P. 1
Protectia Juridica a Drepturilor Omului

Protectia Juridica a Drepturilor Omului

|Views: 1,568|Likes:
Published by Balanuca Marius

More info:

Published by: Balanuca Marius on Jan 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/10/2013

pdf

text

original

PROTECTIA JURIDICA A DREPTURILOR OMULUI Curs 1

Bibliografie: “Protectia juridica a drepturilor omului” – Nicolae Diaconu, editura Universul “Protectia juridica a drepturilor omului” – Nicolae Purda, juridic 2007 “Protectia juridica a drepturilor omului” – Victor Duculescu 2004 “Drepturile omului” – Dumitru Mazilu

Conceptul “drepturile omului”
1. terminologie: problema omului ca s,ubiect de drept international 2. scurt istoric

1. Precizari introductive
Problematica drepturilor omului a bdevenit o preocupare centrala a tuturor statelor indiferent de deosebirile ideologice, culturale, economice sau sociale. Acceptarea unanima a filozofiei drepturilor omului poate fi uneori doar formala si superficiala, insa niciun guvern nu o contesta. Ca dovada, majoritatea statelor lumii au aderat la cele doua pacte internationale elaborate sub egida O.N.U.: Pactul International cu privire la drepturile civile si politice si Pactul International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale. Mai mult, ,sub egida Consiliului Europei s-a creat un sistem jurisdictional pentru protectia drepturilor omului deosebit de eficient in cadrul Curtii europene a Drepturilor Omului. Precizari terminologice in prima etapa istorica, drepturile omului mai erau denumite si “drepturi naturale”; abia mai tarziu, dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, acestea au fost denumite si “drepturi ale omului”, “drepturi ale barbatilor”, etc. in limba engleza a fost consacrata initial ca “rise of men” expresie cu tinta discriminatorie; de aceea s-a inlocuit cu expresia “human rights” in limba franceza se vorbea de “droits de l’homme” tot cu nuanta discriminatorie, expresie care insa se mentine si in prezent

Problema: daca omul poate sa fie considerat ca subiect al raporturilor de drept international public? Opinii: 1. unii autori considera ca omul este subiect de drept international (“conceptia internationalista”) - argumente: a) omul este destinatar al drepturilor si obligatiilor create prin taratatele internationale (exista paste 300 documente internationale) b) persoana fizica poate depune personal plangeri la diferite organizatii internationale pretinzand ca leau fost incalcate anumite drepturi prevazute in tratate c) persoana fizica poate fi subiect pasiv al raspunderii penale internationale daca savarsesc fapte care sunt incriminate ca infractiuni internationale 2. alti autori considera ca omul nu poate fi subiect de drept international public (majoritatea) - argumente: a) faptul ca omul este beneficiar al reglementarilor tratatelor internationale nu-I confera calitatea de subiect de drept international, pentru ca acestea creeaza obligatii numai fata de statele parti nu si fata de

1

persoanele fizice; mai mult, drepturile si libertatile fundamentale decurg din legislatia nationala a statelor parti ca si garantarea lor concreta b) desi persoana fizica poate adresa plangeri in cadrul diverselor organizatii internationale, este vorba doar despre un drept procedural si nu despre un drept material substantial. Atat drepturile procedurale cat si drepturile materiale sunt necunoscute in tratatul la care este parte respectiva persoana fizica c) faptul ca persoana fizica poate fi subiect pasiv al raspunderii penale internationale daca savarseste o infractiune internationala (genocid, pirateria, traficul de stupefiante, crimele de razboi, crimele contra pacii ,si umanitatii) nu ii confera calitatea de subiect de drept international deoarece aceste infractiuni internationale sunt prevazute in legislatiile interne ale statelor (coduri penale). In ceea ce priveste crimele de razboi si crimele contra pacii si umanitatii, raspunderea penala a subiectului in cauza este consecinta raspunderii internationale a statului sau, atunci cand individul respectiv a actionat in calitatede organ de stat. De altfel, stautele tribunalului pentru Iugoslavia si Uganda acorda prioritate instantelor nationale ale statelor in cauza, iar tribunalele internationale au un caracter subsidiar. Acest principiu sta la baza tratatului adoptat la Roma in 1997 privind Statutul Curtii Penale Internationale. In concluzie, persoanele fizice sunt subiecte de drept intern, situatie care le acorda capacitatea de a avea drepturi si obligatii ce pot proveni atat din ordinea juridica nationala,cat si din ordinea juridica internationala. Originea acestor norme juridice care reglementeaza drepturile si obligatiile persoanei fizice nu-i confera calitatea de subiect de drept.

2. Scurt istoric la reglementarilor
Primele preocupari privind protectia drepturilor omului Conceptul propriu-zis de “drepturi ale omului” a aparut in perioada premergatoare revolutiilor burgheze din Europa si America, conturand idei formate inca din Antichitate si Evul Mediu (in Grecia Antica). Istoria propriu-zisa a drepturilor omului incepe in Marea Britanie, odata cu Magna Charta Libertatum (1215) care rfeprezinta primul document in care se prefigureaza dimensionari juridice ale drepturilor fiintei noastre. 1). Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului 1789 – Revolutia Franceza 2). Constitutia Franceza din 1791 Aceste doua acte exprima filozofia drepturilor nationale, accentuand drepturile individuale si consacrand idei prevum: egalitatea, prezumtia de nevinovatie, protectia impotriva retroactivitatii legii. Principalele limite ale Declaratiei constau in faptul ca acesta nu prevede drepturi economice si sociale si nu se refera la drepturile populatiei din coloniile franceze. 3). Declaratia de Independenta Americana (1776) proclama idei precum: egalitatea, dreptul la viata, dreptul la libertate, dreptul la urmarirea fericirii. De asemenea continea idei de avangarda breferitoare la independenta justitiei, subordonarea militarilor fata de puterea civila, dreptul de a fi judecat de un tribunal cu juriu. 4). Secolul XX consacra aparitia primelor reglementari internationale si are loc “externalizarea” drepturilor omului. a). 1919 – Organizatia Internationala a Muncii care a elaborat numeroase conventii dar si recomandari. b). Perioada postbelica – preocuparile comunitatii internationale se concretizeaza in crearea unui asa-numit drept international al drepturilor omului, iar protectia individuala depaseste granitele unui stat, devenindo problema internationala. c). Carta O.N.U (26 iunie 1945) afirma in art.1, paragraful 3: “necesitatea respectarii drepturilor omului si cooperarea internationala”. Aceasta este prima consacrare de ordin general a protectiei drepturilor omului printrun tratat cu vocatie de universalitate (sunt 198 de tari membre).

2

- se stipuleaza ca statele au obligatia generala de cooperare pentru respectul universal si efectiv al drepturilor omului - cu toate acestea, lacunele Cartei O.N.U. raman considerabile: se recunoaste puterea organelor sale de a elabora studii si recomandari, dar nu defineste continutul drepturilor omului si nu contine nicio garantare a acestora - marele merit al Cartei O.N.U. este acela de a fi introdus protectia drepturilor omului in ordinea internationala, pentru ca prin aderarea la Carta O.N.U statele parti recunosteau ca problema drepturilor omului estede interes international d). Declaratia Universala a Drepturilor Omului (1948) este primul document international care enumera drepturile civile si politice, economice, sociale si culturale. Desi nu are forma juridica a unui tratat, are meritulde a fi declansat un proces de elaborare a unor tratate internationale care sa puna bazele dreptului international al drepturilor omului.

Curs 2
TRASATURI ale drepturilor omului: a. sunt drepturi subiective, absolute, opozabile erga omnes, fiind respectate in caz de nevoie prin forta de coercitie a statului b. sunt drepturi esentiale, adica indispensabile pentru existenta si normala dezvoltare a fiintei umane, inalienabile c. drepturile sunt consacrate si garantate atat prin constitutie cat si prin diverse alte acte normative, interne si internationale

Drepturile femeii si ale copilului
Scurt istoric al reglementarilor drepurilor femeii: 1. Majoritatea filozofilor antici , justificau inegalitatea sociala si juridica dintre barbati si femei, prin faptul ca acestia nu erau inzestrati cu aceleasi talente si capacitati, femeia fiind considerata o fiinta inferioara; 2. Evolutia spre religiile monoteiste s-a derulat tot sub semnul patriarhatului, astfel incat religia crestina, mozaica si musulmana rezervau femeii o pozitie inferioara; 3. Societatea antica si societatea evului mediu au perpetuat acesta pozitie de subordonare sociala si politica a femeii; Istoria miscarii feministe - Incepe in Europa la sfarsitul secolului al XVIII-lea in contextul in care societatea burgheza nu permitea femeilor sa devina concurente directe cu barbatii in procesul de productie; astfel ele aveau posibilitati limitate de educatie, nu dispuneau de bunurile lor, nu puteau semna contracte, nu puteau sa munceasca(sau daca munceau erau remunerate inferior fata de barbati). - In privinta hotararilor judecatoresti referitoare la divort si custodia copiilor, femeile erau dazavantajate in mod clar; - In Europa istoria miscarii feminste incepe odata cu Revolutia Franceza(1789), atunci cand multe femei au luptat pe baricadele revolutiei; - Acesta este contextul istoric in care a fost elaborata “Declaratie drepturilor femeii si ale cetatencei”;

3

CEDO consacra principiul nediscriminarii (inclusiv al nediscriminarii sexuale) in art. Chiar daca Franta a fost prima tara europeana care a introdus principiul votului egal si universal pentru barbati. elvetia-1971). Pactul international cu privire la drepturile civile si politice (art. abrogand orice acte juridice discriminatorii . minorul care se va casatori va avea nevoie atat de consimtamantul parintilor sau tutorelui. Conventia cu privire la cetatenia femeii casatorite. conform legii nr. precum si Protocolul nr.23). barbatul si femeia pot primi dispensa de varsta de 2 ani. barbatul si femeia se pot casatori la varsta de 18 ani. 6.3 . sociale si culturale consacra egalitatea in art. Ziua de 8 martie a fost declarata ca zi internationala a femeii prin a doua conferinta internationala a femeilor socialiste .In legislatia noastra.11 anexat la CEDO Ce inseamna drepturile femeii: a) eliminarea discriminarii 1). Adunarea Generala a ONU a adoptat declaratia cu privire la eliminarea discriminarii fata de femei (1967): “discriminarea este considerata o infractiune contra demnitatii umane” indiferent de domeniu 2).protejarea angajatelor insarcinate Dupa al doilea Razboi Mondial. In Franta asociatiile femeilor criticau in special normele juridice referitoare la casatorie existente in “Codul lui Napoleon”. Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discrimare fata de femei (1979. 1. de la Copenhaga din 1910. 5. 8 .luptau pentru legalizarea avorturilor (astazi in majoritatea legislatiilor europene si americane este legalizat avortul pana cand sarcina a ajuns la 12 saptamani) . intrat in vigoare-1989): .luptau pentru remunerarea muncii casnice . 4 . A doua miscare feminista s-a desfasurat incepand cu 1969: . 6.14. CEDO (art 12). 3. Carta ONU (1965) proclama egalitatea juridica a femeii cu barbatul .288/noiembrie 2007. si Pactul international cu privire la drepturile economice.obligatia statelor parti de a reglementa pe plan intern principiul egalitatii juridice a femeilor cu barbatii.DUDO consacra principiul egalitatii in art. Conventia cu privire la consimtamantul la casatorie.se infiinta Comitetul ONU pentru eliminarea discriminarii fata de femei b) capaciatatea juridica egala Sediul materiei: art. a recunoscut dreptul de vot femeilor abia in 1944 (norvegia-1905. excludere sau restrangere de drepturi bazata pe sex .- Prima miscare feminista in SUA se situeaza in 1848-1914 – femeile militau in special pentru drepturi civile si economice(dreptul de vot a contituit initial un rol secundar in acesta lupta).luptau pentru acordarea unui salariu egal pentru munca de valoare egala . varsta minima si inregistrarea casatoriei -1962 (in vigoare-1964). pentru motive intemeiate. c) drepturi legate de casatorie si familie 1).defineste discriminarea = orice diferentiere. 4.15 din “Conventia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei” care prevede capacitate civila dar si procesuala egala intre barbati si femei .Cele doua pacte: Pactul cu privire la drepturile civile si politice. drepul femeii de a incheia casatoria in conditii de egalitate cu barbatul Sediul materie: DUDO(art 16). cat si de autorizatia Autoritatii Tutelare.

7 anexat acesteia care prevad: .obligatia statelor parti la conventia din 1964 de a reglementa in dreptul lor intern varsta minima la incheierea casatoriei 2).accesul in conditii de egaliatate la serviciile medicale. si respectiv.protectie pentru prevenirea concedierii pentru probleme de maternitate Curs 3 e) drepturi in domeniul educatiei si sanatatii 1) Drepturi in domeniul studiilor Art. in privinta masurilor de securitate sociala si ocrotirii sanatatii .7).12 din aceaasi Convetie prevede in mod sintetic urmatoarele: .casatoria sau divortul dintre cetatenii proprii ai unui stat si respectiv femeile de cetatenie straina sau apatrida nu produc efecte automate asupra cetateniei femeii casatorite . beneficiind de o procedura privilegiata 3).o straina casatorita cu un resortisant poate sa dobandesca la cerere cetatenia sotului sau.acces in conditii de egalitate la diverse programe de educatie 2) Dreptul la sanatate Art. egalitatea sotilor in ceea ce priveste exercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti Sediul materie: Conventia pentru inlaturarea tuturor discriminarilor fata de femei si Protocolul nr. Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discrimare fata de femei. sociale si culturale (art. cu acelasi corp profesoral si avand acelasi criterii de evaluare scolare .egalitate in privinta dreptului de a cere desfacerea casatoriei si acordarea custodiei copiilor minori . pentru munca de val egala Sediul materie: Pactul international cu privire la drepturile economice.parintii au in egala masura obligatia de a-i creste si educa pe copii(chiar daca sunt divortati!!!) d) dreptul la munca si la o remuneratie egala pt munca de val egala O problema ce a constituit obiectivul central al luptei pentru emanciparea femeii dusa de catre miscarile feministe.Prin dreptul femeii de a incheia casatoria in conditii de egalitate cu barbatul se intelege: .dobandirea sau pierderea cetateniei sotului resortisant al unui stat nu are efecte asupra cetateniei sotiei sale .acces in conditii de egalitate la studii – pe baza acelorasi programe. a fost asigurarea dreptului la munca si la remuneratie egala cu aceea a barbatului .10 din Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei prevede. care prevad: .parintii au drepturi si responsabilitativegale in toate problemele care privesc pe copii lor . cetatenia femeii casatorite Sediul materiei: Conventia asupra femeii casatorite .dreptul la un salariu egal pentru munca de valoare egala .eliminarea discriminarilor la angajare. la promovarea in munca.obligatia statelor membre de a elimina din legislatia interna orice prevederi discriminatorii cu privire la salarizare egala . in mod sintetic urmatoarele: .egalitatea in drepturi si obliagtii atat intre soti cat si intre parinti si copii .consimtamant liber exprimat la incheierea casatoriei . protectia speciala in perioada de graviditate si dupa nasterea copilului pana la 2 ani 5 .

conform Protocolului nr.6. copiii si tinerii au drrptul la studii elementare gratuite..Pactul International cu privire la drepturile civile si politice (in art. 32.Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (art. Sediul materiei: . copiii si tinerii cu dizabilitati au dreptul la o protectie speciala si la participarea activa la viata sociala. abuzurile si exploatarea fiind interzise. copiii si tinerii au dreptul de a fi protejati de explotarea economica si sexuala h. atentatelor la pudoare. i. niciun copil nu va putea fi dezavantajat din pricina sexului sau.18 din 1990. In cadrul ONU s-a creat in 1946 UNICEF. copiii si tinerii au dreptul la sanatate si asistenta medicala. copiii si tinerii au dreptul la vacanta. Conform art. dar si legislatiile interne ale statelor acorda o atentie prioritara si speciala drepturilor copilului. 5) . care coordoneaza cooperarea internationala in domeniul protectiei drepturilor copilului a statelor parti ale ONU. ca fiind acea persona care nu a implinit varsta de 18 ani cu exceptia cazurilor in care deplina capacitate de exercitiu se dobandeste mai devreme. d. a limbii pe care o vorbeste sau a religiei sale (exista insa unele diferente intre copiii legitimi si nelegitimi). 24. aceasta conventie la care au aderat 190 de state defineste notiunea de copil. Femeile insarcinate nu pot fi condamnate la pedeapsa cu moartea.5 .1 de la Geneva adoptat in 1977 femeile se bucura de o protectie speciala in caz de conflict armat impotriva violurilor. alin. copiii si tinerii au dreptul de a convietui cu parintii lor si daca sunt separati de acestia au dreptul de a pastra legaturi personale cu ei Continutul acestor drepturi: 1) Copilul are dreptul la viata de la nastere si chiar de la conceptie.Declaratia Universala a Drepturilor Omului in art. copiii si tinerii au dreptul de a se informa.84\1984) . copiii si tinerii au dreptul de a fi educati fara violenta. adoptata la Nisa in anul 2000). 6 . A fost preluata in proiectul de tratat de la Lisabona.6 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice.Conventia cu privire la drepturile copilului adoptat in 1989 – Romania este parte la aceasta Conventie prin legea nr. c. a rasei sale. la timp liber. b. Conform Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului. la timp de joaca si de activitati culturale. f. de a-si exprima opinia si de a fi ascultati. in conditiile legii . copiii si tinerii au dreptul de a beneficia de protectie in caz de razboi (chiar si la copii refugiatilor) j. nici o sentinta de condamnare la moarte nu poate fi pronuntata impotriva unei persoane care nu a implinit 18 ani. acestea pot fi rezumate in 10 puncte esentiale: a. e. si prostitutiei DREPTURILE COPILULUI Protectia drepturilor copilului Documentele internationale.Conventia de la Haga asupra protectiei drepturilor copilului si cooperarii in materia adoptiei internationale (adoptata in 1983 si ratificata de Romania prin legea nr. g. toti copiii si tinerii au drepturi egale. precum si drrptul de a urma studii superioare.

art. 4) Dreptul la sanatate. in acest sens. 7) In materia adoptiei internationale. se face numai cu acordul reprezentantului legal pana la implinirea varstei de 14 ani . exista 4 mari categorii de drepturi ale copilului: . accesul in conditii de egalitate la invatamantul superior.parintii il indruma pe copil pentru alegerea unei religii.273/2004. a fost adoptata legea nr. Parintii au dreptul sa aleaga numele si prenumele copilului. 25 din lege . intrata in vigoare la 1 ianuarie 2005 privind regimul juridic al adoptiei. dreptul la libera exprimare. 5) Dreptul copilului de a nu fi separat de parintii sai. participarea copilului la dezbateri publice in cadrul unor programe audio-vizuale. la protectia impotriva exploatarii sexuale si economice) .14) . intrata in vigoare la 1 ianuarie 2005 si care are marele merit ca este prima lege in care sunt enumerate drepturile copilului: . la sanatate. la o normala dezvoltare fizica si psihica. dreptul la joaca) . care prevede principiul subsidiaritatii adoptiei internationale fata de cea nationala. dreptul de asociere) .24 . dar fara a-l putea obliga in acest sens. dar religia copilului care a implinit 14 ani nu poate fi schimbata fara acordul acestuia. In tara noastra. cu rudele sale. dreptul la cultura. In orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste este obligatorie ascultarea copilului care a implinit varsta de 10 ani.copilul are dreptul la libertatea de gandire.copilul are dreptul la libera exprimare.272/2004. Rezumand. aceasta se subordoneaza adoptiei nationale (art.art. Masurile disciplinare nu permit sub nicio forma pedepsele fizice. chiar si un copil care nu a implinit varsta de 10 ani poate fi ascultat de catre autoritatea competenta.copilul are dreptul la respectarea personalitatii sale si nu poate fi supus pedepselor fizice si tratamentelor umilitoare si degradante. de constiinta si de religie .dreptul de participare la viata sociala (dreptul la informare.alte drepturi (drepturi referitoare la relatia copilului cu familia) LEGISLATIA NATIONALA In dreptul roman a fost adoptata legea nr.22 .copilul are dreptul de a avea relatii personale cu parintii sai. Copilul care a implinit varsta de 16 ani are dreptul sa isi aleaga singur religia . corporale si nici acelea 7 .copilul are dreptul la protejarea imaginii sale si a vietii sale intime. spatiu. 3) Dreptul de a dobandi o cetatenie (chiar in situatia copilului nascut din parinti apatrizi sau a copilului gasit pe teritoriul unui stat). daca aceasta considera ca ascultarea copilului este necesara pentru solutionarea cauzei – art.dreptul de protectie (dreptul la viata. copilul care are discernamant are dreptul de a-si exprima opinia.16 si 21 din Conventia de la Haga). el are dreptul de a avea legaturi personale cu acestia (cu exceptia situatiei in care mentinerea unor astfel de legaturi personale ar fi periculoasa pentru normala dezvoltare a copilului).drepturi de performanta (dreptul la educatie.dreptul la stabilirea si pastrarea identitatii sale: prin inresgistrarea sa imediat dupa nastere. societate.2) Dreptul la un nume si la domiciliu – ca parti ale starii civile prin care persoana se indentifica in familie. iar acesta are dreptul de a-si pastra numele. 6) Dreptul la educatie – accesul la invatamantul primar obligatoriu si gratuit. precum si cu orice alte persoane fata de care dezvolta legaturi de atasament (cu exceptia cazurilor in care instanta interzice aceste legaturi .art.8) . precum si dreptul de a primi informatii si sfaturi corespunzatoare varstei sale. cetatenia si relatiile de familie in conditiile legii (art. iar in cazul in care este separat de unul sau de ambii parinti.

Adunarea Generala ONU Este organul cel mai reprezentativ al ONU. capitaliste s-a ajuns la redactarea art. condus de Secretarul General al ONU In domeniul drepturilor omului. paragraful B din Charta ONU . care are preocupari in acest domeniu. socialiste. cu vocatie universala. Structura ONU 1) Adunarea Generala ONU 2) Consiliul Economic si Social – ECOSOC 3) Consiliul de Securitate 4) Consiliul de Tutela 5) Curtea Internationala de Justitie de la Haga 6) Secretariatul.adoptarea de conventii internationale. au existat controverse privind competentele acestei organizatii privind drepturile omului. la crearea ONU prin Charta ONU. Initial.coordoneaza activitatea institutiilor specializate ale ONU 8 . in care fiecare stat are drept la vot. In acest context.13. au competenta urmatoarele organe principale: • Adunarea Generala ONU • ECOSOC-ul • Secretariatul ONU I. paragraful 7 din Charta ONU – care prevede interzicerea amestecului in treburile interne ale unui stat) .initiaza studii si face recomandari pentru respectarea drepturilor omului fara niciun fel de discriminari – art.care ii tulbura normala dezvoltare fizica si psihica – art. ORGANIZATII INTERNATIONALE CU PREOCUPARI IN DOMENIUL PROTECTIEI DR OMULUI 1.infiinteaza organe subsidiare . care contine doar angajamentul general al statelor de a actiona separat sau in comun in vederea indeplinirii obligatiilor specifice.62.discutarea oricarei probleme referitoare la drepturile omului (sub rezerva art. 28. Competenta in domeniul drepturilor omului consta in urmatoarele: .56 din Charta ONU. prin concesii reciproce intre statele Americii Latine. In final. la propunerea ECOSOC – art. dar fara a se stabili obligatii concrete prevazandu-se pentru Adunarea Generala doar competenta de a face studii si recomandari in domeniul drepturilor omului. copilul are dreptul de a depune singur plangere la autoritatile competente vizand incalcarea drepturilor sale fundamentale. paragrsful 3 . 2. ONU – Organizatia Natiunilor Unite Este cea mai importanta organizatie internationala. intrata in vigoare in octombrie 1945.

membrii sunt alesi de catre Adunarea Generala. Fondul Natiunilor Unite Pentru Copii (infiintat in 1946) = UNICEF a.a inlocuit fosta Organizatie Internationale pt refugiasti. in fiecare an. Inaltul Comisariat al ONU pentru Refugiati (creat la 1 ian 1951) . prezinta rapoarte anuale Adunarii Generale -are un nr. e coordonat de catre un Consiliu de Administratie format din 41 de membrii cu un mandat de 3 ani II. total al membrilor. care s-a creat imediat dupa al 2-lea raz mondial pt ajutorarea victimelor acestuia Atributii: a. impartialitatii.daca imprejurarile care au justificat acordarea statutului de refugiat au incetat Inaltul Comisar al ONU pentru Refugiati este ales de catre Adunarea Generala la propunerea ECOSOC. nediscriminarii d. 9 . iar mandatul acestora poate fi imediat reinnoit. sprijina initiativele statelor parti pentru repatrierea refugiatilor si transferarea bunurilor lor b.are o dubla subordonare fata de Adunarea Generala si ECOSOC . membrii permanenti ai Consiliului de Securitate si alte state dezvoltate (Japonia si Germania) sunt realesi frecvent. organizeaza conferinte internationale si intruniri de lucru e. In practica.este compus din 54 de membrii cu un mandat de 3 ani . activitatea Consiliului se va ghida dupa urmat princ: universalitatii. coordoneaza programele de ajutorare a copiilor din tarile in curs de dezvoltare b. fara caracter politic.daca s-a restabilit in tara pe care a parasit-o . cu guvernele statelor parti si cu organizatiile neguvernamentale f. elaborarea de recomandari in caz de violare a drepturilor omului asa cum sunt reglementate in documentele ONU c.Curs 4 Adunarea Generala are ca organe subsudiare: 1. conlucreaza cu Inaltul Comisar pentru Drepturile Omului. Consiliul pentru Drepturile Omului care a inlocuit Comisia pentru Drepturile Omului creata in 1946. Consiliul pentru drepturile omului a fost la randul sau creat prin rezolutia nr. Atributiile principale: a.daca a cerut in mod voluntar redobandirea cetatenirei pierdute . dar in proportie de 1/3 din nr. Consiliul Economic si Social (ECOSOC): .daca a solicitat si a dobandit cetatenia si protectia altui stat . avand un statut cvasiconsular c.60/25 din 3 aprilie 2006. 3. de 47 de membrii ce au un mandat de 3 ani care poate fi reinnoit 2. stabileste contacte cu organizatiile guvernamentale si neguvernamentale (ex: Crucea Rosie) care se preocupa de soarta refugiatilor. statutul sau prevede si cazurile de incetare a competentei inaltului comisar pt refugiati dupa cum ar fi: .daca refugiatul a solicitat protectia statului al carui cetatean este . deci are atributii de natura umanitara. promovarea drepturilor omului fara niciun fel de diferentiere b.

Comitetul pentru depturile omului c. Comitetul pentru drepturile economice. in baza Pactului international cu privire la dr civile si politice) . coordoneaza institutiile specializate ale ONU prin consultari si formularea de recomandari Organe subsidiare ale ECOSOC 1.primeste comunicari din partea statelor parti.actioneaza in calitate de reprezentanti ai statelor lor in conformitate cu indicatiile primite de la acestea Atributii: a. fiind. din acest punct de vedere. Comitetul pentru drepturile omului (1977.elaboraza rapoarte si recomandari privind respectarea drepturilor femeii b. care pretind ca un alt stat parte la pact nu-si indeplineste atributiile .primeste si analizeaza reclamatii din partea persoanelor fizice care au calitatea de cetateni ai statelor parti la stat 10 . dar in final a ramas doar un organism politico-diplomat ● structura: are 18 state membre si fiecare stat are dreptul la un singur reprezentant care are un mandat de 4 ani ● artibutii: . cel mai important organ al ONU b. Comitetele speciale de asigurare a respectarii unor anumite drepturi: a.initial se dorea a fi un organ jurisdictional.inainteaza statelor parti propriile sale rapoarte .votarea membrilor este secreta . convocarea de conferinte internationale la nivel guvernamental si neguvernamental d. Comitetul contra torturii f. pregateste proiectele de conventii internationale in domeniul sau de competenta c. are atributia de a face recomandari vizand respectarea drepturilor omului.isi desfasoara activitatea in doua sesiuni de cate 4 saptamani Atributii principale: a. precum si ale institutiilor specializate ale ONU – in domeniul respectarii drepturilor civile si politice .examineaza rapoartele statelor parti. elaboreaza rezolutii proprii sau doar proiecte de rezolutii care sa fie supuse aprobarii ECOSOC c. Comitetul pentru prevenirea crimelor si lupta impotriva delicventei b. sociale si culturale d.fiecare stat membru are cate un reprezentant care poate fi insotit de un consilier sau de catre un adjunct (acestia din urma nu au drept de vot) . elaboreaza liste cu comunicari confidentiale si neconfidentiale referitoare la conditia femeii si apoi inainteaza catre ECOSOC recomandari cu privire la masurile ce trebuie intreprinse pentru eliminarea discriminarii fata de femei 2.membrii comisiei au un mandat de 4 ani . Comisia pentru conditia femeii(1946) . Comitetul pentru eliminarea discriminarii rasiale b.. Comitetul pentru eliminarea disciminarii fata de femei e.are un numar de 45 de state membre Organizare: .

primeste si examineaza reclamatii prin care un stat parte la conventie declara ca un alt stat parte nu-si indeplineste obligatiile asumate . Secretariatul ONU . Franta.membri nepermanenti sunt alesi pe o perioada de 2 ani .24 din carta ONU structura: are 15 membri. el este liantul intre ECOSOC si Adunarea Generala.deciziile se iau cu o majoritate de 9 voturi intre care trebuie sa se regaseasca si voturile membrilor permanenti.efectueaza anchete confidentiale daca detine informatii sigure ca pe teritoriul unui stat parte se practica sistematic tortura (atributie nerecunoscuta de Marea Britanie) . abtinerea de la vot a unui membru permanent nu impiedica luarea deciziei . care-si ofera bunele oficii pt rezolvarea amiabila a acestor diferende . Comitetul pentru drepturile economice.are in competenta organizarea de conferinte internationale si propune Adunarii Generale pe Presedintele Inaltului Comisariat al ONU pentru Refugiati . Marea Britanie) . din care 5 sunt permanenti (SUA. sub conducerea si responsabilitatea Secretarului General al ONU. fiecare stat membru are un reprez cu un mandat de 4 ani ● competenta: formuleaza recomandari catre ECOSOC in domeniul sau de competenta e. iar Romania a aderat la ea in 1990) ● structura: . Comitetul contra torturii .are ca atrib principala mentinerea pacii si securitatii internationale conf art.este creat in baza Conventie contra torturii si a altor pedepse sau tratamente cu cruzime. sociale si culturale) ● structura: 18 membrii. 11 .Carta ONU nu prevede atributii speciale ale Consiliului de Securitate in domeniul respectarii drepturilor omului IV.c.este condus de catre un Secretar General cu un mandat de 4 ani (Ban Ki Mur este Secretarul actual).in catrul Secretariatului General functioneaza ”Inaltul Comisar pentru drepturile omului” (infiintat prin rezolutia ONU nr.adopta decizii prin majoritate simpla ● atributii: . care au drept de veto.deciziile Consiliului de Securitate sunt obligatorii pentru statele parti ale ONU. atunci cand este vorba despre atingeri grave aduse pacii si securitatii internationale .este formata din 10 membrii experti alesi prin vot secret cu mandat de 4 ani .exprima atitudinea ONU in anumite probleme internationale . China. sociale si culturale (creat in 1985 in baza Pactului cu privire la drepturile economice. Consiliul de Securitate .examineaza reclamatiile provenite de la persoanele fizice. Rusia.expertii sunt cetateni ai statelor parti la conventie .48/141 din decembrie 1993) – are ca responsabilitate principala promovarea si respectarea drepturilor omului. de conciliere. care pretind ca au fost victime ale torturii sau tratamentelor inumane III. Are rang de sub-secretar general si este insarcinat cu conducerea ”Centrului pentru drepturile omului” cu sediul la Geneva.constituie comisii ad-hoc. imumane sau degradante (in vig din 1987. precum si intre ECOSOC si institutiile specializate .exercita activitati concrete pentru rezolvarea diferendelor dintre statele parti in acest domeniu .

conform statutului sau. Consiliul ministrilor format din ministri afacerilor externe – indeplineste sarcinile trasate de Reuniunea sefilor de state si de guverne. .in prezent are un rol decorativ ORGANIZATII REGIONALE (in Europa) 1. Tendinte actuale: Dupa anii 1991. Reuniunea sefilor de state si de guverne – analizeaza cele mai importanhte probleme in domeniu si adopta masuri in consecinta b.primeste informatii referitoare la situatia minoritatilor nationale aflate pe teritoriul statelor parti. in primul rand.are un nr.initial s-a numit CSCE (Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa) avand denumirea actuala din 1990 .avea ca atributie principala supravegherea teritoriilor neautonome.s-a constituit in 1975 prin actul final de la Helsinki (nu avea forta juridica) . in sensul ca poate adopta decizii proprii c. aflate sub tutela internationala.V.numeste un reprezentant personal in cazul unor conflicte . Curs 5 2. initial avand 10 state membre. Consiliul Europei Constit: la 5 mai 1949 prin tratatul de la Londra.este organul justitiar al ONU care are in competenta judecarea diferendelor dintre statele membre ale ONU care i-au recunoscut acesta aributie prin statut . drepturile popoarelor la autodeterminare si respectarea drepturilor omului in teritoriile neautonome aflate sub tutela .coordoneaza activitatea organelelor OSCE . promova. OSCE (Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa) . Curtea Internationala de Justitie .evalueaza eventualele conflicte si apreciaza masurile care se impun. iar in prezent are 47 state membre (ultimul este Muntenegru la 11 mai 2007) 12 . Inaltul Comisar pentru minoritatile nationale (Helsinki 1992) Atributii: . este ajutat de catre fostul presedinte si de catre succesorul sau Atributii: . poate dispune anchete si poate numi raportori speciali ai OSCE e. de 35 de state membre (33 europene + SUA si Canada) Structura principala: a. dar are un grad de autonomie ridicata. Consiliul de tutela .este asistat de grupuri de lucru ce sunt alcatuite ad-hoc pentru prevenirea si supravegherea zonelor de conflict din Europa d. Centrul pentru prevenirea conflictelor are rolul de a preveni incidentele de natura militara. Presedintele in exercitiu cu un mandat scurt de 1 an. Curtea Internat de Justitie nu are competente in domeniul drepturilor omului VI. s-a trecut la un sistem de adoptare a deciziilor altfel decat in unanimitate.

. Comitetul ministrilor era organul de decizie al Consiliului si avea urmatoarele atributii: .competenta: dreptul de a cere suspendarea dreptului de a reprezenta un stat membru. Mecanismul jurisdictional instituit de CEDO pana la intrarea in vigoare a Protocolului 11(nov. .Putea el insusi sa decida in privinta incalcarii drepturilor omului in cauza respectiva . Secretariatul – condus de un secretar general care raspunde in fata Comitetului de ministri.competente administrative(alegerea mwmbeilor Comisiei Europene a Drepturilor Omlui si aprobarea bugetului) .dubla calitate: atat organ guvernamental cat si forum colectiv. dar la nivelul ambasadorilor intrunirile sunt saptamanale .competenta : raspunde de stabilirea directiilor strategice ale programelor de lucru de la nivelul Consiliului Europei. poate infiinta diverse comitete .redacta rapoarte pe care le inainta Curtii Europene a Dr.Omului si Curtea Europeana a Dr.Omului.deciziile sunt transmise statelor membre sub forma de recomandari . in anumite perioade stabilite din timp astfel incat sa nu se suprapuna cu sesiunea Adunarii Generale ale ONU.conventii internationale indiferent de denumirea lor .competente jurisdictionale (primea rapoarte de rezolvare a cauzelor pe cale amiabila in fata comisiei . responsabilitatile asupra bugetului . Este format din Comisia Europeana a Dr. comisii pentru a solutiona anumite probleme concrete . raspunde de activitatile curente MECANISMUL JURISDICTIONAL AL PROTECTIEI DREPTURILOR OMULUI STABILIT PRIN CEDO SI PRIN PROTOCOALELE SALE ACESTA SE DESFASOARA IN DOUA ETAPE DUPA CUM URMEAZA: I.Romania a aderat la 30 septembrie 1993. care au forta juridica obligatorie pentru statele parti . unde se discuta toate problemele sociale europene . care poarta diverse denumiri(rezolutii . a fost al 32-lea stat membru aderand totodata la Conventia Europeana a Drepturilor Omului (14 protocoale). . . Dupa Protocolul 11 Reglementari internationale in materia drepturilor omului Aceste documente pot fi clasificate in functie de forta lor juridica si deci de eficienta lor in 2 mari categorii: . poate cere retragerea calitatii de membru a unui stat parte . Adunarea parlamentara – este alcatuita din parlamentarii care reprezinta statele membre pe grupuri politice si parlamentarii independenti .Omului prin care inainta cauzele catre aceasta – in cazul nerezolvarii cauzei pe cale amiabila. declaratii) Principiile care se regasesc in toate documentele internationale adoptate in domeniul drepturilor omului: Principiul universalitatii – acestea se aplica tuturor oamenilorsi respectarea drepturilor omului este imperativa(jus cogens) 13 . decizii luate cu majoritatea de 2/3 =>rolul jurisdictional limitat II. care ramane in functiepana la urmatoarea sesiune ordinara.documente politice fara forta obligatorie .1998).dezbaterile acopera toate problemele de interes cu exceptia apararii .se intruneste in sesiune ordinara odata pe an .se intruneste de 2 ori pe an.competenta : formuleaza recomandari cu privire la orice problema care se incadreaza in liniile si scopurile prevazute in Statutul Consiliului Europei . . poate decide incetarea calitatii de stat membru. adopta propriile reguli de procedura si alege dintre membrii sai un presedinte. recomandari . Structura : Consiliul ministrilor – format din ministri afacerilor externe ai statelor membre .

Pentru ca ONU nu este o organizatie suprastatala . ea nu trebuie considerata o simpla lista de precepte doctrinare. precum si principiile de economie .interzicerea sclaviei si a muncii fortate. inumane sau degradante .dreptul la viata.in acest tratat este incurajata promovarea si respectarea drepturilor omului fara discriminare.consacra principiul nediscriminarii. deci nu are forta obligatorie . Carta nu a prevazut (si nici nu putea ) instituirea unui sistem international de protectie a drepturilor omului.dreptul de a nu fi supus torturii si tratarii crude . la libertate. A) Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.dreptul la munca .22-27) . .3.dreptul la asociere in sindicate . Carta Natiunilo Unite(1945) – Romania devina membra a acesteia in 14 dec.dreptul la educatie .nici o persoana nu poate fi arestata sau detinuta in mod arbitrar . principiul egalitatii tuturor in fata legilor. . pentru ca a constituit punctul de plecare pt toate celelalte reglementari internationale in materia drepturilor omului dupa al 2-lea razboi mondial.5 din Pacte sun aproape identice. 2. dar in sine e un document politic .libertatea de gandire . Pactele internetionale adoptate de Adunarea Generala a ONU in 1966 si intrate in vigoare in 1976.nimeni nu poate fi retinut sau arestat in mod arbitrar.dreptul de a alege si de a fi ales. Preambulul articolelor 1.3-21) . dreptul la viata. 14 . Declaratia Universala a Drepturilor Omului – natura juridica: nu este un tratat . Prevede principalele drepturi civile si politice: . Desi a fost doar un document politic a fost nominalizata in Constitutiile mai multor state si in mod indirect . . inumane sau degradante . dreptul de a nu fi supus torturii sau tratamentelor crude .1955 . constiina si religie. sociale si culturale (art.libertatea de circulatie. .are 30 de articole in care sunt enuntate principiile drepturilor civile si politice (art.fundamenteza necesitatea ca drepturile omului sa fie ocrotite prin autoritatea legii pe teritoriul dtatelor parti Continut : .libertatea de intrunire si asociere DUDO nu cuprinde prevederile referitoare la crearea unui sistem jurisdictional de promovare si respectare a drepturilor Desi DUDO nu are forta juridica obligatorie .dreptul de a participa la viata politica a tarii .Principiul nediscriminarii – respectarea drepturilor omului se face fara niciun fel de discriminare Principiul cooperarii intre state pentru promovarea si respectarea drepturilor omului Principiul referitor la interdependenta care trebuie sa existe intre diferite categorii de drepturi ale omului Documente cu caracter universal – toate statele pot adera la ele: 1. . si a transformarilor caracteristice din politic in juridic (pentru ca prevederile ei au devenit norme de drept intern) 3.

adoptat la 4 noiembrie 1950 .dreptul la munca . Mecanismul politico-juridic de rezolvare a plangerilor este inaintat Comitetului Pentru Drepturile Omului (prevazut de Protocolul 1 aditional la Pact) ETAPE: Comitetul avea competenta de a primi plangeri de la persoane particulare care se pretind victime ale incalcarilor unor drepturi prevazute in pact. Comitetul e obligat sa prezinte un raport in care sa precizeze daca s-a gasit pe cale amiabila o rezolvare. Aceste persoane particulare adreseaza o comunicare scrisa Comitetului pentru Drepturile Omului care va fi primita numai daca: .comunicarea nu trebuie sa fie abuziva sau incompatibila cu prevederile pactului . . Se va incerca rezolvarea pe cale amiabila a plangerii respective . In concluzie .dreptul la un nivel de trai decent.este de remarcat ca in CEDO sunt inscrise drepturi si libertati prevazute in DUDO . statul este obligat sa raspunda. In termen de 6 luni de la primire . . Comitetul o va aduce la cunostinta statului part. Protocolul 1 aditional la Pact creeaza doar un mecanism politico-diplomatic de rezolvare a diferendelor dintre state si dintre state si persoanele participante . 15 . intrand in vigoare in anul 1953. .nu este anonima .7/1991) – vizeaza abolirea pedepsei cu moartea in timp de pace B) Pactul international cu privire la drepturile economice.s-au epuizat toate caile de recurs interne(regula nu se aplica daca procedurile interne depasesc perioada rezonabila de timp) . aprobat prin Lg. Documente cu caracter regional. sociale si culturale .reprezinta un document european/tratat fundamental din 2 perspective: prin procedura de garantare a respectarii drepturilor omului si prin stabilirea unei largi sfere de drepturi si libertati fundamentale. CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI (CEDO).dreptul la educatie. .Are 2 protocoale facultative: a) adoptate odata cu pactul – prevede competenta Comitetului pentru Drepturile Omului(care are 19 membrii) de a primi plangeri de la persoane care au calitatea de cetateni ai statelor parti b) adoptate in 1989 (Romania l-a ratificat prin decretul-lege 6/1990.dreptul la asocierea in sindicate . In termen de 12 luni . .daca aceeasi problema nu se afla in curs de solutionare in fata altei instante internationale. care sunt dezvoltate fata de acestea. EUROPA 1. Toate aceste documente aratate pana acum (cu exceptia Cartei ONU)= asa numita Carta Internationala a Drepturilor Omului. care nu este eficient.

3 institutii imparteau responsabilitatea acestui control: .dreptul de a nu fi supus torturii si tratamentelor inumane si degradante . Protocolul 12 care a inclus o clauza de nediscriminare generala. dreptul de a nu fi judecat de 2 ori pt savarsirea aceleasi fapte si egalitatea in drepturi si obligatii intre soti.dreptul la libertatea si siguranta persoanei . Protocolul 6 instituie abolirea pedepsei cu moartea.libertatea de gandire. constiinta si religie .dreptul la viata .dreptul la viata privata si la viata de familie . Protocolul 7 vine cu garantii acordate strainilor inainte de a fi expulzati din tara de resedinta. Conventia consacra pe de o parte o serie de drepturi si libertati fundamentale si pe de alta parte instituie un sistem de garantare a acostor drepturi si a obligatiilor asumate prin conventie. Prin adoptarea conventiei se actiona pt luarea primelor masuri originale de garantare efectiva a drepturilor prevazute in DUDO. dreptul la reparatii in caz de eroare judiciara . 16 . puteau adresa comisiei plangeri contra statelor contractante pe considerentul violarii prevderilor sale.interzicerea sclaviei si a muncii fortate .dreptul la asociere si intrunire pasnica Conventia contine si o clauza privind nediscriminarea precum si obligatia statelor de a asigura un remediu eficient prin intermediul instantelor nationale persoanelor ale caror drepturi au fost violate. Aceasta se pronunta cu privire la admisibilitatea lor.dreptul la un proces echitabil .Cele declarate admisibile faceau obiectul unei incercari de rezolvare pe cale amiabila.dreptul la libera exprimare . Curtea Europeana a Drepturilor Omului A fost creata in baza conventiei. Mai instituie dreptul la recurs in cadrul procesului penal.Comitetul de ministri al consiliului europei Conform CEDO statele contractante (statele membre ale Consiliului Europei) si persoanele particulare numai in masura in care statele reclamate au acceptat in mod expres dreptul de recurs individual . Protocolul 1 aduce in plus dreptul la proprietete.dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie . dreptul la educatie si dreptul statelor de a asigura alegeri libere si secrete intr-un timp rezonabil. Cererile faceau mai intai obiectul unei examinari prealabile din partea comisiei. elaborata sub auspiciile Consiliului Europei.Acvest protocol aduce dreptul la libera circulatie precum si interzicerea expulzarii propriilor cetateni si a expulzarii colective a strainilor.Curs 6 Catalogul drepturilor garantate de CEDO si de protocoalele sale aditionale Drepturile prevazute de conventie in forma initiala: . Protocolul 13 care se refera la abolirea pedepsei cu moartea in orice circumstanta.dreptul de a nu fi supus unei legi sau nuei pedepse ex post facto .Comisia Europeana a Drepturilor Omului . Protocolul 4 interzice privarea de libertate pentru neideplinirea obligatiilor contractuale .Curtea Europeana a Drepturilor Omului .

comitetul ministrilor era cel care se pronunta asupra existentei sau nu a unei incalcari a convantiei si a protocoalelor sale. Noua Curte Europeana a Drepturilor Omului in lumina Protocolului 11 Protoculul 11 a fost adoptat in 1994 si a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1998.Acest raport ere transmis comitetului ministrilor. De asemenea comitetul ministrilor isi pierde functia jurisdictionala ocupandu-se in continuare cu solicitarea de avize consultative precum si de verificarea respectarii hotararilor curtii.Era necesar ca statul reclamat sa accepte jurisdictia obligatorie a curtii pentru ca un stat interesat sau comisia sa poata depune o plangere la curte .In caz de esec comisia intocmea un raport in care erau prezentate faptele si dadea un aviz privind fondul cauzei. Structura CEDO (subiect examen) : -functioneaza in plen . cand este ales presedintele curtii pe o perioada de 3 ani. Daca un caz nu ajungea in fata curtii . cand sunt alesi grefierul si grefierul adj al sectiei Sectiile: . cand se adopta regulamentul curtii c. in camere . Termenul de sesizare a curtii era de 3 luni de la data la care comisia a inaintat raportul comitetului ministrilor. se desfasoara in noua CEDO. acesta putand fi reales: in aceleasi conditii sunt alesi si presedintii sectiilor.Tot el era cel care se ocupa de verificarea respectarii hotararilor curtii de catre state.fiecare presedinte este ajutat de un vicepresedinte de sectie .curtea se divide in 4 sectii a caror compozitie trebuie sa fie echillibrata dpdv al repartizarii geografice pe sexe. acesti judecatori fiind alesi dintr-o lista prezentata de catre state pe o perioada de 6 ani. tinandu-se seama in acelasi timp si de diferentele privind sistemele de drept din diferitele state. care este ales din randul membrilor sectiei respective 17 .fiecare sectie este prezidata de un presedinte de sectie .Mandatul judecatorilor expira la implinirea varstei de 70 ani. ei nu pot desfasuranici o activitate care sa fie incompatibila cu cerintele de independenta . Judecatorii servesc curtea in nume propriu ei nereprezentand nici un stat. Serviciile administrative si cele de asistenta juridica ale curtii sunt realizate de catre o grefa. impartialitate sau cu disponibilitatea necesara exercitarii functiei in timp util. cand se contituie sectiile pe o perioada de 3 ani d. acesta fiind ajutat de 2 vicepresedinti . comitete sau marea camera -curtea se reuneste in plen in urmatoarele situatii: a. acesta urmand sa dea o hotarare definitiva si obligatorie. pe sectii. Componenta CEDO conform protocolului 11: CEDO are un numar de judecatori egal cu cel al statelor membre(47). Persoanele particulare nu aveau dreptul de a se adresa direct curtii. . S-a mai hotarat ca dreptul de recurs individual devine obligatoriu si ca toate solicitarile privind incalcarea drepturilor omului vor fi supuse curtii. 2 dintre presedintii de sectie fiind in acelsi timp vicepresedintii curtii b. Cel mai inalt rang il ocupa presedintele curtii. atributii ce reveneau inainte comisiei.Inovatia adusa de acset protocol consta in crearea unei curti unice si permanente cu sediul la Strasbourg care a inlocuit vechea curte a drepturilor omului astfel incat noua procedura cuprinde inclusiv solutionarea palngerilor si verificarea acestora.

acest lucru fiind chiar necesar la audieri dupa ce plangerea a fost declarata admisibila .sunt formate din 3 judecatori alesi prin rotatie pe o perioada de 12 luni din randul membrilor sectiei respective. altii decat presedintele . Avizele consulative : -conform art 37 curtea poate sa dea avize consultative la solicitarea consiliului ministrilor cu privire la problemele juridice pe care le ridica interpretarea conventiei si a protocoalelor sale Procedura in fata CEDO Chestiuni generale: .judecatorul national al statului implicat in cauza.presedintele sectiei .reclamantii individuali pot adresa ei insisi plangeri la CEDO dar se recomanda sa fie reprezentati de un avocat.conform art 34 din conventie orice persoana fizica . plangerile individuale si avizele consultative Plangerile interstatale: . restul membrilor fiind alesi si aici prin roatatie o data la 9 luni .sunt formate din 7 judecatori iar pt fiecare cauza o camera cuprinde: .exista si un colegiu al marii camere acre se ocupa cu verificarea admisibilitatii cererilor de rejudecare adresate marii camere .in prezent exista 8 comitete .este formata din 17 judecatori si 3 supleanti pe o perioada de 3 ani . daca acesta nu face parte din sectia careia i s-a repartizat cauza va judeca in calitate de membru de drept al camerei .ceilalti judecatori sunt alesi prin roa\tattie din randul membrilor sectiei Marea Camera: .in acest sens Consiliul Europei a infiintat un sistem de asistenta juridica pentru reclamantii fara posibilitati materiale 18 .procedura este publica si contradictorie .fac parte presedintele CEDO . presedintii sectiilor mai putin presedintele sectiei din care s-a format camera care a judecat cauza in fond si un judecator supleant ales prin rotatie dintre alti judecatori decat cei care au format camera ce a judecat in fond cauza Competenta CEDO: . organizatie neguvernamentala sau grup de persoane care se considera victime ale unei incalcari a drepturilor omului prevazute in conventie si de protoalele sale pot sesiza curtea in mod direct.in fiecare sectie sunt constituite camere pentru examinarea cauzelor aduse curtii .colegiul este format din 5 judecatori si anume : pres CEDO . ele reprezentand un element important al noii structuri deoarece realizeaza in mare parte din activitatea de filtrare a plangerii Camere: .orice parte contractanta si orice persoana fizica ce se considera victima a unei incalcari a pervederilor conventiei se poate adresa curtii in mod direct .orice parte contracatnta poate sesiza curtea cu privire la orice pretinsa incalcare a conventiei de catre o alta parte contractanta Plangerile individuale: .are in competenta plangerile interstatale.Comitete: . presedintii sectiilor .

Comitetele pot sa declare in unanimitate o plangere ca fiind inadmisibila sau sa o scoata de pe rolul curtii Camerele pot fi sesizate cu plangerile care le-au fost adresate in mod direct de judecatorul raportor.sa nu fie incompatibila cu prevederile conventiei sau protocoalelor sale . In cazurile repetitive. Curs 7 Modificarile principale prevazute in Protocolul 14 aditional CEDO (adoptat in mai 2004 si ratificat de Romania in martie 2005) Protocolul 14 are ca scop eficientizarea mecanismului jurisdictional de solutionare a plangerilor adresate CEDO.hotararea unei camere devine definitiva la expiraera unui tremen de 3 luni de la pronuntare sau inainte daca partile declara in mod expres ca nu doresc rejudecarea sau cand colegiul marii camere declara cererea de rejudecare ca fiind inadmisibila. decizia de inadmisibilitate va fi luata de un singur judecator asistat de un raportor.admisibilitatea unor astfel de cereri se pronunta de catre colegiul marii camere si daca este acceptata marea camera rejudeca si pronunta o hotarare definitiva si irevocabila . sa faca declaratii scrise inclusiv o posibila acordare de satisfactii echitabile .sa nu fi trecut un termen mai mare de 6 luni de la pronuntarea unei hotarari definitive si irevocabile in plan intern .in termen de 3 luni de la pronuntarea unei hotarari orice parte pronuntata poate cere trimiterea cauzei spre rejudecare in fata marii camere daca aceasta ridica o problema grava privind interpretarea conventiei sau o problema grava de ordin general . acestea vor putea fii declarate admisibile.hotararile camerei se iau cu majoriate de voturi .aceste discutii sunt confidentiale .dupa ce o petitie a fost declarata admisibila partile sunt invitate sa depuna probe .procedura in fata CEDO este contradictorie si publica . 19 .cererea sa nu fie anonima . cu plangerile nedeclarate inadmisibile de catre comitet sau cu plangerile interstatale. In cazurile care sunt clar inadmisibile.cererea trebuie facuta dupa epuizarea tuturor cailor de atac in plan intern . Hotararile camerei privind admisibilitatea plangerilor se iau cu majoritate de voturi si trebuie facute publice si motivate. fiind solutionate de catre un colegiu de 3 judecatori(si nu de catre o camera formata de 7 judecatori). 2.cererea sa nu fie identica cu o alta cerere exminata anterior de CEDO . Conditii de valabilitate ale unei plangeri: . Modificari: 1.sa nu fie vadit nefonfata sau abuziva Procedura de judecata in fond: .Procedura de examinare a admisibilitatii plangerilor Fiecare cerere individuala este repartizata unei sectii al carei presdinte desemneaza un judecator raportor care dupa o examinare prealabila a cauzei va stabili daca aceasta va fi examinata de catre un comitet sau de catre o camera.in vederea unei solutionari pe cale amiabila se pot purta discutii prin intermediul grefierului .statul al carui cetatean este implicat in cauza poate interveni de drept .

Dreptul la libertate 5. ● Al 2-lea Protocol facultativ la Pact vizeaza abolirea pedepsei cu moartea (decembrie 1989). ● Art. Dreptul la cetatenie 6. 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. ● Protocolul nr. Drepturi economice sociale si culturale 3. Se introduce o noua conditie de admisibilitate – plangerile vor fi declarate ca inadmisibile daca reclamantul nu a suferit un prejudiciu semnificativ.D. va putea adera la C. la pace . Dreptul la libera circulatie 7. Egalitatea tuturor persoanelor in fata legii Politice 10. 6. Durata mandatului judecatorilor va fi de 9 ani fara posibilitatea reinoirii mandatului. 4. a inceput un proces de elaborare a multor documente internationale care fixeaza si garanteaza drepturile fundementale ale omului. 6 aditional la CEDO vizand abolirea pedepsei cu moartea pe timp de pace (1985).6 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.O. U. S-au consacrat 3 generatii de drepturi: 1. DREPTUL LA VIATA Sediul materiei ● Art. deoarece ele sunt egale ca importanta si se afla intr-o stransa interdependenta. ● Protocolul 13 aditional la CEDO vizand abolirea pdepsei cu moartea in orice imprejurare (2002. Drepturile electorale(de a alege si a fi ales) 11.E. Drepturile civile si politice: Civile 1.E.2 Carta drepturilor fundamentale a U. Dreptul la viata 2. art. Comitetul ministrilor va putea aduce in fata curtii statele parti care nu respecta hotararile acesteia.3. Dreptul la casatorie 4. Dreptul la libera intalnire si asociere 1. ● Art.E.3 DUDO. Dreptul de proprietate 9. 5. DREPTURILE CIVILE SI POLITICE Precizari introductive. Vilnius). Dreptul la respectul vietii private 8. Libertatea de gandire si constiinta 12. Drepturile civile si politice 2. Dreptul la un mediu inconjurator sanatos . (Nisa 2000). 20 . Dupa adoptarea DUDO(1948) . Dreptul la integritate fizica si psihica (dreptul de a nu fi supus torturii si tratamentelor inumane si crude sau degradante) 3. la dezvoltare Cele 3 generatii de drepturi nu pot fi ierarhizate in functie de importanta lor .

in mod plauzibil cauzele decesului persoanei respective. 3. Obligatiile statelor pentru apararea vietii oricarei persoane sunt obligatii negative. pentru a reprima conform legii o rascoala sau o insurectie). nimeni nu poate fi privat de viata sa in mod arbitrar. 2. statele au obligatia sa organizeze anchete efective impotriva celor care au adus atingere dreptului la viata. Protocolul nr.1 si 2. aceasta poate fi pronuntata de catre o instanta impartiala si independenta si numai pentru infraciunile cele mai grave.22. pedeapsa cu moartea nu era abolita.2 al Conventiei. 1. Restrangerile aduse dreptului la viata: . Termenul de eutanasie are mai multe sensuri: . cu conditia respectarii principiului legalitatii. atunci cand nu mai exista nici o speranta.6 . pentru a efectua o arestare in conditiile legii sau pentru a impiedica o evadare in conditiile legii. autoritatile statului trebuie sa se abtina de a incalca dreptul la viata. garantarea dreptului la viata conform art. prevedea abolirea pedepsei in timp de pace.2 CEDO . Protocolul 2 prevede abolirea pedepsei cu moartea in timp de pace. cu dreptul la un nivel de trai decent. Intr-un document elaborat de 21 . Orice persoana condamnata la moarte are drepul de a cere clementa sau comutarea pedepsei cu inchisoarea pe viata. Acestea trebuie sa dovedeasca. de realizarea caruia depind toate celelalte drepturi. sa adopte masuri operationale preventive mai ales in lupta contra terorismului. alin. pentru ca. dar si acela de a-i asigura o moarte linistita.2 CEDO. mai ales daca persoana decedata se afla in custodia autoritatilor statului.Eutanasia interioara – inseamna o pregatire a sufletului pentru moartea ce va urma.13 adoptat in 2002 si intrat in vigoare in 2003 prevede abolirea pedepsei cu moarte atat in timp de pace cat si in timp de razboi. Femeile insarcinate si tinerii sub 18 ani nu pot fi pedepsiti cu pedeapsa capitala. Protocolul nr. Conform art. Garantii legislative interne Garantii constitutionale – art.Continutul juridic 1.Eutanasia exterioara – inseamna ca medicina nu are numai rolul de a restabili sanatatea si de a ameliora durerile bolnavului. cu toate acestea. in tarile care nu au abolit pedeapsa cu moartea. nu este pusa in stransa legatura cu dreptul de a avea conditii de viata decente.daca in versiunea originala a art. in orice imprejurare (nu poate fi ratificat cu rezerve sau cu derogari). in caz contrar exista o prezumtie de responsabilitate a autoritatilor statului. prin abtinerea de la orice tratamente care ar putea prelungi agonia bolnavului inutil. Statele parti au obligatia sa informeze persoanele interesate despre eventualele riscuri de pierdere a vietii la care sunt expuse in diverse imprejurari).174-179). 4. Garantii de drept penal – CP incrimineaza orice atingere a vietii persoanei (art. dreptul la viata e garantat si sunt prevazute situatii in care moartea ar rezulta in urma unui recurs la forta absolut necesar (pentru apararea vietii oricarei persoane impotriva violentei imediate. Problema eutanasiei Se pune problema caracterului licit sau ilicit al eutanasiei. Abia in secolul al XIX-lea se afirma un alt inteles al eutanasiei – acela de a pune capat vietii bolnavului intrun mod deliberat in cazul in care nu exista nicio speranta pentru salvarea vietii lui. Dreptul la viata este un drept suprem al omului . dreptul la viata este garantat si pedeapsa cu moartea este abolita. dar si pozitive ( sa creeze un sistem judiciar eficient si independent . 6 din Pact. Frontierele dreptului la viata. . 5. Conform art.

sunt autorizate testele de detectare a maladiilor genetice 2. Clonarea O alta problema este aceea a clonarii fiintelor umane. aceasta conceptie nu a fost acceptata de catre medici sau de catre juristi. 4.3 din CEDO. actele de tortura presupun 3 elemente esentiale: 22 .3 si 4 din Carta Drepturilor Fundamentale ale UE. in legatura cu moartea unui bolnav. RO 1990). Curs 8 Continutul juridic a) Se interzice tortura. ● Conventia asupra drepturilor omului si biomedicinei. In Romania. aceasta fiind actiunea sau omisiunea care provoaca in mod deliberat moartea pacientului din dorinta de a se pune capat unei vieti marcate de suferinta. desi acestia au fost de acord ca o persoana are dreptul sa isi sfarseasca viata in conditii de demnitate si respect. Declaratia asupra eutanasiei”. In literatura de specialitate s-a vehiculat fara sugestii ideea unui asa-numit “drept de a muri”.Biserica Catolica in 1980 si intitulat “Congregatia pentru doctrina credintei.5 DUDO. care nu este justificata de nicio imprejurare – nu se justifica nici din ordinul superiorului.(ONU 1987. C. CEDO a dat o definitie asemanatoare torturii. in mod deliberat si de catre un agent al statului. altfel. al fortei publice. determinarea genetica a sexului copilului este interzisa. nr. 2. este autorizata tehnica fertilizarii in vitro precum si tehnica alegerii sexului copilului. 1. cu un scop determinat (pentru a obtine marturisiri sau pentru a pedepsi persoana respectiva. ● Art. se apreciaza ca termanul de eutanasie inseamna responsabilitatea unui profesionist al sanatatii sau a unei persoane apropiate. a adoptat la data de 4 aprilie 1997 Conventia pentru protejarea drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane fata de aplicatiile biologiei si medicinei. Ideea esentiala a acestei Conventii este aceea ca interesul fiintei umane trebuie sa prevaleze in fata progresului stiintei si tehnicii.E. In concluzie. CEDO a stabilit ca tortura constituie o forma agravata a tratamentelor inumane realizata cu un scop determinat. 2. dar numai in scop de prevenire si terapie 3. nici in caz de razboi sau instabilitate politica b) Tortura este definita conform conventiei ONU: reprezinta provocarea deliberata a unor intense suferinte fizice si psihice din partea unui agent al statului sau la indemnul acestuia.7 din Pact International cu privire la drepturile civile si politice ● Art. ● Conventia contra torturii si a pedepselor sau tratamentelor degradante. DREPTUL LA INTEGRITATE FIZICA SI PSIHICA (de a nu fi supus torturii si tratamentelor cu cruzime inumane si degradante) Sediul materiei ● Art. pentru a o intimida). ● Art. sunt autorizate interventiile asupra genelor umane. interpretarea textului conventiei se va face de catre CEDO In tara noastra a fost adoptata Lg. in cauza Irlanda de Nord – Regatul Unit (1978). dar numai in situatia in care s-ar pune problema unor maladii ereditare grave. eutanasia este interzisa si chiar este incriminata sub forma infractiunii de determinare sau inlesnire a sinuciderii.2/1998 privind prelevarea si transplantul de tesuturi si organe umane. iar in cauza Suedia si Olanda contra Greciei (1969).

acoperirea capetelor detinutilor . e) Tratamente inumane pot fi considerate a fi urmatoarele: . sentimente de angoasa ce ar putea fi calificate drept tratament inuman. statele parti sunt obligate sa adopte masuri legislative care sa prevada regulile de comportare a personalului militar si civil insarcinat cu aplicarea legii (respectiv interogarea.expunerea la un fluierat continuu si zgomotos .obligatii pozitive. este aceea a intensitatii suferintelor provocate. g) Se interzice extradarea sau expulzarea unor persoane despre care exista motive temeinice sa se creada ca in tara respectiva vor fi supuse torturii sau tratamentelor inumane h) Se interzic experimentele medicale si stiintifice fara acordul scris al persoanei respective. in acest sens a fost adoptat in cadrul ONU “Codul de conduita pentru persoanele insarcinate cu aplicarea legii” (1979). principala diferenta dintre tortura si tratamentele inumane.limitarea alimentelor .statul in pozitii umilitoare d) Conform Conventiei ONU contra torturii. provocarea unor sentimente de angoasa destinate sa umileasca si sa infranga rezistanta fizica si psihica a victimei. 23 .intensitatea suferintelor . mai ales daca este privata de libertate. soldata cu decesul acesteia f) S-a pus problema daca pedeapsa cu moartea constituie un tratament inuman. se interzic practicile eugenice. si nu vor putea invoca necunoasterea comportamentului agentilor lor) . Cele 5 tehnici: . in sensul de a se obtine de la aplicarea torturii si a tratamentelor inumane si degradante (statele sunt considerate a fi responsabile si pentru actele comise de catre agentii lor in afara atributiilor lor oficiale.refuzul de a permite consultul medical al detinutului . rezulta ca.privarea de somn . paza si tratamentul aplicat persoanelor banuite de a fi incalcat legea). insa nu au intensitatea unor acte de tortura. In cauza Soerim – Regatul Unit 1989 Curtea a stabilit ca expunerea reclamantului la fenomenul culoarului mortii ii poate provoca surefinte deosebite.izolarea totala a detinutului fara accesul la informatii poate distruge in mod deliberat personalitatea omului (cand nu se justifica din motive de securitate) . Aceste tratamente inumane urmaresc lezarea demnitatii umane.scopul determinat: obtinerea de marturisiri. atunci cand o persoana pretinde ca a fost victima unor astfel de acte. In acest sens in cauza Irlanda de Nord – Regatul Unit 1978 Curtea a aratat ca folosirea celor 5 tehnici de interogare impotriva unui numar de 14 suspecti de terorism (IRA) constituie tratamente inumane si degradante care nu au intensitatea actelor de tortura. intimidarea. etc. iar tratamentul nu se poate aplica in detentie si mentinerea sa incatusata in timpul vizitelor la spital si in timpul aplicarii tratamentului medical .. si anume: ● Obligatia de a efectua investigatii oficiale eficiente.neindeplinirea obligatiilor pozitive a autoritatilor statului (de a face) de a interveni pentru ameliorarea starii de sanatate a unei persoane toxicomane. se interzice folosirea corpului uman in scop de profit. care au ca scop selectia genetica a persoanelor (Conventia asupra drepturilor omului si biomedicinei 1997?) i) Statele parti au doua categorii de obligatii: .obligatii negative.mentinerea in detentie a unei persoane care este bolnava incurabil.provocarea deliberata a acestor suferinte .privarea detinutilor de alimente si tratament medical . c) Se interzic tratamentele inumane cu cruzime si degradante care au scopul de a crea suferinte fizice si psihice.

a unui alienat mintal sau a unui vagabond. intr-o cauza. Acestea pot elabora recomandari fara forta juridica obligatorie statelor parti respective. dar si vizite ad-hoc in locurile de detentie ale statelor parti. Garantii legislative: . 3 din DUDO ● art. . in legatura cu detentia unei persoane bolnave mintal.2 din Constitutia Romaniei.Legea nr.● Atunci . sau se pot comunica unor rapoarte.Acest drept este prevazut in art.Conform art. sau atunci cand exista informatii verosimile ca va fugi dupa comiterea infractiunii 4) pentru educarea sub supraveghere a unui minor sau pentru a-l aduce pe acesta in fata instantei competente 5) detentia legala a unei persoane susceptibile de a propaga o boala contagioasa. . DREPTUL LA LIBERTATE Acest drept contine: a)dreptul la libertatea si securitatea persoanei b)dreptul de a nu fi supus scalviei si muncii fortate a) dreptul la libertatea si securitatea persoanei Sediul materie: ● art. revine statului obligatia de a furniza o explicatie plauzibila pentru acest lucru. pronuntata de o instanta competenta 2) pentru nesupunerea la o hotarare pronuntata conform legii de catre o instanta competenta sau pentru garantarea executarii unei obligatii prevazuta de lege 3)pentru a fi adusa in fata instantei atunci cand exista motive temeinice sa se creada ca a savarsit o infractiune sau urmeaza sa savarseasca o infractiune. ci numai in situatiile prevazute de lege si numai pentru motivele prevazute de lege. interzicandu-se arestarea si detinerea nelegala . alin. 6 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene Continutul juridic: .Codul Penal Roman incrimineaza infractiunile asupra integritatii si sanatatii persoanei.22. 5 din CEDO. in baza unei hotarari de condamnare definitiva si irevocabila. 3. a unui toxicoman. Sunt in general confidentiale. ● Autoritatile statului au obligatia de a proteja integritatea fizica si psihica a detinutului si atunci cand atingerea acestui drept s-a realizat de catre alti detinuti j) Sistemul non-judiciar de prevenire a torturii: Conventia Europeana contra torturii(in vigoare din 1989) stabileste o serie de masuri prin care anumite comitete de experti efectueaza vizite periodice. este interzisa detentia cuiva doar pentru ca ideile si comportamentul sau se indeparteaza de la normele predominante intr-o societate democrata.Nicio persoana nu poate fi privata de libertatea sa in mod arbitrar.2 din 1998 privind prelevarea si transplantul de tesuturi si organe umane. si la momentul arestarii sale avea o stare de sanatate buna care.95 din 2006 privind reforma in domeniul sanatatii si legea nr. 5 din Conventia Internationala a drepturilor Omului ● art. cazurile in care se poate dispune privarea de libertate sunt urmatoarele: 1) cand o persoana este detinuta legal.cand un individ este privat de libertate. Curtea a statuat conditiile minimale ale privarii de libertate a unui alienat mintal si anme: 24 . ● Obligatia de a acorda persoane detinute un tratament medical adecvat. ulterior s-a deteriorat.

etc. 266 CP si “represuinea nedreapta” – art.4 din Conventia Europeana. f) Statele parti la Conventia Europeana au doua categorii de obligatii juridice: . ca pedeapsa pentru participarea la o greva. conform art.5 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene Continutul juridic: a) Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului. 1 din Protocolul 4 aditional la CEDO referitor la drepturile persoanelor arestate sau detinute. A reduce o persoana la starea de sclavie inseamna a nu-i recunoaste personalitatea juridica. starea de servitute inseamna o stare de dependenta totala fata de o alta persoana. acestea vor fi detaliate in cadrul dreptului la egalitatea tuturor in fata legii si a instantelor) Garantii de drept penal – se incrimineaza infracttiunea de “privare de libertatte” – art. nu se considera munca fortata cea desfasurata in caz de urgenta sau catastrofa naturala. se incrimineaza de asrmenea “arestarea nelegala” – art. 268 CP Curs 10 4. dar nici si exercitarea unei activitati ce face parte din obligatiile civice normale. sclavia este definita ca fiind starea sau conditia unei persoane asupra careia se exercita dreptul de proprietate (sau numai unele din atributele dreptului de proprietate). in sensul de a se abtine sa impuna munca fortata si sclavia . etnica . sau ca un mijloc de discriminare rasiala. impotriva vointei persoanei in cauza. inclusiv pentru protectia persoanelor impotriva particularilor Garantii legislative: 25 .105 privind abolirea muncii fortate (din 1957) ● Art. ceea ce inseamna implicit si interzicerea muncii fortate.● alienatia mintala trebuie dovedita printr-o expertiza medicala ● tulburarile mintale trebuie sa fie grave justificand internarea ● tulburarile trebuie sa fie persistente ● expertiza trebuie facuta de un om specializat 6) pentru a impiedica o persoana sa patrunda ilegal pe terotoriul unui stat sau impotriva caruia exista o procedura de extradare sau expulzare Sanctiunea privarii de libertate nu poate fi aplicata ca o masura pentru respectarea obligatiilor civile (conform art. religioasa.8 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice ● Conventia cu privitre la interzicerea scalaviei ● Conventia Organizaiei Internationale a Muncii nr. de a prevedea in legislatia interna abolirea sclaviei si a muncii fortate. in sensul ca persoana in cauza traieste si munceste pe proprietatea altuia. sau in serviciul national (in cazul tarilor care accepta obiectiunea de constiinta). De asemenea. munca fortata este definita ca fiind injusta. d) Este abolita orice forma de munca fortata.negative (de a nu face). in cadrul serviciului militar. e) Orice persoana are dreptul de a-si alege munca si ocupatia. INTERZICEREA SCALAVIEI SI A MUNCII FORTATE Sediul mareriei: ● Art. b) Tot in conformitate cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. impusa ca mijloc de constrangere politica.4 din CEDO ● Art. munca executata de o persoana care se afla in detentie. opresiva.pozitive (de a face).189 CP. c) Nu se considera a fi munca fortata. de a legaliza.

un strain nu poate fi expulzat de pe teritoriul unui stat. pentru a scapa de persecutii.18 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene . respectarea acestui drept nu implica si obligatia statului respectiv de a primi orice cetatean strain. c) Dreptul oricarei persoane de a-si alege domiciliul sau resedinta oriunde pe teritoriul unui stat. d) In legatura cu expulzarea sau extradarea cetatenilor straini retinem urmatoarele: . orice persoana poate solicita azil in alta tara daca dovedeste ca in tara sa este supus unor persecutii politice. Exceptand situatia in care persoana respectiva este urmarita pentru infractiuni de drept comun sau contrare drepturilor omului. b) Dreptul unei persoane de a parasi tara unde se afla.persoana fata de care s-a stabilit aceasta masura trebuie sa aiba dreptul de a-si pleda argumentele sale impotriva expulzarii.4 din Protocolul 7 aditional CEDO .Garantii constitutionale:. Acest drept a facut obiectul multor restrictii legale. constata dreptul fiecarei persoane de a solicita si de a primi azil in alte tari. sau contrare scopurilor ONU. desigur cu respectarea conditiilor legale.4 din Protocolul 4 aditional CEDO . mai ales daca persoana respectiva a tranzitat alte state considerate ca fiind “state sigure” si nu a solicitat azil in aceste state. mai ales de ordin administrativ in tarile est-europene.13 din DUDO .Art. 5.Art. 26 . deoarece fiecare strain are dreptul de a i se examina cauza in mod separat . incluzand si dreptul de a fi protejat impotriva mutarilor fortate. iar in alin. in stadiul actual al Dreptului International Public acest drept la libera circulatie nu e garantat decat numai pe jumatate. inclusiv tara sa.Art. f) Deci. decat in baza unei hotarari judecatoresti . Dar. acest drept poate fi restrans numai insituatiile expres prevazute de lege. acest drept poate fi restrans din ratiuni de ordine publica si siguranta nationala.Art. prin care a arata corelatia dintre dreptul de a parasi o anumita tara si respectiv dreptul de a fi primit intr-o alta tara. in timpul Razboiului Rece. Statul caruia i se solicita azilul nu este obligat sa-l acorde.42 din Constitutia Romaniei prevede ca munca fortata este interzisa. etnice – azilul se acorda numai din motive umanitare (nu si din motive economice).Art. Subcomisia pentru prevenirea discriminarii si protectia minoritatilor din cadru ONU a intocmit un raport la sfarsitul Razboiului Rece. religioase. DREPTUL LA LIBERA CIRCULATIE SI LA LIBERA ALEGERE A DOMICILIULUI SAU A RESEDINTEI Sediul materiei: .se interzice expulzarea unui strain despre care exista motive temeinice sa se creada ca in tara respectiva (in care va fi expulzat) va fi supus pedepsei cu moartea sau unor pedepse crude si degradante e) Art.22 din Convenia Americana a Drepturilor Omului Continutul juridic: a) Acest drept presupune dreptul oricarei persoane care se afla pe teritoriul unui stat de a se deplasa liber oriunde doreste.Art. deci. daca se afla acolo in mod legal.Art.12 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice . care sunt justificate de necesitatea apararii ordinii publice si sigurantei nationale. se recunoaste faptul ca acordarea azilului unei persoane indreptatite nu constituie un act neprietenos fata de statul interesat. precum si dreptul de a i se examina cauza individual de o instanta competenta (art 13 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice) .se interzic expulzarile colective.(2) sunt prevazute cazurile care nu constituie munca fortata.14 din DUDO.

12 din CEDO . cetatenii romani nu pot fi extradati sau expulzati din Romania.sotia nu mai dobandeste automat cetatenia sotului (ci numai la cererea ei – prin casatorie) si nu mai pierde in mod autonamat cetatatenia prin divort e) Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului este permisa casatoria trans-sexualilor operati.Art. 19. etnie. 19 din Constitutia Romaniei. 25 din Constitutia Romaniei garanteaza dreptul la libera circulatie.Art.16 din DUDO . in conditiile legii si pe baza de reciprocitate.(1) al art.17 din Conventia Americana a Drepturilor Omului .Art. DREPTUL LA CASATORIE Sediul materie: . . de asemenea este obligatorie inregistrarea casatoriei intr-un registru special . varsta minima si inregistrarea acesteia” trebuie sa fie retinute aspectele urmatoare: .9 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene Continutul juridic: a) Barbatul si femeia.nicio castorie nu se poate incheia fara consimtamantul personal al viitorilor soti.Garantii legislative interne: . dar si in timpul acesteia si la desfacerea casatoriei prin divort. Expulzarile si extradarile sunt hotarate de catre justitie. 27 .statele parti la conventie vor lua masurile legislative necesare pentru ca in caz de casatorie sau de divort femeia sa nu fie afectata din punctul de vedere al cetateniei . varsta minima si inregistrarea acesteie” (din 1964) . incepand de la varsta prevazuta de lege.Art. Curtea a permis statelor parti sa interzica bigamia.23 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice . cetatenii romani pot fi extradati in baza unei conventii internat la care Romania este parte. de religie.Art. c) Conform “Conventiei cu privire la consimtamantul la casatorie. 6. fiecarui cetatean fiindu-i garantat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara.varsta minima – statele parti la Conventie au obligatia de a reglementa in legislatia interna varsta minima la incheierea casatoriei. in fata autoritatilor competente si a martorilor .Art. dreptul de a emigra. se interzic logodnele inainte de pubertate d) Conventia cu privire la cetatenia femeii casatorite prevede: . au dreptul de a se caratori si de a-si intemeia o familie fara nicio deosebire de rasa. dar si dreptul de a reveni inapoi in tara de origine.Art. b) Sotii au drepturi si obligatii egale atat la incheierea casatorie. lasand la latitudinea statelor parti reglementarea interna a acestor probleme.este prev si in “Conventia cu privire la consimtamantul la castorie.dreptul sotilor de a putea cere desfacerea casatoriei atunci cand continuarea ei nu mai este posibila. etc. dupa publicitatea necesara. prin drogare de la alin.Conventia cu privire la cetatenia femeii casatorite (1958) . in schimb CEDO nu a recunoscut dreptul la casatorie al homosexualilor (persoanelor de acelasi sex).

20. de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. si dreptul de a nu-si recunoaste vinovatia .48 din Constitutia Romaniei este denumit “familia”. Copiii din afara casatorie sunt egali cu cei din casatorie. Art. sau la cererea oricarei persoane de la 16 ani cu acordul parintilor) 7.dreptul persoanei respective de a nu fi obligata sa marturiseasca impotriva ei insasi. 303-307 CP Garantii de drept civil: Codul Familiei (modificat prin legea nr. alin. natura si motivele acuzatiei.5. numit sau ales – acest drept include si dreptul de a avea acces la propriul sau dosar . f) Principiul legalitatii in materie panala.(1) din Constituria Romaniei garanteaza dreptul la viata intena si familiala.6.Art. chiar daca aceasta inseamna retroactivitatea legii penale. Conditiile de incheiere. EGALITATEA TUTUROR IN FATA LEGII SI A INSTANTELOR Sediul materiei: .14 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice . exceptand cazurile cand ea trebuie sa fie secreta pentru protejarea interesului general sau particular. atat in materie penal cat si in materie civila.Art. (5). Casatoria religioasa se celebreaza numai dupa casatoria civila. precum si de a beneficia de un avocat ales sau numit din oficiu . precum si dreptul de a obtine interogarea martorilor apararii in aceleasi conditii cu martorii acuzari (principiul egalitatii armelor) 28 . intr-o limba pe care o intelege (beneficiind si de translator daca e cazul.26.dreptul de a dispune de timpul. b) Orice persoana are dreptul de a i se examina cauza.dreptul oricarei persoane invinuite/acuzate de a i se aduce la cunostinta. aratand ca aceasta se intemeiaza pe liberul consimtamant al sotilor si pe egalitatea acestora. c) Sedinta de judecata trebuie sa fie. Garantii de drept penal: sunt incriminate infractiunile contra vietii de familie Art. d) Orice persoana trebuie sa beneficieza de prezumtia de nevinovatie (de buna-credinta in dreptul civil).288 din noiembrie 2007 care a schimbat varsta minima la incheierea casatoriei – 18 ani.(2). e) Orice persoana trebuie sa beneficeze de legea penala mai favorabila. sau chiar interpret) .Garantii legislative: Garantii constitutionale: . pana la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti.dreptul de a interoga sau de a cere interogarea martorilor acuzarii.8 din DUDO . (3).Art. g) Drepturile si garantiile procesuale ale persoanei retinute/detinute: .dreptul la aparare – persoana respectiva se poate apara singura sau poate beneficia de serviciile unui aparator ales sau numit din oficiu . in toate etapele procesuale.7 si Art.dreptul persoanei respective de a fi judecata fara intarziere excesiva. exceptand cauzele mai sus aratate.7 si Art. alin. in cel mai scurt timp. precum si dreptul de a comunica cu aparatorul sau. la fel si pronuntarea hotararii este publica. (4). precum si de conditiile necesare pentru pregatirea apararii sale. iar Art. in principiu publica. Art. in mod echitabil si impartial de catre o autoritate competenta.13 din CEDO .Art. 21 si 22 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene Continut juridic: a) Eglitatea tuturor in fata legii si instantelor fara discriminari (principiul nediscriminarii).Art. conform caruia nu exista pedeapsa fara lege si nu exista infractiune neincriminata.

a constituit o incalcare a acestui principiu al egalitatii armelor. dupa caz). are dreptul de a cere compensatii financiare (in afara de cazul in care eroarea judiciara ii este imputabila).fiecare persoana declarata vinovata printr-o hotarare judecatoreasca. i) Drepturile procesuale ale minorilor care au savarsit o fapta penala 29 . 5) Dreptul de a nu se autoacuza are un caracter general si nu are aplicabilitate doar in dreptul penal. 6) Dreptul la executarea hotararii judecatoresti definitive si irevocabile – constituie o garantie implicita a dreptului la un proces echitabil ce rezulta din principiul general al sigurantei operatiunilor juridice.nimeni nu poate fi judecat pentru o fapta pentru care a fost deja achitat sau condamnat. . Astfel. trebuie sa se aiba in vedere si numarul etapelor procesuale pe care le parcurge un proces pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti (la noi sunt 3 etape procesuale) 3) publicitatea procedurii: se justifica pentru protectia justitiarului impotriva unei “justitii secrete”. creand posibilitatea ca fiecare parte sa-si poata prezenta si sustine cauza fara a fi dezavantajata de cealalta parte. . inclusiv in privinta accesului la propriul dosar. In plus ei nu pot fi expulzati decat in baza unei hotarari judecatoesti definiteve pronuntate de o instanta competenta. printr-o hotarare judecatoreasca definitiva (este vorba de principiul autoritatii de lucru judecat). sau atunci cand judeca un civil (cu atat mai mult) h) Dreptul la un proces echitabil (Art.conform textului art. unde acestea exista. in aprecierea caracterului rezonabil al duratei procesului. Intemeierea condamnarii unei persoane exclusiv pe tacerea acuzatului este incompatibila cu dreptul de a nu se autoacuza. are dreptul de a i se reexamina cauza de catre o instanta superioara. dar din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului respectarea acestui termen rezonabil presupune faptul ca procesul sa nu fi avut o durata excesiva. exista si limitari ale principiului publicitatii procedurii care sunt justificate de necesitatea protectiei intereselor minorilor 4) principiul egalitatii armelor impune crearea unei egalitati intre reprezentantii Ministerului Public si persoana acuzata. De asemenea.14 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice. dupa caz.daca persoana a fost achitata (sau scoasa de sub urmarire penala. . Respectarea acestui principiu trebuie asigurata si in domeniul dreptului civil. trebuie sa respecte garantiile procesuale care asigura egalitatea tuturor in fata legii si a instantelor. . textul art. atunci cand judeca un militar. .strainii care sunt arestati sau retinuti beneficiaza de aceleasi drepturi si obligatii procesuale ca si cetatenii proprii.Curs 11 . ce ar scapa controlului public.6 din CEDO) Garantiile asigur rii unui proces echitabil se realizeaza prin: 1) dreptul de a fi judecat de catre un tribunal independent si impartial 2) dreptul de a fi judecat intr-un tremen rezonabil. 6 din CEDO nu explica sintagma de “termen rezonabil”. Comitetul pentru Drepturile Omului din cadrul ONU atrage atentia ca si tribunale militare sau exceptionale.dreptul de a beneficia de audieri publice si corecte (publicitarea audierilor asigura transparenta lor si creeaza premisa de corectitudine). transmiterea unui raport al politiei numai procurorului si nu si avocatului inculpatului. In mod exceptional audierile sunt secrete pentru a se asigura protectia intereselor private ale persoanei respective.

20 din Conventia Americana a Drepturilor Omului ● Charta drepturilor fundamentale Uniunii Europene (Cap V . si in acest caz ii va fi numit un aparator din oficiu. 4 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice ● art.minorul are dreptul de a nu face declaratii in lipsa unui aparator. precum si dreptul de avea un aparator ales/numit din oficiu . fiind garantata prezenta unui parinte sau totore in toate etapele procesului . din Constitutia Romaniei consacra accesul la justitie al oricarei persoane. 15 din DUDO ● atr.civ) 8. sau suspectate de savarsirea unei infractiuni ● art 24 din CR prevede dreptul la aparere (de a avea un aparator ales/din oficiu) garantii de drept penal: sun prevazute infractiunile care impiedica infaptuirea justitiei si care sunt sanctionate garantii de drept civil: este vorba de dreptul la despagubiri in cazul persoanelor carora le-au fost incalcate drepturile procesuale care asigura egalitatea tuturor in fata legii si a instantelor (raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie 998-999 C.minorul retinut sau arestat preventiv are dreptul de a-si anunta de indata familia. In privinta dreptului persoanei de a se apara singura.. DREPTUL LA CETATENIE Sediul materiei: ● art. in lipsa acestuia. procesul nu poate avea loc in lipsa unui aparator.(1) si (2) care prevad egalitatea toturor in fata legii ● art. aceasta masura va avea limitele minima si maxima reduse la jumatate j) Dreptul la aparare – fiecare persoana are dreptul de a se apara singura sau prin interfmediul unui aparator ales sau numit din oficiu. copii nascuti pe teritorul statelor parti la conventie dobandesc cetatenia statului respectiv – jus soli (la noi se aplica jus sangvini) d) Strainii au obligatia de a se supune legilor statului pe teritoriul caruia se afla si se vor bucura de drepturile pe care le au proprii cetateni. e) Strainii au dreptul de a-si transfera in strainatate bunurile si castigurile. cu unele exceptii. f) Strainii au dreptul de a comunica cu reprezentantul diplomatic sau consular al tarii lor sau. in cazul savarsirii unor infractiuni grave.in materia delincventei juvenile. pct. iar atunci cand instanta stabileste o masura privativa de libertate. se recomanda luarea cu prioritate a unor masuri care sa nu presupuna privarea de libertate .“Cetatenia”) Continutul juridic: a) Nimeni nu poate fi privat in mod arbitrar de cetatenia sa si nici de dreptul de a o schimba. - 30 . 21. in ciuda obiectiunilor sale Garantiile procesuale: garantiile constitutionale: ● art. 16 alin. c) Conform Conventeie Americane a Drepturilor Omului. b) Orice copil are dreptul de a dobandi o cetatenie. cu reprezentantul diplomatic al unui alt stat insarcinat cu apararea intereselor acestor straini. 23. precum si dreptul la un proces echitabil care sa fie judecat intr-un termen rezonabil ● art. 23 din CR contine garantiile procesuale ale persoanelor retinute si arestate.minorii nu pot fi condamnati la pedeapsa inchisorii pe viata.

asigurandu-li-se astfel dreptul la libera circulatie h) Conform acestei conventii. 1 din Protocolul 1 ocroteste proprietatea existenta. i) Pierderea cetateniei unui stat se va face numai cu conditia dobandirii unei ale cetatenii. cat si impreuna cu alte persoane. 5 din Constitutia Romaniei prevede conditiile dobandirii. ca urmare a unor masuri luate de o autoritate publica sau prin hotarare judecatoreasca. Astfel Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a dovedit competenta sa rezolve si problemele de ingerinta a statului in litigiile dintre particulari cum ar fi: impartirea succesorala sau partajul bunurilor comune intre soti. 11 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politce ● art. h) Art. in cazul copilului nascut din parinti apatrizi. religioase. 1 din Protocolul 1 aditional la CEDO). sau chiar mai multe cetatenii. 1 din Protocolul nr. care intra sub incidenta notiunii de “bun”). de a-i culege fructele si de a dispune de lucru. persoanele fara cetatenie trebuie sa beneficieze de drepturile acordate strainilor – au dreptul sa li se elibereze documente de identitate si dreptul de a calatori. acordand cetatenia acestor state. atat singura. fie prin nastere. in sensul de a obtine anumite sume de bani cu titlu compensatoriu pentru pierderea anumitor bunuri (despagubiri). statele parti au obligatia de a lua masuri legislative pentru a reduce numarul de apatrizi. j) Este interzisa lipsirea de ceattenie pe motive etnice. f) Se ocrotesc drepturile de proprietate intelectuala (ex: dreptul la clientela. b) Nimeni nu poate fi privat de proprietate pentru ca nu si-a indeplinit o obligatie civila.sa fie justificata de interesul public 31 . j) Exproprierea trebuie sa indeplineasca doua conditii: . etc. precum si dreptul la azil 9. 1 alin. d) Dispozitiile art. e) Textul art. 18 din CR prevede ca cetatenii straini si apatrizii care domiciliaza in Romania se bucura de protectia generala a averilor si persoanelor garantate de constitutie si alte legi. pastrarii si pierderii cetateniei ● art. c) Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decat pentru o cauza de utilitate publica si in baza unei juste si prealabile despagubiri. Garantii legislative: . 17 din CR prevede ca cetatenii romani se bucura de protectia statului roman in strainatate ● art. 17 din DUDO ● art.garantii constitutionale ● art. este considerata a fi o incalcare a dreptului de proprietate. 1 aditional la CEDO din 1954 Continutul juridic: a) Orice persoana are dreptul la proprietate.g) Conform Conventiei referitoare la persoanele fara cetatenie adoptata in cadrul ONU. k) Orice persoana are dreptul sa aiba una. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene ● art. i) Ingerinta statului in dreptul dreptul persoanei.(1) din Protocolul 1 nu pot aduce atingere dreptului statului de a face sa intre in vigoare legile necesare pentru reglementarea folosintei bunurilor sau pentru asigurarea platii de impozite si taxe. fie la cererea apatridului. g) In sfera notiunii de “bun” este inclus si dreptul proprietarilor de a fi despagubiti. in conditiile legii si ale tratatelor internationale (art. 1 din Protocolul 1 reglementeaza si atributele dreptului de proprietate: de a-l folosi. DREPTUL DE PROPRIETATE Sediul materiei: ● art.

garantii de drept civil: ● cele care consacra dreptul de proprietate art. dar si pe o “uniune consensuala”. 44 din Constitutia Romaniei care garanteaza dreptul de proprietate ● art. statele au obligatia de a lua masuri care sa permita accesul la informatii referitoare la originile fiecarei fiinte umane. 442 C. 46 din CR care garanteaza dreptul la mostenire ● art. Mentionarea legaturii personale dintre parinti si copiii lor nu poate fi restransa/interzisa decat in conditii exceptionale. b) Dreptul oricarei persoane de a-si cunoaste originile biologice – in acest sens. 8 din CEDO ● art.441. a resedintei si a corespondentei 1) Dreptul la respectul vietii de familie Continutul juridic: a) Dreptul la recunoasterea identitatii fizice si morale a persoanei. 7 si 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ● Conventia Europeana pentru procesarea automata a datelor personale (adoptata in cadrul Consiliului Europei in 1981) Cuprinde doua aspecte: 1) dreptul la respectul vietii de familie 2) dreptul la respectul vietii private. 17 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice ●art. inclusiv a identitatii sexuale a acesteia. 136 din CR care face distinctia intre proprietate publica si cea privata.garantii constitutionale: ● art. prin notiunea de familie.sa se respecte principiul proportionalitatii. cat si intre alte rude.garantii de drept penal: reglementeaza infractiunile contra proprietatii (furt. c) Dreptul de a intemeia o familie. pe care le garnteaza . Curtea a decis ca aceasta se poate intemeia nu numai pe casatorie. in privinta identitatii sexuale Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat obligatia statelor parti de a recunoaste identitatea sexuala a unui transexual operat. la inviolabilitatea domiciliului.civ ● actiunea in revemndicare ● Legea 247/2005 ● Legea 312/2005 care se refera la dobandirea dreptului de proprietate de catre straini asupra terenurilor din Romania . 32 .12 din DUDO ● art. distrugere) Curs 12 DRETUL LA RESPECTAREA VIETII PRIVATE SI DE FAMILIE Sediul materiei: ● art. Palta unei compesatii trebuie sa fie efectuata intr-un termen rezonabil Garantii legislative: . exprimat prin obligatia statului de a plati o despagubire proprietarului expropriat.. statut juridic legal al copilului din afara casatoriei cu cel al copilului din casatorie (si a copilului adoptat). d) Presupune mentinerea unor relatii personale si patrimoniale intre parinti si copii.

inclusiv ale jurnalistilor (este vorba despre “un triumf al vietii private asupra libertatii de exprimare”).) ● garantii de drept penal: prin incriminarea infractiunilor de santaj. la inviolabilitatea domiciliului. etc. vor putea fi obtinute numai in mod legal. e) Constituirea Bancilor de date personale trebuie sa fie reglementata de lege.civ.art. actualizate si nu vor putea fi folosite in scopuri ilegale (ex: santaj). totusi. b) Statele parti au obligatia pozitiva (de a face) de a lua masuri pentru asigurarea respectarii acestui drept la intimitate. 27 CR se refera la inviolabilitatea domiciliului si a resedintei . c) Conform Conventiei Europene pentru procesarea automata a datelor personale.domiciliului.art. pentru apararea ordinii publice. violarea secretului corespondentei ● garantii de drept civil: nerespectarea dreptului la propia imagine poate atrage dupa sine sanctiunea raspunderii civile delictuale (conform art 998-999 C. a resedintei si a corespondentei . si vor fi corecte. constand in inviolabilitatea . Dreptul strainilor la respetul vietii de familie trebuie sa fie conciliat cu necesitate de organizatia nationala a controlului imigrarilor. statul nu este obligat sa permita patrunderea unui strain pe teritoriul sau doar cu scopul de a-si crea noi relatii de familie. iar statul trebuie sa ia masuri pentru ca aceste informatii sa nu fie folosite de catre persoane neautorizate. ii poate aduce atingere vietii sale de familie. f) Dreptul la respectul domiciliului. date referitoare la identitatea sexuala a persoanei. violare de domiciliu. a siguranteim nationale sau a drepturilor si libertatilor celorlalte persoane). telefonica. in afara de cazurile in care legea prevede garantii adecvate. 26 din Constitutia Romaniei prevede dreptul persoanei de a dispune de ea insasi . Garantii legislative: ● garantii constitutionale: . Indepartarea /expulzarea unui strain dintr-o tara unde locuiesc membrii familiei sale. a resedintei si a corespondentei (dreptul la propia imagine) Continutul juridic: a) Nimeni nu poate face obiectul unor imixtiuni ilegale sau arbitrare in viata sa. Se interzice procesarea automata de date referitoare la originea rasiala. corespondenta are un caracter confidential (in afara cazului in care interceptarea corespondentei este autorizata. corespondentei.e) Problema expulzarilor in contextul necesitatii mentinerii relatiilor de familie. 2) Dreptul la respectul vietii private.) 33 . d) Autoritatile nu trebuie sa pretinda decat acele informatii referitoare la viata particulara a cetatenilor lor care sunt absolut indispensabile.art. 28 CR garanteaza secretul corespondentei (telegrafica. Restrangerea dreptului la viata privata presupune faptul ca orice ingerinta din partea autoritatilor statului trebuie sa se faca in conditiile prevazute de lege. resedintei. aceste date procesate automat. sa fie justificata printr-un scop legitim si necesara intr-o sicietate democratica. in conditiile legii.acesta constituie o parte importanta a respectului vietii private. opinia politica sau religioasa. protejand orice persoana impotriva imixtiunilor tertilor.

membrii Parl European sunt alesi prin vot direct. art.art. religioase. f) Conventia Europeana asupra participarii strainilor la viata publica la nivel local (adoptata in cadrul Consiliului Europei in 1992) prevede acordarea in aceleasi conditii ca si cele ale propriilor cetateni a dreptului de vot si de a candida la alegerile locale. fie prin intermediul reprezentantilor alesi b) Dreptul de a vota presupune dreptul de a avea acces in mod direct la alegerea reprezentantilor cetatenilor care sa-i reprezinte. g) Conform art. iar statele parti la Pactul inrer. libertatea de exprimare si libertatea de informare 3) Dreptul la libera intrunire si asociere I) Dreptul de a participa la viata politica Sediul materiei: ● art 21 din DUDO ● art 25 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice ● art 3 din Protocolul 1 aditional CEDO ● are 23 din Conv Americana a Drepturilor Omului ● art 39 (dreptul de a vota si a candida in Parlamentul European). e) Dreptul de a fi ales presupune participarea directa la conducerea vietii publice.. pentru cetatenii straini stabiliti in mod legal pe teritoriul statului respectiv.40 (dreptul de a vota si de a candida la alegerile locale) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene Continutul juridic: a) Presupune dreptul oricarei persoane de a participa la treburile statului. cat si persoanele care nu au acest drept . drept care se exercita in conditii de egalitate c) Dreptul de a fi ales. etnice. 37 din CR prevede dreptul de a fi ales . fie in mod direct. libertatea de exprimare si libertatea de informare Sediul materiei generale: ● art. orice cetatean an Uniunii Europene are dreptul de a alege si de a fi ales in cadrul alegerilor pentru Parlamentul European. 40 din Carta orice cetatean al Uniunii Europetne are dreptul de a alege si a fi ales in cadrul alegerile locale din statul membru unde isi are resedinta.DREPTURILE POLITICE 1) Dreptul de a alege si de a fi ales 2) Libertatea de gandire. constiinta si religie. liber si secret. Conform art. 38 din CR prevede dreptul de a fi ales in cadrul Parlamentului European II) Libertatea de gandire. la . Garantii legislative: ● garantii constitutionale: . pe baza averii sau apartenentei politice. 19 din DUDO 34 . 36 din CR prevede si garanteaza dreptul de vot. constiinta si religie. adica dreptul de a avea acces in conditii de egalitate la functiile publice d) Dreptul de a vota nu trebuie sa fie restrictionat din cauza unei invaliditati fizice.art.viata politica.art. 39 din Carta. au obligatia pozitiva sa prevada in legislatia lor interna restrictii rezonabile si obiective.

statele parti trebuie sa ia masuri de precautie pentru protectia intereselor minorilor. informatii sub forma scrisa sau verbala. si dreptul la educatie prevazut de art. h) Problema obiectiunii de constiinta = refuzul de a indeplini anumite obligatii. e) S-a pus problema daca art. 2 din Protocolul 1 aditional la CEDO – parintii si tutorii au dreprul de a asigura educatia religioasa a copiilor lor in conformitate cu convingerile lor filozofice si religioase. imprimata. inclusiv obiceiuri culinare religioase (ex: de a tine post). pe de o parte.si anumite limitari ale libertatii parintilor in privinta educatiei religioase a copiilor – daca apare un conflic in interesul acestora. 35 . 9 din Conventia Europeana se refera numai la religiile majoritare sau si la materiile minoritare (in special sectele religioase). Curs 13 2) Libertatea de exprimare si de informare A) Libertateade exprimare Continut juridic: a) Orice stat parte la CEDO are obligatia negativa de a se abtine de la orice ingradire a libertatii de exprimare (cu anumite exceptii). obiectia de constiinta se manifesta sub diferite forme. statele parti au obligatia de a lua masuri pentru a asigura asistenta religioasa in inchisori. Parintii trebuie sa aivba posibilitatea sa aleaga scoala copiilor. prin realizarea unor ritualuri si practici specifice. cu toate acestea. Judecatorii europeni au statuat ca CEDO nu garanteaza obiectiunea de constiinta. paragraful 3 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice ● art 20 din din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice ● art 15 din Conv Americana a drepturilor omului ● art 9 si 10 din Conventia Europeana ● art 10 si 11 din Charta Europeana a drepturilor omului 1) Libertatea de gandire. constiinta si religie Continutul juridic: a) Libertatea de a avea si de a exprima idei. il constituie portul valului islamic in scoli. artistica.● art. g) Relatia dintre libertatea de constiinta si religie. precum si obligatia pozitiva de a actiona in vederea asigurarii circulatiei informatiilor si pluralismului acestora. dar mai ales in privinta satisfacerii stagiului militar obligatoriu. Mai mult. d) Conform art. de a nu fi implicat intr-o activitate religioasa (ex: nimeni nu poate fi obligat la plata unor taxe bisericesti daca nu face parte din aceasta biserica). publica sau privata. Judecatorii europeni au stabilit obligativitatea cursurilor de educatie sexuala in scoli si s-a considerat ca aceasta educatie nu intra in contradictie cu dreptul parintilor de a-si educa copii conform propriilor credinte. b) Este interzisa persecutarea persoanelor pentru ideile lor. Exista insa . c) Dreptul de a avea o religie si de a o manifesta in public sau in particular. De asemenea autoritatile nu trebuie sa-i discrimineze pe cetateni pentru criterii religioase. 9 din Conventia Europeana este consacrat si dreptul de a nu avea o religie. raspunsul este afirmativ. 19. f) Unul dintre cele mai controversate aspecte ale dreptului de manifestare a religiei. in sensul ca toate gruparile religioase constituite legal beneficiaza de protectie legala.

art. precum si incitarea la discriminare si violenta. 12 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene ● art. Statele au obligatia negativa de a nu impiedica accesul la informatii care nu au un caracter confidential sau secret. a drepturilor si libertatilor celorlalti) . 998-999 C. religioasa sau nationala. O societate democratica presupune si existenta unor opinii socante.necesare intr-o societate democratica . Unele tipuri de exprimare nu sunt protejate de art. b) Restrangerea dreptului la informare trebuie sa fie supuse unei triple conditionari: . sau exprimata prin imagine. protectia textului art. 10 din Conventia Europeana.sa aiba un scop legitim (protejarea ordinii publice. 20 din DUDO ● art.art. se intinde asupra tuturor mijloacelor de informare si de difuzare. numite si opinii minoritare de catre Curte.civ) III) Dreptul la libera intrunire si asociere Sediul materiei general: ● art.sunt legale . 21 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice ● art. 31 din CR prevede dreptul la informare ● garantii de drept penal: sanctionaeaza infractiunile de insulta si calomnie ● garantii de drept civil: raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie (art. 20 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice sunt interzise propaganda in favoarea razboiului sau indemnurile la ura rasiala. atunci cand exista pericolul de a se incalca prin acele opinii drepturile si libertatile altora. 11 din CEDO 36 . 29 CR prevede libertareta de gandire. d) Restrangerile libertatii de exprimare: sunt posibile numai atunci cand intrunesc 3 conditii: . 30 din CR prevede garantarea libertatii de exprimare .sunt necesare intr-o societate democratica B) Libertatea de informare continutul juridic: a) Libertatea de informare constituie unul dintre cele mai importante aspecte ale libertatii de exprimare ca si a dreptului la educatie. 10 al CEDO. a sigurantei statului. constiinta si religie . a drepturilor si libertatilor celorlalti) c) Conform art.au un scop bine determinat (protejarea ordinii publice. Garantii legislative ● garantii constitutionale: . pentru ca democratia nu s-ar putea impaca cu un singur tip de gandire exprimat de catre majoritatea populatiei. a sigurantei statului. se intelege orice exteriorizare a opiniilor – scrisa sau verbala. c) Prin dreptul la exprimare.b) Presupune dreptul de a avea si exprima idei – inclusiv acele opinii care ar putea sa socheze.restrangerile trebuie sa fie legale .art.

39 si 40 din CR care garanteaza dreptul la libera intrunire si asociere si arata si restrangerile de la aceste drepturi. c) In privnta acordarii unei astfel de autorizatii. 12 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene orice persoana are dreptul la libera intrunire si asociere. precum si faptul ca asociatiile cu caracter secret sun interzise) DREPTURILE ECONOMICE SOCIALE SI CULTURALE (drepturi din generatia a doua) 1. dar statele nu sunt obligate sa garanteze un anumit tip de tratament pentru sindicate. sau chiar confederatii sindicale. d) Conform art. b) Intrunirile publice trebuie sa fie supuse unei autrorizari prealabile din partea unor autoritati competente. in sensul ca nu sunt obligate sa consulte la negocierile colective toate sindicatele si sa decida in functie de hotararile acestora.(2) din CEDO aceste restrangeri sunt considerate a fi legitime in cazul membrilor fortelor armate.art. sindical si civic. orice persoana are dreptul la intruniri pasnice atat private cat si publice. in vedera asigurarii unui scop comun. B) Dreptul de asociere Continutul juridic: a) Dreptul la asociere presupune asocierea liber consimtita intr-un grup. d) Conform art. dar si protectia impotriva unor contramanifestatii violente.A) Dreptul la libera intrunire Continutul juridic: a) Deoarece dreptul la intrunirea pasnica constituie esenta unei existente pasnice pt ca “esenta democratiei rezida din capacitatea sa de a-si rezolva problemele prin dezbatere publica”. politiei sau a administratiei de stat. 11 alin. Garantii legislative: ● garantii constitutionale: . de exemplu. b) Dreptul de asociere reprezinta si dreptul de a constitui sindicate sau de a se afilia la sindicate. prevazute in documentele internaionale ca fiind neincalcari a drepturilor omului. Dreptul la munca si drepturile conexe ale acestuia (adica dreptul la conditii de munca juste si prielnice) Sediul materiei general: ● art 23 din DUDO ● art 6 din Pactul International cu privire la drepturile economice sociale si culturale 37 . c) In privinta restrangerii dreptului la asociere Curtea a apreciat ca dizolvarea partidelor politice este o masura disproportionata in raport cu scopul urmarit – siguranta publica si integritatea teritoriala a statului. Partidele politice ale statelor membre a UE contribuie la exprimarea vointei politice a cetatenilor Uniunii Europene. in legatura cu caracterul liber consimtit al acestui drept la asociere trebuie sa precizam ca el presupune si dreptul persoanei de a nu se asocia la un sindicat. se impun unele restrictii in privinta libertatii de intrunire si asociere a uneo categorii sociale (ex: militarii). in special in domeniul politic. de a administra propriile afaceri prin constituirea de federatii sindicale. deoarece trebuie sa se asigure caracterul pasnic al acestora.

de a fixa ca un obiectiv primordial mentinerea unui nivel de angajare cat mai inalt si mai stabil posibil. In plus. ci doar obigatia de a garanta in conditii de egalitate accesul la munca si obligatia de a garanta libera alegerea a muncii. b) Fiecare stata parte la Pactul International privind drepturile economice are obligatia de a lua masurile legislative necesare pentru deplina exercitare a acestui drept. b) Salarii echitabile si o remuneratie egala pentru o munca de valoare egala. pe cat posibil a riscurilor ocupatiilor inerent periculoase. sa-si aleaga profesia si sa avanseze profesional. religioase. etc). c) Carta Sociala Europeana prevede obligatia pozitiva a satatelor parti. reducerea orarului de munca si plata unor indemnizatii sulimentare. angajatul are dreptul la reparatii constand in reangajare cu acordarea unei indemnizatii de reangajare.● art 1.122 elaborata in cadrul Organiz Internat a Muncii privind politica de ocupare a fortei de munca A) Dreptul la munca Continutul juridic: a) Dreptul oricarei persoane de a-si castiga existenta printr-o munca libera aleasa si acceptata ca atare. iar acolo unde acest lucru nu este posibil. la concedii. desfasurata in conditii periculoase sau daunatoare sanatatii in cazul tinerilor care nu au implinit 18 ani. c) In ceea ce priveste securitatea si igiena muncii Carta Sociala Europeana prevede ca statele parti au obligatia pozitiva sa adopte o politica nationala coerenta cu privire la aceste aspecte aratate anterior. fara disciminari (sexuale. se prevede si necesitatea a doptarii a unor reglementari interne in care sa se prevada ca orele destinate calificarii profesionale ceruta de catre patroni sa fie incluse in timpul de munca.9 si 10 din Carta Sociala Europeana ● art 15 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene care prevede libertatea profesionala si dreptul la munca ● Conventia nr. precum si despre incetarea angajarii. e) Carta Sociala Europeana prevede necesitatea eliminarii. se interzice munca de noapte. 38 . precum si acordarea altor benefiici legale (ex: concediu de odihna neacordat). remunererea muncii desfasurate in zilele de repaos legale. j) Presupune si dreptul la greva – de a inceta munca pentru a-si apara drepturile. in cazul unei demiteri nejustificate. plata drepturilor salariale restante. pentru a proteja dreptul oricarui om de a-si castiga existenta printr-o munca libera aleasa. g) Informarea angajatilor despre aspctele esentiale ale contractului de munca. f) Dreptul la odihna. h) Creterea salariului pentru orele prelungite de munca peste program. B) Drepturile conexe ale dreptului la munca (adica dreptul la conditii de munca juste si prielnice) Continutul juridic: a) Dreptul la o remuneratie care sa permita angajatului si familiei sale cel putin o existenta decenta. Trebuie exercitat in conditiile legii si suporta unele restrangeri legale. i) Dreptul la munca nu are ca si corelativ obligatia statului de a garanta dreptul la munca. inclusiv cele care au un handicap. de asemene statele parti la Carta Sociala Europeana au obligatia de a stabile servicii care sa ajute orice persoana. d) Presupun posibilitati egale de promovare in munca pe baza vechimii si aptitudinilor angajatilor.111 din 1973 elaborata in cadrul Organiz Internat a Muncii care se refera la eliminarea discriminarilor in domeniul fortei de munca ● Conventia nr.

DREPTURILE CIVILE SI POLITICE (TOATE) o SEDIUL MATERIEI .art. internationale) o CONTINUTUL JURIDIC o GARANTII . articolelor .ORGANIZATII INTERNATIONALE o cu vocatie universala: ONU o pe plan european: CONSILIUL EUROPEI . cele doua protocoale facultative aditionale la Pactul International cu privire la drepturile civile si politice.fara nr.art. cele doua pacte. 42 din CR care interzice munca fortata ● Codul muncii si toata legislatia in acest domeniu TEMATICA DE EXAMEN: DREPTURILE COPILULUI SI ALE FEMEII DOCUMENTELE INTERNATIONALE (CELE CARE FORMEAZA CARTA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI – DUDO.fara nr.Garantii legislative: ● garantii constitutionale: . articolelor (doar doc. LA NIVEL EUROPEAN – CEDO si PROTOCOALELE CARE S-AU PREDAT) . 41 din CR care prevede dreptul la munca si alegerea profesiei .DREPTUL LA MUNCA SI DREPTURILE CONEXE ALE ACESTUIA - 39 .CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI .art. 43 din CR care prevede dreptul la greva .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->