P. 1
metode activ participative

metode activ participative

|Views: 3,494|Likes:
Published by Ramona Ardeleanu

More info:

Published by: Ramona Ardeleanu on Mar 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/24/2013

pdf

text

original

Istoria, adevarata “memorie a omenirii”, este stiinta ce a fost fundamentata la inceputul secolului al XIX-lea.

Radacinile ei sunt insa stravechi, deorece inca de la inceputul organizarii vietii 15315y2412p in colectivitate, oamenii au simtit nevoia de a-si transmite informatii de la o generatie la alta. Ca disciplina de invatamant, istoria se studiaza in tara noastra incepand cu clasa a IV-a. Dezvoltarea gandirii critice constituie un important obiectiv de tip formativ si se realizeza prin folosirea cu precadere a unor strategii activparticipative. Aceste strategii nu trebuie rupte de cele traditionale, ele marcheaza un nivel superior in spirala modernizarii strategiilor didactice. Prin metode activ-participative ingelegem toate situatiile si numai metodele active propriu-zise in care elevii sunt pusi si care-si scot pe acestia din ipostaza de obiect al formarii si-i transforma in subiecti activi, coparticipanti la propria formare. Intr-o lume in continua schimbare, pentru a exista, elevii nostri vor avea nevoie de capacitatea de a cerne informatiile si de a alege intre ce este si ce nu este important. Ei trebuie sa inteleaga cum se coreleaza anumite informatii, sa le descopere sensul si sa le respinga pe cele irelevante sau false. Deci, ei vor trebuie sa dea sens in mod critic, creativ si productiv informatilor, sa gandeasca si sa invete critic. Pentru dezvoltarea gandirii critice a elevilor invatatorul trebuie sa asigure un demers didactic adecvat invatarii active si interactive folosind metode, procedee si tehnici de invatare eficiente. Fara a exclude startegiile invatamantului traditional, invatatorul trebuie sa foloseasca si strategii didactice moderne care vor mentine interesul elevilor , vor crea atmosfera propice de invatare si vor ridica actul educational la nivelul necesar societatii. Din multitudinea de strategii moderne voi prezenta o sinteza a catorva strategii : Problematizarea Este strategia didactica prin care dezvoltam gandirea si educam creativitatea elevilor . Problematizam continutul lectiei de istorie cand conducem pe elevi sa dobandeasca , prin rezolvarea de probleme, noi

deoarece solicita pe elevi sa judece fenomenele sub toate aspectele si reprezinta o gimnastica a mintii. intrebarea : Ce s-ar fi intamplat daca. mai sunt denumite si intrebari cu dificultate.cunostinte. Situatiile. daca ar invata ca exista alternative intre care poate alege »2[2]. la insusirea carora a fost solicitata . si cunoscutul psiholog Jerome Bruner sustine ca « ar fi extrem de util pentru gandirea elevului. Unii pedagogi si metodicieni sustin insa ca se pot folosi si asemenea situatii-problema. Dealtfel.problema sau intrebarile problema care se adreseaza gandirii elevilor. pornind de la aprecierea ca in istorie nu avem de-a face cu alternative ci cu situatii intamplate. Acest fel de invatamant problematizat se mai numeste si invatamant problematizat de tip divergent. contradictorii. care-i formeaza pentru pregatirea viitoare. gandirea lor. care trebuie sa aiba in continut elemnte conflictuale. Brainstorming-ul 1 2 . trebuie insa sa facem distinctia clara intre conceptul de problema. care da numai o singura solutie.. avand un grad de dificultate. mai este in discutie urmatorul aspect : pot fi considerate situatii-problema si cele care sunt formulate sub forma de alternativa si care au in continutul lor. spre deosebire de cel convergent. ? Multi profesori .. prin practicare activa. cand trebuie sa emita ipoteze si solutii diferite la anumite probleme.1[1] In contextul problematizarii. ca si in matematica. ca strategie didactica. abdicarea acestuia in 1866 si aducerea unui print strain a fost o necesitate politica ? In legatura cu problematizarea. asa cum este cunoscut in mod obisnuit. si conceptul de « situatie –problema ». Exemplu : La lectia « Romania in timpul domniei lui Cuza-voda » se poate crea o situatie problema : cu toate aspectele pozitive ale domniei lui Cuza. cred ca nu trebuie sa se opereze cu asemenea probleme.

are are specific numai notarea ideilor originale si esentiale. Exemplu de introducerea metodei : « Ce ati face in locul lui Decebal. brainstorming provine din engleza. la venirea romanilor la Dunare ? » b) metoda FRISCO. un asalt de idei. 1959). Elevii grupati cate 6 scriu fiecare timp de 5 secunde. ( Osborne. Etimologic. o stare de intensa activitate imaginative. intr-un sens stabilit ( de la stanga la dreapta). Un principiu al brainstorming-ului este : cantitatea genereaza calitatea. 3 solutii la problema propusa pe o foaie. ceea ce inseamna furtuna in creier. Brainstorming-ul poate avea mai multe varianate : a) brainstorming-ul cu schimbare de roluri – care solicita elevilor abordarea problemei din mai multe puncte prin schimbarea rolurilor. propune abordarea unei probleme din mai multe perspective pe baza unui rol specific prin care se acopera si o anumita dimensiune a personalitatii « Cum vedeti viata pe pamantul tarii noastre inaintea dacilor si romanilor ? » c)metoda 6-3-5 ( brainwriting) este o metoda asemanatoare cu brainstorming-ul. Prin acesta preluare a ideilor colegului se deschid perspectivele si se imbunatatesc ideile fiecarui participant. pentru a ajunge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai mare. din cuvintele “brain”=creier si “storm”=furtuna. . aflux de idei. care solicita gasirea unor solutii proprii pentru problemele propuse. Conform acestui principiu. fiecaruia dintre cei 5 colegi de grup.Este o metoda prin care se dezvolta creativitatea elevilor prin exersarea gandirii divergente. efervescenta.

numindu-se « ciorchine revazut ». Poate fi folosit la inceputul lectie numindu-se « ciorchinele initial » sau dupa lectura textului. Acesta metoda solicita elevilor o anliza precisa a textylui si ii permite corectarea si completarea informatiilor pe care le detine. purtatorii de cuvant prezinta solutiile grupurilor. Dupa ce se dezbate 6 minute problema. Ex de probleme : « Cum puteau fi limitate efectele primului razboi mondial ? » « La ce s-a gandit voievodul Mircea cel Batran cand a acceptat sa participe la cruciada ? » Metoda intareste coeziunea grupului. Ex : Stefan cel Mare. domnitorul Moldovei MOLDOV A 1457-1504 . iar moderatorii sintetizeaza si aleg solutia cea mai eficace. Ciorchinele ( agregare) Este o metoda garfica de organizare si integrare a informatiei in cursul invatarii. fiecare avand moderatorul si purattorul sau de cuvant. d) metoda « Philips 6-6 » se poate in grupuri mari de 6 elevi.Ex : « Gasiti 3 solutii pentru rezolvarea cererilor revolutionarilor din 1848 ! » Avantajul metodei consta in faptul ca dezvolta gandirea critica si ofera elevilor timizi posibilitatea de a se exprima.

polonii Chi lia Baia ungurii Razboieni Voronet Codrii Cosminului Vaslui Putna Neamt .

iar apoi dupa dezbateri vor formula raspunsul grupului. Dupa ce dau raspunsuri individual. pe care il va comunica clasei unul dintre numere.3. Metoda asigura implicarea in activitate a tuturor elevilor.Patrauti Ganditi – lucrati in perechi. Exemplu de sarcina pe echipa : « Cum s-a format Statul National Unitar Roman ? » Termenii cheie . Mai multe capete la un loc Strategia urmareste invatarea prin cooperare pe grupuri de 3 – 4 elevi. 2. fiecare va spune raspunsul sau. Fiecare membru al grupului are alt numar (1. La o intrebare pregatita anticipat de invatator elevii pot gasi mai multe raspunsuri posibile. Dupa enuntarea unei intrebari problema. Ex : Ce calitati avea Traian ? Prin confruntarea raspunsurilor in perechi si intre perechi exista premisele organizarii informatiilor acumulate in structuri cognitive prin realizarea de contexte noi de exersare a acestor continuturi si ducand la o invatare buna. obliga elevii sa sesizeze si sa sintetizeze esenta informatiilor primite si apoi sa le prezinte clar si concentrat. anume solicitat. elevii isi citesc raspunsurile in perechi si vor incerca sa elaboreze un raspuns comun corect.4). comunicati Este o modalitate simpla si rapida de invatare prin colaborare pe grupe. Rezumarea intr-un timp scurt a raspunsurilor.

cateva din perechile de copii vor citi textul scris.’ E bine ca la sfarsitul activitatii elevii sa revina asupra celor scrise in debutul lectiei si sa le evalueze dinperspectiva noilor informatii. elevii vor sublinia aspectele de care sunt siguri si pe cele de care nu sunt siguri.Romania . Ultimele le vor urmari in cursul lecturii textului nou pentru a-si clarifica incertitudinile.» . in fata clasei. Dupa un timp limitat. Ex : Se scrie un text scurt folosind cuvintele urmatoare : unire moldoveni munteni -domnitor . Citind textele elevilor si apoi textul original propus pentru studiu se poate realiza o comparatie care duce de multe ori la fixarea cunostintelor corecte. Ex : « Scrieti in 5 minute tot ce va trece prin minte despre documenete de familie . Apoi li se cere elevilor individual si apoi pe perechi. Cand vor citi ideile in perechi sau in grup.Metoda presupune ca invatatorul sa identifice si sa scrie pe tabla 4. 5 cuvinte cheie din textul ce urmeaza a fi studiat.stat modern Scrierea libera Invatatorul cere elevilor ca timp de 5 minute sa scrie neintrerupt tot ce gandesc despre un anumit subiect. ca folosind aceste cuvinte sa alcatuiasca un text.

Este o poezie de 5 versuri care se elaboareaza individual. . cu una activa si eficienta. in perechi sau in grup si respecta urmatoarele repere : titlul ( un singur cuvant – substantiv) : descriere ( 2 cuvinte – adjective) . pe marginea textului.SINELG – Sistem Interactiv De Notare si Eficientizara Lecturii si Gandirii antreneaza elevul sa verifice i urma lecturarii textului daca ceea ce stie este confirmat sau infirmat e acesta si sa verifice informatiile noi. sentimente ( 4 cuvinte – constructie. Metoda este de fapt mijlocul prin care se inlatura lectura banala. de evaluare a intelegerii si creativitatii elevilor si mijlocul de exprimare a creativitatii lor.vor confirma nivelul informatiilor detinut de elevi : * vor infirma nivelul informatiilor detinut de elevi : « . stabilite de comul acord. care . dar dar si pe cele confuze care ar putea fi relevante pentru intelegere. Se vor folosi diverse semne.« aparitia unor noi informatii : « + « aparitia unor informatii confuze : « ? » SINELG-ul este uramt de obicei de « Tabelul SINELG » deoarece el valorifica cal mai eficient procedeul de monitorizare si intelegere a lecturii. de obicei pe 4 coloane. In texte. copiii vor cauta informatiile si nu le vor memora pentru o reproducere ulterioara. In « Tabelul SINELG » informatiile sunt categorizate. Cvintetul (Cinquains) – reprezinta instrumentul de sintetizare a informatiilor. fara scop. actiune ( 3 cuvinte – verbe) . enunt) .

ce deosebiri exista ? • asociaza .- esenta subiectului ( un cuvant cheie) . pe fetele caruia sa fie scrisa cate o sarcina de lucru sub diferite forme. Exemplu :  Mircea  Intelept.La ce te gandesti dupa ce ai cunoscut viata dacilor ? . Este necesar un cub mare. Ex : • descrie – modul de viata al romanilor • compara – ce asemanari au cu viata dacilor . viteaz  Discutand. invingand  A lasat o amintire vesnica  Patriot Variantele obtinute pot fi afisate si citite colegilor. Scopul ei este largirea orizontului de idei al elevului. Cuburile Este o strategie care urmareste studierea unei teme din mai multe perspective. Cvintetul este unul dintre cele mai rapide si mai eficiente mijloacede sinteza si rezumare a informatiilor si notiunilor. luptand.

incurajatorul. Daca se doreste scrierea unei piramide la istorie. la un cub. se va face dupa urmatoarea regula: un cuvant pentru regiunea unde se desfasoara evenimentul istoric 2 cuvinte pentru conducatorul tarii . etc) si insistandu-se pe realizarea unor raspunsuri reprezentative pentru grup si nu individuale. 3 cuvinte pentru insusirile lui 4 cuvinte pentru faptele lui . fiecare lev avand un rol ( ex : sportivul. elevii sintetizeaza si ideile principale ale textului.Din ce este compusa limba romana ? • aplicatie – Cum explicati formarea poporului roman unui strain ? • argumente pro sau contra : Este bine sa cunostem cum s-a format poporul roman ? De ce da ? De ce nu ? Lucrandu-se in grupuri de 5. Ex : Muntenia (Valahia) Mihai Viteazul . cronometrorul.• analizeaza – Cum s-a format poporul roman ? . Diamantul si piramida povestirii – strategie foarte atractiva pentru copii si valoroasa deoarece prin ea. Ea poate fi folosita si ca joc/concurs intre grupuri. 5 cuvinte pentru analiza . 6 elevi. secretarul. metoda are eficienta maxima in timpul lectiei.

iar continuand decrescator pana la un cuvant se obtine si « diamantul ». Dupa lectura mai multor texte istorice. admirat. deosebiri si elemente comune in cazul a doua concepte. curajos A luptat. a unit. iar in final se face pe un poster diagrama clasei. iar desfasurarea momentului se poate face si sub forma de joc. a biruit. iubit Cu aceste cuvinte se obtine piramida. in perechi si in grup. personaje sau evenimente. Ex : Revolutia din 1821 si revolutia din 1848 . dezbateri si discutii se pot realioza diagramele Venn. La clasele primare se pot folosi si culorile. pretuit. a murit Respectat. Elevii pot lucra individual. iubit. pomenit.- Patriot. Diagramele Venn – scopul lor este sa evidentieze asemanari.

Dupa dezbaterea lor in perechi vor alege informatiile care sunt relativ sigure si le vor comunica invatatorului care le va scrie pe tabla in coloana « STIU ». VREAU SA STIU Ce vreau sa stiu ? AM INVATAT Ce am invatat ? In spatele fiecarei metode de predare sta ascunsa o ipoteza asupra mecanismului de invatare a elevului ( Mircea Malitia). atunci cand ele raman intrebari fara raspuns si probleme neelucidate. de exemplu Razboiul de Independenta . Se va imparti apoi tabla si foile elevilor in 3 coloane. « Stiu – Vreau sa stiu – Am invatat » Este strategia care poate fi folosita pentru ghidarea lecturii prin formularea unui scop al acesteia. Strategia poate trasa si noi directii de investigatie pentru elevi. descoperirea raspunsurilor la intrebarile coloanei a doua si crierea informatiilor noi in coloana a treia. astfel : STIU Ce stim ? Ce credem ca stim ? La prima etapa intrebam elevii ce stiu despre un subiect anume.Diagramele pot constitui si o modalitate de evaluare sau pot fi folosite la scrierea unui eseu sau a unei compuneri. Initial se formeaza perechi care lucreaza pe tot parcursul activitatii. Individual si apoi in perechi vor formula intrebari despre subiectul propus care vor fi scrise si ele la tabla in coloana « VREAU SA STIU ». Dupa lectura textului sarcina tuturor este verificarea informatiilor din prima coloana si validarea lor. Educatorii trebuie sa fie preocupati de gasirea unor metode si . fiecare va nota pe foaia personala informatii adevarate si false.

1998 . Ed. chiar cu tendinte de supraincarcare informationala. imbinarea activitatii frontale cu cea individuala si pe grupe. Probleme privind modernizarea predarii istoriei. Invatamantul romanesc se confrunta si cu nota sa predominant teoretizanta. educatorul va incerca noi metode de predare. Invatarea asistata de calculator si multimedia. 1978. 1999. Bibliografie Felezeu Calin. Bucuresti. Metodica predarii istoriei. Metode active si mijloace de invatamant moderne utilizate in predarea invatarii. Presa Universitara Clujeana. EDP Bucuresti. efortul educatorilor trebuie canalizat in directia operationalizarii cunostintelor. Este loc in acest domeniu pentru manifestarea imaginatiei si creativitatii didactice. Didactica istoriei. Craiova. 2000 . Felezeu Calin. Cluj-Napoca. Ed.procedee variate adaptate diferitelor situatii de instruire in care elevii vor fi pusi. Cluj-Napoca. ii va pregati mai bine pe acestia in perspectiva integrarii in viata sociala. Gafar Tatiana. Florea Stanculescu. Perovici Minodora. in . constituie alte directii importante ale modernizarii strategiilor didactice. 1978 . cu efecte pozitive nu numai asupra elevilor. Presa Universitara Clujeana. Metodica predarii istoriei in invatamantul preuniversitar. Mucica Teodor. EDP. Metodica predarii istoriei. Gheorghe Al. ceea ce va conduce la o crestere a interesului si motivatiei elevilor pentru diferitele domenii ale cunosterii. ci si asupra dascalilor. Pe baza competentelor sale profesionale mereu actualizate. De aceea.

XXV. MEC. Consiliul national pentru pregatirea profesorilor. Bucuresti. 1974 . ghid pentru formatori si cadre didactice. 2001.SAI. . Invatarea activa.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->