P. 1
Efectele Contractului

Efectele Contractului

|Views: 94|Likes:
Published by gabryelle21

More info:

Published by: gabryelle21 on Feb 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/27/2012

pdf

text

original

1

Efectele contractului
I.Scurte precizari teoretice. 1.Notiune.Efectele contractelor constau in nasterea de drepturi si obligatii; o chestiune prealabila stabilirii in concret a efectelor este aceea a interpetarii contractului. 2.Interpetarea contactului.Este operatia prin care se determina intelesul exact al clauzelor contractului, prin cercetarea intentiei partilor. Calificarea contractului apare ca un prim rezultat al intepretarii. 2.1.Regulile de interpretare sunt reglementate de Codul civil in art.:970, 977-985. -regulile generale de intepretare: -prioritatea vointei reale a partilor(art.977) -contractul produce pe langa efectele expres aratate, si alte efecte ( art.970 alin.2) -reguli speciale de intepretare : - interpretarea coordonata a clauzelor(art.982) -interpreatarea clauzelor indoielnice (art.978-980) 3.Principiul obligativitatii contractului(pacta sunt servanda).Este prevazut in art.969 C.civ.:”contractele legal facute au putere de lege intre partile contractante”. -importanta:contractul devine obligatoriu atat pentru parti cat si pentru instanta de judecata chemata sa aplice contractul; -temeiul : siguranta circuitului civil si autonomia de vointa a partilor; in cazuri exceptionale, efectul obligatoriu al contractului suporta modificari in mod independent de principiul autonomiei de vointa a partilor( de ex.:prologarea legala a contractelor de locatiune, influenta evenimentelor de forta majora ); -consecintele fortei obligatorii a contractului : -partile sunt tinute sa-si execute obligatiile asumate una fata de cealalta; -simetria existenta intre modul de incheiere si cel de stingere a contractului: mutuus consensus, mutuus dissensus; -obligatiile contractuale trebuie executate cu buna-credinta. 3.1.Exceptii de la principiul fortei obligatorii: -incetarea unor contracte inainte de teremnul fixat prin moarte unei parti sau disparitia obiectului contractului( art.1552 pct.3 ,art.1439 alin.1 C.civ.);

doctrina ramane in mare parte o aparatoare a principiului reglementat de art.1 prin prisma aplicarii dispozitiilor legale numai in punctele in care partile ori nu si-au exprimat vointa. 5. Se considera ca doar imposibilitatea de executare poate conduce la desfiintarea contractului.U.iar in ceea ce priveste puterea de interpretare recunoscuta judecatorului.Dintre clasici. prin efectul legii(L17/1994.nr.Pe fondul acestor realitati. problema se pune oarecum similar cu dreptul administrativ. mais elle est necessaire pour faire regner.civ. la care se adauga sporirea diligentei particularilor in a insera in contracte diverse clauze care sa-i apere de eventualele situatii de dezechilibru financiar. iar pe de alta parte exista interventia legislativa in anumite domenii.1 4. .969 C. si anume.diversi parizani ai impreviziunii au propus o serie de fundamentari ale teoriei.Astfel. In cadrul doctrinei actuale nu constatam o schimbare semnificativa in raportul de forte dintre adversarii si adeptii teoriei impreviziunii. fundamentandu-se pe art.2 -prelungirea efectelor contractelor de inchiriere. L. H. aceasta relatie este foarte bine evidentiata prin sintagma :”effet relatif du lien obligatoire”.Roland si L.” Autorii citati pun in discutie insusi fundamentul acestei orientarii. in dreptul civil. intrucat este evidenta o scadere a importantei practice a teoriei.40/1999). principiul sacrosant al fortei obligatorii a contractului: “Mais un principe qui conduit a de semblables resultats merite-t-il vraiment d’etre considere comme sacro-saint?” 1 In litratura franceza. Obligativitatea si opozabilitatea contractului: fata de celelalte persoane contactul nu este obligatoriu . Aubry si Rau discuta principiul enuntat de art. dar intr-un mod incomplet.O.”.Boyer adopta o atitudine mai flexibila si apreciaza pozitia Curtii de casatie in materia impreviziunii precum si a doctrinarilor care o aproba ca fiind “difficilement defendable. la moralite et la securite dans les contrats. ori au facut-o.1 in detrimentul modificarii sau desfiintarii contractuluii in caz de impreviziuine.modificarea efectelor contractelor cu executare succesiva ca urmare a aplicarii teoriei impreviziunii..1134 alin. invocanduse chiar si unele texte din codul civil in acest sens. L112/1995. Mazeaud si Fr. aceasta se rasfrange asupra clauzelor obscure sau ambigue.”.B. doar Larombiere recunoaste efecte impreviziunii:”Les obligations s’eteignent par la survenance de circonstances telles que les parties n’auraient pas contracte. . avec le respect de la parole donnee.1134 alin..rom)si pe delimitarea rolului judecatorului in privinta interpretarii contractelor.1134 alin.Obligativitate si relativitate2: obligativitatea contractului fata de parti este in stransa legatura cu principiul relativitatii contractului:art. H. 2 .consecintele imediate se regasesc pe teren probational.Mai multe explicatii pot fi gasite in acest sens : pe de o parte trebuie luata in considerare o relativa stabilitate economica.Astfel.prelungirea efectelor actului juridic cu executare succesiva datorita unui caz de forta majora.Starck. insa el le este opozabil ca un fapt juridic stricto-sensu.1 (art.973(“conventiile n-au efect decat intre partile contractante).In unele teze de doctorat din perioada interbelica. Majoritatea autorilor clasici francezi sunt ostili teoriei impreviziunii.Chabas salutat pozitia constanta a Curtii de Casatie in sensul respingerii impreviziunii:”La position de la Cour de cassation parait extremement rigoureuse..Aceasta este cu atat mai interesant cu cat se discuta de cateva decenii despre declinul teoriei autonomiei de vointa ca si fundament al fortei obligatorii a contractului.G. la ora actuala. si elles les avaient prevues.J.

-in privinta drepturilor dobandite de autor prin contracte( anterioare transmiterii dreptului catre succesor ). -in privinta obligatiilor asumate (anterior transmiterii dreptului catre succesor). . b)-succcesorii cu titlu particular dobandesc doar un anumit drept al autorului lor astfel incat chestiunea relativitatii se pune numai in legatura cu contractele incheiate anterior de autorul lor cu alte persoane .Domeniul de aplicare a principiului relativitatii efectelor contractului: contractul are efect obligatoriu intre parti .care nu au participat la incheierea contractului: .creditorii chirografari pot inlatura aceasta opozabilitate in conditiile art. si nu de mijloace.si art.1. cu exceptia celor contractate intuituu personae. acestea vor profita succesorului sub conditia de a se afla in stransa conexiune cu dreptul dobandit .974 C.Codul civil francez. reglementeaza promisiunea faptei altei persoane in art. exceptii: obligatiile propter rem si scriptae in rem. nu exista exceptii de la principiul relativitatii. on peut se porter fort pou un tiers. spre deosebire de cel roman. -ei pot interveni in numele debitorului pentru a exercita anumite drepturi patrimoniale ale acestuia : art. 3 . contactele incheiate anterior de autor vor produce efecte –in limitele aratate deja-in urmatoarele contitii: anterioritate constata prin data certa a inscrisului si respectarea masurilor de publicitate.Denumesc situatiile in care drepturile si/sau obligatiile contractuale pot sa apartina si/sau sa incumbe unor persoane-penitus extranei. modificari ale dreptului transmis catre succesor si drepturile reale consimtite anterior transmiterii catre succesor. si le tiers refuse de tenir l’engajement”.3 5. sauf l’indemnite contre celui qui s’est porte fort ou qui a promis de faire ratifier.975 C civ – prin actiunea pauliana.ca regula generala. intrucat obiectul contractului il constituie obligatia3 Obligatia debitorului este de rezultat. .Exceptii de la principiul relativitatii.civ.1175 –prin actiunea in simulatie-. en promettant le fait de celui-ci. a)-succesorii universali si cu tilu universal sunt continuatorii personalitatii autorului lor. promisiunea faptei altuia(conventia de porte-fort) este o exceptie aparenta . precum si fata de succesorii partilor.cu referire la asumarea de obligatii civile. de catre autor. c) creditorii chirografari :opozabilitatea contractelor incheiate de debitor se manifesta in sensul ca ei suporta tranformarile din patrimoniul debitorului. 6.astfel incat ei dobandesc toate drepturile si obligatiile acestuia.1120:”Neanmoins. acestea in principiu nu se transmit succesorului.

-cu referire la stipulatia in favoarea tertului. -dreptul tertului beneficiar se naste nemijlocit in patrimoniul . se retine astfel. Este acel contract prin care o parte-stipulantul. 8. 4 .sa dea.1121:”On peut pareillement stipuler au profit d’un tiers. contractul de asigurare facultativa. sa faca sau sa nu faca ceva in folosul unei terte persoane. cu urmatoarele consecinte: -relatiile dintre ei sunt guvernate de contractul incheiat (si care poate constitui obiectul principal al intregii operatiunii juridice). va putea introduce –in aceasta calitate. un interes. stipulatia are caracter accesoriu fata de opertia juridica principala dintre stipulant si promitent. contractul de transport. stipulantul este creditorul executariii obligatiei promitentului fata de tert.meme ou d’une donation que l’on fait a un autre. poate fi denumita actiune directa in sensul special al teremenului.Partile contractului sunt stipulantul si promitentul. in ipoteza in care tertul beneficiar este mostenitorul universal sau cu titlu universal al stipulantul. exista doua exceptii de la principiul relativitatii: stipulatia pentru altul si actiunile directe. -determinarea tertului beneficiar. 7. doar aplicatii:donatia cu sarcini.numai stipulantul – nu si tertul beneficiar-poate cere desfiintarea contractului de stipulatie.2. 7.dispune ca cealalta partepromitentul. lorsque telle est la condition d’une stipulation que l’on fait pour soit. cat si tertul beneficiar pot cere executarea obligatiei fata de acesta din urma. totusi.Stipulatia pentru altul( contractul in folosul altei persoane). . straina de contract-tertul beneficiar.de regula. -atat stipulantul.cu referire la dobandirea de drepturi.1.”. ca efect al nasterii valabile a contractului dintre stipulant si promitent. cel putin moral.o actiune in desfiintarea contractului.. -din punct de vedere tehnic.4 debitorului de a determina o terta persoana sa-si asume un angajament juridic fata de creditor.Reprezinta mecanismul juridic prin care o persoana – titularul actiunii directe-dobandeste dreptul de a actiona direct pe debitorul debitorului sau. -nu exista un sediu general al materiei 4. .. de continuator al personalitatii stipulantului. . 7. al stipulantului. pentru a o deosebi de actiunea directa contractula Codul civil francez reglementeaza stipulatia pentru altul in art.Actiunea directa.Conditii: -vointa de a stipula pentru o alta persoana (tertul beneficiar).

creditorii chirografari daca au fost de buna-credinta .Efectele simulatiei: -intre parti si succesorii lor universali sau cu titlu universal singurul act care produce efecte este cel secret. 9. .” 9.3. 9.1. real si a caracterului mincinios al actului public(total dau partial). actul public nu produce nici un efect(“Inter partes simulata valent. un asemenea act nu poate avea nici un efect in contra altor persoane. -interpunerea de persoane . dispozitiile actului public. -actul juridic secret: este adevarata manifestare de vointa a partilor. codul civil consacra principiul inopozabilitatii actului secret. -deghizarea totala sau partiala: contractul aparent este deghizat. -in raporturile dintre parti. vor avea castig de cauza acei terti care invoca cu buna-credinta actul aparent. . (poate lipsi in cazul in care actul public este fictiv).5 obisnuita ( ordinara ) pe care o are orice creditor impotriva propriului sau debitor. 9.Actiunea in declararea simulatiei este “acea actiune civila prin care se urmareste constatarea caraacterului simulat(mincinos. nereal) al unui act juridic public. implicit sau explicit .de altul secret si adevarat.” Codul civil reglementeaza numai efectele simulatiei in art.scopul actiunii: stabilierea existentei actului secret. ale carui efecte sunt inlaturate sau modificate . -acordul simulatoriu: o conventie secreta care exprima intentia de a simula. nu poate avea putere decat intre partile contractante si succesorii lor universali. care contine in sine acordul . -tertii in materia simulatiei sunt: succesorii cu titlu particular.1542 ( contractul de mandat).Este “operatiunea juridica unitaracare creeaza o aparenta neconforma cu realitatea prin incheierea concomitenta a doua acte juridice: unul public si mincinos. 9. total sau partial.pot fi terti si succesorii lor universali sau cu titlu universal atunci cand prin simulatie li s-au lezat drepturile proprii. -codul civil o reglementeaza in doua cazuri:art. -fata de terti .Exceptie de la principiul opozabilitatii.4.1175:”Actul secret care modifica un act public.Simulatia . cunoscut precum si constatarea existentei unui act juridic secret care modifica. al partilor de a simula.Clasificare: -simulatia absoluta: contractul aparent este fictiv.1488 ( contactul de antrepriza ) si art.Erga alios dissimulata non valent”).Structura simulatiei presupune trei acte juridice ( negotium juris): -actul juridic public:este actul prin care se creeaza situatia juridica aparenta.2. in tot sau in parte .

s-a luat act de “angajamentul” reclamantului X (fostul sat) de a-i plati paratei Y (fosta sotie) “o pensie de intretinere de x lei lunar.nr. Prin sentinta de divort nr. contractul contine urmatoarea clauza “ neplata la termen a chiriei atrage plata majorarilor de intarziere al caror cuantum nu poate depasi cuantumul total al chiriei restante”. 2)Intre A in calitate de locator si B in calitate de locatar a intervenit un contract de locatiune pe doi ani. fiind necesare doua capete de cerere in acest sens. pe tot timpul vietii” si s-a consemnat acordul paratei fata de acest angajament . – OG nr.. sotia supravietuitoare Z a solicitat instantei de judecata sistarea platii pensiei de intretinere in favoarea lui Y. .proba difera in functie de calitatea persoanei : parte contractanta sau tert. care a desfacut casatoria sotilor dupa 35 de ani de convietuire. imprescriptibila.potrivit art. sustinand ca acesta i-a constituit astfel o renta viagera . intreaga operatiune juridica a simulatiei este lovita de nulitate absoluta. sub conditia validitatii sale. care devine public. Dupa decesul lui X.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala: . X s-a recasatorit cu Z. Cerinte : a) Precizati care este problema de drept din speta.5. de multe ori este insotita de acţiunea in anulare (nulitate) a contra-inscrisului. . studiul ei este interesant din punctul de vedere al atitudinii legiuitorului faţă de simulaţie. Y a cerut insa obligarea in continuare a reclamantei-parate Z la plata lunara a sumei mentionate in intelegerea facuta cu fostul sau sot cu ocazia divortului.este o actiune in constatare de drepturi.. b)Solutionati actiunea formulata de Z si cererea reconventionala a lui Y.efectul principal al actiunii: de a face sa inceteze caracterul secret al contra-inscrisului.. II.6 . pretul folosintei imobilului fiind stabilit la 100 $ lunar . Simulatia incheiata in scopul fraudarii fiscului:O.Rezolvati urmatoarele spete: 1. 12/1998 a fost abrogată. .G. Ulterior desfacerii acestei casatorii.6 atunci cand partile contractante au prevazut in actul autentic de vanzare-cumparare a unui imobil sau in actul de inchiriere un pret mai mic sau o chirie mai mica decat in actul secret. 9. Prin cerere reconventionala.

intrucat nu a ridicat lemnul la data stipulata in contractul incheiat cu A. Suma împrumutată nu este restituită la scadenţă.08. A. considerati ca subdobanditorul va fi tinut sa respecte obligatia de a nu construi decat imobile cu destinatia de locuinte ? 6)A ii vinde lui B un fond de comert . iar C. proprietarul actual. constituie în favoarea lui B. . Somaţi de B. proprietarul unei paduri .cu obligatia pentru cumparator de a nu construi decat imobile cu destinatia de locuinte. A il cheama in judecata.2000.05. până la data de 26. să plătească această sumă. C formuleaza o actiune in rezolutiunea contractului de exploatare forestiera. în contractul de vânzarecumpărare precizându-se că imobilul este liber de orice sarcini.. Cerinte : a) Precizati problemele de drept din speta. În funcţie de ce împrejurare. fata de imprejurarea ca B si-a executat necorespunzator obligatia contractuala. la 12. In masura in care B se hotaraste sa vanda ternul respectiv inainte de efectuarea oricaror constructii. A ii vinde padurea lui C. care ii apartine tot lui A. vinde imobilul lui C. unde reuşise să acumuleze o sumă egală cu cea împrumutată. restituirea sumei împrumutate ? 4) La 15. a unui împrumut cifrat la 70% din valoarea reală a imobilului. un drept de ipotecă asupra unui imobil al său pentru a garanta restituirea. 3) La 26. 5) A ii vinde lui B un teren intravilan situat intr-un cartier rezidential. menţionează că banca la care era deschis contul său.2001. in contract prevazandu-se o clauza de neconcurenta pentru o perioada de trei ani. afirmă că este un terţ faţă de contract. neprecizată în cele de mai sus.2000 A. industriaş forestier. pentru a nu diminua valoarea terenului invecinat. solicitand instantei obligarea paratului la plata chiriei restante si a unor despagubiri in cuantum de 800 $. incheie cu B. După cinci zile. Ulterior. intrase brusc în incapacitate de plată. un cotract continand obligatia lui B de a taia copacii dintr-o anumita portiune determinata din padure. de la cine anume şi pe ce cale ar putea obţine B.05.7 Intrucat B nu si-a executat obligatia de plata a chiriei pe ultimele 6 luni. b) Solutionati actiunea introdusa de A. motivate de cresterea chiriilor pe piata imobiliara. A.09. Rezolvati actiunea introdusa de catre C.1999 A.

fiul si mostenitorul legal al lui A .05.. In masura in care C desfasoara activitati comerciale de natura sa-l prejudicieze pe A. in speta.1998 . paratul invoca efectele solidaritatii. Comentati hotararea pronuntata in speta .000 lei in contract prevazandu-se ca obligatia de restituire devine scadenta la doi de zile de la formarea sa. in actul de donatie era prevazut ca debitorii obligatiei de intretinere sunt A si B in mod solidar. să intenteze cu succes o acţiune prin care să obţină rezoluţiunea contractului ? 9) La 12. Intrucat B nu isi executa obligatia de intretinere. stabilindu-se pentru cumpărător. care este parte in conventia de imprumut . formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B. un imobil. încetează să mai presteze întreţinere lui Q. Poate Q. A . bun propriu. două obligaţii : să presteze întreţinere vânzătorului până la sfârşitul vieţii acestuia şi să efectueze aceeaşi prestaţie în beneficiul lui Q. Intrucat A decedeaza iar debitorul B nu-si executa obligatia . soţia vânzătorului. Datorita acestor considerente. La scurt timp după aceea. in sensul ca obligatia asumata se considera executata numai prin prestatia unui singur debitor. Instanta respinge actiunea cu motivarea ca dreptul de a pretinde restituirea sumei apartine numai tatalui lui X .8 Dupa un an de zile. fara a se face vreo referire la obligatia de neconcurenta. decedează lăsând ca unică moştenitoare pe Q. a vândut lui R. in apararea sa. După acest deces. care s-a ingrijit efectv de paraintii sai. 8) P. R. datat 15.000. printre altele. ar putea fi obligat prin instanţă să respecte clauza de neconcurenta ? 7) A l-a imprumutat pe B cu suma de 50. A formuleaza o actiune in revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii. P. B transmite cu titlu oneros acelasi fond de comert catre C. A i-a donat lui B o parte determinata din imobilul – casa de locuit – dobandit de A in baza contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere incheiat anterior cu parintii sai. . B invoca lipsa calitatii procesuale active a reclamantei. până la sfârşitul vieţii acesteia din urmă.09.X.2000.

în formă autentică. unicul moştenitor al lui B. contractul încheiat în formă autentică consemnând un preţ de 11.000.000 de lei? ..1992 cu privire la o construcţie şi terenul aferent. Ce va decide instanţa în legătură cu proba propusă de reclamant ? 12) La 15.000. anexand la dosar notificarea pe care acesta i-a expediat-o inca de la 2. reclamantul arată că părţile acestui contract încheiaseră. şi C.o8.08. la plata sumei de 25. intentează împotriva lui C.02.08. 11) La 23. urmând a-l plăti până la 31. in virtutea caruia cel dintai se obliga sa transmita proprietatea unui teren pe care urma sa-l predea la 28. la 21.02. tatăl lui X. vinde lui B. un apartament. pentru restul preţului cumpărătorul rămâne dator.10. între B. dona lui C. şi pe ce temei legal pentru a obţine obligarea lui B. se ajungea la încălcarea rezervei succesorale a lui A. b) Aratati cum se poate apara paratul in speta. 10) La 15. o convenţie prin care B. întregul imobil.000 de lei din care 15.000 de lei s-au plătit cu două zile înainte de autentificare.2000 . A formuleaza impotriva lui B o actiune in executarea silita a obligatiei de intretinere pe care paratul si-a asumat-o la 18.000 de lei.9 Solutionati actiunea formulata de A. reclamantul depune la dosar contractul incheiat la cea data intre X si B. Reclamantul releva caracterul abuziv si culpabil al conduitei lui B. În motivarea acţiunii sale. reclamantul propune proba cu martori. în prealabil. Ce acţiune ar trebui să fie intentată de A.02. asupra deghizării donaţiei printr-o vanzare.2000 spre a-i comunica lui A refuzul de a presta intretinerea datorata sub pretextul neexecutarii de catre X a obligatiei de predare a terenului.1996 A. cu incepere de la 31.000.1998 A.. După trei zile. o acţiune prin care solicită să se constate caracterul mincinos al contractului de vânzarecumpărare încheiat. Cerinte : a) Calificati relatia dintre obligatiile contractuale ale lui B si X.09.2000. Reclamantul arată că prin conventia incheiata in prealabil intre B. in schimbul obligatiilor asumate de cel de-al doilea cu privire la plata unei sume cu titlu de pret si la prestarea de intretinere in favoarea lui A.2000. In sustinerea pretentiilor sale. şi C.2001.000. totodată.12. Spre a dovedi existenţa donaţiei. părţile redactează un înscris în care se menţionează : "Preţul ce îl convenim este de 40. convenindu-se.1998".

la 3.. Fara a pretinde un .. intrucat acesta din urma a ramas adevaratul proprietar.Lectura juridica Comentati urmatoarele citate : a) « Conventiile trebuie executate cu buna-credinta. vinculum juris.un contract incheiat in forma autentica.1996 prin care B instituia in favoarea lui A un drept de ipoteca asupra unui apartament pentru garantarea imprumutului . Ea este conditia esentiala fara de care nu ar exista. scadenta prevazuta pentru restituire fiind 23.. Ele exprima toate sentimentele oneste ale unei drepte constiinte. ridicand contractul la inaltimea legii. incheiata la 22. adica in conformitate cu intentia partilor si in considerarea scopului avut in vedere la formarea lor. Totodata.1996 prin care A acorda lui B o suma de 130.1996 intre B si C. Aubry . Rau) b) « Aceasta legatura de drept.000 de lei cu titlu de imprumut.1996. este primul efect al oricarui contract. .08. Aceste cuvinte. . .10 13) A va solicita o consultatie juridica prezentandu-va urmatoarele inscrisuri : . intre B si C.1997 C a pus la dispozitia lui A contractul de constituire a dreptului de abitatie. Cum il sfatuiti pe A sa procedeze pentru a-si recupera suma imprumutata ? III. au o acceptiune foarte larga. la data de 20. cuvinte energice care. A i-a pus in vedere ca va proceda la urmarirea silita a imobilului. A va informeaza cu privire la faptul ca B i-a remis contractul de vanzare-cumparare atunci cand.cum este numita obligatia..02.01.buna credinta. » (C.1997 . Ea este faptul datorita caruia conventiile legal formate tin loc de lege celor care le-au facut. sugerandu-i sa se indrepte impotriva lui B.01. C.08. constatat printr-un inscris sub semnatura privata..un contract incheiat la 23.01.un contract perfectat la 23.un contract de vanzare-cumparare a aceluiasi apartament . prin care primul instituia in favoarea celui de-al doilea un drept de abitatie asupra aceluiasi apartament. la o saptamana dupa scadenta. ii confera grandoare si majestate.

Chabas) . doctrina insista pe notiunile de utilitate si de justitie. Larombiere) c) „Regula inscrisa in art. român) este consecinta autonomiei de vointa. Aceasta putere apartine legiuitorului..11 rafinament de delicatete care impinge dezinteresul pana la sacrificiu. care consacra omnipotenta legiuitorului. In sistemul nostru politic. nici legislatorul. Mazeaud. J. L.. Mazeaud. vointa este atotputernica: ea angajeaza individul in acelasi fel ca legea. economic si social. scrie Ghestin . «Autonomia de vointa. rautatea care. legea proscrie contractele viclene si manoperele sirete. ( 69 C.” (H. inteleasa ca exercitiul unei puteri suverane paralele si concurente legii (. J. disimularile si simularile perfide. simplitatii si ignorantei» (M.. degizandu-se sub aparenta prudentei si abilitatii.1134 C. Dar aceasta regula nu se intemeiaza numai pe consideratii individualiste. procedeele neoneste . de curand. in fine. tebuie sa recunoastem ca numai legea poate inlatura principiul pacta sunt servanda. mergand pana la a propune de a substitui aceste fundamente ale fortei obligatorii a contractelor sau dogma autonomiei de vointa .) este incompatibila cu starea actuala a dreptului pozitiv». speculeaza pe seama credulitatii.. civ. civ." (H.. L. Insa. nici judecatorul nu vor sti sa dezlege contractantii.. Fr. Chabas) d) „Judecatorul nu poate nici modifica nici rezilia contractul.. L.. calculele frauduloase. si in absenta oricarei interdictii constitutionale.. fr. Fr. ea are in acelasi timp un fundament moral.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->