane încărcate dat de relaţia :

i

N
α = 0,25 + ⋅ 0,5 = 0,375
s
[%] , (9) ,
N
i
sg

α - procentul de vagoane goale dat de relaţia :

g

N
α = 0,75 − ⋅ 0,5 = 0,625 [%] , (10) ,
s

N
g
sg

r - rezistenţa specifică a vagoanelor încărcate în compunere

vi

amestecată pe 2 şi 4 osii dată de relaţia :

 v 2

r =2+ [N/kN] , (11) ,

1950
vi

r vg - rezistenţa specifică a vagoanelor goale în compunere amestecată

pe 2 şi 4 osii dată de relaţia :
v 2

r =2+ [N/kN] , (12) .

850
vg

2) Determinarea tonajului remorcat în funcţie de declivitate M( i ) la v

=ct.
Variaţia tonajului în funcţie de declivitate la v =ct. este prezentată în figura 4
pe baza tabelului nr. 3 .
La calculul tabelului nr. 3 s-au folosit formulele (6) – (12) , semnificaţiile
mărimilor fiind aceleaşi ca la punctul 1) .

3. Determinarea lungimii şi componenţei trenului

Plecând de la tonajul determinat de rampa caracteristică şi anume :

M = 1752 ,604 [t]
v

se determină masa vagoanelor încărcate M respectiv masa vagoanelor goale M

vi vg

cu formulele următoare :
M = α ⋅ M = 657,226 [t]
vi i v

M = α ⋅ M = 1095 ,378 [t] .

vg g v

Se determină apoi numărul osiilor încărcate n respectiv goale n oi og

cunoscând tara pe osie a vagoanelor încărcate q = 20 ,5 [t/osie] respectiv tara pe osie

i

a vagoanelor goale q = 5,5 [t/osie] :

g
 M 657 ,226
n = = = 32,059 osii încărcate ,
vi

q 20,5
oi
i

M 1095 ,378
n = =
vg
= 199 ,159 ≅ 200 osii goale .
q 5,5
og
g

Numărul de osii astfel obţinute se repartizează în proporţie de 30% la vagoane

pe 2 osii respectiv 70% la vagoane pe 4 osii . Rezultă următoarea repartiţie :

 2 o4 s⇒ i 6i v .g/ 4o s i i
• Osii “încărcate” : 3 =2  ,
 8o s⇒ i 4i v .g/ 2o s i i
 1 8o 0s⇒ i 4i v5 .g/ 4o s i i
• Osii “goale” : 2 0= 0 .
 2 o0 s⇒ i 1i v0 .g/ 2o s i i
Tonajul determinat de componenţa trenului este :
M = 6 ⋅ 82 + 4 ⋅ 41 + 45 ⋅ 22 + 10 ⋅ 11 =
v

= 492 + 164 + 990 + 110 = 1756 [t] ,

ştiind că :

 1 t1− g o l
- masa vagonului pe 2 osii este :  ,
 4 t1− i n c a (rc coamt )p l e t
 2 t2− g o l
- masa vagonului pe 4 osii este :  .
 8 t2− i n c a (rc coamt )p l e t
Lungimea trenului se calculează cu formula :
l =ntr vg / 4 o
⋅l vg / 4 o
+n
vg / 2 o
⋅l vg / 2 o [m] ,
în care :
l - lungimea vagonului pe 4 osii , 16 m ;
vg / 4 o

l - lungimea vagonului pe 2 osii , 10 m .

vg / 2 o

Se obţine astfel :
l = 51 ⋅ 16 + 14 ⋅ 10 = 956 [m] .
tr

Lungimea staţiei va fi : l = 1100 [m] . st

 4. Verificarea tonajului trenului remorcat pe secţia dată

Tonajul remorcat este : M = min( M , M , M , M , M ) , unde : vr v vd vl vfi apt

• M este tonajul determinat pe rampa caracteristică , ;

v

• M este tonajul admis la demarare dat de relaţia :

vd

F − m ⋅ g ⋅ (r + r + i )
M = d L
[t] ,
L d d

g (r + r + i )
vd
v d d

în care :
- F - forţa de tracţiune a locomotivei în momentul demarării trenului ,
d

F =375 kN la 5 km/h ;
d

R 5555 ,625
- r = G = 1200 = 4,629 – rezistenţa specifică totală a locomotivei
L
L
L

[N/kN] ;
- r - rezistenţa suplimentară la demarare ( r = 4 [N/kN] ) ;
d d

- i = 2,54 - rezistenţa echivalentă a staţiei [‰] ;

d

- r = α ⋅ r + α ⋅ r = 2,023 [N/kN] rezistenţa specifică totală a

v i vi g vg

vagoanelor , în care :
v 5 2 2

r =2+ =2+ = 2,013 [N/kN] ;

1950 1950
vi

v 5 2 2

r =2+ =2+ = 2,029 [N/kN] .

850 850
vg

Se obţine astfel :
375 ⋅ 10 − 120 ⋅ 10 ( 4,629 + 4 + 2,54)
3

M = = 4222 ,835 [t] .

10(2,023 + 4 + 2,54)
vd

• M este tonajul determinat de lungimea utilă a staţiilor .

vl

Lungimea trenului trebuie să verifice relaţia :

∑ n ⋅ l + ∑ l + 20 ≤ l . v v L u

M = (l − ∑ l − 20) ⋅ m , v u L mmlv

unde :
-m este masa medie pe metru liniar [t/m] a convoiului de vagoane şi
mmlv

se calculează cu relaţia :
m m m m
l ⋅ vg 2
+l ⋅ vg 4
+l ⋅ +lvi 2
⋅ vi 4

l l l l 1756
tvg 2 tvg 4 tvi 2 tvi 4

m = v2 v4 v2 v4
= ≅ 1,836
l 956
mmlv
tr

în care :
- l tvg 2
,l tvg 4 este lungimea tuturor vagoanelor goale pe 2 , respectiv 4 osii ;
- l tvi 2
,l tvi 4 este lungimea tuturor vagoanelor încărcate pe 2 , respectiv 4 osii ;
 - l ,l
v2 este lungimea tuturor vagon pe 2 , respectiv 4 osii ;
v4

- m , m este masa tuturor vagoanelor goale pe 2 , respectiv 4 osii ;

vg 2 vg 4

- m , m este masa tuturor vagoanelor încărcate pe 2 , respectiv 4 osii ;

vi 2 vi 4

- l este lungimea trenului .

tr

- l este lungimea utilă a staţiilor , 1100 [m] ;

u

- l este lungimea locomotivei , 20 [m] .

L

Se obţine astfel :
M = (1100 − 20 − 20) ⋅ 1,836 = 1946,16 [t] .
vl

• M este tonajul limitat de felul trenului , felul frânei şi panta

vfi

caracteristică :
M = min( M , M ) [t] vfi vfo vf max

iar M = n vfo
⋅q , unde : osii max omed

 M = 3 5 0t 0 v fm a x
 sunt determinate din IRF iar q reprezintă sarcina
 n = 2 0 o0 s i i
omed

o s imi a x
medie pe osie de tren [t/osie] şi se determină cu relaţia :
M 1752 ,604
q = = v
= 7,554 .
n +n 232
omed
og oi

M vfo
= 200 ⋅ 7,554 = 1510 ,8 [t]
Se obţine :
M vfi
= min( 1510 ,8;3500 ) = 1510 ,8
[t] .
• M vapt este tonajul determinat de rezistenţa aparatului de tracţiune :
F
M = [t]
rc

g (r + i )
vapt
v er

unde F = 300 kN reprezintă forţa de rezistenţă a aparatelor de tracţiune

rc

tipul întărit .
300 ⋅10 3

M = = 1951 ,093 [t] .

10 (5,406 + 9,97 )
vapt

Rezultă deci :
M = min( 1752 ,604 ;4222 ,835 ;1946 ,16 ;1510 ,8;1951 ,093 ) =
vr

=1510 ,8 [t] .

Întrucât M < M se recalculează componenţa , lungimea trenului şi de

vr v

asemenea lungimea staţiei . În calculele următoare se ia M = 1510 ,8 [t] rezultând : v

 M = 566 ,55 [t]
vi

 M = 944 ,25 [t]

vg

566 ,55
 n = ≈ 28 osii
20 ,5
oi

944 ,25
 n = ≈170 osii
5,5
og

 2 o0 s⇒ i 5i v .g/ 4o s i i
 Osii “încărcate” : 2 =8  ,
 8o s⇒ i 4i v .g/ 2o s i i
 1 6o 0s⇒ i 4i v0 .g/ 4o s i i
 Osii “goale” : 1 7= 0 .
 1 o0 s⇒ i 5i v .g/ 2o s i i
 Tonajul determinat de componenţa trenului este :
M = 5 ⋅ 82 + 4 ⋅ 41 + 40 ⋅ 22 + 5 ⋅ 11 =
v

= 410 + 164 + 880 + 55 = 1509 [t] .

 Lungimea trenului va fi : l = 9 ⋅ 10 + 45 ⋅ 16 = 810 [m] .
tr

 Lungimea staţiei va fi : l = 900 [m] . st

 Tonajul determinat de lungimea utilă a staţiilor este :

M = (900 − 20 − 20 )1,863 = 1602 ,18 [t] , ştiind că :
vl

5 ⋅ 11 + 40 ⋅ 22 + 4 ⋅ 41 + 5 ⋅ 82
m = = 1,863
170 + 28
mmlv

 Tonajul limitat de felul trenului , felul frânei şi panta caracteristică

este :
M = 200 ⋅ 7,63 = 1526 [t] , ştiind că :
vfi

1510 ,8
q = = 7,63
198
omed