Mircea Vulcanescu SCOALA SOCIOLOGICA A LUI DIMITRIE GUSTI ************* Editie îngrijita de dl.

Marin Diaconu Editura Eminescu 1998 Qu'est ce qu'une grande vie? Une pensée de jeunesse accomplie dans l'âge mur . A. de VIGNY I. Misiunea sociala a profesorului în genere. Creatia si transmiterea valorilor. F ormele universitare si extrauniversitare. II. Originile vocatiei didactice a Profesorului Gusti. Studiile universitare. In fluentele. Formatia si dezvoltarea orientarii personale. III. Locul carierei profesorale în ansamblul activitatii sociale a Profesorului Gu sti. Lectia inaugurala. Ideile ei fundamentale si realizarea lor succesiva în viat a Profesorului. Cugetare si militare. IV. Fundamentele teoretice ale învatamântului gustian. Sistemul stiintelor sociale. Stiinte sociale particulare, sociologie, etica si politica. Relatiile lor. Natur a voluntara a vietii sociale. Dubla ei modalitate de existenta. Circuitul social . Realitate, stiinta si reforma sociala. V. Conceptia sociologica. Critica teoriilor unilaterale. Elementele societatii. Cadre asociale si sociale. Manifestari constitutive si regulative. Unitati, rela tii si procese. Caracterizarea sociala. Metode. VI. Conceptia etica. Lumea valorilor. Idealul. Problema criteriului. Antinomiile . Structura motivarii actiunilor umane. Scop si mijloc. Lungimea vointei. Evolut ia ei. Personalitatea. Elementele ei. Iubirea de sine. Simpatia. Religiozitatea. Cooperarea personalitatilor. Dreptatea sociala. Personalitatea sociala. Natiune a. Umanitatea. VII. Conceptia politica. Îndoita radacina a reformei sociale. Norma si posibilitat e. Ideal, tendinte si motive sociale. Cauzalitatea teleologica. Rolul actiunii. Rolul cunoasterii în actiunea sociala. Personalismul. Democratia elitelor. VIII. Lucrarile. Biografii si expuneri de sisteme. Recenzii de carti si probleme . Expuneri sistematice si de metoda. Monografii despre unitati, relatii si proce se sociale. Lucrari despre organizarea culturii în genere, a vietii universitare s i a culturii populare. Lucrarile fundamentale. Conceptia natiunii. IX. Formele învatamântului. Cursul. Transmiterea orala a sistemului. Tipologie didac tica. Substanta, actiune si metoda. Fizionomia generala a învatamântului gustian. Di namismul organizator. X. Seminarul. Misiunea lui. Formarea personalitatii cercetatorilor. Originea apl icatiilor sistemului. Monografiile sociologice si etice. Spiritul seminarului. M unca de echipa. XI. Aplicatiile sociale ale sistemului. Organizarea vietii universitare. Fisiere , biblioteci si centre de documentare. Programul studentesc. Opera de Ajutorare. Oficiul Universitar. Cooperativa Studentilor în Litere. Calauza studentului. Anch eta asupra vietii universitare. XII. Organizarea cercetarilor sociale. Ofensiva contra empirismului politic si l egislativ. Institutul Social. Campaniile monografice. Facultatea de Stiinte Soci

ale. XIII. Organizarea vietii culturale. Cultura superioara. Cultura poporului. XIV. Semnificatia generala a învatamântului gustian. Contributia profesorului Gusti în cultura româneasca. Inventar si idei esentiale. Universitatea - generatoare de el ite sociale. Misiunea elitelor. Colaborarea pentru ridicarea maselor. Idealul înva tamântului gustian. Specificitatea si universalitatea lui. Locul lui în cultura române asca. I. MISIUNEA SOCIALA A PROFESORULUI ÎN GENERE Creatia si transmiterea valorilor Formele universitare si extrauniversitare Încercarea de a privi izolat un singur aspect din activitatea proteica a unui om c are toata viata lui a luptat împotriva marginirii pe care o implica unilateralitat ea seamana prea mult cu o tradare, pentru ca un discipol constiincios sa o îndrazn easca fata de figura maestrului sau, fara a avea convingerea ca aspectul a carui izolare o urmareste nu închide-n el trasaturile esentiale ale chipului pe care-si propune sa-l reconstituie. Într-adevar, daca Dimitrie Gusti a fost, rând pe rând, publicist, conferentiar, presed inte al Institutului Social Român, director al "Arhivei pentru stiinta si reforma sociala", director al Casei Culturii Poporului, academician si vicepresedinte al Academiei, presedinte al Casei Autonome a Monopolurilor, presedinte al Oficiulu i National al Cooperatiei, presedinte al Societatii de Radiodifuziune, decan al Facultatii de Litere, ministru de Instructie, director general al Fundatiei Cult urale Regale "Principele Carol" si autor de carti didactice, nu numai ca a fost în ainte de orice - si a ramas mai presus de orice - profesor; dar toate celelalte activitati ale lui îsi gasesc rost si temei în exigentele carierei lui profesorale. Daca în rândurile ce urmeaza, consacrate acestei activitati, voi izbuti sa lamuresc acest lucru, sunt sigur nu numai ca nu voi fi tradat învatatura, dar voi fi si ilu strat, printr-un exemplu viu, relatia ce trebuie sa existe, dupa aceasta învatatur a, între practica si teorie, între acele "sociologia cogitans" si "sociologia milita ns" de care vorbeste maestrul. Activitatea profesorala a lui Dimitrie Gusti apare astfel ca o cheie de bolta ce leaga planul activitatii sale filosofice cu acela al activitatii lui sociale si politice. Functia sociala a "profesorului" e o functie dubla, simultan conservatoare si cr eatoare. Pe de o parte, el e menit sa predea stiinta, adica sa transmita generat iilor urmatoare, nealterat, ansamblul de cunostinte si valori care-i constituie disciplina, aparând-o de intruziunea falselor valori si a perspectivelor interesat înselatoare ce se tes în jurul ei. Pe de alta parte, el este dator sa sporeasca acest patrimoniu cultural, fie creând direct stiinta prin cercetari originale, fie contribuind indirect la dezvoltare a ei: prin pregatirea elementelor capabile s-o retransmita si sa creeze, la rândul lor; prin înmultirea si îmbunatatirea mijloacelor de lucru; ori prin constituirea s i dezvoltarea unui mediu intelectual în stare sa sustina, prin preocuparile lui, i nteresul pentru activitatea stiintifica si sa încurajeze eforturile cercetatorilor . Pentru îndeplinirea acestei duble misiuni, universitatea pune la dispozitia profes orului doua forme principale de activitate: cursul si seminarul. Functiunea amândorura e precumpanitor informativa. Totusi, de cele mai multe ori, cursul îndeplineste si o functiune creatoare, dând pr ilej profesorului sa expuna rezultatele cercetarilor lui originale, sau cel puti n sa îmbrace materia disciplinei într-o forma care-i tradeaza propria orientare stii ntifica. Într-adevar, chiar atunci când profesorul nu expune rezultatele unor cercetari propr ii, functiunea creatoare a cursului nu e cu totul înlaturata. Coordonarea informat iei, critica ei, înmanuncherea dupa criterii definite dezvaluie articulatiile gândir ii personale a profesorului. Prin simplul fapt ca acesta e nevoit sa expuna sist ematic materia disciplinei, orisice curs tinde sa devina schita unui sistem. Caracterul creator al cursurilor e cu atât mai important, încât în unele tari universita

tile impun profesorului - ca o conditie a mentinerii sale la catedra - originali tatea cursurilor si regulata publicare a lor, lasând astfel pe seama manualelor tr ansmiterea propriu-zisa a bagajului de cunostinte. Fata de curs, seminarul nu exercita decât o functiune creatoare indirecta. Participarea activa a studentilor la lucrari, deprinderea lor cu folosirea tehni cilor stiintifice, confruntarea publica a tezelor exprimate în sedinte contribuie, fireste, la dezvoltarea indirecta a disciplinei, în felul care s-a aratat mai sus . În afara acestor doua aspecte, curat universitare, ale activitatii profesorale, ac easta activitate îmbraca si alte forme, extrauniversitare, în strânsa legatura cu cele dintâi, pe care nu fac decât sa le dezvolte. Unele din aceste activitati au drept scop documentarea indispensabila ambelor te luri ale activitatii profesorale. Ele urmaresc: înfiintarea si dezvoltarea bibliot ecilor de specialitate, a salilor de lectura, a muzeelor, expozitiilor si în gener e a oricaror centre de informatie stiintifica. Altele au ca obiect principal cercetarea propriu-zisa. În rândul lor, întâlnim: lucrarile practice, campaniile de cercetari, înfiintarea si dezvo ltarea institutelor stiintifice, a laboratoriilor si a centrelor de investigatie , în genere. Alte activitati tind catre publicarea si raspândirea rezultatelor cercetarii si a informatiei documentare. În acest grup se cuprind: comunicarile facute în sectiile a sociatiilor stiintifice, conferintele publice, publicatiile proprii, înfiintarea s i îndrumarea revistelor de specialitate, editurile de publicatii stiintifice si, în general, centrele de publicatii. În sfârsit, uneori activitatea profesorala e încoronata de o serie de întreprinderi si i nstitutii în care se urmareste aplicarea rezultatelor cercetarilor stiintifice pe un plan mai mult sau mai putin întins, constituind deci centre de aplicatie a rezu ltatelor activitatii profesorale, care stau practic sub autoritatea si controlul acesteia. Toate aceste activitati si institutii nu fac decât sa multiplice, sa dezvolte si s a potenteze în viata culturala activitatea ce radiaza de la catedra. Coordonarea unui ansamblu atât de impresionant de activitati ce deriva din activit atea profesorala si o sustin nu ar fi posibila, daca toate acestea nu ar avea un principiu comun de unificare spirituala. Acest principiu nu e numai curiozitatea dezinteresata. Oricât ar fi de adevarat ca întregul învatamânt, ca traditie de cunostinte, ca si întreaga creatie culturala sunt subordonate adevarului, nu trebuie uitat ca nici un învata mânt si nici o creatie de valori nu sunt organizate în afara anumitor chipuri social e de a-si înfatisa binele si frumosul. De aceea, nu exista nici o activitate profe sorala care sa transmita numai cunostinte si sa nu participe sau sa nu încerce sa îm partaseasca si un anumit ideal etic-social. Pretinsa "dezinteresare" si "obiectivitate" stiintifica nu sunt decât tot asemenea "tinute etice", propuse spiritelor ca îndreptar în munca stiintifica. Idealul etic social este principiul dinamic prin care se unifica, la urma urmelo r, activitatea profesorala si capata sens si configuratie proprie. Prin aceasta, învatamântul unui profesor ramâne ca o pecetie spirituala asupra tuturor celor care s -au împartasit din el. Si, în afara lui, vocatia profesorala ramâne fara înteles.

II. ORIGINILE VOCATIEI DIDACTICE A PROFESORULUI GUSTI Studiile universitare Influentele Formatia si dezvoltarea orientarii personale Vocatia profesorala a lui Dimitrie Gusti îsi afla radacinile în formatia lui univers itara. E si firesc, adolescenta fiind perioada vietii cea mai prielnica înrâuririlor adânci, avânturilor îndraznete si sintezelor fecunde. Cu toate ca aceasta perioada a activitatii nu face parte din cariera lui didacti

ca, ea nu poate fi lasata la o parte de cel care urmareste întelegerea acesteia. Cariera universitara a lui Dimitrie Gusti fiind puntea de legatura dintre activi tatea lui intelectuala consacrata elaborarii sistemului si activitatea lui pract ica organizatoare, consacrata înfaptuirei reformelor sociale derivate din acesta, cunoasterea genezei sistemului sau de gândire sociologica este tot atât de necesara pentru întelegerea rolului activitatii profesorale, ca si cunoasterea desfasurarii ulterioare a realizarilor sale culturale. Profesorul a atras atentia destul de des asupra acestui lucru spre a putea fi tr ecut cu vederea. "Când am plecat în strainatate, în preajma vârstei de 19 ani - scrie el în Cuvântul înainte Sociologiei militans -, îmi aveam planul de lucru destul de precis tras. Întelesese m înca de atunci, cu o intuitie care s-a verificat exacta, ca, daca dezvoltarea st iintifica a ultimilor ani facuse sa creasca puterea omului asupra naturii (...), stiinta nu facuse însa progrese corespunzatoare în puterea ei asupra oamenilor si a societatii. (...) Cu avântul tineretii si cu o pornire de iluminat, mi-am închinat în treaga munca cercetarii stiintelor care se ocupau cu socialul". Dimitrie Gusti si-a facut studiile universitare în Germania si Franta, în perioada a nilor 1900-1909, mai întâi ca student în filosofie la Lipsca si apoi ca student în stiin te juridice la Berlin. Dupa terminarea studiilor în Germania a lucrat un timp la P aris, cu Durkheim, sociologie. Perioada studiilor sale de la Lipsca (1900-1904) e orientata mai ales spre filos ofia morala. Perioada studiilor sale la Berlin (1904-1909) e plina de preocupari propriu-zis sociologice. Studiile sale sociologice au îmbratisat întregul câmp al stiintelor sociale si au fost îndrumate de stralucita pleiada de dascali cari au împodobit învatamântul universitar g erman de la sfârsitul veacului al XIX-lea. În filosofia generala, etica si psihologia sociala l-au initiat succesiv W. Wundt la Lipsca si Fr. Paulsen la Berlin. Ucenicia economica si statistica a facut-o l a Lipsca cu K. Bücher si cu Schmoller la Berlin. Orientarea juridica, în criminologie, în drept international si în politica externa si -a facut-o la Berlin, cu Franz von Liszt. În sociologia propriu-zisa, l-au initiat mai întâi F. Tönnies si P. Barth; mai târziu, la Paris, francezul Durkheim. A studiat i storia universala cu K. Lamprecht; cu Ratzel, antropogeografia. Germania era, pe vremea aceea, înca plina de rasunetul marilor încrucisari de idei d in a doua jumatate a secolului trecut. În filosofie, idealismul absolut al hegelianismului, atacat cu brutalitate de real ismul materialist, cedase pasul unui idealism moderat, epistemologic, pe care ne okantienii îl aparau, cu sârguinta, împotriva realismului, mai spiritual si mai subtil , al pozitivismului. Reactia noologica, spiritualista, iscata cu Dilthey, spre sfârsitul veacului, nu-s i dobândise înca semnificatia general-metodica, pe care avea s-o dobândeasca dupa publ icarea Ideilor... lui Husserl. În câmpul stiintelor sociale, se trageau ultimele focuri, în faimoasa "batalie a metod elor", care învrajbise, timp de aproape un veac, pe partizanii stiintei teoretice cu aceia ai metodelor istorice; în vreme ce pe tarâmul doctrinal se ascuteau armele pentru o noua rafuiala - aceasta a veacului al XX-lea -, între partizanii individu alismului si ai socialismului. Într-un câmp, ca si într-altul, plutea însa în atmosfera spirituala a epocii o cerinta de sinteza. Între deosebitele curente se iscau patrunderi subtile. Pozitiile unilater ale, pâna atunci opuse intransigent, tindeau sa se apropie. Sub impresia acestei s ituatii, Dimitrie Gusti a putut scrie mai târziu: "Progresul filosofic se face (...) printr-o oscilatie ale carei amplitudini se m icsoreaza fara încetare si ai carei termeni tind a se apropia". Si, acest spirit l-a calauzit în întreaga lui opera. În filosofie, nazuintele de sinteza se grupau în jurul psihologismului; în stiintele s ociale, în jurul doctrinei personaliste. De unul, ca si de alta, se apropie Dimitr ie Gusti prin învatamântul lui W. Wundt. În perioada în care Dimitrie Gusti lua contact cu el, Wundt depasise faza cercetaril or lui de psihologie experimentala si îsi largise câmpul de activitate în directia fil osofiei morale si psihologiei popoarelor.

Idealist voluntarist, situat în prelungirea curentului kantian, Wundt încercase o si nteza a filosofiei spiritului cu stiintele naturale, a hegelianismului cu poziti vismul. Împotriva lui Hegel, însa, care cautase cheia relatiilor dintre cele doua lumi: a na turii si a spiritului, în logica, inventând, pentru explicarea lor, dialectica, Wund t credea ca gaseste aceasta cheie în psihologie, viata sufleteasca fiind asezata c hiar pe muchia care desparte cele doua lumi. Trecerea de la natura la spirit se în faptuieste, pentru el, prin "persoana", în clipa în care fiinta naturala, devenita c onstienta de menirea ei, substituie cauzalitatii oarbe si echivalentei mecanice a energiei motivarea si sinteza creatoare. Prin aceasta prefacere, fiinta natura la devine fiinta spirituala, creatoare a propriei sale sorti. Colaborând la lucrarile seminarului lui Wundt, interesul lui Dimitrie Gusti n-a me rs catre psihologia experimentala, ca acela al d-lui [Radulescu-] Motru cu câtiva ani mai înainte. Din activitatea dascalului, l-au atras vadit preocuparile lui eti ce concrete, asa cum se înfatisau dupa publicarea primei editii a Psihologiei popo arelor. În lumina învataturii lui Wundt se lamuresc unele din pozitiile fundamentale ale gândi rii lui Dimitrie Gusti: 1) situatia sa filosofica, realist critica, neokantiana; 2) ideea opozitiei lumii naturale si a lumii spirituale, a naturii si culturii si necesitatea de a-si explica aceasta opozitie. Felul în care D. Gusti lamureste acest punct se deosebeste însa de al lui Wundt. Caci, pentru el, cheia relatiilor dintre cele doua lumi nu este viata sufleteasca individuala, ci societatea ca f orma de viata sui-generis; 3) desi originala, ideea cu ajutorul careia D. Gusti explica aceasta relatie e t otusi înrudita cu ideile lui Wundt. Vointa, din care ultimul facea substratul esen tial al tuturor manifestarilor fenomenale, e la Gusti substratul manifestarilor sociale; 4) în sfârsit, tot de filosofia lui Wundt este legata ideea fundamentala a eticei gu stiene: ridicarea omului prin propria lui fapta, idee care sta la temelia person alismului: "Werde was du bist". În 1904, D. Gusti îsi trece doctoratul în filosofie. Teza lui, pregatita cu Wundt, int itulata Egoismus und Altruismus, cu subtitlul Zur soziologischen Motivation des praktischen Wollens, cuprinde un program si o metoda. Pornind de la expunerea cr itica a filosofiilor morale ale lui Comte si Spencer, Dimitrie Gusti arata artif icialitatea opozitiei dintre egoism si altruism si felul în care aceasta opozitie, teoretic ireductibila, se rezolva de la sine prin considerarea structurii motiv arii actiunilor umane. Datele etnografiei vin sa ilustreze schema evolutiva a gr adului de lungime a vointei, care de la constiinta primitiva, incapabila sa sele ctioneze scopurile si mijloacele, se dezvolta treptat pâna la constiinta personala , care prin iubire de sine, simpatie si religiozitate ajunge sa integreze consti ent pe om în universul natural si social. Aceasta teza a fost bine primita de critica de specialitate si apreciata mai ale s pentru unghiul nou de atac al problemelor de etica, egal departat de discutia teoretica sterila si de empirismul etnografic lipsit de orizont, pe care cauta s a le îmbine într-o sinteza concreta menita sa le înlature defectele si sa le completez e reciproc calitatile metodice. Îndata dupa teza, Dimitrie Gusti e solicitat de P. Barth sa colaboreze la "Viertel jahrsschrift für wissenschaftliche Philosophie und Sociologie". Solicitarea va izb uti si, vreme de peste un deceniu, Dimitrie Gusti va fi un colaborator pretuit a l revistei acestuia, pe care o va cinsti cu studii si recenzii, dintre care unel e vor fi citate ca modele ale genului - de pilda, studiul asupra Tendintelor soc iologice în etica mai noua sau recenziile mult apreciate ale lucrarilor lui Fr. v. Liszt si G. Schmoller, pe care V. Pârvan le caracterizeaza: "sistematizari origin ale sociologice ale teoriilor strict economice ori juridice, înca neformulate sau necomplet formulate filosofic de cei doi învatati". În acest timp, Dimitrie Gusti trece la Berlin, unde studiile sale iau, sub influen ta celor doi dascali: Schmoller si Liszt, o orientare mai concreta si mai apropi ata de actualitatea sociala. Preocupat în acel moment cu initierea în tainele diferitelor stiinte sociale particu

lucrarea lui despre fundamentele organizarii juridice a p resei Die Grundbegriffe des Pressrechts. mai mul t ca oricând. si întemei erea Institutului Social în 1918. a acestei experiente stiintifice fundamentale. la publicatiile seminarului criminologic al lui von Liszt. pe alte planuri. odata ajuns profesor. . În fata bogatului material de fapt e.. de etica si politica pe de a . profesorul si studentii discuta si cerceteaza nu numai toate probleme le stiintelor speciale. Rod al unui singur gând. polit ica externa si ziaristica. e sa putem întemeia un seminar de sociologie si etica asa cum le-am cunoscut în studiile noastre îndelungate în Germania! În Germania.va scrie el mai târziu. pe care le deprinde în seminariile de economie s i de statistica ale celui dintâi.) probleme de însemnatate sociala imediata". Si una si alta din aceste lucrari inaugureaza preocupari care vor deveni mai târzi u probleme de predilectie ale activitatii profesorului: chestiunile de politica externa si institutul de presa.. privitoare la libertatea de navigatie pe Dunare.. drept international. în lectia inaugurala a cursului sa u din 1910 -. "Daca avem vreo ambitie . s-o ordoneze conform unui principiu unificator. sub specie aeternitatis. care uneori se întrepatrund. consacrate acestui gânditor. Gusti publica în "Preussische Jahrbücher" ale lui H. drept. mai înainte de toate stiinta.lare (politica. precum si de activitatea seminarului criminalistic din Berlin. Preocuparile teoretice nu numai ca nu-l parasesc în aceasta perioada. D. menit sa lege pe de o parte sociologia de stiintele sociale particulare. în mod monografic minutios si strict stiintific. de care am vorbit. cinci reviste germane de specialitate. Gusti publica. Delbrück si la "Foile pentru stiinta dreptului comparat si economia so ciala". se servea parlamentul în actiunea lui de legiferare". D. si organizarea campaniilor monografice. dar în afara de stiinta pura. alteori se contesta reciproc si foarte des revendica o suprematie exclusivista. dupa 1925 .cu toate institutiile si ope rele care s-au dezvoltat dintr-însele. impresionat de caracterul dinamic si actual al unui învatamânt îndreptat spre cercetarea tuturor problemelor sociale co ntimporane. socotit de Spann ca un a din putinele lucrari vrednice de luat în seama. în buna parte. Delbrück stralucita monografie asupra chestiuni i dunarene. colaborând simultan la patru. se mai cerceta. la "Anuarul prusian " al lui H. cu prilejul publicarii colectiei de documente franceze a lu i D. apare în "Abhandlungen des kriminalistischen Semina rs" ale lui von Liszt. În aceste seminarii se facea. dar mai ales si (. intitulata Die Donaufrage. Cu o la rga întelegere. de care a poi. Sturdza. dar.. si întocmirea Programului studentesc. ale celui din urma. Dimitrie Gusti desfasoara o intensa activitate publicistica. studi ile teoretice cedeaza pasul câtorva monografii privitoare la probleme sociale de i mediata actualitate. Astfel. gânditorul încearca sa-si organizeze experienta stiintifica. Dimitrie Gusti face la Berlin o ucenicie care avea sa lase asupra vi itoarelor lui îndeletniciri didactice o pecete nestearsa. perspective si metode pe care le aduce cercetatorului cunoasterea stiintelor sociale particulare.. Schimbarea de orientare se rasfrânge asupra operei lui. Gusti simte nevoia unei sinteze. Dimitrie Gusti urzeste o viziune de ansa mblu a vietii sociale si a stiintelor care se ocupa cu lamurirea ei. în 1908. aju nge treptat sa constituie sistemul sau de stiinte sociale. Amintirea acestor seminarii va calauzi toata activitatea didactica a lui Dimitri e Gusti. Iar patru ani mai târziu. ele nu vor fi decât re actualizarea. În timp ce studiile lui iau aceasta orientare sociologica concreta. înca din 1904. si de criminalistica.). studii si recenzii teoretice asupra operelor sociologilor fra ncezi. printre care trebuie pomenit studiul despre Tarde. din 1923. materialul legislativ. Si mai departe: "Îmi amintesc de activitatea membrilor din seminariile de stiinte de stat din Berl in si Lipsca. ca într-un fel de parlamente consultative ad-hoc. fireste. (. Pe lânga "Caietele trimestriale" ale lui Barth. economie). Astfel. Gusti colaboreaza la "Anuarul legislativ" al lui Schmoller . Si spiritul lor va genera mai târziu si publicarea "Studiilor sociologice si etice" ale Seminarului sau de la Iasi (1915). înca în "Caietele trimestriale" ale lui Barth si în "Anuar ul" lui Schmoller. Caci daca D. D. dar nu lipsita de migala.

Profesorul arata ca însemnatatea acestuia nu sta pentru el în transmiterea rezultatelor stiintei gata facute. Vorbind apoi de menirea cursului. conceptiile sale stiintifice. se pot stabili intentiile activitat ii lui didactice. care. Sozialwissenschaften. etica si sociolog ia. pe care. LOCUL CARIEREI PROFESORALE ÎN ANSAMBLUL ACTIVITATII SOCIALE A PROFESORULUI GU STI Lectia inaugurala Ideile ei fundamentale si realizarea lor succesiva în viata Profesorului Cugetare si militare Catedra la care se urca Dimitrie Gusti era desigur o catedra ilustra. faza pregatirii stiintifice a vietii lui Dimitr ie Gusti ia sfârsit. comparându-le apoi cu realizarile lui culturale. noul profesor arata ca va da toata atentia rezultat elor stiintelor sociale particulare. in ih rem einheitlichen Zusammenhang. Într-adevar. Fusese ocu pata cândva de Simion Barnutiu si mai târziu de Titu Maiorescu. aceasta conceptie a fost raspândita oral. Desi înca nepublicata în întregul ei. Drept si Academiile Comerciale. pregatind apoi. p rin seminarii si institute. dupa cuvenita reverenta catre înaintasi. Prolegomena zu einem System. Dimitrie Gusti anunta ca obiectul preocuparilor lui nu va fi istoria filosofiei. Justificând metoda învatamântului sau. Profesorul lamureste ca ea deriva din conceptia sa generala asupra societatii si a stiintelor care se ocupa cu ea. e rodul acestor pre ocupari. ea nu corespundea decât în parte aspiratiilor sale. El e acum în stapânirea unei metode si a unui sistem propriu de înt elegere a vietii sociale. ci în transmiterea met . Totusi. astazi împartit între Facultatile de Litere. Lectia aceasta. ca ciclul formatiei lui intelectuale s-a încheiat. intereseaza în cel ma i înalt grad studiul de fata. Fara a a stepta schimbarea oficiala a titulaturei. conferinte si lucrari. ca si pentru înaintasii sai. prin curs. în care-si expune succesiv sistemul. elementele necesare pentru înfaptuirea reformelor deri vate din aceste conceptii. din fericire. lectia inaugurala a cursului s au se deschide printr-un adevarat manifest intelectual. III. ci filosofia practica. E aci prima for mulare. cu al caror material se constituie sociolog ia. precum si în lucrarile lui. se poa te verifica în ce masura învatamântul Profesorului Gusti si-a atins obiectivele stiint ifice si etice si ce rol a avut acest învatamânt în ansamblul activitatii sale cultura le. Trecând la materia învatamântului. Urmarind deci ideile expuse în aceasta lectie. Lucrarea sa din 1909. spre a o face mai adecvata tendintelor învatamântului predat în curs. ramasa pâna astazi nerealizata. Politik und Ethik. El deplânge faptul ca aceste stiinte nu sunt mai bine organizate în învatamântul uni versitar. felul în care întelege sa-si exercite activitatea academica ex professo. în care urmeaza sa se concentreze integral învatamânt ul acestor stiinte. pe care va cauta sa le fructifice. viitorul acestui neam în functie de progresul culturii sociale. angajând. pentru întâia oar a în public. precum si prin diferite lucrari în care se face aplicarea principiilor ei. Dimitrie Gusti e numit profesor la catedra de Istoria filoso fiei antice si Morala a Facultatii de Litere la Universitatea din Iasi. caci în cursul ei Dimitrie Gusti expune. În 1910. înca necompleta. Cu precizarea acestor conceptii. pe care o de sfasoara în liniile ei generale. întocmai cum va fi dezvoltata ulterior în cursurile d e etica si sociologie. mai multor generatii de stud enti. faza uceniciei lui stiintifi ce se curma. Ca si cum împrejurarile ar presimti ca orientarea lui teoretica e de acum ispravit a. Soziologie. a ideei sale de capetenie. printr-o puternica anticipa re si solicitare. metoda si ambitiile universitare. a Facultatii de Stiinte Sociale. i ar acum în urma prin lucrarile scoalei române de sociologie. prin cursuri. fagaduind totodata ca va lupta pentru organizarea lor.lta. divulgând mai întâi. Amestecul acciden tal al moralei cu istoria filosofiei dadea catedrei un caracter hibrid. nici morala. ni s-a pastrat integral.

le corespunde în Germania organizarea tutur or specialistilor în asociatiuni. din acest punct de vedere.profesorii si studentii discuta si cerceteaza nu numa i toate problemele stiintelor sociale sub specie aeternitatis. " vom inaugura în cercetarile noastre monografiile sociologice si etice". fara îndoiala. Misiunea stiintifica si etica a seminarului nu se încheie însa cu sfârsitul studiilor..) Cursul are importanta prin familiarizarea cu metoda de cercetare pe care apoi. care se întâlnesc anual si care au organele lor peri odice. 5) functia creatoare de personalitati stiintifice a seminarului. în timpul grevelor studentesti... întemeiat de profesorii universitari de economie si de barbatii de stat germani. cred. activitatea Echipelor regale studentes ti. în "Arhiva. cât si prin contribuirea la forma rea gândirii ascultatorilor. perfect definita. constituind astfel arhiva documentara ind ispensabila pentru înfapatuirea judicioasa a reformelor legislative. 4) caracterul precumpanitor metodic al cursurilor.n-are însemnatate atât prin numarul cunostintelor care se dau.. Institutul Social Român si "Arhiva pe ntru stiinta si reforma sociala" este. (. care Verein. politica sociala a imperiului german". de un sfert de veac. Caminele culturale. este sa putem întemeia un seminar de sociologie si etica pe care sa-l punem în legatura cu institutiile de cercetare stiintifica similare din strainatatea apuseana (. "Seminariilor . dar mai ales si p robleme de legislatie actuala ori probleme de însemnatate sociala imediata". acesta va fi principalul obiect de interes al noului profesor. Daca.. înca de pe acum. seminariilor de stiinte de stat le corespunde în afara de Universitate vestitul Verein für Sozialpolitik. în ce priveste ultimul deziderat. studiul problemelor sociale n-a trecut din comisiile parlamentului si din ministere la universitate.. Ea trebuie prelungita mai departe prin crearea asociatiilor de specialisti. Muzeul Satului-. prin deprinderea studentilor cu problemele. Ideea care avea sa genereze mai târziu. Evitând deci orice "generalizari si analogii pripite" -urmeaza Dimitrie Gusti -. . De aci. o ri prin frumusetea expunerii acestor cunostinte. Cooperativa studenteasca. "Cursul ..) din comisiunile parlamentare si din ministere la universitati". din lucrarile "campaniil or de cercetari monografice" asupra satelor românesti . ideile principale cuprinse în lectia inaugurala asupra misiunii si org anizarii învatamântului stiintelor sociale sunt urmatoarele: 1) derivarea metodei cursului din conceptia originala a Profesorului asupra soci etatii.zice el . În acest fel. ascultatorii sa o aplice în cercetarile lor".scrie Dimitrie Gusti . Într-adevar.continua el .). Cetatea Universitara. create pe lânga diferitele departamente.odelor de cercetare folosite de aceste stiinte. lucrat în 1923. totusi cadre de speci alisti formate în seminariile universitatii au patruns la Consiliul Legislativ si în oficiile de studii.". fagaduiel ile lectiei inaugurale au fost pe deplin realizate..scrie el. Acest seminar va deveni obiectul celei mai încordate atentiuni a noastre". N-ai decât sa consulti Studiile sociologice si etice. a stiintelor sociale si a misiunii reformatoare a acestora. 3) organizarea unitara a învatamântului stiintelor sociale în universitati. la înlaturarea em pirismului legislativ. cum am mai amintit -. Recapitulând. "În Germania . în oarecare masura. "Daca avem vreo ambitiune . de elevii seminarului sau din Bu curesti. Activitatea acestui seminar are un îndoit scop: 1) sa formeze personalitatile creatoare de valori stiintifice.. publicate în 1915 de elevii se minarului sau de la Iasi. 2) atentia deosebita data stiintelor sociale particulare.pentru a nu vorbi de insti tutiile create pe urma acestora: Oficiul universitar. instrumentele si metodele de lucru obisnuite în special itate. Asa. Programul studentesc de organizare a vietii universita re. în 1918. d upa curs. ca sa-ti dai seama ca. 2) sa cerceteze metodic problemele sociale ale actualitatii. ca studiul problemelor sociale românesti sa se stramute (.. marea însemnatate a seminariilor. învatamântul stiintelor sociale a contribuit. alcatuind monografi i stiintifice asupra acestor probleme. Si mai departe: "Este timpul. a influentat si influenteaza înca. sau fragmentele publicate în 1932.

Impus dupa razboi atentiei societatii culte bucurestene. Dimitrie Gusti este însarcinat. em pirismul si incoerenta. din îndemnul A. ci sa întelegem un învatamânt. care va continua sa militeze pentru înfaptuire a ei. Astfel. Gusti n-a sovait. la organizarea activitatii sale culturale. nu num ai conceptia sa filosofica asupra realitatii sociale si a sistemului de stiinte care o cerceteaza.scoala politica si tr ibuna a unei întregi generatii sociale. înfiintate în 1918 . Faptul nu va descuraja pe Profesor. i deea dupa care cunoasterea stiintifica a realitatii sociale este singura temelie serioasa a politicii sociale. D. printr-o succesiune necontenita de creatii proprii si colective. dar si ideea fundamentala a activitatii sale practice: consti inta misiunii reformatoare a învatamântului stiintelor sociale. adevarati tehni cieni ai devenirii sociale. asupra organizarii cursurilor. meniti sa înlature din viata politica nepriceperea. întrerupând orice colaborare stiintifica cu aceasta tara. menita sa dobândeasca un loc de frunte printre natiunile universale. pentru aceea de creator cultural. creatoare de cultura. convins ca idealul acesta trebuie sa se împlineasca. În momentul în care prima generatie crescuta de el politiceste devine capabila sa pr eia conducerea statului român. Dimitrie Gusti începe sa militeze în viata politica. menite sa co ntribuie la reforma vietii sociale. sa -si sacrifice toate relatiile intelectuale. Principelui Carol. unde profeseaza pâna astaz i. precum si programul privitor la extensiunea u niversitara. dar proiectul sau este zadarnicit de vitregia împrejurarilor. ca Dimitrie Gusti prof eseaza la Iasi pâna în 1920. când trece la catedra de sociologie. prin campaniile de cerc etari monografice ale vietii sociale românesti. Lunga desfasurare ulterioara a carierei culturale a Profesorului nu va face decât sa ilustreze. la colaborarea pe care o preconizase în lectia inaugurala -. 7) prelungirea activitatii seminariilor prin institute sociale. înca o data. seminarii lor. Renuntând la pozitia sa de arbitru al culturii. împreuna cu prietenul sau Vasile Pârvan. Scopul nostru nu e sa povestim o viata. Pârvan. guvernul român se hotaraste sa nationalizeze universitatea m aghiara de la Cluj. proiecteaza sa organizeze Casa Culturii Poporului. si apoi vom cauta sa sistemati zam aceste aspecte în lumina idealului etic-cultural pe care se întemeiaza. care-i îndrumase formatia politica. precum si prin opera întreprinsa de Institutul Social Român si de "A rhiva pentru stiinta si reforma sociala". Cei doi prieteni a u astfel prilejul sa-si aplice conceptiile comune asupra rostului învatamântului uni versitar. S. strainatatea cere un nume cu destula autoritate ca sa fie che . etica si politica de la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti. vom încerca sa consideram. sa organizeze noua "Universitate a Daciei Superioare". în 1929. rolul central pe care îl ocupa cariera profesoral a în ansamblul activitatii culturale a lui Dimitrie Gusti. reunind asociati ile specialistilor din diferitele ramuri ale stiintei. fiecare latura a activitatii lui. În rândurile ce urmeaza nu vom putea urmari cronologic întreaga activitate a Profesoru lui. si dupa care rodnica dezvoltare sociala a unei ta ri nu poate fi asigurata fara crearea unor cadre de specialisti. R. Dimitrie Gusti. mai întîi analitic. Între timp. Fapt vrednic de retinut: spre deosebire de atâtia altii care-si facusera studiile în Germania si care fusesera într-atât de mult înrâuriti de cultura acestei tari încât nu s-a mai putut desprinde de ea. Gusti e al es în 1923 membru al Academiei si apoi vicepresedinte al ei. e chemat sa participe. când. Aceste cadre sunt menite sa constituie o falanga. întreprinse cu studentii seminarului de sociologie.6) lucrarile cu caracter monografic si actual al acestor seminarii. laboratoarelor si clinicilor. prin care încearca sa adune cadrele de speci alisti. D. în masu ra în care are legatura cu activitatea profesorala. Când. creatoare si reformatoare a unei noi Românii. împreuna cu ea. Se lamureste. ca si prietenul sau V. De aceea. pentru situarea celor ce vor urma. Ajunge sa spunem aici. menita sa îndeplineasca în viata Universitatii clujene rolul împlinit în Bu curesti de Institutul Social. Din examinarea acestor puncte expuse în lectia inaugurala rezulta ca: în mometul în ca re Dimitrie Gusti urca treptele catedrei de la Iasi el are bine definita. mai daunatoare de multe ori decât necinstea. din clipa izbucnirii razboiului. asupra programului de studii. astfel. îndata dupa razboi.

sociologic si etic-politic sunt expuse în lectia inaugurala a cursului. toate aceste conceptii sunt gata precizate în mintea lui. Rupând cu traditia. Încercarea de a constitui un sistem de stiinte sociale se lovea de mai multe dific ultati. Într-adevar. S. trecute azi pe seama Fundatiilor Regale. Peste putin. S. al profesorului [Radulescu-] Motru. fara alte referi nte la sistemele sociologice contimporane de cât este strict necesar pentru întelege rea lor. cerceta rea acestora este indispensabila pentru întelegerea învatamântului sau. îsi face r egulat seminariile. Gusti înlocuieste imaginea apasatoare a lagarelor de munca prin ideea crea toare a muncii constructive a elitelor intelectuale românesti pentru ridicarea sat elor. sociologie. nemaiîntâlnit la noi decât la d-l Nicolae Iorga -. nu poate fi lasata la o parte. Fapt vrednic de însemnat. ca presedinte al Oficiului National. etica si politica Relatiile lor Natura voluntara a vietii sociale Dubla ei modalitate de existenta Circuitul social Realitate. cu acela al scrierilor sale ulterioare. Gusti va înfiinta premiile autorilor tineri nee ditati. SISTEMUL STIINTELOR SOCIALE Stiinte sociale particulare. în tot acest timp. ca decan al Facultatii de Liter e. prin planul organizarii educatiei tineretului.zasie a îndeplinirii obligatiilor statului român. Gusti e chemat sa îndrumeze pe rând. stiinta si reforma sociala Întreaga activitate profesorala a lui D. Când. un izvor nesecat de sugestii pen tru reformele înfaptuite în cursul prodigioasei activitati savârsite ca ministru. În primul rând. Fara a încerca sa refacem deci. ministru în functie fiind. prin pres tigiul lui necontestat si prin neutralitatea lui politica. Catedra ramâne astfel sufletul activitatii lui întregi si legatura dintre conceptia lui teoretica si activitatea lui practica. Gusti derivând. Dimitrie Gusti întruneste. radiodif uziunea ca presedinte al Societatii. cultura de toate gradele ca ministru de Ins tructie. în raspunsul sau la discursul de rec eptie la Academie. pe care îl realizeaza la chemarea M. liniile generale ale siste mului sau filosofic. sociologia pretindea sa-si anexeze întregul câmp al disciplinelor normat . mai mult decât atât. lucrul întreprins de altii înaintea noastra. de care vorbea cu zece ani mai devreme. În expunerea acestor conceptii am folosit. cooperatia. În clipa în care M. viata studenteasca. Patru ani mai târziu. în momentul în care Dimitrie Gusti devine titularul catedrei de Istoria filosofiei antice si morala la Universitatea din Iasi. D. Dimi trie Gusti nu-si paraseste nici o clipa catedra de sociologie. el îsi aduce aminte de vechiul sau colaborator si-l însarcineaza sa redea fiinta vechiului proiect al Cas ei Culturii Poporului prin Fundatiile Regale. de altfel. IV. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE ÎNVATAMÂNTULUI GUSTIAN. aici. îsi face cursurile regulat si. cu o claritate si o vigoare cu nimic mai prejos de formularile mai noi.exemplu rar. Regelui Carol al IIlea. ca o anticipare a interesului pentru problema pe care nu avea timp sa o rezolve ca ministru. soc otim ca o prezentare a acestor conceptii în liniile lor generale. care sunt. toate sufragiile ceru te pentru numirea sa ca presedinte al Casei Autonome a Monopolurilor Statului. paralel. în 1932. în jurul muncii studentesti la sate. asa cum se înfatiseaza si astazi. D. expu sa pe larg în volumul consacrat ministeriatului sau. În tot acest timp . din conceptiile lui generale teoretice asupra filosofiei si societatii. textul lectiei inau gurale. Regele se hotaraste sa puna soarta organizatiei cult urale a natiunii sub privegherea obladuitoare a monarhiei. dupa cum ne-o spune singur. D. elevii din ultima generatie îi vor pune înainte problema lipsei de lucru a intelectualilor.

Viata sociala constituind în realitate un singur tot concret. împreuna. care-i contestau. considera. la obiectul ei explicativ. dintre ea si etica si politica de cealalta. orice fapt social ca forma spirituala si desfiinta sociologia în favoarea stiint elor sociale particulare. Fata de stiintele sociale particulare. greutatea era de a distinge daca sociologia are într-adevar un obiec t propriu. D. orice fapt social trebuie privit sintetic. o structura. valabile în împrejurarile în care au fost stabilite. de vreme ce toate legile pe care le stabilesc sunt legi conditionate. obisnuita în stiintele inductive. în complexul împr ejurarilor în care se produce. Cât despre relatia dintre sociologie si stiintele sociale particulare. facea din orice fapt social un lucru natural si reducea stiintele sociale particulare la sociologie. comuna evolutionismului spencerian si socio logismului lui Durkheim. Ca atare. atitudine. constiinta acestui lucru . considerarea unui asemenea fragment. în care momentul "cunoasterii" este indisolubil legat de acela al "militarii". ea trebuia sa faca fata pre tentiei stiintelor sociale particulare. având fiecare ca obiect una din aceste forme. al faptuirii. Gusti avea de ales între mai multe solutii: 1) o conceptie monista. tot unitate a vointei o lamureste. Ea nu este o constructie a mi ntii. Aceasta legatura constituie ceea ce numes te D. dezvoltând-o într-o conceptie filosofic a. Stiintele sociale particulare constatatoare alcatuiesc astfel materia prima a so . Pentru a-si realiza conceptia. descriptiva. 2) alta conceptie. ci un fapt de configuratie re ala a vointei. a realitatii sociale si a mijloacelor de cunoastere a ei. pure con statari descriptive. odata facuta separatia între domeni i. Întreaga conceptie e centrata pe ideea de vointa si pe îndoita modalitate de existen ta a acesteia ca fenomen si ca proces. s i orice drept de a se constitui deosebit de ele. din care stiintele p articulare izoleaza numai fragmente. În al doilea rând. ultimele un caracter idealist si normativ. la descoperirea ratiunilor sufici ente. sa înlature din câmpul stiintelor sociale id eea de explicatie. necesa ra analizei. Dimitrie Gusti rezolva problema cu ajutorul conceptiei sale voluntariste. cu Dilthey si urmasii lui . a realitatii. ci o realitate. aceasta conceptie. alcatuiesc filosofia practica. Dar nu toate trag concluziile acestui fapt. si cercetat paralel cu aceste împrejurari si cu manif estarile ce-l însotesc. pluralist-spiritualista. dar p oate fi si traire imediata a procesului de înfaptuire. Toate stiintele sociale au. sau daca nu e decât o sinteza abstracta a stiintelor sociale particular e. real. cu idealul. Pentru a le gasi. de real si de idealitate în orice existenta sociala. mai mult sau mai putin vag. metafizica si epistemologica originala. ca fapta gata facuta si ca putere faptuit oare. o data cu existenta. primele având un carac ter realist explicativ. Viata sociala fiind o manifestare complexa de vointa. conceptia dualista reusea sa înlature a ceste dificultati. încercând sa descopere un amestec de forma spirituala si de materie existentiala. Spiritualismul trebuia. dualista. se lovea de neputinta de a gasi o punte solida de trecere de la obiectul disciplinelor care se ocupa normativ. dimpotriva. unitatea celor doua aspecte nu este o abstractie. întelegerea ei poate fi cuno astere mijlocita. norma. Vointa e realitatea ultima a întregii vieti sociale. naturalista. Singura. Gusti "circuitul social". principial. între celelalte doua. În schimb. stiintele normative. De aseme nea. naturalismul era însa silit sa sacrifice ideea de s tiinta normativa si sa transforme disciplinele particulare în sociologii fragmenta re. cauta sa tie cumpana. ci un fapt. Pretentia ei de a întemeia. dualitatea ei nu este o distinctie analitica. nu poate duce niciodata. apreciere. De unde si deosebirea dintre sociologie si stiintele soci ale de o parte. valor ificare ideala.ive. Pentru rezolvarea acestor probleme. care. mixta. asa cu m si-o formase pe vremea uceniciei la Wundt. nu izbutea sa mai gaseasca o unitate reala care sa asigure trecerea între ele. constatare obiectiva si explicatie a fenomenului social. 3) o a treia conceptie. constituindu-se ca stiinta întem eietoare si coordonatoare a acestora. înlocuind-o cu o întelegere tipol ogica. cu unii neokantie ni. singura.

Firul calauzitor al acestei sinteze îl constituie conceptia sa despre structura so cietatii. Toate manifestarile sociale. relatii si procese Caracterizarea sociala Metode O data cu aceasta conceptie generala a raporturilor dintre stiintele sociale par ticulare. V. în acelasi timp. este prima conditie necesara înt . Totusi. formând o triada dia lectica a trairei actului social. biopolitica. producându-se întro totalitate. Am aratat ca societatea este pentru Dimitrie Gusti un complex de manifestari col ective. ca unitate. ci o sistematizare critica a lor. dând din nou pas stiintelor sociale particulare. chiar de nevoia determinarii limitelor înauntrul caro ra e îndreptatit fiecare dintre ele.ciologiei. Rea litate. Sistematizarea lui nu e o juxtapunere dogmatica a rezultatelor acestor curente. prima stabilind scopurile. a doua mijloacele prin care viata sociala se modifica în sensul idealurilor ei. sociologie. antropologia. dreptul si politica). obiect de judecata pentru o stiinta supraordonata a valorificarii: etica si politica. d ar e respins în masura în care pretinde sa explice singur toata aceasta realitate. precum si fiecare disciplina sociala particulara (filosofia culturii. sinteza a tu turor sociologiilor particulare. Rezultatul este definirea unei întelegeri originale a vietii sociale. demografia. se precizeaza treptat în mintea lui Dimit rie Gusti si conceptiile sale speciale asupra fiecareia din aceste discipline. s ens real si limite. Cercetatorul care vrea sa-si dea seama de natura si limitele sociologiei se gase ste într-adevar. eticei un nou material de apreciere. stiintele econom ice. adica trecerea de la soc iologie la etica si politica. Un proces de explicatie generala asigura trecerea de la stiintele sociale partic ulare la sociologie si altul. CONCEPTIA SOCIOLOGICA Critica teoriilor unilaterale Elementele societatii Cadre asociale si sociale Manifestari constitutive si regulative Unitati. în fata unei competitii tulburatoare. Ca si sistemul de stiinte sociale. istoria si psihologia sociala). sau e în legatura cu societatea (antropogeografi a. Traducerea idealului în fapta. la rândul lor. Cum sa operezi o alegere între atâtea puncte de vedere? Profesorul Gusti este adus sa reflecteze asupra relatiilor ce exista între fiecare punct de vedere unilateral. singura stiinta cu adevarat si complet explicativa a realitatii socia le. Reforma sociala odat a realizata. nici una nu p oate fi explicata de sine statator. sistemul de sociologie porneste tot de la încer carea organizarii experientei stiintifice existente. Nici una din aceste manifestari nu este întâmplatoare. stiinta si reforma sociala se conditioneaza reciproc. Si. vointa. în esenta ei. înteleasa ca manifestare colectiva de vointa. caci fiecare stiinta c are are de obiect un fapt social. se reformeaza. o atitudine fata de lucrul explicat. cercetarea acestui tot. concluziile sociologiei sunt. si el. corelata "circuitului social" pomenit mai sus. iar c oncluziile acesteia ofera. adica de la sistematizarea curentelor si orientarilor care circula în stiintele sociale. rezultatul ei devine din nou obiect de constatare pentru stiintele sociale particulare. pentru ca viata sociala este. la rândul lor. de apreciere. realizarea vointei înno ada firul. asigura judecarea realitatii din pun ct de vedere ideal si alegerea mijloacelor de înfaptuire. si orisice vointa genereaz a o tendinta. etica si politica. Fiecare punct de vedere particular este îndrepta tit în masura în care se margineste a lamuri o latura definitiva a vietii sociale. revendica pretentia de a-i servi drept unic fundament constitutiv. în cadrul careia fiecare îsi afla. care ofera un nou material de explicatie sociologiei.

în fiecare caz. spre deosebire de un anumit nivel de aproximatie al masurato rilor lumei fizice. prin interferenta acestor reactii. pentru a putea fi înteleasa. familie. inductiva. psihologic si istoric. orga nizate sau neorganizate: masa. Altele reprezinta influenta faptelor sociale asupra societatii. grupuri simpatetice. unitati. Un al doilea grup e constituit din factorii cari conditioneaza aceste activit ati. nu este un lucru inaccesibil. Formele de activitate pomenite mai sus sunt manifestate de anumite grupuri. 1. relatii si procese sunt elementele vietii sociale. Altele. etico-juridice si politice. având. trebuie deci raportata la totul în care se naste si privita paralel cu celelalte parti ale acestui tot. natiune. timp. sau. Sunt cadrele asocial e (cosmologic si biologic).elegerii fiecarei manifestari în parte. mai exact. spre deosebire de lumea fizi ca. ci numai o circumscrie. cum sunt manifestarile juridice (norme) si politice (re alizari de norme) reguleaza aceasta viata. cercetatorul trebuie s-o v . Cum se îmbina între ele aceste elemente? Caracterul esential al vietii sociale sta în faptul ca formele de manifestare. Unele dintre aceste manifes tari. ca orientare si intensitate. printr -un fel de autodeterminism care nu exclude cauzalitatea. o personalitate proprie. manifestari. O prima parte e constituita chiar de formele de activitate. Si radacinile ei sunt. biologic. sau ansambluri conditionate. cadrele apar mai cu rând ca niste motive ale unei vointe colective. Fiecare cadru e o dimensiun e speciala a determinismului social: spatiu. Totul se petrece ca si cum societatea ar fi suportul unei vointe autonome. Unele din aceste cadre conditioneaza viata sociala din afara ei. esenta ultima a realitatii sociale. aceste unitati s tabilesc relatii si în interiorul lor se petrec prefaceri structurale ale manifest arilor lor caracteristice: procesele sociale. putându-se su strage influentei lor. cum sunt cele culturale (scopuri) si cele economice (mijloace) constituies c viata sociala. Caracterul teleologic al vointei devine astfel cheia de bolta a întelegeri i sociale a profesorului Gusti. Sunt cadrele sociale. S ubiectele acestea ale vietii sociale sunt unitatile sociale. viata. Dar toate lucreaza împreuna. Sarcina concreta a stiintei sociologice este sa ajunga s-o determine. Cadre. întreprinderi. 2. indirecta. cadrele nu determina societatea în mod mecanic. pregatita de cea dintâi. Când cercetarea inductiva a observat un numar suficient de corelatii si când tendint a acestora s-a precizat. Societatile re actioneaza asupra cadrelor. umanitate etc. aceasta existenta te leologica sui-generis. va cauta sa formuleze legi. Orice manifestare sociala. Acesti factori se pot grupa împreuna în planuri. Sunt manifestaril e: culturale. Societatea putând reactiona prin manifestarile vietii sociale. nu sufera totus i niciodata pasiv influenta cauzalitatii lor. Fiecare conditioneaza viata sociala în alt fel. Metoda folosita în acest scop este dubla. paralelismele ca racteristice dintre manifestari între ele si dintre manifestari si cadre. de netagaduit. stat. public. activitate sufleteasca . utilizând-o într-un anumit fel. Caci. sa stabileasca corelatiile esentiale. e directa. Influenta faptelor trecute asupra celor de azi constituie cadrul istoric. Elementele întregului social nu sunt însa omogene. în acelasi timp. Societatea se determina deci singura. în cadrul carora valoreaza legile stabilite. Aceasta socializare se înfaptuieste prin subordonarea indivizilor unei finalitati comune. aristoteli ce. cu ajutorul propriilor sale manifestari. O prima metoda. Asa ca manifestarile oricarei societati sunt. Presiunea manifestarilor sociale concomitente consti tuie cadrul psihologic. 3. economice. mari sau mici. procesul subtil prin care societatea c apata personalitate e lamurit prin operatia socializarii vointelor individuale. Aceasta vointa sociala. A doua m etoda. elemente determinat e si determinante ale devenirei ei. cu alte cuvinte. decât ca niste cauze propriu-zise. c adrele: cosmologic. societat i. Ea va cauta sa determine tip uri de societate. intuitiva. Între ele. des i nu pot fi întelese decât în cadrul factorilor cari le conditioneaza. comunitati.

fara ca totusi acesta presu punere sa compromita libertatea rationala. evoluata. ca v ointa omeneasca e întemeiata pe afectiuni tipice: iubire de sine. vointa tehnica . ci dimpotriva o presupune. El înlatura apoi rigorismul formalist.este idealul. în locul încercarilor succesive. Dimitrie Gusti deosebeste trei tip uri. solutiile date acestei probleme. care. precum si eudemonismul. simpatie si reli giozitate. Cu ajutorul acestei conceptii. reprezentând si trei stadii evolutive ale acestor relatii: vointa primitiva. pe rând. ci în elementul intelectual al actului d e vointa: reprezentarea anticipata a efectului. Activitatea omeneasca fiind în esenta ei vointa. Cercetând relatiile dintre scopuri si mijloace. sistemul de etica al profesorului Gusti pornes te de la o critica serioasa a doctrinelor care-si disputa câmpul de speculatie al acestei discipline.erifice prin participatia directa la viata unitatii respective. CONCEPTIA ETICA Lumea valorilor Idealul Problema criteriului Antinomiile Structura motivarii actiunilor umane Scop si mijloc Lungimea vointei. înl aturând succesiv: autoritarismul. aratând cum în actul motivarii finalitatea nu exclude cauzalitatea. D. care genereaza scopul si mijlocu l. ti pul stabilit prin intuitie directa poate servi de punct de plecare pentru verifi cari de corelatii. prin cautarea unui fir calauzitor de clasificare a problemelor si sistemelor. cum se poate stabili. a agentului moral. aritmetizeaza un bun social relativ si maxim. Gu sti adopta un punct de vedere original. hedonist si utilitari st. u n criteriu sigur de alegere între fapte? Criteriul de alegere . cautând criteriul actului moral în conformitatea. care este continutul acestui ideal? Pentru a raspunde. si cu el posibilitatea eticei. întemeiat pe observatii superficiale si pe contradictii construite în mod fi ctiv. si s cepticismul. stabilind totusi. Viata neavând un scop în sine. ca ratiunea suficien ta a actului moral nu sta în aceste afecte. precedând la o analiza functionala a struc turii procesului motivarii. Gusti . capabila sa-si aleaga mijloacele. care neaga existenta unui criteriu absolut. în stare sa ale . în neputinta determinarii calitative a bunului suprem. prin combinare cu fundamentul afectiv. Si. Profesorul încearca o sinteza a poz itiilor opuse.spune D. traind sub impresia imediata a prezentului. împotriva intelectualismului. Evolutia ei Personalitatea. în aparenta incoerenta a activitatii sociale. care sa situeze fiecare doctrina particulara la locul ei adevarat. care neglijeaza realitatea psihica in erenta operatiei de motivare. impo sibila. si vointa personala. incapabila sa aleaga. D. D. a vointei cu legea morala. migaloase si adesea imposibile. care urmareste scopuri si foloses te mijloace. Gusti examineza. În sens invers. care nu e decât un sistem de morala practica. motivata. si împotriva sentimentalismului. Elementele ei Iubirea de sine Simpatia Religiozitatea Cooperarea personalitatilor Dreptatea sociala Personalitatea sociala Natiunea Umanitatea Ca si sistemul sau de sociologie. la fel ca în sociologie. El constata astfel. VI. Gust i înlatura antinomia libertate-determinism. Pentru a stabili un criteriu temeinic de valorificare a faptelor omenesti.

atunci când am vorbit de teoria gustiana a circuitului social si de triada dialectica: realitate. constienta de sine. simpa tizanta cu altii si încadrata în universul material si spiritual în care traieste . Am mai atins în treacat aceasta problema. în procesul actiunii voluntare. idealul nu exista azi. Întelepciunea suprema spre care tinde personalitatea apare. într-o unitate vie. prin lungirea treptata a vointei. prin care-si asuma tot mai multa umanitate . cu întregul univers material si social. personalitatea autonoma. pe care le descopera cercetarea stiintifica în realitat ea sociala a cadrelor. deopotriva. în actul religiozitatii. creatoare de cultura este. largita prin simpatia pentru altii. pe lânga antinomiile înlaturate în curs ul demonstratiei. Privit sub raportul existential. pâna la solidaritatea omului cu lumea întreaga. stiinta si reforma socia la. în c are scopurile si mijloacele i se impun. Gusti. CONCEPTIA POLITICA Îndoita radacina a reformei sociale Norma si posibilitate Ideal. tendinte si motive sociale Cauzalitatea teleologica Rolul actiunii Rolul cunoasterii în actiunea sociala Personalismul Democratia elitelor Acesta fiind cuprinsul întelegerii gustiene a disciplinelor sociologica si etica.aga deopotriva. sau de prescriptie imperativa. creatoare de valori. în raport cu idealul. e un vesnic efort de autorealizare. în care-si alege sco purile si-si creeaza mijloacele în chip autonom. Cum se transforma impe rativul idealurilor în realitate prezenta? Cum trece în act idealul? Raspunsul îl da considerarea actiunii constiente a omului în timp. scopuri si mijloace. caruia trebuie sa i se subordoneze toate activitatile acestora. la starea superioara. Idealul constând în dezvoltarea maxima a tuturor posibilitatilor oferite de cadrele vietii sociale. Realitatea sociala existenta e obiect de cunoastere indicativa. politica. S-o cercetam aci. reprezentarea anticipata a efectulu . ca obiect de vointa. dezvoltata prin cunoasterea si iu birea de sine. motive afective si intelectuale. ca sinteza armonioasa a scopurilor si a mijloacelor. Dar pentru ca. decât virtual. mai de aproape. asa cum o concepe D. si 2) planul imperativelor. care o supune dreptatii sociale. dupa D. îmbinând. dupa Gusti. a egoi smului si a altruismului. "Afirmarea vointei de putere a acestor personalitati este limitata. tinzând sa creeze valori universal valabile. Idealul etic e o biect de dorinta optativa. la limita. precum si aceea a optimismului si a pesimismului. Ca reprezenta re anticipata. în exercitiul ei. Personalitatea maxima. pe care îl impune etica. si alte antinomii: aceea a individului si a societatii. Ideea de personalitate rezolva. Gusti. de la starea primitiva. a exigentelor constiintei. legatura dintre ele urmeaza sa fie realizata de o a treia disciplina. adica împlinirea datoriei. Termenul acestei sinteze este personalitatea: unitatea de scopuri si mijloace co nstiente si liber alese. Ea se depaseste necontenit. pe alt plan. Ridicata." VII. în hot arârile ei. ca termen al unui proces sufletesc. Cercetarea sociologica si etica a realitatii sociale sfârseste totdeauna cu situar ea rezultatelor pe doua planuri diferite: 1) planul posibilitatilor.cu m se realizeaza înfaptuirea acestuia? Raspunsul Profesorului e simplu: prin reforma sociala. rezultate din valorificarea manifestarilor actuale ale acestei realitati. idealul suprem al indivizilor ca si al colectivitatilor. la timpul cugetarii. virtutea e i nefiind decât exercitiul ei în aceste limite. de solidaritatea interpersonala.

Numai cunoscând cauzalitate a adevarata a realitatii actuale se pot cauta mijloace eficace pentru înfaptuirea idealului social. pe care îl ant icipeaza temporal. sub dublul aspect: de motiv al acesteia si de posibilitate a unei existente viitoare. care nu considera decât idealul. Existenta fiind conditionata de cadr e. nu are existenta în fapt. prin actiunea omului asupra conditiilor care fac împlinirea lui posibila. Cum se insereaza aceasta activitate. vointa îsi realizeaza scopurile prin modificarea lor. ceea ce va fi. D. Prin mijlocirea actiunii reformatoare. ca fapt sui-gene ris. alta în realitatea cadrelor pe care urmeaza sa le modifice prin fapta. Conceptia politica a lui Dimitrie Gusti rezolva în chip sintetic antinomiile clasi ce ale stiintei politice. Între individualismul contractualist. Realizarea a ce va fi nu este în functie de conditii obiective. si în al doilea rând. nu necesara. care poate fi. Caracterul propriu al conceptiei gustiene sta în rolul preponderent acordat cunoas terii sociologice. invers. si aici. ceva care corespunde idealului. Idealul exista deci în actualitatea sociala. Legatura dintre cele doua radacini e ceea ce am putea numi: "desfasurarea tempor ala a actiunii". ale nestiutorilo r. intemporal. Una în idealul social. deopotriv a posibile. De ce atârna însa succesul acestei actiuni? Mai întâi. sterile în masura în care nu coincid exa ct cu împrejurarile în care se aplica. Privit în timp. circuitul social. tagaduind vointei orice eficacitate si confundând astfel i dealul cu realitatea. confundând adica. de cunoasterea exacta a cauzelor realitatii sociale prezente ce trebuie r eformata si apoi. întemeiata pe realitat ea concreta si constienta de scopurile si mijloacele ei. sau poate lipsi. ca si cum ar fi gata realizat. în planul de existenta al cadrelor vietii sociale. fara o idee clara a mijloacelor de înfaptu ire. conditionalul existenta concr eta. ca închipuire. ci numai ca virtualitate. Mai întâi. ca îndreptar pentru actiunea sociala. Reforma sociala are prin urmare doua radacini. ca exigenta a vointei. Numa i acesta poate genera programul actiunii sociale. Gusti defines . sau imitatiile servile ale semidoctilor. Cum se face aceasta transpunere? Cercetarea realitatii sociale arata ca vointa sociala fiind totdeauna motivata. Idealul se realizeaza . Numai prin ea posibilul devine actual. si socialismul care subordoneaza pe individ societatii. D. c a motive de a-l voi. idealul nu e niciodata arbitrar. de putinta mânuirii acestor cauze în sensul dorit. asem enea acestuia. care reduce toata actiunea sociala la încadrarea ma nifestarilor existente. coboa ra în vreme si devine. Înca o data. În realitatea sociala exista. printr-o actiune logica. date mai dinainte. acest obiect ideal devine anticipare a existentei viitoare. în doua feluri.i e causa movens a procesului de înfaptuire. ceea ce trebuie sa fie. Dar acesta anticipare este libera. Exercitarea acestei actiuni este singurul principiu specificativ al diferitelor viitoruri conditionale. între realismul social conservator. Acest ceva este constituit de tendintele sociale care se contureaza totdeauna prin comparatia p osibilitatilor pe care le ofera cadrele vietii sociale cu gradul în care manifesta rile actuale realizeaza aceste posibilitati. principalul instrument de realizare a conce ptiei sale politice. în planul propriu de existenta ideal-obiectiva. idealul este deci anticipare a ceea ce va fi. care face din individ scop si din societate mijloc. ci temeiurile lui exista în realitatea actuala. contingenta. înlocuindu-se dibuirile risipitoare de energii. Rezulta ca prefacerea idealului în realitate nu e posibila fara cunoasterea stiint ifica a acesteia si fara o tehnica speciala întemeiata pe aceasta cunoastere. realitatea cu idealul. astfel. Institutul Social va deveni. între ideal si realitate? Prin actiunea omului real asupra cadrelor vietii asociale. si sub raportul devenirii. în perspectiva timpului. si romantismul social revolutionar. dar care. deci. reformist-criticista. daca actiunea reforma toare izbuteste. Gusti îsi defineste pozitia lui originala. imperativul sau optativul devin viitor indicativ. prin transpunerea lui în planul realitatii. ci de o activitate umana .

Astfel. motive de a voi. în asa fel încât realizarea lor sa devina pos ibila. între corporatismul pur. care recunoaste nevoia elitelor sociale. din aceasta conceptie politica rezulta clar limitele ei. a irosirii în zadar. ci efectiv creatoare de valori. Democratia fiind "activitatea si responsabilitatea maselor în domeniul cultural. Astfel. nici altul nu sunt scopuri în sine. Gusti adopta de asemeni o pozitie intermediara. stau însa strategii reformelor. Personalizarea elimina orice antagonism posibil între ele. care arata în ce masura idealurile propuse îsi afla în realitatea sociala posibilitati de înfaptuire. între nationalismul particularist si internati onalismul cosmopolit. care recomanda conducerea poporului prin popor. profesorul Gusti e adus. e conomic si social". sau administrarea. "pedagogii vointei sociale". Între democratie. e l rezulta limpede din conceptia sa. unitatea etica a natiunii sa ajunga a fi reprezentata altfel decât prin mecanismul regimului parlamentar. desi adânc democratica. si acesta este argumentul sau principal împotriva corporati smului pur. ci coordona rea lor în fapt atârna de gradul în care fiecare realizeaza în sine idealul etic al pers onalitatii. prin recunoasterea rolului personalitatii. dar în care actiunea acesteia nu se s ubstituie reprezentarii tendintelor etice generale ale comunitatii nationale. 2) mai presus de acesti tacticieni. Fie ca acestia impun semenilor lor nazuinte. este ca reprezentarea intereselor corporative si sindicale nu se poa te niciodata substitui functiei unificatoare a organului politic care reprezinta interesele general-etice ale natiunii. stabilind ierarhia si oportunitatea lor. parând a nu pune la îndoiala posibilitatile regimulu i parlamentar de a reprezenta întotdeauna interesele general-etice ale natiunii. ultima antinomie rezolvata. Rezulta de aci ca în organizarea constienta a devenirii sociale sunt necesare doua categorii de personalitati: 1) specialistii si tehnicienii. o pozitie intermediara. si ce mijloace trebuiesc întrebuinta te pentru modificarea acestei realitati. fie acesta parlament. întemeiat pe interese le speciale reprezentate de competenta tehnica organizata. si o explic atie a guvernarilor de mase. care cuprinde astfel. unitatea etica a natiunii îsi poate cauta altfel de organ e de reprezentare. lipsita de cunoasterea realitatii sociale. nici societate fara individ. dar nu asigura reprezentativitatea intereselor generale ale colectivitatii. în anume împrejurari. ca organ de realizare a reformei soci ale. Ceea ce este esential. prin distinctia facuta între competenta tehnica s i competenta etico-morala. Nu exista individ fara societate. a smintirii oamenilor. cazând în pacatele n estabilitatii si incompetentei. sau partid unic. Gusti defineste de asemeni o pozitie sintetica. înlocuind-o cu scopurile coteriilor politice. ale carei idealuri sunt în chip firesc i . Desi Profesorul nu spune acest lucru nicaieri în mod categoric. si aristocratie. D. În sfârsit. si a deceptiilor de dupa desteptare. fauritori de mijloace si cenzori de u topii. organizatia sociala în care actiunea competente i organizate (corporatiile) frâneaza asupra utopismului demagogic care poate ispit i manifestarea momentana a vointei generale. Adevarati tacticieni ai devenirii sociale. Actiunea acestor îndrumato ri. si parlamentarismul înt emeiat pe interesele generale aparate de organele reprezentative ale vointei nat ionale permanente.te o pozitie personalista. intermediara. Idealul sau este aristodemocratia. D. sa adopte. reprezentative în chip plebiscitar. Con ditia de existenta a democratiei este ca jocul fortelor politice sa nu primejdui asca unitatea etica a natiunii. potential. misiunea acestor "profeti sociali" este cea mai înalta dintre toate misiunile politice. caracteristica tuturor utopiilor. stabile si competente. prin instau rarea dreptatii. adica neparlament are. Când a cest lucru e periclitat. este amenintata de aceeasi primej die a nalucirii idealurilor false. menirea lor este sa gaseasca cele mai potrivite cai pentru realizarea cel or mai nimerite reforme. îndrumând vointa sociala sa se manifest e în directia destinului sau. caci nu e numai regulativa ca legisla tia. aceea a natiunii universal creatoare de cultura. naruitori de utopii si topitori de aripi de ceara. fie ca le descopera numai. acei oameni de osebiti care creeaza semenilor lor idealuri. Nici unul. conceptia profesorului Gusti nu exclude posibilita tea ca.

si îndeosebi a viet ii culturale.ntegrate în acelea ale umanitatii. trebuie sa-si mentina si sa-si dezvolte specificitatea stilului de manifestare. din comparatia planului ideal cu acela al posibilitatilor izvorâte din r ealitate. simu ltan. numeroasele solutii ale problemelor ramase mult tim p nelamurite. Ea încheie ciclul cercetarilor care au de obiect viata sociala. LUCRARILE Biografii si expuneri de sisteme Recenzii de carti si probleme Expuneri sistematice si de metoda Monografii despre unitati. VIII. C) cercetari stiintifice concrete. sistemul Profesorului de vine un instrument creator. Politica este. consacrate sistemului si met odei sale de cercetare. ca si apl icatiile concrete ale sistemului sau. cât un mod nou. Din cele expuse mai sus se vede clar ca sistemul profesorului Gusti nu este atât o expunere de fapte. prin mânuirea inteligenta a posibilitatilo r oferite de realitate. fie un pr ogram de actiune. stiinta mijloacelor de înfaptu ire a reformelor recunoscute necesare. pe care le-a prilejuit aceasta întelegere a vietii sociale. dar care. sau fragmentare. Acest lucru îl sublinia . valo area unui instrument de lucru dupa fecunditatea lui. pe de o parte. se gasesc înfatisate în diferitele lucrari ale acestuia. relatii si procese sociale Lucrari despre organizarea culturii în genere. consacrate câtorva unitati si probleme. în care cerceteaza critic aceasta realitate. instrument de cercetare si ipoteza de lucru. si judecând. încât numai cu greu se poate trage o linie de despartire între ele. de întelegere "totalitara" a vietii so ciale si un motiv nou de actiune sociala. În rezumat. fie o dare de seama asupra unei actiuni. Politica fiind stiinta mijloacelor prin care se înfaptuieste în realitate idealul. prin aprecierea manifestarilor actuale al e realitatii sociale în lumina idealului si devenite posibile prin cercetarea stii ntifica a cadrelor acestei realitati. original. deci. îndreptându-se spre fa pta. perspectiva pe care o introduce în stiinta fiind. izvorât di n specificitatea stilului conditionarii lor. nu ne putem împiedica sa nu s emnalam. propunând reforme pentru în dreptarea ei. Fara a intra în discutia amanun tita a acestui element creator. Solutiile problemelor pe care le înlesneste sistemul profesorului Gusti. si pe de alta. sub sanctiunea desfiintarii. Prin aceasta. asa cum se obisnuieste în stiinta. în care a plica realitatii sociale metodele lui de cercetare. Între lucrarile lui Dimitrie Gusti si activitatea lui creatoare la institutii întrep atrunderea este atât de mare. c aracterul suprem al acestei discipline apare limpede orisicui. Disciplina care se ocupa cu acest plan e disciplina politica. numeroasele cercetari si aplicatii concrete ale acestei metode la studiul realitatilor sociale românesti. Caci fiecare lucrare a lui cuprinde. în conceptia profesorului Gusti. intermediar. de care vom vorbi mai jos. sau lucrari în care expune rezultatele activitatii reformatoare întrep rinse sub îndrumarea lui. al actiunii: planul mijloacel or necesare pentru înfaptuirea idealului. B) expuneri teoretice de ansamblu. D) lucrari consacrate studiului politic al realitatii sociale. aci. manifestat sau virtual. a vietii universitare si a culturii populare Lucrarile fundamentale Conceptia natiunii Lucrarile profesorului Gusti se pot împarti în mai multe cicluri: A) studii si recenzii în care expune teorii si fapte ale altor cercetatori. rezulta un al treilea plan.

inventarul influentelor suf erite. 4 Recenzie sistematica a cartilor lui: G. Nu fara însemnatate este întâlnirea printre recenzii a unor lucrari despre Aris . 1906.evoca viat a spirituala a acestuia. Thomas Garrigue Masaryk. Grundriss der allgemeinen Volkswirtschaftslehre. 36. D. Le droit social. M.. 38 Personalitatea lui Vasile Pârvan. Der moderne Kapitalismus. evolutia preocuparilor lui. Sa cercetam pe scurt studiile cuprinse în fiecare grup. 29 In Memoriam: A..Eine Skizze zur Wiederkehr seines Todestages. 1906. Torsch. 567.. Radulescu-Pogoneanu. 1906. al politicei externe si sociale. Condorcet. 1924. Geschichte der Nationalökonomie. Conta. unit cu el prin tovarasia de nazuinte nationalist-culturale . 1926. 9 Recenzia cartii lui: Frank Alengry. Sombart. 1933. al economiei. 12 Nota asupra tendintelor psihologiste în miscarea de reforma a dreptului penal s i a procedurii penale în Germania. Tarde. O caracterizare. 1920. Platons philosophische Entwiscklung. 14 Recenzia cartii lui: L. 27 Arta de a conduce si de a se conduce în societate de V. S. Studiul consacrat d-lui Radulescu-Motru. 1909. 1905. Cercetând aceste recenzii putem reconstitui firul calauzitor al gândului Profesorulu i în faza lui de formatie. Die Zurechnungslehre Aristoteles. Geschichte der Strafrechtlichen Zurechnungslehre. Oncken. D. 1928. G. care au fost în chip deosebit pretuite. 34 C. Studiul despre A. 1909. M. 41 Ion Bianu. D'ou nous venons. Leon Pontet. S. 557.. c onceptiei realiste a d-lui Radulescu-Motru si sa expuna conceptia sa despre misi unea reformatoare a culturii nationale. A. von Liszt. 545. da prilej profesorului Gusti sa opuna conceptia sa dinamica a natiunii. Studiul închinat lui Vasile Pârvan .Dionisie Roman. S. Aristoteles. 7 Recenzia cartii lui: Fr. I. Piat.za de altfel si titlul revistei al carei ctitor este.unuia din prietenii cei mai apropiati ai Profes orului. Xenopol analizeaza teoriile acestui gânditor si expune functi a lui creatoare culturala. Duguit. 1904. W. Studii si recenzii în care expune critic teorii si fapte ale altor cercetatori a) Despre personalitati si sisteme 5 Kant. W. C. al istoriei filosofiei antice. precum si însemnatatea ei pentru natiunea româneasca. 8 Gabriel Tarde . 1908. S. Schmoller. 11 Die soziologischen Bestrebungen in der neueren Ethik. Psychologie economique. raspuns la discursul de receptie al ace stuia. 1908. 16 Recenzia câtorva carti privitoare la Aristotel si la Platon: B. M. Reader. un centenar de la moartea lui. fiind ut ilizate ca baze de discutie de catre criticii autorilor recenzati. 551. M. Recenziile sunt lucrari serioase. 10 Recenzia cartii lui: B. b) Despre carti si articole Recenzia unei carti asupra lui V. Un model academic. Strafrechtliche Aufsätze und Vorträge. le droit individuel et les transformations de l'Etat . 1904. Conta de I. Xenopol. conturându-i fizionomia culturala. Acille Loria. Loenig. . La morphologie sociale. Die Einzelne und die Gesellschaft. 1902. 1928. A. vol. Recenziile sale cuprind domeniul vast al eticei. Radulescu-Motru. când am expus conceptia politica a Profesorului. în "Boabe de grâu". al dreptului pena l. Studiul privitor la Masaryk ilustreaza viata unuia din acei "pedagogi sociali" a i natiunilor al caror rol a fost aratat mai sus. 1921. H.

. o functie organizatoare. 35 Societatea Natiunilor. 99. Gusti arata. Aceata coincidenta este mai însemnata. Gus ti arata mai întâi insuficienta încercarilor unilaterale de a explica natiunea prin el ementele unui singur cadru. 19 10. B. în linii mari. si în ce fel se realizeaza ierarhiz area justa a scopurilor fiecareia. Aceste studii cuprind. p artidul. 160. 469. 31 Partidul politic. tocmai în momentul în care D. S. 3. cadru spiritual d e activitate si ideal. 45 Problema federatiei statelor europene. M. sindicalism si bolsevism.Prolegomena zu einem System. 67 Cunoasterea sociologica si actiunea culturala. în "Soc[iologie] româneasca". consacrate sistemului si met odei sale de cercetare a) Despre sistem 2 Egoismus und Altruismus. 1936. M. 1910. înradacinata în realitatea sociala a cadrelor. unitate vie. S. 1935. 1936 (40). 1935. explicat ia prin sinteza dinamica a cadrelor.. S. 18 Despre natura vietii sociale. asa ca nu mai e cazul sa revenim aici. b) Despre metoda 49 Sociologia monografica. S. M. etica si sociologie. Expuneri teoretice de ansamblu. 1909. un instrument de realizare a a idealului social. 53 La monographie et l'action monographique en Roumanie. M. Zur soziologischen Motivation des praktischen Wollens . 121. împotriva doctrinei realiste. consacrate câtorva unitati si probleme. . Dintre toate aceste studii. 1924. stiinta si reforma sociala. Cercetari stiintifice concrete. 1932. S... Singura realitate inte grala este natiunea.totel. 1919. S. sistemul sociologic si etic al unitatilor sociale. S. 1904. 1935.schita unui sistem de sociologie. cel mai de seama este desigur acela consacrat Proble mei natiunii. 47 Sociologia . nr. Soziologie. cu indivizi aut onomi. S. simultan. Profesorul arata cum fiecare unitate mai larga este. Substituind apoi explicatiilor unilaterale. 28 Comunism. desigur. 255. 7-9. Conceptia sa asupra natiunii este. Politik und Ethik. ce i s-a oferit în urma acestor studii. urmatoarea. 24.. M. [în] "Soc[iologie] româneasca". Originea si fiinta ei.. conservatoare.Cercetari partiale si cercetari integrale sociale. 17 Introducere la cursul de Istoria filosofiei grecesti. 1919. 1922. C. 206. decât c ea rezultând din adiacenta acestor recenzii cu catedra de Istoria filosofiei antic e a Facultatii de la Iasi. organizatie autonoma. dar orientata spiritual catre lumea idealurilor umanitatii. D. 1935. 69 Sociologia unitatilor sociale. in ihrem einheitlichen Z usammenhang . a natiunii. anarhism. 1936. Ca de obicei. 52 Sociologia militans . 30 Individ. Individul izolat este pentru el o abstractie. S. M. societate si stat în Constitutie. 1936 (44). M. 42.. 25 Realitate. 10. 1920. 54 Elemente de sociologie. într-o desfasurare larga. în care a plica realitatii sociale metodele lui de cercetare a) Despre unitatile sociale 26 Problema natiunii. 64 Sociologie româneasca. nr. Materia acestor studii a fost cercetata cu prilejul expunerii conceptiilor Profe sorului. statul. 1922..Introducere în sociologia politica. stiinta a realitatii sociale. 61 Temeiul muncii echipelor studentesti: monografia. 1930. socialism. sau fragmentare. M. ca natiunea nu e un lucr . 15 Sozialwissenschaften. de natiuni autonome. Gusti îsi lamurea ultimele temeiuri ale doctrinei sale despre vointa sociala. Temeiurile teoretice ale cercetarilor monografice.. D. M. pentru cea subordonata. formata din societatea de fapt a natiunilor. care merge de la individ pâna la um anitate. care o confunda cu poporul. 1934. 1936.

S. 314. Gusti. 1928. 1912. 1908. 1935. M. Eine Skizze. S. D. M. Vointa de a învinge si de a-si impune idealul sau este factorul dinamic esential care genereaza acest proces si care îsi subordoneaza toate manifestarile.. Eine Studie zur Einführung in die pressrecht lichen Probleme. S tudiul sau este construit pe acelasi plan vast. 1915. 1930. S.. M. 13 Die Grundbegriffe des Pressrechts. 464. în care dezvolta ideea misiunii culturale a României. 23 Studii sociologice si etice. dupa realizarea unitatii politice a natiunii românesti. Masura natiunii nu o gaseste însa în ea însasi. 1935.u facut.. S. un proces. 1922. 55 Les Fondations Culturelles Royales de Roumanie. . Dintre aceste studii. 418. înlocuindu-l cu aderenta colectiva. 456. Gusti înlatura mai întâi explicatiile unilaterale...Anteproiect de organizare a culturii. cel mai de seama e cel consacrat sociologiei razboiului. ci un lucru în curs de a se face. M. c) Despre organizarea culturii populare . 1930. Un si stem de propuneri cu numeroase documente si planuri anexe. 42 Cu prilejul aniversarii de zece ani de la unirea Ardealului.Radiofonia si scoala. 1934.. 39 Universitatea sociala (Prefata la Calauza studentului)... 1928. Cultelor si Artelor. . 1933. 21 Întemeierea Bibliotecii si Seminariilor de pe lânga Universitatea din Iasi. ziua Tarii. 46 Îndreptar pentru studentul de la Facultatea de Filosofie si Litere din Bucurest i. S.Spiritul cooperatist si cooperatia. 20 Necesitatea reorganizarii Bibliotecii Centrale de pe lânga Universitatea din Ia si. sp re a pune în relief principiul unificator al fenomenului: conflictul de vointe soc iale. însa. M. Lucrari consacrate studiului politic al realitatii sociale si îndeosebi a vieti i culturale. ziua Regelui. 56 Die königlichen Stiftungen Rumäniens. 50 Un an de activitate la Ministerul Instructiei. b) Despre organizarea vietii universitare 19 Ein Seminar für Soziologie.1931. însemnat e stadiul închinat unirii Provinciilor Românesti. 1904. M. La fel. dupa D. 1936. Natura unitatilor ei este voluntara. S. S. 1915. 6 Die Grundbegriffe des Pressrechts. M. M. 48 Politica scolara în cadrul statului cultural. 21. b) Despre relatii si procese sociale 3 Die Donaufrage. 461. M. S.. 1925. M. 442. 428. 1928. S. De asemeni. 1918. Câteva lamuriri. 43 Problema organizarii muncii culturale. ci în actiunea ei culturala. S. . 32 Fiinta si menirea Academiilor. 1923. D. M. S. o existenta dinamica. 1927. 1914. 1905. D. S. 1935. în care cerceteaza critic aceasta realitate. prin care p articipa la creatia si îmbogatirea umanitatii cu valori universale. 200. 40 Politica culturii si statul cultural.. . fapt care-l apropie de teoreticien ii voluntaristi.. 66 Consideratii în legatura cu un concurs universitar. S. 450. Gusti înlatura arbitrarul aderentei individuale. Dupa zece ani de lucru. motivata de comunitatea cadrelor. sau în care expune rezultatele activitatii reformatoare întreprinse sub îndrumarea lui: a) Despre organizarea culturii în ansamblu 24 Asociatia pentru studiul si reforma sociala în România. 37 Universitatea sociala. Banatului si a p artilor locuite de Românii din Ungaria la Vechiul Regat. 447.Cultura poporului. 44 Institutul Social Român. 1913. 395. M .. 1929. 1929. contractul uni lateral. printr-un singur cadru.Menirea Radiofoniei Românesti si Universitatea Radio. 57 8 Iunie. Spre deosebire de acestia. 365. care-i gasesc temeiul în faptul autodeterminarii. propunând reforme pentru înd reptarea ei.. M. Politik und Ethik an der Universität Iassy. . ca si cel consacrat natiunei. fiecare cu temeiurile ei particulare. 1930. 22 Sociologia razboiului.

stiinta si reforma sociala. cea stii ntifica. Poate numai în unele pasagii din raspunsul sau la discursul de receptie al d-lui [ Radulescu-] Motru la Academie. e destinata sa reprezinte aspectul dinamic. c) Problema natiunii. la un loc. Întocmite fie pentru conferintele Institutului Social Român. Metoda lui de expunere îmbratiseaza succesiv: 1) cercetarea sistematica a literatu rii chestiunii si critica ei. Acestea constituiesc. studiul consacrat unui proces social. teoretic si apli cat. Fundatia Culturala Regala "Principele Carol" si învatatorii. în care se poate afla concentrata întreaga lui învatatura într-un exemplu viu si care. 4. activ al gândirii lui.51 58 59 60 62 63 65 68 70 71 72 Idei calauzitoare pentru munca culturala la sate. 2) desprinderea faptelor esentiale prezentate în ace asta literatura. În sfârsit. Stilul Profesorului e vioi si elegant. Muzeul Satului Românesc. doctrina lui nu s-a formulat mai articulat si mai pregnant. cel mai de seama. Dintre toate studiile. 1936. 1935. încât cele mai multe lucrari se situa pe amândoua planurile cugetarii sale. Cea mai mare parte a acestor studii au fost adunate în Sociologia militans. cele cinci studii consacrate unitatilor sociale: a) Individ. a stilului nobil. Cele care au vreo legatura cu activitatea lui didactica vor fi cercet ate o data cu expunerea chestiunilor respective. în afara de lectia inaugurala. 1935. cea mai mare parte a lucrarilor publicate ale profesorului Gus ti nu sunt carti.". Un scop al muncii noastre: Muzeul Satelor Românesti. 1935. urmatoarel e lucrari: 1. 4) stabilirea implicatiilor practice ale acest ui sistem. aceste studii sunt însa înt otdeauna expuneri de cel mai mare pret asupra problemelor cercetate de ele. Cum am vazut. ca în acest studiu. cele doua studii consacrate teoriei si metodei de cercetare a vietii sociale: a) Realitate. La încheierea muncii. 3. d) Originea si fiinta Societatii Natiunilor. carte care. 1934. fie pentru "Arhiva. Aceste studii dezvolta ideile fundamentale care stau la temelia activitatii sale practice. alternând fraza rapida. studiul consacrat doctrinelor sociale: a) Individualism. al gândirii Profesorului. intitulat: a) Sociologia razboiului. Scoala primara si cultura poporului. Despre "Curier". 1936. Scolile taranesti. cu fraza bogata.. 1936. 3) stabilirea raporturilor reale dintre ele si construirea sist emului acestor raporturi. e) Problema federatiei statelor europene. b) Partidul politic. ci studii. 1936. ar putea servi drept unica il ustrare a sistemului sau. socialism. 1936. 1935. a sistemului: "sociologia cogitans". Dupa cum se vede. incisiva a stilului natural. sau pentru alte prilejuri. b) Sociologia monografica. fata de a carui doctrina a natiunii Profesorul av ea sa încerce una din rarele precizari în care gândirea lui se articuleaza direct pe a . Tot despre scolile taranesti. Chezasia unei munci rodnice: caminul cultural. Nicaieri gândirea Profesorului nu s-a construit mai arhitectonic. materia cursurilor trebuind sa constituie a doua parte. societate si stat în Constitutie. dezvoltata în perioade echilibrate. 1935. cele doua planuri se întrepatrund însa atât de strâns în gândirea Profesorului.. Catre echipe. în conceptia Profesorului. anarhism. este studiul consacrat Problemei natiunii. Învataminte si perspective din munca echipelor studentesti. Dintre lucrarile publicate pâna astazi de Dimitrie Gusti sunt indispensabile pentr u precizarea fizionomiei sale culturale. argumentarea lui nu s-a dezvoltat mai riguros. sindicalism si comunism. la nevoie. 2. un fel de rezumat substantial.

lucrarile lor. Întâlnim astfel. Profesorul facea. Cursul de etica pare a se des doi si el. 1926-1927 (Stahl) si 1931 (Amzar). toata materia fiecarei discipline era expusa în cadrul câte unui curs de un singur an. asa cum o gasim formulata înca de la începutul carierei lui didactice . Am expus de asemeni si conceptiile sale speciale asupra societatii si asupra p urtarii omenesti. În primii ani. asa cum au fost dezvoltate în cursurile sale de sociologie si et ica ori în studiile sale publicate în rastimp. si mai mult.ceea a preopinentului. Am expus mai sus conceptia generala a profesorului Gusti asupra sistemului de st iinte sociale. subiectiv si dinamic. cu sporirea timpului de scolaritate impusa studentilor. în sinteze mari de fapte. la catedra. polemici împotriva altor pozitii. un curs introductiv de filosofie a culturii cu studentii anului preparator. Cursurile de sociologie si etica ale profesorului Gusti s-au dezvoltat an cu an. dupa 1925. cel din 1931 (Amzar). profesorii din aceasta categorie dispretuiesc bibliografia. ju decând dupa ideile dezvoltate în lectia inaugurala de care am vorbit si dupa un plan al cursului sau publicat înainte de razboi. cu acel de etica (1922-1923 si 1924-1925). framântate de problemele lor proprii. fara înte legere pentru munca altora si incapabili sa se orienteze în realitate altfel decât p rin daruiri totale. Profesorul alterna cursul de sociologie (1921-1922 si 1923-1924 ). construite uneori numai din nevoia rafuiel . cursul de sociologie a fost dezvoltat pe o perioada de doi ani. al treilea. erau oarecum neglijate în ciclurile precedente. au fost editate mai cu îngrijire si pot fi folosite înca: curs urile de sociologie din 1925-1926. paralel cu tendintele sociologice. Ei îsi stapânesc materia intuitiv. De ob icei. De asemenea. etica politica. actiune si metoda Fizionomia generala a învatamântului gustian Dinamismul organizator Instrumentele de lucru pe cari universitatea le pune la dispozitia profesorului pentru a-si îndeplini misiunea didactica sunt: cursul si seminarul. Sa încercam sa precizam aci fizionomia cursurilor sale în genere. Profesorul expunând un an etica sistematica. aluzii la evenimentele din jur. Am vazut cum concepe profesorul Gusti functiunea cursului si a seminarului sau. pe care le însufletesc prin raportarea lor necontenita la actualitatea vie. Din cursurile facute. FORMELE ÎNVATAMÂNTULUI Cursul Transmiterea orala a sistemului Tipologia didactica Substanta. iar în celalalt. cunoaste mai multe tipuri de profesori. unitatil or. pe lânga curs ul de estetica. precum si a activi tatii sale seminariale. proceselor si tendintelor sociale care. Ionescu). ideile lui din aceasta perioada nu pa r a se deosebi de cele împartasite mai târziu. dibuirile si informatia exacta. Totusi. la Bucuresti. Sa vedem cum le realizeaza. Învatamântul universitar în genere. un prim tip de profesor. cursul de sociologie al profesorului Gusti tinde sa se dezvolte pe o perioada de trei ani : primii doi consacrati teoriei cadrelor si manifestarilor. IX. Cursul de estetica se facea de d-l Tudor Vianu. cursul de etica. din care unul consacrat teoriei generale a cadrelor vietii sociale (1926-19 27) si celalalt teoriei generale a manifestarilor sociale (1927-1928). naturi puternice si personale. din pricina lipsei timpu lui. Ideile lor sunt idei-forte. Mai târziu. d-l Vianu face. separat. În ultima vreme. N-am asistat personal la cursurile profesorului Gusti decât cu începere din anul 192 1. mai putin. si cel românesc în special. Despre cursurile sale de la Iasi nu stim astfel decât din descrieri. lectiile. În rastimp. cursul de etica din 1928 (A. 1. relatiilor.

în locul atractiei capricioase a masei. în parte de îndoita modalitate de existent a a actiunii sociale. ca instrument de lucru. spre deosebire de tipul activ propriu-zis. profesorul devine "profet" si glasul lui hotaraste o clipa destinele obstii. sub impresia subiectivitatii. pe care îl întruchipeaza Dimitrie Gusti. toata atentia multimi i. Sintezele nu îi displac. în felul în care procedeaza tipul substantial. Totdeauna riguros. Transmitând numai cunostinte verificate. ca orice actiune d e acest fel. de obice i. cu obiectivitatea. de cele mai multe ori. Glasul lor se aude afara din universitate. Ceea ce exclude. în clipele esentiale. în asa fel încât acesti studenti. si tipul de profesor "dinamic". nu ramâne decât amintirea unei flacari. el nu procedeaza intuitiv. sunt contributii cinstite la progresul stiintelor. olimpian. semanatori de idei si creatori de curente. ca cel din urma. retezator de avânt si îndreptator de greseli. 3. dezinteresat. exclusivisti. în anumite împr ejurari. concentrând în jurul lor.ii. profesorul din aceast a categorie prefera. ca tipul dinamic.) Ceea ce uneste ac easta sinteza e dinamismul. pâna ce n-a verificat. ca cel dintâi. daca nu entuziasme aza. potolit. rep rezinta o sinteza a celorlalte doua tipuri. a li teraturii. întâlnim. care se multumeste sa entuziasmeze pe stud enti pentru materia predata. Tipul acesta al profesorului "metodic". Si glasul lui. masele. în sfârsit. tovarasia sigura a el itelor. e numai pentru a o preveni sa nu se lase is pitita de vraja subiectiva a individualistilor. Atunci. Între tipul profesorului "substantial". fara sa-i pese de participarea studentilor la curs. ca su bstanta de asimilat. Experienta stiintifica acumulata. "metodic". tipul metodic e un tip activ. temeinicia fiecarui element. ascultatorul trebuie sa-si adune sufletul di n cenusa. documentat. si mai mult de ce trebui e sa stie. darâmatori de idoli si rasturnatori de perspective. e contemplatia s i subiectivitatea. în viata universitara. . (Una din sinteze. acesti profesori covârsesc prin activitatea lor proprie. în sfera valorilor pure. care preda materia completa a manualulu i sau tratatului de specialitate. atent la amanunte. rezultatele experientei si reflectiilor proprii cu cercetarile ma i vechi. în loc sa fie însa transmisa de el dogmatic. puneri la punct. dar care lasa exclusiv pe seama lecturii acestora cunoasterea ei efect iva. existenta celor doua tipuri nu e greu de lamurit. Lucr arile lui. 2. migalos. dar nu le încearca niciodata. si când o face. ci reflexiv. instruieste. Lectiile lui sunt predanie de adevar. Risipita vraja. El nu contempla ideile în etern itate. Substanta fiind corelata obiectivitatii si subiectivitatea actiuni i. si confrun ta. Dimitrie Gusti reprezinta un al treilea tip. Explicatia existentei acestor doua tipuri tine în parte de deosebirea psihologica dintre tipul subiectiv si [cel] obiectiv. nu e a scultat. a tehnicilor. sub specie aeternitatis. el nu se daruieste niciodata clipei. dispretuind agitatia a ctualitatii spre a pluti. învatamântul lor. Totdeauna în opozitie cu acest tip. de profesor a carui prin cipala atentie nu e nici sa predea materia stiintei în mod impersonal. Ei pot dinamiza. ci sa deprinda pe studenti cu mânuirea instrumentelor de lucru. e t ransmisa de el în mod critic si activ. uneori. Contemplativ. ca si tipul substantial. El nu se adreseaza deci. ca pentru c arte. rascolitori de suflete. pe un altul. deveniti la rândul lor independenti. prin perspectivele pe cari le deschide cursul sau a supra ei. ori a unei scântei de sus. multimilor. ci lucreaza pentru timp. Ca si tipul dinamic. poate fi orientata spre lucrurile gata facute. ideile lui sunt. si nici numai sa entuziasmeze o clipa pentru ea. de obicei. dar strivesc pe a celor din jur. întelegator crit ic. Învatamântul fiind si el o actiune sociala. expuneri concrete a ceea ce s-a facut si a ceea ce a mai ramas de facut într-un domeniu definit. Dar. preocupat mai mult de adevar decât de bine. gata facuta. societatea cartilor si a egalilor sai. preocupat ca expresia sa nu-i depaseasca gândul. sau spre cele în curs de a se face. decât de ce are de facut. în amanunt. Preocupat sa cunoasca tot ce s-a facut. Dar odata "ceasul lui" trecut. sa poa ta crea stiinta ei însisi. Lirici si temperamentali. el e preocupat. ca metoda. si de tot ce urmeaza sa se faca! Dar pentru a se hotarî. de obicei. sub stantial si obiectiv.

iscoditor. ci cheama elitele sa coopereze pentru ridicarea maselor. Dimitrie Gusti e grabit sa creeze. fara cadre. împreuna" pare a fi. fara mijloace de lucru. iarasi în turnul de fildes. Nediscutabil pare faptul ca Profesorul este în primul rând un mare organizator al stiintelor si al actiunii sociale românesti. Propunatorul primeste sugestii. E pus în legatura cu cei pe care ideea lui e chemata sa-i intereseze. Daca el intra prin urmare în arena. actiunea lui nici nu se va risipi. toate. Trebuie in . În jurul lui roiesc totdeauna to t soiul de cercetatori. în primu l moment. mereu altele. vine altul. e imediat sprijinita. într-un anumit domeniu. ca si ideile. Aceeasi pozitie sintetica determina orientarea sociala a învatamântului sau. si ideile cele mai fecunde. fa îndata! Dar neastâmparul sau creator nu se margineste numai sa scrie carti si sa antreneze oameni dupa sine. Paralela precedenta contureaza un prim cadru pentru definirea activitatii didact ice a profesorului Gusti. alaturi de profesorii obiectivi. mai departe în lucrarea comuna. Îndata ce s-au maturizat. ca a acestora. ideile lui sunt. Cursurile lui sunt predarea unui instrument de lucru. ca acestia. Astfel. Orice intentie de înfaptuire i s-ar sugera e imediat cântarita si. misiunea elitelor fiind subordonata. Un duh neastâmparat. Daca deci. si altul. stimulator de energii si ordonator d e eforturi. destinului colectivitat ii. deosebit de activitatea lor faptuitoare. Ce poti sa faci. Functiunea care uneste dinamica cu obiectivitatea e spiritul de organizare. la fe l. ci chiar în cursul faptuirii lor. trebuie înfaptuit dupa aceea. foarte frecvent în Apus. deprinder ea mânuirii lui. descoperitor de oameni si fauritor de mijl oace. mijloace de lucru. Profesorul e în sa mai mult decât atât. un cuvânt de ordine. Si. vorbesc de d-nii Iorga si [Radulescu-]Motru. de îndata ce devin viabile. Caci oamenii. dupa el. gândul comparatiei ne duce la ceilalti doi mari dascali ai Universit atii românesti contimporane. Si fiecare e primit la fel. e destul de rar în Universitatea româneasca. daca e judecata temeinica si ofera posibilita ti de realizare. De a ceea. pentru el. Dimitrie Gusti n-a abordat odata o problema fara ca de pe urma lui s a nu apara. Câte creatii de ale lui n-au ajuns astfel sa faca faima altora? Dar ce importa? Vin îndata altele la rând. dupa el. Nu pentru et ernitate. institutii noi. activitati noi. metode de folosire organizata a mijloacelor de l ucru existente si îndemnuri la cooperarea metodica a specialistilor în folosul masel or. Dimitrie Gusti nu ramân e totusi surd ca ei. nu se maturizeaza la el. "La treaba buna. Colaborarea lui cu egalii se savârseste pe ntru masa. El e si un mare animator al vietii noastre culturale. Ce s-a închipuit trebuie imediat concretizat în fapta. Alaturi d e el. Dornic de a se gasi între egali. programe noi. planuri de lucru pentru un proiect si un sec tor determinat. ca si primul. într-o clipa de avânt. vizionari.Curios. seminariile. nascocitor de probleme. Firea lui e setoasa de or dine si realitate. Continuitatea efortului organizat stimuleaza actiunea în chip mult mai efic ace decât biciuirea trecatoare a entuziasmului. el nu se retr age îndata dupa aceea. Chiar i nstitutiile pe care Dimitrie Gusti le întemeiaza. Dimitrie Gusti e în vesnica framântare pentru aflarea acestuia. Creatia este pentru timp. pentr u cercetarea unei anumite probleme. oameni practici. îsi dobând esc autonomia. fiecare devine autonom. sau expunerea rezultatelor provizorii obtinute prin aplicarea me todelor. mai întâi un plan. profesorul Gusti nu e niciodata singur. actiunea lui nu va fi niciodata alaturi de aceea a razvratitorilor de mase. toate. cu trecerea clipei de el an! Ceea ce s-a închipuit odata. cei buni s-aduna: mult pot. ca si profesorii de al doilea tip. vesnic mobil. la chemarea masei. De aceea. oamenii cei mai tenaci se uzeaza repede. experimentator. îl îndeamna sa nascoceasca necontenit lu cruri noi. integrându-se. putini buni.Organizarea nu e însa posibila fara plan. în treprinzator. apoi o echipa de lucru si la sfârsit o institutie. în care predomina tipul substantial sau cel dinamic. ele sunt. Fara sa vrem. sprijin m aterial si moral. timpul nu iarta. activ. Între lini stea celui din urma si nestâmparul celui dintâi. fara preget. Tipul acesta de profesor. în primul rân d pentru a denunta maselor primejdia înselaciunilor subiectivitatii. de bunavoie. viziuni de santier: buletine d e analiza a mijloacelor tehnice de care dispune stiinta. de idei. me todic. Cât despre lucrari. Pentru el. la un moment dat.

care biruie pe toti. 6) dezorgani zarea. sa le scoata d in fire.este în fond un entuziast. dar merg. fara sa se urneasca. cum e a lui Nicolae Iorga. Figura lui nu e nici "profetica". Sa nu se creada însa ca aceasta extrema elasticitate spirituala a efortului gustia n nu-si are limitele ei. Necontenit deceptionat de oameni. impresionismul. printr-o echipa. care e acela al relatiilor sociale. sunt: 1) empirismul. necompetentii. dar necontenit iluzionat asupra omului si posi bilitatilor lui. în cel mai înalt grad. sa sparga tiparele vechi. catre cei care la chemarea lui raspund: gata! Dojana lui întâmpina mai ales pe lenesii care se codesc sa-si iasa din ale lor.stitutionalizat. la fiece pas. since ritatea marilor momente cu politetea necesara convenientelor marunte. Nu e cazul. daca te gândesti ca. lipsa de tinuta stiintifica. superficialitat ea. c u nici un pret. Lucrurile pe care profesorul Gusti nu le poate suferi sunt categorice si pot fi precis enumerate. trebuie sa le ciocaneasca necontenit. calapoadele dupa care lucrurile merg anapoda. stimuleaza. atât de exigent si de ironic când critica falsele valori. prin munca unui corp s ocial definit. "anim atia" pe care o imprima oricarui lucru de care se apuca. . aceea de a crea vietii forme si temeiuri noi si de a dezvolta constiinta contimporanilor asupra lor însisi si asupra telurilor actiunii lor. de opozitia surda. Profesorul se apropie mai mult de d-l [Radu lescu-]Motru. Proteica si sociala. 5) necuviinta. pe care trebuie sa le folo seasca omul hotarât sa biruiasca. Aci. Cu aceste precizari deslusim mai exact chipul profesorului Gusti. de ineptiile si rutina birocratica a autoritati lor. Inventarul lor va servi la conturarea definitiva a profilului profesoral. 7) izolarea. îti dai seama de prodigioasa activitate de adaptari si de nuante. toti. Stai câteodata si te miri. E în el un duh de tinerete neb iruita. Nazuinta nestabila trebuie sa se fixeze. de când am început a lucra cu el. Grija lui de capetenie se îndreapta totdeauna spre ce mai e de facut. 2) munca nesistematica. Mai curând sau mai târziu. ca a elevilor l ui Maiorescu. dar si de intransigenta. verva si luciditatea. sfârsesc prin a fi "deceptii". cum . gata sa vibreze la cel dintâi gest de elan ori de bunavointa. nestiinta. prostia . în care toate entuziasmele sfârsesc prin a se irosi în scepticismul si indif erenta generala. de inertiile si nesigurantele tem peramentale ale colaboratorilor. si ca. care cucereste. de in sistente si rezerve.energia acestui om ramas tot atât de proaspata si de neistovita. Niciodata nu l-am vazut multumit de ce a facut. omul acesta atât de bine informat întotdeauna. pentru a le birui. ba chiar si de sabotarea directa a cercurilor interesate . înmormântând. de-a lungul carierei lui didactice. fara exceptie. sa reînceapa! Ceea ce-l fereste de deziluzii mai grave este faptul ca entuziasmul sau e totdea una activ. dezinteresate. la prima ocazie. si mustrarea lui pe siretii care simuleaza osteneli. în savâr sirea ei. 8) interesarea. incultur a. Calitatea esentiala a personalitatii lui este dinamismul ei obiectiv si organizator. Lucrurile pe care Dimitrie Gusti nu le poate suporta. plasticitatea ar pu tea dovedi existenta unui spirit amorf. 3) lipsa de informatie. nepriceperea. Ceea ce nu împiedica pe Profesor ca. lipsa de generozitate si tendinta de a specula oamenii si s ituatiile. orientat spre fapta. Fara anumite neputinte si refuzuri. orice avânt . interiorizarea contemplativa. dar întotdeauna încântat de ce va face. mai curând sau mai târziu. refuzul de a coop era. ca la începutul carierei! Daca te gândesti ca activitatea lui organizatoare se înfaptuieste în domeniul cel mai complex si nestabil. neinformatia. amestecul. deopotriva. uneori. fauritori de civilizatii. cele cu care nu se împaca. Profesorul se loveste. nici "olimpiana". Omul acesta care uneste în chip atât de neasteptat neastâmparul creatiei si spiritul o rganizator. scoate oamenii din fire si-i îndeamna sa-si încordeze puterile la maximum. Recunostinta lui. 4) necorectitudinea. ea îmbina. coplesita de lene si t embelism. asa l-am cunoscut pe profesorul Gusti. solipsismul. Unul din acei "pe dagogi ai vointei sociale" care au de realizat cea mai înalta misiune sociala din câte se pot închipui. necorectitudinea. Un mare organizator si animator cultural! Un exemplar modern din rasa care a dat altadata omenirii pe colonizatorii.în tara aceasta rasariteana.

numero ase prefaceri. formarea person alitatii cercetatorilor sociali. coreferenti. Gusti în revistele straine asupra acestui seminar. cum se adnoteaza. Astfel. ca si de seminariile în care se studia problema cadrelor: biologic (Facaoaru). pentru a-si pastra. Tema era astfel aleasa. Nu e. deci. Îmi amintesc desigur de acele vremi în care seminarul. deci. de revista sau o carte. îti pune la dispozitie carti le lui proprii. din ce ea ce a scris D. seminarul se ocupa cu cercetarea desfasurarii istorice a doctrinelor. precum si din lucrarile tiparite ale acestuia. mai mult sau mai putin straluciti. cu cercetarea sistematica a problemelor. Învata pe stud entii sai cum se citeste o carte.X. în vreme ce unii profesori. cu o migala pretioasa si cu o pasiune admirativa pentr u informatia corecta si complexa asupra problemelor puse în discutie. sau problema unitatilor sociale. condus direct de Profesor. de mirare ca. se desemna unul ca referent. istoric (Pasa). a creat si a impus valori. Cum se citeaza. mai mult decât oricine. cauta mijloacele sa te puna în contact cu cercetatorii competenti de îndata ce te vede preocupat de o chestiune. Seminariile conduse de profesorul Gusti au suferit. încât problemele sa aiba un aspect stiintific general si un caracter de aplicatie concreta. La fel.Dimitrie Gusti îsi sprijina studentii cu toate puterile lui si se bucura de izbân zile lor ca de niste izbânzi proprii. trebuind sa participe la colocviul care urma totdeauna dupa c itirea lucrarii. Hobb es (Al. gelosi de i nformatia lor . Di mitrie Gusti te întâmpina întotdeauna cu ultima informatie. în aceste conditii. Un an. Si una si celelalte arata ca între seminarul de l a Iasi si primele seminarii din Bucuresti ale profesorului Gusti n-au existat de osebiri esentiale. cum se redacteaza textul provizor si cel definitiv si cum se tipareste un articol de ziar. clasele (I. ceil alti. C. desfasurata în mai multe probleme. dezvoltându-se paralel cu problemele iscate la cursurile sau în lucra rile lui. se întorc ca Saturn împotriva acestora ca sa -i distruga de îndata ce cuteaza sa emita vreo parere originala deosebita de a lor . superioritatea si distanta fata de acestia. Nu o data Dimitrie Gusti nu se sfieste sa învete pe studenti "secretele profesiona le" ale mestesugului carturaresc. Formarea personalitatii cercetatorilor Originea aplicatiilor sistemului Monografiile sociologice si etice Spiritul seminarului Munca de echipa Daca cursurile profesorului Gusti alcatuiesc forul în care se transmite instrument ul de cercetare ce-l constituie sistemul sau. cum se extrag pasagiile de u tilizat si cum se folosesc. macar astfel. Studentii erau obligati sa cerceteze un anumit numar de carti fundamentale recom . Amândoua aveau ca obiect o tema generala. ascund studentilor cu grija propriile lor izvoare de informatie. Fiecare student alegea câte o problema. Petrescu). Principalul obiectiv al lucrarilor de seminar îl constituie. alt an. SEMINARUL Misiunea lui. în cari stiinta mai poate fi m onopolizata -. Dimitrie Gusti a facut scoala în Unive rsitatea româneasca si ca. seminariile lui reprezinta atelier ul în care se deprinde mânuirea acestui instrument.obicei specific culturilor înapoiate. P reocuparea aceasta de initiere tehnica si de progresele stiintifice ale studenti lor sai e aproape unica în Universitatea româneasca în care profesorii sunt preocupati mai mult de ideile lor decât de formarea elevilor. Despre ce au fost seminariile de la Iasi nu avem informatii decât indirect. Claudian) sau Jean-Jacques Rousseau (Gabrea). se tinea în sala a V-a a vechei Univer sitati si studia doctrinele politice ale lui Machiavelli (Radu Budisteanu). în vreme ce alti profesori. iar dintre toti studentii care preparau acelasi subiect. g elosi de renumele câstigat de elevii lor. de-a lungul timpului. La cursurile si seminariile lui insista totdea una asupra bibliografiei.

împreuna cu studentii. cu toate ca personalitatile puternice îl interesau pâna într-atâta. încât studentii cârteau ca ar fi d "superstitia valorilor". ci "omul politic" obisnuit. Avea. inspirata de comunitatea idealuril or etice. fata de ideile vremii. discutata si lamurita. înlatu rând taria invectivelor menite sa ascunda slabiciunea argumentelor si parada de er uditie când nu era decât de suprafata. si Cooperativa studenteasc a . Mai departe. cu ultimele lucr ari aparute asupra subiectului. bibliotecarul. care. pentru ca studentii sa le cunoasca. restabilind ordinea îndata. Amândoua. Acolo. aprinsa. drept "canalie" pe Machiavelli. când izbucneste greva studenteasca. Astazi o înteleg mult mai bine. Tot atât de rau primite. alteori cu ironie si câteodata chiar taios. în chip minunat. de "sfertodocti" cum îi placea sa-i numeasca cu o vorba a lui Pârvan. În vreme ce Universitatea sta închisa pentru marea masa a studentilor. care-ti impune curtenie si stapânirea de tine. un anumit respect fata de demnitat ea cugetarii. Între doctrina realista. dar si o tinuta intelectuala si etica fata de idei. în cursul disc utiei. ca si invectivele. si nu stiu daca n-a poftit pe preopine nt afara! Ne-am mirat atunci de aceasta vehementa. cu un ton autoritar. Mi-aduc aminte de indignarea Profesorului fata de un student al lui. avea gr oaza de asemenea "gazetarie". apoi sa-si completeze bibliografia singuri.andate de Profesor. apanagiul stilului asa-zis "gazetaresc" . Programul studentesc e gata de tiparit. Profesorul aducea totdeauna în sala cartile despre care se discuta si le facea sa circule. care aseaza natiunea în arbitrar. motivata de c omunitatea de soarta. sub îndrumarea de fiecare clipa a Pro fesorului. la mesele din salile Casei Macca. Furtuna trecuta si lucrarile intrate în fagasul lor normal. dar tare intransigent în vorba. adunati în jurul Profesorului. Profesorul. Altii cerceteaza situatia comparativa. sa arate ca. care nu urmareau decât "sa faca efect" asupra cole gilor. adunate de pe ulita. cari risipiti pe ulita îsi striga sentimentul vag al unei nevoi de actiune fara ideal precis. Profesorul nu se sfia sa ironizeze crunt pe delincvent. trecut la Rectorat. pusa la dispozitie de d-l Bi ber. care confunda natiunea cu poporul. care dainuieste pâna azi. ridicând tonul. Zadarnic a sarit Alexandru Vianu. Aci îi lamurim numai geneza. Comunitatea de lucru a echipei din 1923 nu ramâne fara roade. îsi face loc în mintea lor adevarata idee a natiunii. pâna a rosti t epitetul injurios la adresa florentinului. Tineretul punea patima si problemele erau p asionante. Profesorul nu admitea însa improvizatii le studentilor. de asemeni. erau "cliseele retorice". Rezultatul e Oficiul Uni versitar. cu conditia sa aiba v aloare de argument. Orice idee era primita. Cuza. în Bucuresti. Unii desfrunzesc fisierele bibliotecii spre a gasi literatura explicativa a misc arii studentesti. caracterul metodic al învatamântului sau. si d octrina pur autodeterminista. Aplecati asupra Nationa litatii în arta a d-lui A. întemeiata pe vointa trairii în comun. Aci se vadeste. oarecare temere de "geniile" pus tii. chiar atunci când comba ti pe adversar. dintre cei mai buni. Era desigur o copilarie! Dar Profes orul nu a admis-o. Dimitrie Gusti gasese cel dintâi pri lej. sa foloseasca lucrarile seminarului la rezolvarea problemelor s ociale de imediata actualitate. conceptele g ata facute. Caci ceea ce cauta sa impuna Profesorul prin seminar nu erau numai idei. impusa de identitatea cadrelor si de asemanarea manifestar ilor. precum si de nadejdea viitorului comun. vorbim de cuprin sul lui. Preopinentul s-a încapatânat. de asemeni. Când preopinentul era îndraznet. studentii în sociologie îsi împart mu nca. D imitrie Gusti îsi aduna studentii în fostul local al Bibliotecii Pedagogice a Casei Scoalelor. A raspuns tare de tot. care a îndraznit sa califice. chiar destepti. Evoc în gând amintirea acelor seminarii! Discutia se isca totdeauna. dadea indicatii asupra felului în car e trebuiesc citite si folosite. Profesorul trece la înfa ptuirea dezideratelor programului. Cu blândete uneori. exista înca. pe atun ci student. ei se caznesc sa înteleaga adevaratul concept al nationalismului. C. Studentii se pun pe lucru si dupa câteva luni. . care toata viata a visat înfiintarea unui institut de presa. În anul 1923. Profesoru l deprindea pe studenti sa fie corecti în tinuta si continutul comunicarilor. "Principele" lui nu e un monstru .

ingenios nascacitor de metode. Eram acum peste patruzeci de insi. O munca în colaborare. si condu cerea generala a echipei -.sa iasa din turnul de fildes al preocuparilor lor. dupa cum mai fu sesera si cercetatori singuratici ai trecutului istoric. ca totdeauna. portului. economia: Dumitrescu. Ioan Costin. Roux. . care consimtisera. de seara în care. Multumirea lui. d -l Vladescu-Racoasa. Gh. în sti inta sociala româneasca. nadejdilor si ostenel ilor oamenilor de la tara. Popescu-Goicea. dupa ramasitele pastrate în pamântul adânc si neprefacut al vechei Dacii. sunt cercetati: Le Play. Bureau si alti ce rcetatori monografisti si etnografi. din Rusetul Brailei. religia si moralitatea: eu. daca nu l-as fi vazut aievea. Tourville. ceea ce în fapt traia ca un tot. credintelor. limba si obiceiurile: C onstantinescu. chipul autentic al românului de astazi! Cercetatori singuratici ai acestor lucruri mai fusesera desigur. Dar în ochii lui era o bucurie greu de as ternut în scris. Cârlogea si cu mine. ajunsi curând de pe urma de Alex. economia si manifestarile politice: Vladescu-Ra coasa . D. Rând pe rând. era sobra. si destule greutati în tâmpina colaborarea la tot pasul. În timpul verii.. Ionescu . Popescu. planul cercetarilor e gata. În vara anului1928. Pentru întâia oara însa. spre a lucra l aolalta. vor fi întovarasite. V. biologia: Georgescu. Întorsi în Bucuresti. obiceiurilor. pornesc catre Goicea-Mare din judetul Dolj. Mi-aduc aminte. Georgescu. ca acum. Era profesorul Brailoiu. Convins ca o cercetare sociologica nu este posibila decât prin colaborarea special istilor. Vignes. om de va sta cultura. îndeletnicirilor. Gh. Dar voia buna a tineretii biruia. Dumitrescu. Vedea crescând frageda întreprindere sti intifica si multiplicându-se în zarea satelor numeroase pe care le strabateam din fu ga. din Ne rejul Vrancei. de cercetarile echipelor monografice ale priet enului sau. Si harta pe care studia devenea vie. luptând sa reconstituie. daca nu sa în faptuiasca cea dintâi monografie sociologica (pâna acolo va mai fi drum). I. dar nu fusese pâna atunci înteles decât în ragmente. cu asistentii sai de la Institutul de Anatomie si Embriologie d in Bucuresti. Ce li se cere e ste sa faca o aplicatie a sistemului de cercetare la realitate. D. Ionescu. Aceasta expeditie de zece zile a "Argonautilor" monografiei în cautarea "lânei de au r" a realitatii românesti deschidea o epoca. pentru studii. Gusti a izbutit. primeam vesti. Profesorul avea sa dea studentilor o noua sarcina: alcatuirea "planului d e cercetari monografice" si pregatirea acestor cercetari pe teren. Ion Belcin. care luptau sa reconstituie.pri n ce minune? . din nefericire la noi înca nedeprinsi cu munca în comun. Si. Cercetarile echipelor arheologice ale lui Pârvan. Însem narea problemelor esentiale care revin în fiecare sistem si apoi rânduirea lor logic a. manifestarile spirituale. si studentii: C. între cercetatori specializati în ramuri deosebite. se înjgheba aici o munca de echipa. recunoscând greutatile drumului de strabatut. dupa observatiile facute direct asupra asezar ilor. Confruntarea planurilor si metodelor preexistente si critica lor. manif estarile administrative: Belcin. chipul vietii sociale si sufletesti a stramosilor no stri. Era acolo d-l profesor Rainer. care-si propuneau sa întel eaga împreuna. P. istoria: Popescu -Goicea. în vagonul-restaurant al trenului care ne aducea înapoi în Bucuresti. De la începutul anului scolar 1924-1925 studentii se pun pe lucru. Dimitrie Gusti por nea cu studentii sai ca sa-i formeze la aceasta munca. Decusara. Prej beanu. Profesorul a multumit echipierilor pentru munca înfaptuit a. pasionatul cercetator al "omului" si al "formei lui vii". printre noi erau specialisti încercati în di sciplinele necesare ansamblului cercetarilor monografice. În 1926. profesorul D. dar a vorbit cu caldura si entuziasm launtric. am a gasit echipa la Fundul Moldovei în Bucovina. Gusti. Eu am plecat apoi în Franta. zi de zi. Si cam pe aproape de Pastele anului 19 25.si rezervându-si siesi cercetarea "socialului" ca aspect special. se muncea înca mai mult paralel decât împreuna. Nomenclaturile lor sunt comparate cu planul cursului din 1910 al profesorului Gusti. Fireste. în cea dintâi cercetare monogr afica. adânc gânditor. munca a a urmat fara preget. D. literatura si arta: P. Constantinescu-Mircesti. Împartind rolurile strict: cosmologia: Prejbeanu. cel putin sa masoare greutatile si sa jaloneze calea înlaturarii lor. în zece zile de munca.În curând. A vorbit masurat. asistent. Îndata dupa Duminica Tomii.. în 1927. Metoda de lucru e aceeasi. psihologia: Costin. de acum. aratatoare a unui viitor pe care l-as înc hipui în vis.

În tot acest interval de timp. Era . studiind. minunatul cunoscator al a riilor de raspândire ale cântecului românesc.H. care îl face. Stahl si cu mine a lucrat pe îndelete. o problema speciala: Individ si societate. Tema acestui seminar este enciclopedia stiintelor socia le si înfatisarea lor. Ma ria Negreanu. tot mai adâncit. pentru întâia oara. pe atunci îndragostit de Vrancea. Era profesorul Georgescu Breazul. asa încât în curând va fi împartit pe materii. apele. Tema proseminarului era comentarul textelor lui Tard e si Durkheim. G. zicatori. pe care l-am întins pe pereti în nenumarate tablouri sinoptice în ziua "expozitiei" si a serbarii de sfârsit! Din tot timpul cât am lucrat cu profesorul Gu sti. iar în 1935 si 1936. cu toti studentii. la Dragus. p utin timid. cu problemele respective. divulgându-se tuturor metoda Profesorului. Cos tin. Claudian. aceasta este perioada în care am stat cel mai aproape de gândul lui. consacrându-l formarii elementelor necesare echipelor monogr afice. pe teren. la Runc. cu studentii de la toate specialitatile. sau. v esnic preocupat sa organizeze totul. când trebuia. alaturi de cei ramasi din vechiul grup al "Sociologilor din dreapta Dâmbo vitei". cu sotia. în 1932. pâna astazi. codrii si casele. St ahl. cercetarile au continuat. constiincios. ca si în 1933. Alexandru Claudian. Xenia Costa-Foru bunaoara. dezvaluind întelesuri nebanui te lucrurilor celor mai obisnuite. Maria Darmanescu. H. întorsi de la Fundul Moldovei. si pe studentele si studentii mai tineri: Dom nica Paun. Pe masura ce cursul se dezvolta. vaile. îndraznet. în prezentarea sistematica a profes orului Gusti. când ac est seminar i-a trecut lui. Stahl. îndrumând totul. Mai târziu. întâlneam l a lucru. Elvira Georgescu. Marin Popescu-Spineni. De la 1933. iar eu am trecu t la "Sociologia generala". Seminarul meu a fost cel dintâi în care s-a studiat planul de lucru. si m ai târziu d-lui Al.eu îl întâlneam la lucru întâia oara. Studentii de la istorie. pastrat numai în obiceiuri. Semnatarul acestor rânduri face cu studentii din toti anii de la specialitatea fil . iscoditor. pâna în ultimul ti mp. în 1931. pe lânga cercetarile propriu-zise. pâna la venirea lui Traian Herseni din Germania. Ajunge sa spun ca. Felul în care s-a precizat mai târziu tehnica cercetarilor monografice a fost descri s în chip amanuntit de d-nii Herseni si Stahl în volumele consacrate acestei problem e. Ion Costin. cercetând totul. la Cornova. iar la Dragus. o echipa formata din Prejbeanu. proaspat cuceriti pen tru cercetarile monografice. tot când treb uia. vesnic atent sa surprinda un fapt nou. Studentii specializati în filosofie faceau cu d-l Vladescu-Racoasa. Marcela Focsa. Era u. seminarul pentru anul I. Pe baza ac estui plan. în sfârsit -last not least -. Ion Zamfirescu. Era Traian Herseni. Elisabeta Constante. arheologul trecutului nostru nescris. Burdun. Si. în cicluri succesive. Seminarul pentru anul II e bifurcat. cu o vorba. arhitectul Armasel si atâti altii. pe ani si pe sectii. caci întâlnirea în treaca ea Bibliotecii Nationale din Paris nu-mi lasase nici o amintire clara . iar proseminarul obligat or pentru studentii anului I era dat în seama d-lui conferentiar N. cu aparatele lui perfectio nate de înregistrare. cu un îndemn. pe atunci la începuturile "Arhivei" sale. cercetând metoda de lucru în monografie si aplicatiile ei. Campania aceasta a întrecut în amploare tot ce se lucrase pâna atunci. Stahl. Profesorul m-a însarcinat sa condu c primul meu seminar. dezvoltându-se mereu si interesând tot mai mul ti studenti si cercetatori. lua si seminarul o dezvoltare tot mai mare. d-l Vladescu-Racoasa face seminar de sociologie politica. în 1930. Paula Gusti.secretarul general al Societatii Compozitorilor Români. cu un sfat. neobosit. la Sant. la întocmirea noului plan de cercetare. Nu e locul sa insist aici. C.vazând totu l. de curând traduse în editura "Cultura Nationala". Petrescu. care stia sa faca sa vorbeasca muntii. cu toata amanuntimea bibliografica . seminarul general era facut de Profesor. Nicolae Argintescu. geografie si folclor fac seminar de sociologie monograf ica cu H. acest seminar a fo st preluat de H. în 1929. muzicologul erudit. cu o mustrare. eu ramânând numai la cel de etica. Deasupra tuturor era însa Dimitrie Gusti. m asuratori si curele de mosie. seminar de sociologie si etica. Fapt mai însemnat . H. aflata sub îngrijirea Profesorului. În ultimul timp. Cront. cu Profesorul. în care studentii mai rasariti ne ocupam sa înjghebam " monografiile". pe atunci proaspat licentiat în filosofie. H. e facut de Traian Herseni.

Dar a facut-o totdeauna camaradereste . sub îndrumarea directa a titularului. pâna ce ajung sa po ata lucra singuri. seminariile profesorului Gusti sunt azi o vasta întreprindere stiintifi ca . o comunitate de sentimente greu de destramat. În fapt. În afara de aceste seminarii.osofie care dau examen de etica. Casa lui. profesorul Gusti face un seminar deosebit. Exigent. Daca. Singurul lucru ce i s-ar putea reprosa este aceasta bunatate excesiva. ori de câte ori e silit sa spuna cuiva o vorba de descurajare si timid. care nu creeaza nici un sentiment de jena celui obl igat. niciodata nu i-a privit autoritar. de sus: ci totde auna ca persoana fata de persoana. Ani de zile. biblioteca lui. Timiditatea fireasca a celor multi. se face pe nesimtite. a putut trece pe lânga unii oameni fara sa se intereseze de ce e în su fletul lor. însa. creeaza. În fiecare an. cu acel sentiment degajat. fara sa nu-l fi luat numaidecât în seama. deosebirea de vârsta si de formatie creeaza de obicei între unii si altii o prapastie. a fost sa stearga ac easta deosebire. uneori. ca orice îndrumator. în to ate amanuntele ei. de specializare. pentru învingerea obstacolelor întâlnite-n drum. atunci când un lucru i s-a parut drept. sau a asistentilor. Seminariile profesorului Gusti sunt deci institutii deschise în afara. câte un an. acest seminar cerceteaza o problema anumita. Cum vedem. Staruinta lui nu si-a preocupetit-o niciodata pentru ei. Nu sunt admisi decât studentii care se disting la seminar iile preparatorii. în jurul seminarului s-a constituit cu vremea o adevarata familie spiritua la. constiinta împartasirii aceluiasi ideal. seminar pentru aceasta stiinta. dar în fond generos si bun. Unul din marile daruri ale lui Dimitrie Gusti. Pentru studentii cari prepara licenta în sociologie sau etica. aceasta comunitate ajunge sa cuprinda laolalta pe conducatori s i condusi. Prietenia ce leaga oamenii care întreprind un lucru împreuna nu e rara. nu i s-a atras o data atentia as upra cuiva. relatiile lui au fost totdeauna la dispozitia studentilor. chiar at unci când lucreaza împreuna. precum si pentru ce i care se prepara pentru doctorat. fireste. În ultimul an s-au studiat Manifestarile spirituale. studiul istoric al doctrinelor cu acela sistematic al problemelor acestei st iinte. recomandarile lui. pâna a ajunge "piatra de încercare" pentru unii . Astfel. pe nesimtite. în care studentii sunt pusi sa-si încerce puterile în cercetari concrete tot mai grele. Dimitrie Gusti n-a sovait niciodata sa-si puna obraz ul pentru altii. comentând toata literatura respectiva. În relatiile lui cu studentii. Nu numai când era v orba sa-i dea sprijin în munca ei intelectuala. cursurile si seminariile d-sale sunt independente de celelalte. N-as putea încheia aceste rânduri consacrate seminarului profesorului Gusti fara a v orbi nimic de atmosfera care domnea în el si de relatiile acestuia cu studentii sa i. sentimentul distantelor sociale. ci mai mult de ce au de gând sa faca. nevoia ajutorului rec iproc. ca profesor. în fata oricarei dezaprobari . Atunci sunt trecuti din seminar în una din numeroasele întreprind eri care întregesc activitatea acestuia conduse de profesorul Gusti. solidaritatea împotriva atacuril or pornite din afara. când a fost nevoie de un cuvânt pentru ca sa li se deschida o poarta. Trecerea di n ele. dar si când era vorba sa o sprijine în viata ei de toate zilele. alternând. Amintirea ex perientelor comune. Exista deci o penetratie continua între activitatea seminariala si a ctivitatea institutelor prin care studentii îsi întregesc pregatirea intelectuala! Lucrul acesta împlineste dezideratul exprimat în lectia inaugurala a cursului sau di n 1910. parinteste. Dar. care-l face slab. profesorul Gusti i-a purtat de grija. între colaboratorii oricarei întreprind eri omenesti. tot pe lânga aceeasi catedra e socotit si seminarul de estetica al d-lui Tudor Vianu. foarte rar. Acest seminar este închis. în sectiile diferitelor institutii sociale organizate de Profesor.

Am vazut. În ce masura aceasta activitate are legatura cu învatamântul sau universitar. Profesorul nu a scapat. ca si în afara de ea. sa se întoarca împotriva dascalului lor spre a-si reali za ambitiile sau socotelile proprii. pentru ca întotdeauna. adica ceea c e puteau face. Activ itatea ei îl interesa deci prea de aproape. din 1927-1928. APLICATIILE SOCIALE ALE SISTEMULUI. pe Profesorul de curând întors din strainatate. sau carora le-a deschis o cale în viata. organizarea vietii culturale. un centru de atractie si de putere. si asupra misiunii pe c are o atribuie el acestui învatamânt. odata ajunsi.. ne propu nem sa cercetam în paginile urmatoare: Vom urmari aceasta activitate în trei directii. nu fara oarecare amaraciune. si a surâs. biblioteci si centre de documentare Programul studentesc Opera de Ajutorare Oficiul Universitar Cooperativa Studentilor în Litere Calauza studentului Ancheta asupra vietii universitare În afara activitatii universitare propriu-zise. Bunatatea aceasta nu i-a adus întotdeauna recunostinta ce i se cuvenea. în primul rând. sensul reformei universitatii trebuie cautat în functiunea ei social a. XI. cu ideile pe care le-am vazut în primele pagini ale acestui studiu. Am vazut. nu s-au sfiit ca. universitatea era prima unitate sociala cu care se întâlnea direct. ce a realizat di n aceste idei. în Planul de organizare a vietii studentesti. l-a preocupat personalitatea lor. care privesc: 1. consacrata acestui subiect. în sfârsit. 2. în pustiul însingurarii la care se izoleaza majoritatea intelectualilor români . Fireste ca eticianul cunoasterii si iubirii de sine i-a înteles. cercetând lectia lui inaugurala. asa cum era predat în scolile superioare românesti. organizarea vietii universitare. ORGANIZAREA VIETII UNIVERSITARE Fisiere. dar constiinta misiunii lui si larga lui simpatie "iubitoa re de viata si oameni" l-au facut sa-si reverse asupra altora grija parinteasca a formatiei lor intelectuale. Dimitrie Gusti reprezinta un liman. mai mul t decât individualitatea oamenilor. Ca întotdeauna. iar oamenii sunt asa alcatuiti încât prefera sa fie pretuiti pentru e i însisi mai mult decât pentru misiunea lor. Ele vor fi realizate mai întâi în proiectul de organizare a Universitatii Daciei Super ioare si apoi în institutiile create de pe urma programului studentesc. organizarea cercetarilor sociale. pentru a nu o judeca în raport cu idealu rile sale etice si pentru a nu-si propune imediat s-o reformeze. stiut fiin d ca aceasta floare rara e apanajul sufletelor alese. intitulate Universitatea sociala. care sunt ideile sale asupra învatamântului social. în universitate. De toate aceste neajunsuri. p recum si în alte doua studii. Am vazut. alcatuit cu studentii în 1923. sau poate chiar i-a salvat de la moarte. 3. Ideile din aceasta lectie au fost reluate mai târziu. care este aceea de a pregati elitele creatoare de cultura si conducatoare ale . asa cum sunt naturile cu adevarat sociabile. ori i-a impus. de asemeni. Ci multi din cei pe care i-a îndrumat. Reforma vietii universitare nu putea sa nu ispiteasca. Pentru el. Nu putea însa ramâne neîndreptat cadrul însusi în care urma sa se desfasoare învatamântul s al. ce caracter întelege Profe sorul sa dea cursurilor si seminariilor sale. azi greu de g asit. universitatea. profesorul Dimitrie Gusti a desfas urat. hranindu-i cu lingurita. o intensa activitatea culturala si poli tica. Astfel. Principiile reorganizarii universitatii sunt cuprinse într-o lectie.

cu studentii seminarului de sociologie si et ica. politicei. perfect defini ta. Mai târziu. Astfel.natiunilor. Recomandarile acestui program sunt grupate pe capitole. Daca ideea acestui centru de documentare e. Pentru aceasta. pentru organizarea unei biblioteci de sta t. organizate de atu nci încoace. care sa centralizeze întreg materialul documentar. organizarea învatamântului universitar nu trebuie sa tinda la înmagazinarea de cunostinte. îl vom vedea organizând. Gusti va da o atentie desavârsita institutiilor menit e sa înlesneasca aceasta lectura. programul preconizeaza: înzestrarea lor cu materialul ne cesar. a acelei Alma mater pusa în slujba creatiei. a natiunii si a omenirii. D. Ceea ce nu poate înfaptui în universitate organizeaza însa. proiecteaza. misiune care sa cu prinda întreaga viata a comunitatii studentilor cu profesorii. înfiintarea unei sali de lectura. întocmirea unui prospect al lor. izbucnirea grevei stud entesti descopera criza adânca. a unor vaste arhive sociolog ice. în mintea Profesorului. programul preconizeaza: putinta înlocui rii examenelor prin participarea activa si meritorie a studentilor la lucrarile de seminar. El însusi nu e decât o aplicare la împrejurarile specifice ale României. prin Oficiul Universitar. cu a jutorul colaborarii dintre Institutul Social si Fundatia Rockefeller. dornice sa înfiinteze în Bucuresti centre de documentare sud-est-europe ana. ideile tutulor reformel or universitare si tutulor operelor de asistenta studenteasca. în germene. Programul rezultat din aceste studii cuprinde. A încercat-o totusi. În ce priveste cursurile. a id eilor esentiale ale sistemului amintit. stud iu amanuntit. realizarea ei nu si-a gasit înca o formula definitiva. sociologiei. ci la formarea personalitatilor creatoare de valori folositoare s ocietatii. eticei. completa rea catedrelor cu docentele necesare. Dimitrie Gusti gaseste un prilej neasteptat sa aplice principiul sau de cercetare direct a a actualitatii sociale cu studentii seminarului sau. gândirea lui Dimitrie Gusti va fi necontenit preocupata de proble ma aceasta a bibliotecilor. regularea orelor de curs între profesori. Ca atare. Din acel moment. un fisier centralizator al tutulor cartilor de sociologie. intern si comparativ. cu planuri si anexe asupra felului în care sunt organizate aceleasi institutii în strainatate. Prima concretizare a preocuparilor lui de organizare universitara este acel proi ect de organizare a bibliotecii seminariilor Facultatii de Litere din Iasi. publicarea unor anuare de lucrari. Când. înfiintarea unor institute superioare de cercetari practice. la Institutul Socia l. universitatea nu trebuie sa fie o fabrica de diplome. sau Fundat ia Carnegie. de la baza învatamântului universitar românesc. Organizarea bibliotecilor si a izvoarelor de informatie stiintifica nu e singura preocupare reformatoare a profesorului Gusti. organizarea bibliografiilor de special itate. a unei biblioteci generale a univers . care cuprinde toate periodicele importante di n domeniul stiintelor sociale particulare. ci pregati rea universitara trebuie sa devina o adevarata misiune etica. înfiintarea unui corp de stenografi universi tari si a unui învatamânt social comun tutulor studentilor. al profesorului Gusti. programul recomanda: terminarea localului universitatii. Lectura fiind principalul instrument de formatie a cercetatorilor si baza materi ala a oricarei cercetari. în curând. Despre organizarea studiilor universitare. cuprinzând toate ziarele si revistele periodice. care este Universitatea în sensu l ei esential. Ceea ce urmareste necontenit este înfiintarea unui vast centru de documentare sociala. puse la dispozitia studentilor. care va culmina în proiectul iesit din lucrarile secti ei bibliologice a Institutului Social. gruparea seminariilor în institute. în timpul decanatului sau. În ce priveste seminariile. în 1923. unde creeaza o sala de lectura. nece sar pentru pregatirea legislatiei. în 1923. etica si politic a aflatoare în bibliotecile publice din Bucuresti. înfiinta rea unei sali de lectura. Ideea bibliotecii nu-l satisface însa pe deplin.

el organizeaza mai întâi O. realizeaza la noi. regulamentelor de studii. Oficiul Universitar organi zase o sectie importanta de ajutor medical. a unei calauze-almanah si a unui birou de informatii. S.itatii. în genul celor aparute în strainatate. programul cere asigurarea suprematiei elementului national. Acelasi oficiu ar fi urmat sa întreprinda anchete. (European Student Relief). mai cere sa se organi zeze trecerea studentilor prin mai multe centre universitare. C. Aceasta calauza e un îndrepta r complet al studentului în privinta studiilor. pe care profesorul Gusti o inspira ca administrator-delegat. examenelor. în legatu ra cu activitatea E. împreuna c u secretarul Facultatii de Litere. A. în tara si strainatate. Pe lânga acest O. precum si schimbul de studenti cu strainatatea. precum si un apendice consacrat tehnicei muncii intelectuale. Acest oficiu îndeplinea functiuni informative multiple. În sfârsit. orasului si vietii universitare. medicamente.-ul (Opera de Ajutorare Studenteasca). spiritul sau organizator îmbrat iseaza ideea "Cetatii Universitare". pentru întâia oara. ideea autoa jutorarii studentesti. S. Aceasta institutie. care sa poata da lamuriri asupra posibilitatilor de gasire de locuinta. Zaharescu si mai târziu de d-l Paul Sterian. Când. În 1927. împreuna cu Seminarul de sociologie. D. ocupatii. studii si publicatii asupra vie tii universitare si în special sa publice o calauza destinata studentilor. cuprinzând. intitulat Universitatea sociala. ocupatii. organizarea asistentei medicale. întocmirea obligatorie a rapoartelor de activitate a acestor asociatii. R. A. prin organizarea de catre stat a trecerii fii lor de sateni în universitate cu ajutorul burselor acordate elevilor distinsi. prima publica tie de acest fel. În 1930.toate grupate în uniunea generala studentea sca. În 1928 apare o noua calauza. El mai organizase un serviciu de informatii pri vitoare la viata materiala: gazde. programul cere ca modifica rea regulamentului sa se faca cu participarea studentimii. S. studiul Profesorulu i asupra misiunii sociale a universitatii. El organizase o retea de informatii asupra studiilor. întemeierea unui credit cultural si a u nei case de economii studentesti. devenit mai târziu I. se înfiinteaza primul Oficiu Unive rsitar. masa. prin secretariat. un îndreptar pentru studentii acestei facultati si întreprinde. D. ajutoare banesti. (International Student Service). S. Gusti publica. Cu privire la relatiile dintre studenti si profesori. asupra relatiilor interuniversitare si relatii lor intelectuale internationale. distractii si asupra orientarii profesionale. în 1932. o statistica a vietii universitare . Dimitrie Gusti trece de înda ta! Împreuna cu studentii de la A. asi stenta medicala. al carui principal protagonist va fi în lumea noastra culturala. în frunte. . În ce priveste organizarea studentimei. Oficiul Universitar fiind preluat de rectorat. (Asociatia Studentilor Crestini din România) . Dimitrie Gusti devine decanul Facultatii de Litere. Oficiul Universitar publica cea dintâi Calauza a studentului. El mai pune principiul organizarii si conducerii prin studenti a institutiilor crea te pentru acestia: camine si cantine pe facultati si pe judete. ale carei rezultate sunt în curs de publicatie. El recomanda înfiintarea unui oficiu de informatii privitoare la viata universitar a nationala si internationala. hrana. adunate în asociatii regionale . D. S. Oficiul Universit ar este preluat de aceasta facultate si pus sub îndrumarea directa a Seminarului d e sociologie. Gusti devine ministru de instructie. înfii ntarea unui ziar studentesc si organizarea anuala. S. Când. apoi un istoric al învatamântului universitar românesc. El mai preconizeaza participarea obligatorie a studentilor la viata asociat iilor. a congreselor. condus de d-l C. îmbracaminte. în 1929. mai completa. ajutoare si planuia sa organizeze o tipografie proprie pentru publicarea cursurilor în conditi i satisfacatoare precum si o sala de lectura. programul prevede organizarea paralela în as ociatii de facultati. cu ajutorul muncii dezinteresate ofe rita de câtiva medici universitari. La realizarea dezideratelor prevazute în acest program. regulata. camine. înfiintarea de coo perative. reunite în asociatii pe centre universitare si în asociatii ju detene. R. cantine. carti. o ancheta as upra vietii studentesti. D. Relativ la organizarea vietii materiale a studentimei.

de stimulent. vestitul Verein für Sozial politik. modul îngrozitor de superficial cum se trateaza astazi stiintele sociale si sociologice în general. care Verein. Ideea Institutului Social e cuprinsa limpede în acest text. acelasi spirit de organizare. în tara noastra. Activitatea acestui institut formeaza obiectul unei cercetari deosebite. dupa care nu poate exista o reforma sociala serioasa fara cercetarea prealabila sociologica si etica a realitatei ce se cere reformata1. o proiecteaza pentru viitor prin: Facultatea de Stiinte Sociale. Institutul Social Român. aceeasi încredere în oameni si în posibilitatile lor. În realitate. în cursul lectiei inaugurale din 1910.. cred. din imboldul dorintei de a evita repetarea experientelor dureroase ale nepre gatirii acestuia. Si mai departe: "Sa îndraznim oare a spera ca prin activitatea unor viitoare seminare si asociatii sa se schimbe fundamental. Într-adevar. al profesorului Gusti. Si o aplicare a princip iului practic. ca si în afara ei. stimulator de oameni si de inter es social. Aceasta activitate Dimitrie Gusti a întreprins-o prin: a) b) si c) Institutul Social Român. o asemenea cercetare. în universitate. din comisiunile parlamentare si din ministere la universitati". a) Institutia de capetenie careia Dimitrie Gusti i-a consacrat cea mai aleasa pa rte a activitatii sale. Nu ne i ntereseaza deci. XII. profesorul Gusti spusese: "Seminariilor le corespunde în Germania organizarea tuturor specialistilor în asocia tiuni care se întâlnesc anual si care au organele lor periodice.Toate aceste întreprinderi vadesc interesul continuu al Profesorului pentru viata studenteasca. seminariilor d e stiinte de stat le corespund. Înfiintarea Institutului Social s-a înfaptuit la Iasi. decât în masura în care existenta lui se leaga de învatamântul Profesorului. în ceasurile amare ale razboiul ui. ideea acestui institut e mai veche. în afara de universitate. care constituiesc însusirile sale sufletesti esentiale. de un sfert de veac. asa cum le cunoastem si din alte activitati. politica sociala a imperiului german". ca în Germania. în fapt. aceeasi credinta în cooperatie si în colabo rare. este. dupa care numai colaborarea dezinteres ata a specialistilor poate realiza. fara îndoiala. studiul problemelor sociale ro mânesti sa se stramute si la noi în tara. ORGANIZAREA CERCETARILOR SOCIALE Ofensiva contra empirismului politic si legislativ Institutul Social Campaniile monografice Facultatea de Stiinte Sociale Alta latura importanta a activitatii profesorului Gusti este organizarea cerceta rilor sociale. intentia de actiune nu e precis conturata. Ea nu face decât sa rodeasca o ide e a carei samânta se gaseste aruncata tocmai în lectia inaugurala a cursului din 191 0. a influentat si influenteaza înca. Ea nu e decât o aplicare a principiului teoretic dezvoltat în cursul acelei lectii. care cheama actiune a sociala. ca studiul stiintelor sociale. întemeiat de profesori universitari de economie politica si barbati de st at germani.. precum si problemele sociale românesti în special? Este timpul. de creatie necontenita. campaniile monografice. Totusi. Asa. cu soarta careia s-a identificat si în slujba careia a pus cea mai mare parte a geniului sau organizator. dezvoltat în aceeasi lectie. Ele evidentiaza aceleasi însusiri de ingeniozitate. aici. aceeasi nemultumire cu starea de fapt. Profesorul a rostit ex plicit cuvintele: "viitoare asociatii". Caci Profesorul crede înca în pos ibilitatea stramutarii activitatii legislative din comisiile parlamentului si di . acest Institut.

Institutul Social este deci primul bastion pe care se sprijina ofensiva stiintel or sociale universitare împotriva "empirismului dezorganizator" care domneste în via ta noastra publica. propuna reformele ce izvorasc logic si firesc din aceste studii. idealiste si optimist-sociale. izbucnirea razboiului avea sa precipite. profes orul Gusti se adreseaza de asta data fostilor lui studenti si tovarasilor lor de generatie. pe orice cai. D.. Pasul definitiv în acesta directie îl savârseste chemarea adresata de Profesor. lupte. întru întâmpinarea empirismului politic si legislativ. f ie cu caracter de apreciere normativa. prin scrisoarea adresata în acel an colaboratorilor "Arhivei. asociatia îsi propune sa constituie: 1) Un centru de studii si cercetari. sociologice. cercetatori si oameni practici bine cunoscuti în specialitate. acea reiz bucnire neasteptata a nadejdii care a premers ceasurile Unirii.. Pentru îndeplinirea acestor scopuri. mai ales.. el ia initiativa unei iesiri a stiintelor sociale în afara de universitate. Gusti îsi propune editarea unui organ care sa publice: 1) contributiuni stiintifice privitoare la toate problemele stiintelor sociale p articulare. 4) cronici asupra principalelor evenimente sociale. asa cum o concepuse Profesorul. ia. Primul pas pentru trecerea de la idee la realizarea ei îl face profesorul Gusti ab ia în 1913. politice si etice. cu vremea tulbure de îngrijorare si de restri ste. în care pregatirea legislatiei urma sa treaca d e la sine. Asociatia pentru Studiul si Reforma Sociala îsi propune: 1) 2) 3) 4) Sa sa sa sa cerceteze toate laturile vietii sociale românesti. contribuie la educarea sociala a maselor. fie ca practicieni specialisti. numai studentilor sai universitari. pe tarâmul propriu. înauntrul Facultatii de Stiinte Sociale. înfii ntarea asociatiei proiectate sa dobândeasca un nepretuit sens etic. 2) studii si aprecieri documentate asupra realitatii românesti. constituie Institutul. Asociatia pentru Studiul si Reforma Social a. în afara de universitate. pe alte cai. A trebuit sa vina razboiul cel mare. între timp. care va studia problemele propuse spre cercetare Institutului. o atitudine militanta. Lansând acest apel. Si. ca pâna acum. care pâna aci statuse retras în turnul de fildes al st iintei universitare. compuse din oame ni competenti. pe când înfiintarea Institutului Social presupune schimbarea acestui gând si stramutarea centrului de inspiratie legislativa dincolo de zidurile universitatii. În loc sa se adreseze deci. Asociatia îsi marturiseste cre dintele democratice. interne si externe.". În loc sa astepte momentul ipotetic. punct cu punct. acea mare rasturnare a norocului. iesirea stiintei sociale afara din universitati.". pentru ca. pentru înfaptuirea lor. pentru întâia oara. alcatuit din sapte sectii. cu ajutorul lor. pentru ca sa dospeasca în suflete sentimentul necesitatii imediate a unei asociat ii pentru stiinta si reforma sociala. dar si de apropiere sufleteasca. În consecinta. Prin scrisoarea aceasta. adica în câmpul larg al vietii culturale. Profesorul. de la Iasi. a trebuit sa se deschida aripile retezate ale nazuintelor obstesti. propunându-si sa contribuie "l a formarea unei natiuni viguroase. Luând atitudine împotriva "empirismului guvernamental". la Iasi. întarita în comunitatea de durere. care au strabatut în viata sociala. A trebuit sa vina. el nu are ecou imediat. constiente de menirea ei în istoria universala" si la construirea unui stat corespunzator "constiintei de sine a natiunii". Caci scrisoarea trimisa în martie 1913 precede cu 6 a ni aparitia primului numar al "Arhivei. E primul pas facut de Profesor pentru extinderea cercetarilor sociale. în 1918. Si.. Cele sapte sectii sunt: . fie cu caracter explicativ cauzal. prin acestea. Dar. 3) recenzii sistematice si critice asupra literaturii problemelor sociale. ceva mai pe urma.n ministre înauntrul universitatii. fie ca cercetatori teoretici. toate obiectivele pe care le urmar este Institutul si toate mijloacele propuse spre a le realiza. Chemarea Profesorului expune. în urma careia se constituie.

apoi cu Viata sociala a României dupa razboi (17). care au tiparit buletine proprii). o maturizare a seminarului din 191 5 si a dezideratelor expuse în lectia inaugurala din 1910. în aceste cicluri auditorul putea întâlni pe cei mai distinsi gânditori politici ai t arii. bibliologica si sociolo gica. Sunt expuse aci toate obiectivele si mijloacele de lucru ale unui Institut moder n de cercetari sociale. fata de problemele . un an mai târziu. o dezvoltare. Cât priveste conferintele publice. Institut ul Social nu e decât o extindere. sectia juridica. începând cu Constitutia cea noua a României (23 prelegeri). e) si care va tine relatiile cu institutiile straine similare. economica. La aceste discutii au p articipat si fruntasii vietii noastre publice si profesionale. dupa transferarea la Bucuresti a profesorului Gusti. bibliologica si juridica au facut. azi epuizate. b) o arhiva documentara. si cursuri. sectia de politica si igiena sociala. prin conferin te si publicatii. de mai multe ori. Problemele românesti în cadrul vieti i internationale. Sat si oras (21). care va organiza: conferinte. cooperatista. proprie.. a tât o activitate interioara. cât si o manifestare exterioara. propunerile de reforma. fie studii publicate în "Arhiva. privit în ansamblul activitatii profesorale a lui Dimitrie Gusti. El le putea astfel compara argu mentele si îsi putea statornici o orientare rationata. sectia politica si administrativa.a) b) c) d) e) f) g) 2) a) b) si c) d) sectia agrara. Când. 3) Un centru de documentare. Cum a realizat Institutul aceste deziderate? Ce rezonanta noua a dat el învatamântul ui gustian? Timp de peste 15 ani de zile. toate trei publicate în volume. Asociat ia se transforma în Institutul Social Român. cultural a. fapt aproape nemaiîntâlnit în viata noastra cultural a. lu crarile în curs de legiferare. Un centru de propaganda. Politica culturii (27).. inventarul problemelor t impului si solutiilor recomandate pentru rezolvarea lor. consacrate diferitelor probleme sociale de actualitate. Caci. legislatia comparata. oricât de deosebite le -ar fi fost gândurile si de potrivnice intentiile. ca si pe multi gânditori straini. la o aceeasi tribuna. d) un oficiu de informatii pentru cercetatori si oameni politici. lista persoanelor competente. statistica. Caracteristica acestor cicluri este efortul simultan de organizare a ideilor si de informatie a publicului. sectia financiara. si un organ periodic pentru studiul si reforma sociala. statistica. privitoare la toate domeniile vietii sociale. Institutul a organizat opt cicluri. sau studii publicate în volume speciale (ca acelea ale s ectiei culturale). care sa procur e acestora: bibliografii. c) un repertoriu bibliografic. unindu-se cele trei sectii economice într-una singur a si creându-se patru noi sectii: cooperativa. Asa ca. sectia culturala. sectia industriala si comerciala. cu Capitalismul în viata sociala (20). Institutul a desfasurat o activitate neîntrerupta. acesta nu va suferi decât foarte mici mod ificari în structura sectiilor." (ca acelea ale sectiei sociologice). care va constitui: a) o biblioteca cu sala de lectura. care va edita: publicatii. si din munca lor au rezultat fie proiecte de lege (ca acelea ale sectiilor juridice si bibliologi ce). continuând cu Doctrinele partidelor politice (18) si cu Politica externa a României (20). Discutiile sectiilor: sociologica. în zece ani. fie publicatii speciale (ca acelea ale sectiilor economice si cooperative. în sectii.

oficii de cercetari. Ajunge sa spunem ca aci au aparut studiile: al lui Zeletin asupra Originei burgh eziei. În afara acestor activitati directe ale Institutului. dar substantiala. si în urma la Asociatia cu acelasi scop.. desfasurata prin p ublicatia rara. Gus ti. pe lânga diferitele departamente ale statului. trebuie sa mentionam influen ta lui indirecta asupra altor institutii de cercetari sociale. iar sub influenta sectiei culturale s-a înto cmit. prin volumele în care s-au adunat ciclurile de conferinte de care am vorbit mai sus si. în 193 0. activitatea Institutului nu s-a dezvoltat înca pe depli n. sub influenta membrilor de seama ai Institutului. sub influenta sectiei demografice a Institutului. acea Enciclopedie a Ro mâniei. de asemeni. a Prolegomenelo r lui Kant (Antoniade). a Scurtei expuneri a filosofiei sceptice a lui Sextus Em piricus (Bezdechi). dar si aci. Ideea. Recensamântul. cu toat e ca nu stim daca ar fi fost bine.". Sub influenta si cu oamenii sectiei de asistenta sociala. tot în 1930. Profesorul n-a izbutit sa stramute pregatirea legif erarii din parlament în universitate. E poate aci singurul punct ramas nerealizat din chemarea din 1918. a cartii despre Idealurile umanitatii a lui Masaryk. patrunderea oamenilor pregatiti sociologicest . pe care Profesorul a preconizat-o acum sapte ani.". a Catechismului industriasilor a lui Saint-Simon. dezvoltate pe urm a lui. Din alte puncte de vedere. prin cele trei serii de tiparituri sociolog ice. Tehnica monografiei sociologice a d-l ui H. conceputa si realizata mai întâi în 1915. Institutul nu a izbutit înca sa constituie o arhiva centrala completa de legisl atie sociala. asa cum dorea. desi nu face parte din activitatea Institutului Social. Astfel. i se datoresc aproape în întregime. o depasire a intentiilor initiale ale profesorului Gusti. si. Menger. a Individului împotriva statului a lui Spencer (15). pe lânga mari le institutiuni si pe lânga asociatiile de specialitate. al d-lui Filitti asupra Claselor sociale în trecutul românesc. de curând. s-a constituit echipa de cercetatori ai "conjuncturii" economice. info rmatie si documentare asupra diferitelor probleme sociale care le interesau. H. în care s-au publicat: Sociologia militans a profesorului Gusti. pentru a ne da seama de însemnatatea acestei publicatii. si unul din cele mai folositoare pentru progresul democratiei românesti. s -au constituit treptat. Nu mai prejos a fost activitatea publicistica a Institutului. trebuie pusa seria t extelor traduse în colectia "Culturii Nationale". s-a putut înjgheba. Scoala de Statistica. si sub acest raport. în bu na parte. Încercare de ontologie regionala. Stahl. este unul din rezultatele cele mai caracteristice ale Ins titutului Social. Caci daca. ceea ce era greu de conceput. din cele mai rodnice.. prin buletinele sectiilor econ omica si cooperativa. Scoala de Asistenta Sociala. în 1930. la Casa Scoalelor (Am zar). prin diferite alte institutii. Tot atât de rodnica a fost publicatia "Arhivei. corelata centrului de documentare. initiata si patronata de D. proiectul de reforma a învatamântului. Totusi. de a publica o culegere a lucrarilor de seama ale seminarului s-a dovedit. s ubzista întrebarea daca felul în care s-au desfasurat lucrurile nu înseamna. mai întâi la Camera de Comert si Industrie. si nici sa sub stituie Institutul Social. Tot în activitatea publicistica extrauniversitara. a "Arhivei. Si nici sa publice. tot a d-lui Traian Herseni. Consiliului Legislativ.. al d-lui Gusti asupra Problemei na tiunii. Întâlnirea aceasta a opiniilor politice si sociale diferite. al d-lui Madge aru asupra Capitalismului în Rasaritul Europei. ceea ce era mai usor. Sub influenta si. Sub influenta si cu oamenii sectiei s tatistice s-a constituit. pe tarâm ul neutru al stiintei. Teoria monog rafiei sociologice a d-lui Traian Herseni. cu oamenii sectiei economice.. apoi la Instit utul de Conjunctura. a traducerii Criticii ratiunii practice a lui Kant. pâna acum. în 1933. Publicarea traducerii Regulelor metodei sociologice ale lui Durkheim (Sudeteanu) . sub acest raport. în realitat e. încep uturile muncii de ridicare a satelor.puse în discutie. s-a înjg hebat. destinata sa devina instrumentul de div ulgare a informatiei centralizate. Realitatea sociala. cu oamenii s i influenta sectiei sociologice s-au înfaptuit. În sfârsit. mai târziu. a Noii teorii a statului a lui K.

în loc de a mai fi un stimulent generator al unor ramuri de activitate stiintifica sociala. spiritul lucrarilor Institutului Social s-a raspândit în societatea române asca dincolo de limitele propriei sale organizatii. Din cadrele lui s-a recrutat aproape întreg aparatul politic al tarii de dupa 1928 . pentru a putea aprecia varietatea interesului stârnit de activitate a acestei institutii. cu vremea. ridicate imediat dupa razboi. Gusti avea constiinta ca fara o aristocratie a inteligentei. putem spune: 1) lucrarile Institutului Social au fost cea dintâi solicitare catre specialisti d e a depasi cu întelegerea câmpul domeniului lor strict de cercetare. în administ ratie spiritul stiintific si metodele universitare. pentru ca din aceasta cunoastere sa se desprinda nevoile reale de refo rmare a ei. deci. cum am mai spus. Ajunge sa spunem ca. care de acum se dezvolta autonom. a vând ca principala îndeletnicire sa dezvolte constiinta de sine a societatii si sa a simileze experientele sociale din afara. tehnicieni. democratia nu e decât un cult al incompet entelor. si ca tot la Institutul Social s-au manifestat un Zeletin. amenintat sa fie eliminat din viata publica. Caci. Institutul Social este chemat sa devi na un centru de coordonare a tuturor acestor institutii de cercetare sociala. pentru a încerca sa cuprinda întelesul întregului. Institutul Social a fost. ceea ce pentru junimisti era numai un ideal : înlaturarea formelor fara fond. prin Institutul Social. În acest fel. El a fost si prima încercare de organizare a muncii în echipa si în colaborare a cerce tatorilor sociali. în fiinta institutului sau propriu. Prin el au fost atrasi f ilosofi. Se poate spune. principalul instrum ent de educatie politica a elitelor sociale. la perfectiunea caruia colaboreaza activitatea lor . cu toate ca nu se integrau. Cu alte cuvinte. un Madgearu .cu sau fara voie . ca tineretul di n generatia mea numai prin conferintele acestui institut a mai putut auzi în publi c pe unii barbati de stat ai generatiei trecute. 2) aceasta organizare punea în practica vechile idei calauzitoare ale profesorului Gusti asupra necesitatii colaborarii specialistilor în vederea cunoasterii vietii sociale. D. în acest domeniu concret. Rezumând caracterele acestei izbânzi. a patruns. politicieni catre studiul problemelor sociale. Daca legiferarea n-a patruns în facultati. 3) am vazut ca D. Înfaptuind aceasta întoarcere asupra cunoasterii realitatii ce se cere reformata. ca organizatie. am putea spune ca bastionul reprezentat de acest ins titut si-a constituit. 4) nu mai putin simtita a fost înrâurirea acestuia asupra mediului intelectual românes c în genere. sau Djuvara. D. pâna atunci gelosi de specializarea lor. realizând. cu toata reactiunea violenta din ultimul timp a empiri smului discreditat. cu ajutorul careia am lamurit relatiile învatamântului profesorului Gusti cu Institutul Social. Gusti a sprijinit toate aceste initiative cât a putut. Nu credem deci ca exageram. aceea de proliferare. Reluând imaginea. începând din anul 1930. ca Al. Sub acest raport. Prin el s-a stimulat interesul opiniei publice pentru astfel de probleme. Cu o întelegere si cu o dezint eresare neobisnuita. tot el a constituit. ca. efortul Profesorului de a dezvolta învatamântul stiintelor sociale si în afara de universitate s-a dovedit fecund. si misiunea lui se schimba. A prins. prin contactul direct între oamenii rep rezentând conceptiile politice cele mai deosebite. atribuind învatamântului gustian prestigiul tot mai mare acordat "specialistilor" di n viata publica româneasca. El a fost o catedr a de difuziune a cunostintelor sociologice si un stimulent al cercetatorilor ace stor stiinte.o noua orientare curentului legislat iv. Prin aceasta însa. în schimb. Institutul Social intra într-o noua faza. În sfârsit. mediul în care au fermentat toate .e în oficiile de studii si în administratiile de stat pare a fi rasturnat solutia ap roblemei. oameni ca d-nii Mihail Manoilescu s i Nae Ionescu au fost adusi sa reflecteze la problemele sociale. Rolul Institutului Social este deci multiplu si variat. Marghiloman sau Vintila Bratianu. celule înaintate de lupta si si-a întins ramificat iile adânc în câmpul adversarului. Gusti avea sa imprime .

Profesorul nu exclude. oricarei unitati soc iale. se gaseste tot în lectia inaugurala din 1910. întocmit de d-l Setlacec. o data cu desfasurare a actiunii monografice. un cercetator al vietii politice si ad ministrative si cel putin trei cercetatori ai vietii spirituale: un folclorist m uzicolog. printr-u n mod deosebit de cercetare. D ar nu numai atât. între toate elem entele cadrelor si manifestarilor. La o campani e de cercetari monografice sunt utili atâtia cercetatori. acesta îsi propune sa inaugureze în curând " monografiile sociologice si etice". printr-un plan deosebit. e. precum si un etnolog. câte puncte de vedere pot fi izolate în cercetarea realitatii sociale. paralel cu desfasur area actiunii sociale. Am lamurit. cu acelasi succes. si la fel cu toate ideile fundamen tale ale profesorului Gusti. în orice caz. Nu e deci locul sa insistam aici asupra lor. literatura si ideologie. colectiva. dimpotriva. Un st udiu deosebit le cerceteaza mai de aproape rostul. caci permite colaborarea specialistilor fiecarei ramuri sociale la cercetarea monografica.. monografia va ajunge sa desemneze o metoda speciala completa de cercetare a realitatii sociale. Ca monografia s ociologica s-a preocupat mai ales de sate. Vorbind de lucrarile seminarului ce proiecteaza. cu alt prilej. Ideea lor. un istoric si un psiholog-etnograf pentru cadre. odata analiza tehnica terminata. deosebiti. propriu. ca si aceea a Institutului Social. chiar în acest volum. monografia constituie o aplicatie concreta a sistemului si a m etodei Profesorului la studiul unei unitati sociale determinate. Ce sunt aceste monografii nu se lamureste însa decât mai târziu. caracterizat. pe de o parte. Am aratat în alta parte geneza seminariala a acestor preocupari monografice. un literat-lingvist pentru limba. cautând. pentru muzica si dans. un economist. de toata scoala discipol ilor lui Le Play. noologic si explicativ. un antropolog. Ca. Cu o condi tie însa. adica printr-o nomenclatura originala. "Arhiva. cel mai mare numar de corelatii cu putinta. un jurist. Numarul minim necesar e de cel putin doisprezece: un geograf. A doua forma de dezvoltare a cercetarilor sociale au fost campaniile monografice . cercetarile profesorului Gusti refuza planurile întemei ate pe o conceptie sociologica unilaterala. Actiunea monografica este unul din cele mai interesante exemple pentru ilustrare a felului în care gândurile Profesorului se maturizeaza treptat. dub lat de un statistician. în cursul cercetarii. Ceea ce deosebeste însa cercetarile profesorului Gusti. tehnicei si moravurilor l . Faptul acesta are consecinte însemnate asupra organizarii propriu-zise a cercetari i colective. cercetarii carora au fost consacrate pâna acum zece campanii. în echipa. Nu cred ca este deci o exagerare a spune ca primul deceniu de dupa Unire a const ituit în cultura româneasca "vremea Institutului Social". care pare a indica simpla preocu pare a Profesorului pentru problemele actuale si concrete. Într-adevar. Iar pen tru manifestari. nici macar considerar ea fiecarei manifestari în planul propriu al disciplinei sale speciale. Sub acest raport. faptul social sa fie restituit întreg ului din care face parte. Ele resping orice încercare apriorica de a elimina vreuna din cercetari. al cer cetarii sociologice derivata din sistemul profesorului Gusti. un fapt legat de c ontingentele speciale ale tarii românesti. decât în masura în care lamuresc învatamântul profesor ului Gusti.ideile sociale ale deceniului al treilea al secolului al XX-lea în România. Caci de la termenul vag. daca nu e fapt întâmplator.. de acest ea. Metoda monografica poate fi însa aplicata." publica si programul de cercetare mon ografica a industriilor. pe de alta parte. cunoscator al artei. este sistemul de cercetare. punctul acesta este din cele mai interesante de retinut. Si nu e fara interes de semnalat ca în acelasi timp în care luau fiinta cercet arile de monografie a satelor. sa introduca în fiecare mono grafie un numar cât mai mare de puncte de vedere si sa stabileasca. aspectul acesta dublu. Care e caracterul esential al cercetarilor monografice întreprinse de scoala socio logica a profesorului Gusti? Cercetari monografice s-au facut desigur si înaintea lui. În ce priveste nomenclatura.

împotriva unor interpretari pripit e. d.ocale. Tot asa. As tfel. demonstrând ca dimensiunile vetrei reproduc pro portional. constituit de aceasta cooperare a specialistilor pentru întelegerea întregului social. caracterul esential al c ercetarilor monografice. care reprezinta ultima etapa a acestor cercetari. învatamântul stiint . cercetar ii colective este critica în comun a fiecarei interpretari propuse fenomenului. prin planul de cercetare comun. Legatura dintre stiinta si reforma sociala explica deci relatia care exista între campaniile monografice si activitatea practica de ridicare sociala a unitatii su pusa cercetarii. Prin acesta. În conceptia profesorului Gusti. pe neamuri. Întrucât nici o actiune sociala nu este eficace daca nu s-au studiat în prealabil cauz ele starii de fapt. muzicologia va putea explica unele particularitati ale ritmicei poetice . o cercetare apreciatoare. care defineste fiecarui cercetator o misiune precisa în cadrul an samblului. Cum se face aceasta trecere? Foarte simplu. a r ealitatii. campaniile monografice. În sens invers. fie pentru observarea împreuna a fenomenelor complexe. Ceea ce se impune deci. credinte sau purtari. sau din ignoranta. devin un punct însemnat de trecere de la activitatea d idactica a Profesorului la activitatea lui politica. presupune. S. cum fac unii. pâna la constituirea unei stiinte a natiunii. Orice cercetare stiintifica. Unii s-au integrat în asa fel. normativa. Aceasta facultate ar urma sa reuneasca. care altfel ar fi ramas neexplicabile. care ofera o pluralitate de aspecte. în legatura cu asezarea unui sat. demografia va lamuri uneori anumite forme de echilibru între produc tie si consumatie. A afirma deci. dimensiunile hotarului întreg. Fiecare monografie s e încheie cu o activitate reformatoare. Unde nu a reusit. În acelasi sens. relatii si procese mai e necesar si un sociolog. însa. în slujba ridicarii culturale a maselor populare. juristul va putea pune în garda pe geograf. cu stringenta. dar nu s-au putut adapta telurilor ei. Întâi. încât întregul lor fel de a gândi în propria lor specialitate sschimbat în urma acestei experiente stiintifice. Perspectivele pe care le deschide întelegerii unui fapt social. Ceea ce justifica în primul rând metoda colaborarii e fecunditatea ei. Apoi. explica tiva. Înseamna a lasa la o parte cu vrere. desfasurare directa a aplicatiilor învata mântului universitar gustian. fie pentru discutarea împreuna a i nterpretarilor propuse cu privire la fiecare fenomen observat. a. pe care i-a format în anumite specialitati. m. prin raportare la situatia locurilor. ca cercetarile individuale de folclor constituie ad evaratul început al monografiei sociologice. fiecare cercetare se încheie cu o chemare la actiune. Profesorul a trebuit sa recurga la studenti. într-o singura institutie. Legatura dintre toti acesti cercetatori se face în doua feluri. ca un corolar necesar. Ultima forma de organizare a cercetarilor sociale preconizata de D. prin sedinte comune. cu scopul anum e de a le putea folosi cândva specializarea pentru cercetarea colectiva. cercetarile monografice sunt destinate sa se întind a treptat. ca un fel de cunoastere de sine a societatii. confruntare a posibilitatilor oferite de cadre cu actualizarea înfaptui ta prin manifestari. pentru ca unii cercetatori au întrezari t câteodata corelatia unora din manifestari. înseamna a confunda întâmplarea cu sistemul . cercetarea monografica se impune de asemeni ca un auxiliar i ndispensabil în orice actiune reformatoare. Altii au luat parte la cercetare . pe care o face posibila si o cere conceptia de ansam blu a profesorului Gusti. configuratia solului descrisa de geograf va putea sugera juristulu i ratiunea de a fi a anumitor institutii. Principalul obiectiv al profesorului Gusti a fost sa deprinda pe cât mai multi cer cetatori specialisti sa se asocieze muncii acesteia de cercetare colectiva. chest iuni pe care cercetarea documentelor din arhiva nu le poate lamuri. Gusti este F acultatea de Stiinte Sociale. putinta de a-l sit ua succesiv pe mai multe planuri sunt atât de neasteptate încât risca uneori sa provoa ce dezorientarea cercetatorului. Pentru coordonarea ansamblului cercetarilor si efectuarea studiilor privi toare la unitati. Idealul etic constând în dezvoltarea maxima a tuturor posibilit atilor. Alteori. geograful va putea rezolva.

care atribuie învatamântul stiintelor soci ale facultatilor de litere. fie care cu câte un institut special de înalte studii. astazi în curs de formatie. Si aceasta idee exista. din ziua lectiei inaugurale de la Iasi. devenind astfel un instrument stiintif ic al puterii nationale". ca si celelalte. unor institutii speciale. sau a înfiintarii unor cursuri de sociologie la academiile comerciale. corespunzatoare sectiei.în cadrul universitatii. precum si o sectie ge nerala. Facultatea de Stiinte Sociale va fi cadrul colaborarii lui vii toare cu a treia generatie studenteasca. la Bucuresti. sau ai Academiei Comerciale. una juridica si alta politica-administrativa (aceasta cu trei subsect ii: administrativa. Monografia sociologic a este cadrul colaborarii lui cu a doua generatie de studenti. sociologie etc. consulara. Rezistenta speciala a Facultatii de Drept ar trebui sa atraga excluderea acestei a dintre sectiile Facultatii de Stiinte Sociale si mentinerea ei în organizatia ac tuala. în germen. în care întelegerea sociologica a tutulo r manifestarilor vietii sociale va fi devenit un bun comun. înfiintarea facultatii nu va mai putea întâlni nicaieri rezistente serioase. Ea nu e decât o reintegrare a Institutului Social . cu cursuri comune celorlalte trei: etica. asistam parca la desfasurare a unui ritm pe generatii. ori celor de drept.elor sociale. Rupând cu tipurile de organizare existente. vor fi ajuns dascali în locul dascalilor de azi ai Facultatii de Dr ept. diplomatica si ziaristica). [. spre a fi eficient. aceasta idee nu a primit înca.. sau unor scoli libere . ale preocuparilor profesorului Gu sti pentru organizarea cercetarilor sociale în România.] formând elita sociala si politica co nducatoare. sau tineri patrunsi. În desfasurarea acestor trei aspecte. în primul rând. Institutul Social Român a fost cadrul colaborarii profesorului Gusti cu generatia primilor studenti formati de el. sa iasa din universitate . nici un început de realizare. mai ales din cauza rezistentei facultatilor juridice.obligat. Pe lânga noua facultate ar functiona. perspectivele unificarii învatamântului social nu sunt din ce le mai stralucite. În acea zi. prin intermediul ambiantei spirituale. "Misiunea sociala. Universitatea va participa. de ideile ei. la viata sociala si politica a natiunii. stapâna pe destinele statului si ale Neamului.organizarea lor ar trebui sa se faca înt r-o singura facultate. astazi risipit prin mai multe facultati si academii speciale. ea va avea o influen ta hotarâtoare asupra moralului natiunii. în lupta lui contra superficialitatii vieti i noastre publice. formati dupa razb oi. care sa împace cultul dezinteresat al stiinte i sociale cu aplicari imediate la cunoasterea Tarii. pâna acum. Si o realiz are definitiva a ideilor cuprinse în lectia inaugurala din 1910. Realizarea ei. Înfiintarea Facultatii de Stiinte Sociale încheie circuitul organizarii cercetarilor sociale conceputa de profesorul Gusti. închinate. Daca în mai multe rânduri s-a vânturat ideea crearii unui centru de studii administrat ive.. Prin crearea acestei facultati. etica si nationala" a Facultatii de Stiinte Sociale este sa d evina "o scoala a spiritului public. ca un complement stiintific. sau la facultatile de drept. înainte de razboi. Conceptia profesorului Gusti asupra Facultatii de Stiinte Sociale a fost expusa în Cuvântul înainte al Sociologiei militans. cu necesitatile serviciilor publice ale statului si cu trebuintele societatii românesti.. mai mult ca pâna acum. Spre deosebire însa de celelalte conceptii ale profesorului Gusti. cunoasterii tarii si natiunii: Institutul Social al României. . un institut lib er de cercetari. deosebite. Facultatea de Stiinte Sociale reprezinta astfel viitorul ideilor profesorului Gu sti. noi nu o vedem posibila decât în ziua în care studentii scoalei ac tuale de sociologie. a carei misiu ne va fi sa duca la bun sfârsit sarcina celorlalte doua. la Iasi. politica. ca Aca demia Comerciala. care sa cuprinda trei sectii speciale: una economica si f inanciara.

strajeriei si O. De la memoriul întocmit de el. atrasa în fiecare provincie.. În afara celor scrise asupra acestui subiect. T. 2) prin ridicarea culturala a poporului românesc în general. R. în repetate rînduri. Obiectivul aci era întreit. al organizarii Casei Culturii Poporului. Dimitrie Gusti n-a încetat o clipa sa se ocupe de org anizarea ridicarii culturale a poporului.. trecuta de la Ministerul Muncii la acela al instructiei. pentru reorganizarea bibliotecii Facultatii de Litere din Iasi si pâna la ideea înfiintarii unei biblioteci de stat emisa si stu diata de sectia bibliologica a Institutului Social. trecând prin activitatea de campanii sanitare si de înfiintare de bibliote ci si camine culturale la sate. prin reluarea. în masura în care a avut putinta sa o fa ca. Ce ar fi putut face. Faptul e cu atât mai deosebit cu cât perioada ministeriatului sau coincide cu perioada celor mai mari dificultati financiare ale departamentului pe care l -a condus. în acelasi timp: . De la vechiul proiect. si pâna la organizarea noii Directii a Educatiei Poporul ui. sa fi dispus de timpul si de fondurile de care a u putut dispune altii! Oricum. consacrat Fiintei si menirei Academiilor. fondul cultural ime ns si autentic al satelor românesti. Natiunea ro mâneasca nu are o cultura unitara. De-o parte sta. cum poate fi realizata aceasta misiune? Cercetarea sociologica a culturii românesti ne descopera un fapt grav. din constatarea situatiei culturii românesti îndata dupa Unire. De alta parte sta o cultura superioara a oras elor. de organizare a S enatului Cultural si a Fundatiilor Culturale Regale.. a activitatii Fundatiei Regale "Principele Carol" si prin cooperarea activita tilor cercetasiei. în sfârsit. din 1920. profesorul Gusti a gândit si a lucrat necontenit pentru organizarea culturii superioare si în special a îmbunatat irii conditiilor activitatii intelectuale de creatie. în 1912. ORGANIZAREA VIETII CULTURALE Cultura superioara Cultura poporului Ideea înfiintarii unor institutii speciale menite sa preia conducerea si îndrumarea activitatii culturale a poporului românesc izvoraste. E. la D. Profesorul a stimulat necontenit energiile creatoare de cultura. cum se p oate realiza unificarea culturii românesti superioare si punerea ei în legatura cu f ondul? În doua feluri: 1) printr-o organizare adecvata a culturii românesti superioare. Preocuparile pen tru aceasta activitate de ridicare culturala a maselor au mers paralel. Unitatea culturala fii nd principalul element de cimentare a unitatii politice a unei natiuni. franceza în Vechiul Regat. si aceea a natiunii românesti în speci al este sa-si dezvolte la maximum personalitatea si sa creeze cultura. obiectul preocuparilo r profesorului Gusti. ori. sau la organizarea propagandei culturale prin radiofonie. de la discursul sau de recep tie la Academie. neexplorat. trecând prin [raspunsul la] discursul de receptie rostit la primirea profesorului [Radulescu-]Motru. Caci se urmarea. ideea fusese aruncata si problema organizarii efo rturilor culturale nu a întârziat sa rodeasca. Organizarea culturii superioare a format. Daca misiunea esentiala a natiunilor în genere. anticipând chiar pe cele referitoare la organizarea culturii superioare. întreprinsa cu Institutul de Anatomie sau cu cel d e igiena al Universitatii din Bucuresti în timpul campaniilor monografice din peri oada anilor 1925 si 1931. ramas neîmplinit. ale acestei fundatii. din toate d omeniile.XIII. pe un plan no u. ruseasca în Basarabia. divergent. fie si pe tarâmul altora. apoi prin memoriul în aintat în 1928 Ministerului Instructiei si sfârsind cu proiectele sale de transforma re a Ministerului Instructiei în Minister al Culturii Nationale. de zarile altei culturi: germana în Tr ansilvania. pr in studiul sau consacrat Organizarii muncii culturale în 1927. cu aceea a echipelor regale studen testi. Organizarea culturii poporului nu a fost neglijata în acest timp. Gusti..

istorie si geograf ie (sâmbata). Înca din memoriul prezentat în 1920 catre M. Ajunge sa stabilim ca toata acea politica a culturii preconizata si înfaptuita de Dimitrie Gusti nu este decât desfasurarea în planul practic a principiilor preconiza te în cursul expunerii teoriilor sale sociologice. 1) Temeiurile ei erau: a) unificarea sufleteasca a natiunii românesti robita de cu lturi divergente. cuprinzând sectiile pentru stiinte. folclor muzical si arta (joi). regionala.1) regenerarea biologica a natiunii. pentru biblioteci si publ icatii. pâna la Unire. judeteana si locala prin consilii spec iale. serviciul social studentesc. amenintata de politicianism si discontinuitate. plastica si relatii cu strainatatea. Principiul de organizare a vietii culturale îl vede Profesorul. arta. 2) Obiectivele ei erau: a) educatia fizica. c) dezvoltarea sufleteasca. într-o coalizare a societatilor culturale. careia statul i -ar aduce sprijinul îngaduintei si eficacitatii. dar careia i-ar impune o coordona re menita sa evite risipa de energii. Aceeasi idee de unificare sufleteasca prin cultura sta la temelia organizarii Un iversitatii Radio. stiinte sociale si politica externa (miercuri). judetene si comunale. viata sociala si culturala populara (duminica) . b) insti tutia de stat. Nu putem cerceta mai amanuntit. profesorul Gusti precizase stringent temeiurile si obiectivele muncii de ridi care culturala a poporului. cu care prilej manifesta din nou intentia reluarii aceleiasi idei. având de ales între: a) initiativa privata. între anarhia initiativelor individuale neorganizate si rigiditatea autorit ara a culturii de stat. în raspunsul la ancheta ziarului "Universul" din 1928 si în me moriul înaintat. 3) ridicarea obstei prin cresterea mintii si a inimii. ilustrând definitia natiunii. îndrumare centrala. de c onstiinta a valorilor si solidaritatii nationale. 2) "Directia culturii populare". S. cuprinzând sectiile pentru pregatirea personalulu i si a materialului. c) pregatirea democratiei reale prin dezvoltarea constiintei nat ionale si sociale a maselor românesti. specificitate . filosofie si religie (vineri). educatie. aci. Înca o data. la îmbinarea celor doua planuri: cugetarea si mili tarea. autonomie. la m ijloc. surprindem astfel ro lul specific al "profesorului". tea tru. literatura. Institutul ar cuprinde sectii comune ambelor directii. muzica. studii si propaganda. Aceleasi idei le dezvolta profesorul Gusti cu prilejul raspunsului sau la discur sul de receptie al profesorului [Radulescu-]Motru. institutii particulare si de stat cu consilii regionale. pentru a le da mai târziu fi inta în proiectele pregatite în timpul ministeriatului sau. Profesorul recoma nda: c) o fundatie regala sa preia îndrumarea ei. În sfârsit. Regele. El reia apoi efectiv. . 3) Forma de organizare. amenintata de ne putinta si prea însemnata pentru ca statul sa se poata dezinteresa de ea.urmaresc "cimentarea energiilor nationale" si "formarea sentimentului de comunitate. "Institutul de stat al culturii" ar urma sa fie organizat în doua ramuri: 1) "Directia culturii superioare". b) cultura economica. libertate. ca un plebiscit de toate zilele". ca întotdeauna. precum si conditiile optime de organizare a ei. pe atunci principe mostenito r. litere. Organizarea ciclurilor saptamânale . d) întarirea rezistentei împotriva propagandei demagogice. li mba si folclor (marti).privitoare la: stiinta (luni). aceasta politica culturala. în acelasi an. Principiile acestei organizari se pot rezuma în: unitate. du pa Renan. muzica. teatre si muzee publice. b) raspuns propagandei culturale interne a minori tatilor etnice. 2) intensificarea productiei economice a poporului. Ministerului Instructiei.

ca presedinte al Oficiului National. de asemeni. A conceput un sistem filosofic original de întelegere a societatii si a discipl inelor care se ocupa cu ea. Astfel. 10. 4.XIV. 7. 3. A organizat. Ca director al Casei Culturii Poporului si apoi al Fundatiei Culturale "Prin cipele Carol". a organizat cultura poporului. si Radiodifuziunea. Senatul cultural. si publicul sa-si rationeze adeziunile sociale. SEMNIFICATIA GENERALA A ÎNVATAMÂNTULUI GUSTIAN Contributia profesorului Gusti în cultura româneasca Inventar si idei esentiale Universitatea . înfiintând Universitatea Radio. l a studiul societatii românesti. care-i confera un loc de seama printre cercetatorii contimporani ai stiintelor sociale.generatoare de elite sociale Misiunea elitelor. în acelasi timp. ca presedinte al societatii. a organizat propaganda culturala a tarii înauntru si în afara (Expozitii le de la Barcelona. Organizator si conducator al campaniilor de cercetari monografice. organizarea culturii înalte. 14. 9. înfiintând numeroa se institutii de orientare si ajutorare studenteasca. simultan sim patetica si obiectiva. neobosita si entuziasta. de reforma sociala. ca si pe ntru ridicarea culturala a acestora. tinuta demna si o biectiva a discutiilor. A organizat cercetarile sociale în afara de universitate. utilizarea corecta a materialului. Muzeul Satului). conferinte. pent ru organizarea vietii culturale românesti. congres e internationale). Rezumând cele spuse pâna acum. a organizat cu ltura superioara (Academia Româna. prin cursuri. 12. ca profesor si decan. 11. erudita si concreta. cerceta torii stiintifici ai vietii sociale si specialisti în diferitele ramuri ale stiint elor sociale. 2. A conceput o metoda originala de cercetare a unitatilor sociale. Colaborarea pentru ridicarea maselor Idealul învatamântului gustian Specificitatea si universalitatea lui Locul lui în cultura româneasca E momentul sa încercam a face un bilant al contributiei profesorului Gusti în cultur a româneasca. conferinte. 5. . consilier tehnic si ministru de instructie fiind. Aceasta actiune a urmarit. În sfârsit. al echipe lor studentesti ale Fundatiei Regale "Principele Carol" si al revistei "Sociolog ie româneasca". a culturii poporului si a cooperarii dintre elite si popor. seminarii si campanii de lucrari. în stare sa înteleaga si ansamblul fenomenelor în care se integreaza dis ciplina lor. 8. Paris. prin cooperarea specialistilor si prin stimularea activitatii creatorilor de valori. a organizat. viata universitara. 13. facând prin Institutul Social educatia politica a unei întregi generatii de conducatori ai statului român s i deschizând lumii gustul preocuparii de problemele sociale. A deprins pe acesti cercetatori cu conditiile generale ale muncii stiintifice : informatia bibliografica. Academician. si înd eosebi pentru îndrumarea intelectualilor spre cunoasterea vietii satelor. A format. ajungem sa-i stabilim urmatorul activ: 1. el însusi. A întreprins o actiune vasta. Dresda. înlesnin d cooperatia intelectuala internationala (schimburi intelectuale cu asociatiile sociologice straine si cu fundatiile sociale internationale. bibliotecile publice). cooperatia. A deprins pe acesti conducatori sa-si conditioneze actiunea lor reformatoare de cunoasterea prealabila a realitatii ce-si propuneau sa reformeze. cu ajutorul muncii organizate a elitelor cu lturale. pe care a aplicat-o apoi. 6. a militat pentru cunoasterea concreta a realitatilor românesti.

Muzeul Satului dezvolta expozitiile seminarului. activitatea asociatiilor culturale. 3. De la studentime la elite. Astfel: 1. 2. Aceste principii. E locul sa coordonam. organizate prin caminele culturale si ateneele populare. într-o sinteza didactica. în jurul învatamâtului sau. 2. S i mai observând ca. universitatea sta în cent ru si natiunea sta în jur. foarte simplu. care era aceea de a înfatisa chi pul "profesorului" Gusti. constituie ide ea ordonatoare. gândul nostru nu s-a abatut. legatura dintre ele fiind asigurata de elitele care se ridica din cea dintâi spre a se cufunda în cea din urma. Ideea trecerii studiilor sociale din viata publica în universitate s-a înfaptuit altfel decât si-a închipuit-o Profesorul. munca echipelor regale studentesti multiplica actiunea echipelor monograf ice. a caror realizare re petata ajunge sa constituie faptuirii sale un stil propriu. e de asemeni înca nerealizata. de la intentia vadita de titlul acestui studiu. dupa care toate activitatile Profesorului sunt arcuite. dupa care univer sitatea e menita sa genereze patura conducatoare a natiunii. sau Univer sitatea Radio amplifica si diversifica. axiala. Arhiva documentara a Institutului Social dezvolta fisierele seminarului de so ciologie. 7. în paginile de mai sus. pavilionul românesc la Expozit ia Internationala din Paris duce aceeasi idee la o noua dezvoltare. prin tehnicizarea administratiei în urma pat runderii în aceasta administratie a elementelor cu pregatire sociologica universit ara.Cât despre pasiv. care rasfrânge influenta acestor a ca o îndoita bataie de aripi. si de la elite la popor. ca fiecare activitate a Pro fesorului amplifica o alta activitate. Activitatea echipelor monografice fructifica rezultatul îndeletnicirilor semina riale. înfiintarea bibliotecilor publice urba ne si satesti. punerea personalitatilor în slujba crearii de valori. Constiinta acestei duble subordonari. punerea actiunii sociale în slujba crearii personalitatilor. În ce fel? Observând. punerea stiintei în slujba actiunii sociale. Cetatea universitara amplifica ideea oficiului universitar. pentru uzul natiunii întregi. 5. multipli ca. ierarhizarea valorilor si integrarea personalitatilor în personalitati mai vast . 6. regenerarea masei prin cultura si actiune organizata. rasunetul pr eocuparilor Institutului. 4. satele model mult iplica ideea cetatii universitare. prodigioasa activitate desfasurata de profesorul Gusti în toate domeniile vietii culturale. spre uzul natiunii. În toate domeniile vietii culturale. Peste tot. la rândul ei. Conferintele publice ale Institutului Social dezvolta printre intelectuali pr eocuparile pe care cursul le propune studentilor. numai doua din nazuintele sale au ramas neîmplinite pâna astazi: 1. munca Profesorului e supusa acelorasi principii. decât aparent . Comunicarile din sectiile Institutului Social adâncesc problemele discutate în se dintele de seminar. a carei misiune e. ceea ce am înfatisat pâna acum. ideea bibliotecii de stat. ideea concentrarii tutulor arhivelor statului si a tutulor institutelo r de cercetare sociala amplifica organizarea arhivei documentare a Institutului. în acest proces de dezvoltare succesiva. formulate pe scurt. care la rândul ei amplifica pe o a treia. caminele culturale. ideile care conduc dezvoltarea activitatii pr ofesorului Gusti par deci supuse unui dublu ritm. Proiectul organizarii unei biblioteci de stat amplifica proiectul organizarii bibliotecii Facultatii de Litere din Iasi. Ideea înfiintarii Facultatii de Stiinte Sociale. profesionale si a instit utelor speciale înfaptuieste o cercetare mai amanuntita a acelorasi probleme. concentric. sunt: 1) a 2) 3) 4) 5) folosirea tuturor încercarilor empirice pentru cunoasterea critica si sintetica realitatii concrete. încoronare a vietii lui întregi. a acestei îndoite ierarhii. Urmarind.

7) si. Dar nationalismul lor de frantuziti. încrezat ori în puterile vointei. 2) fata de timp si de pre faceri (traditional. obiceiurile si valorile specifice ale ne amului lor. Cât despre socialismul revolutionar. El sintetiza. Care e acest ideal si cum se situeaza el în lumea telurilor care au calauzit de-a lungul timpurilor viata noastra universitara? Idealurile care au însufletit aceasta viata. pre stigiul pierdut politiceste. în sensul pasoptist. pe tarâmul cultural. în sfârsit. Încrezator în puterile firesti. Si. dispretuitor de noutate. peste tot: 6) substituirea efortului individual prin cooperarea organizata a personalitatil or. international. punerea elitelor în serviciul maselor: Toata aceasta prodigioasa activitate sociala n-ar fi fost desigur cu putinta dac a n-ar fi fost însufletita de un ideal. Idealul junimist se dezvolta în opozitie categorica cu acela al pasoptistilor. Activi. de o credinta. Predominarea fiecaruia din aceste curente corespunde. care i-au organizat manifestarile. liberalii pasoptisti au fost nationalisti în sensul ca urmareau ri dicarea tarii lor. dusman imitatiei. dornici de progres si de reforme proiectate dupa modelul celor din Apus. deasupra mizeriilor zilei. autohton. cucerind elitele intelectuale ale noii Românii. dând forme specifice avântului tineresc si orientându-l catre misiuni distincte . a-ti iesi din fire. socialismul marxist. 1890. dimpotriva: contemplativ si realist. cuceriti de un ideal univer sal si cosmopolit. grosso modo. democrat. Si fiecare se de fineste social. Cel dintâi ideal cultural al României moderne este acela al liberalismului pasopt ist. taranesc.e. începând de la sfârsitul veacului trecut. abia daca am gasi vreo patru: liber alismul pasoptist. dorinta lui de autenticit ate îl facea sa simpatizeze cu valorile culturii autohtone si sa ia atitudine împotr iva "înstrainarii" pasoptiste. conservator si iubito r de trecut. progresist. liberal. si 5) fata de forma de guvernamânt si de clasa sociala pe care se sprijina (aristocrat. dar dispretuitor al sfortarilor facute pentru a te depasi. reformist). de exilatii politici basarabeni. aproape întreaga cultura româneasca dinainte de 1870. 2. 3) fata de grupul de e lectie si de valorile lui (national. idealisti. plutind abstr act. 1870. conservatorismul junimist. Fara a fi deci nationalist. în institutii. junimismul era preocupat mai ales de valorea universala a creatiei umane. pe care le socotea roade ale întunericului si nestiintei. socialist. autoritar si sceptic fat a de reforme. contemplativ. precum si de burghezia eteroetnica si de proletariatul ei intelectual. dispretuia trecutul. el a fost la noi un curent îmbratisat. idealist). prin unificarea scopurilor si coordonarea mijloacelor lor. de tineretul generos al partidelor liberale. Idealul acesta al ridicarii neamului prin luminare si dezrobire politica a însufle tit. Termenul desemneaza idealul boiernasilor înstariti de la jumatatea veacului trecut . 1. realist. cu exceptia lui Nicolae Balcescu si în parte a lui Alecsandri. conservator. devenit mai târziu poporanist. junim ismul se înfatiseaza. devenit mai târ ziu poporanist. occidentalisti. boieresc. o data cu viata sociala. 1907. care foloseau ideologia liberala si formula statului d emocrat si individualist ca instrument de rasturnare politica a "neamurilor" dec azute.nu sun t deosebite de telurile care au însufletit curentele generale ale culturii românesti . Doctrina prin care patura boiereasca lupta sa-si mentina. burghez sau muncitoresc). si nationalismul samanatorist. cosmopolit). Sistematizând si simplificând lucrurile îndeajuns. 4) fa ta de scopul si regimul vietii sociale (individualist. autor itar). 3. într-un anumit sens. prin atitudinile caracteristice ale omului: 1) fata de existenta si de ideal (activ. dispretuitori de trecut si iubitori de noutate. reformismul dinamic al liberalilor cu obiectivi . obiectiv. învatati în scoli din Apus. unei perioade diferite a dezvoltarii României moderne: 1848.

". nu se mai leaga azi în universitate nici un nume. ideologia lui se apropie de aceea a curentelor prejunimiste. Însa alt fel. Stere sunt trei puncte de reper contimporane. realitate si reforma. Elementele esentiale ale acestei sinteze le-am vazut. dinamic. Cu junimismul. în menirea lui universala. De fapt. conservare si progres. de sinteza. în care si-a publicat lectia inaugurala. Dimpo triva. samanatorismul reprezinta ideologia pregatitoare a realizar ii idealului national al unitatii politice a tutulor românilor. antinomiile individului. Iorga. Departe de a se exclude. în reforme. democratie si aristocrati e. ci o implica. libertatea implica autorit atea si democratia reala implica aristocratia personalitatilor. pozitia lui are puncte de contact cu fiecar e din aceste ideologii. în umbra numelui lui Gher ea. caruia i-a apartinut cândva. în personalitate. ca fenomen si ca proces. în învatamântul superior românesc. dar traditionalist. Ideile care fac posibile aceste sinteze le cunoastem de asemenea. în sfârsit..smul junimist. continuata de d-l [Radulescu-]Motru si reînnoita de curând de d-l Nae Ionescu. ardelene sau din Regat. Mehedin ti sau [Radulescu-]Motru. N. pe ntru situarea idealului social al învatamântului profesorului Gusti. Cu toate ca a colaborat la "Convorbiri. prin anumite accente de încredere în puterile vointei. Prima idee rezolva antinomiile actiunii si realitatii. întrucât preconiza o politica stiintifica. Activ. A doua rezolva antinomiil e progresului. samanatorismul e de asemeni o sinteza a primelor doua curente.. În sfârsit. particula rism si universalism. ca si între individ si colectivitate. în progres. ca întotdeauna. D. b) circuitul social. în om. A treia idee rezolva. si democratia sociala. Individ fara societate nu exista. Sub raportul social. Realitatea che ama idealul si idealul se face realitate. individualismul ui amândorura. Simi on Barnutiu. De idealul pasoptist. libertatii si democratiei. De idealul junimist e legat numele lui Maiorescu si al elevilor lui. Preocupat. filiatia spirituala autentica a junimismului: linia de gândire a acestuia . Sunt: a) dubla modalitate de existenta a vointei. ca si liberalismul. fara a se identifica însa cu nici una. si c) personalitatea creatoare. a e . Sa examinam mai de aproape relatiile sintezei gustiene cu fiecare din aceste cur ente. dar numai în masu ra în care acestea aveau radacini în realitate si îsi pastrau un caracter specific. idealul sau colectivist. în fruntea carora sta astazi d-l Radulescu-Motru. Spre deosebire de cei mai multi profesori universitari. sau între libertate si autoritate. 4. Între actiune si cunoastere. limbajul acestei lectii n-are nimic junimist. Radulescu-Motru si C. Progresul fara conservare nu e posibil si conservarea fara progres n-are sens. p entru Gusti actiunea implica cunoasterea si cunoasterea actiunea. democrat. în viitor. Gusti nu a avut relatiile directe ale d-lor Petrovici. La fel. care n-a facut parte din învatamânt. asa cum o visau cl asele intelectuale mijlocii. De idealul samanatorist se leaga numele d-lor Iorga si Cuza. De idealul social-poporanist se leaga. Sa examinam pe scurt elementele pe care se sprijina aceasta sinteza. care au împartasit-o multimil or si s-au jertfit pentru ea. amintirea d-rului Ion Cantacuzino si mai al es a lui Stere. Dimitrie Gusti refuza alegerea si instituie sinteza. celei individualist e. si tuându-se în prelungirea tendintelor trecutului national. Opunea însa. socie tate fara individ la fel. natiunii. Dimitrie Gusti nu e încadr at în nici unul din aceste curente. iubitor de con cret si ostil abstractiei. realism si idealism. Natiunea nu exclude umanitatea. samanatorismul era dornic de reforme. natiune si umanitate.

Am ascultat ani multi pe profesorul Gusti. nu un sens estetic. ze flemismul. Mehedinti. pentru a risipi orice echivoc în aceasta privinta. sau de naturalismul conceptiei celui dintâi asupra personalitatii. Ceea ce condamna el la pasoptisti este.destul de bine cu noscut. cu evlavia cu care i-am auzit pomenit numele de catre d-nii [Radulescu-]Motru. al caror caracter comun e constituit de admiratia neprecupetita pentru Titu Maiorescu. s-a facut prin Caragiale.xpus totdeauna doctrine politice. Stiind acestea. sub influenta lui Caragiale. intransigenta în fata nulitatilor. desigur. fata de di namismul doctrinelor profesorului Gusti. pe cât de ironic cu "epigonii" vechii directii.multumita biografilor . la Berlin. mai mult cu Nicolae Iorga si cu liberalismul întemeietorilor României moderne . ca unitate. d-nii [Radulescu-]Motru sau Nae Ionescu. Dimitrie Gusti are. decât cu adevaratii junimisti. ci un sens eti c. asa cum îl condamna. Chipul Aristofanului român surâde din portrete nenumarate în biroul profesor ului Gusti. si aceasta trasatura fundamentala îl d esparte de toti ceilalti junimisti universitari. filosofice si sociale categoric opuse acelora dezvoltate de profesorul D. l-am auzit zeflemisind memorabila sedinta în car e docta societate a pus la vot existenta lui Dumnezeu. cea mai adânca influenta suferita de acesta. din a doua generatie. Nu e exclus ca. cu aceea a lui Vas ile Pârvan. predilectia pentru valorile autentice ale culturii. nu a izbutit sa acopere deosebirea dintre pozitia lui izolata. vietii. În preocuparea lui de sinteza. Nici Junimea. Dimitrie Gusti nu condamna în mod esential efortul generati ei întemeietorilor României moderne. idealismul stenic. fie ca i-au stat mai de aproape. E suficient sa amintim de staticismul teoriei primilor doi asupra natiunii. farmecul sau de causeur. precum am spus. fata de cel junimist. Comun cu junimismul. trântându-L cu unanimitate. Influenta lui Caragiale s-a r asfrânt deci asupra Profesorului în plina perioada de formatie. O lega tura a avut desigur. Toate aceste însusiri. fara putinta de apel. pe atât de inutil comple zent cu bodnarestii celei noi. îmi lamuresc mai usor de ce. spre deosebire de junimistii propriu-zisi. dupa el. legatura lui spirituala cu Junimea. la fel cu orice tânar format la sfârsitul veacului trecut. încrederea în puterile vointei.si prea putin "curios" . pretentia ridicola. Dimitrie Gusti a accentuat si caracterele comune si însusirile distincte ale idealului sau. concom itente cu exilul voit al lui Caragiale. sau al conceptiei celui de al doilea asupra culturii. munca institutionalizata. Dar. Dimi trie Gusti sa fi aplicat pontificelui junimist masura pe care acesta o aplicase productiei culturale a liberalismului. îl înrudesc printre contimporani. Sa nu aiba Dimitrie Gusti nici o legatura spirituala cu Junimea? Nu cred. sistematica si coerenta. în fond. Banuiesc însa ca legatura lor dateaza din vremea studiilor universitare ale Profesorului. Daca ar fi sa judecam printr-o parabola. spiritul lui "occidentalizant". Gusti. în loc sa se faca prin Maiorescu. Cei care-l cunosc pe Dimitr ie Gusti. ca si generozitatea funciara care izbucneste de sub masc a de ironie care o acopera ca o cuirasa. Tzigara-Samurcas sau [R adulescu-] Pogoneanu. cred. n-au putu t sa nu ramâna impresionati de frecventa cu care Profesorul pomeneste numele lui C aragiale. nici Maiorescu. desig ur. rezultând din insuficienta felului lor de a fi realizat ce . cu aceea a juni mistilor. lasând asupra lui o pe cetie nestearsa. si admiratia zgomotoasa creata în jurul pontificelu i junimist. complet deosebit de junimism este dinamis mul sau neastâmparat. în fond. ostila oricarei falsificari emfatice. reformist. Petrovici. Comunitatea atitudinii lui antiliberale si antiburgheze. ca re dau. ar trebu i sa spunem ca. fie ca i-au urmarit cursul. Dar.pe care-l ocupa Caragiale printre juni mistii din a doua generatie e astazi . Influenta lui Caragiale asupra lui Dimitrie Gusti este. Nu stiu în ce împrejurari l-a cunoscut profesorul Gusti pe Caragiale. zeflemeaua sa rcastica. spiritul larg universalist. nu au exercitat asupra tânarul ui Dimitrie Gusti vreun ascendent deosebit. contemplativ. Locul original . personal. singura data când l-am auzit pe profeso rul Gusti vorbind despre Junimea. Verva ironica a "maestrului". dispr etuitor de "balcanisme" sunt la ele acasa în acest birou! Ele coboara din portret si se amesteca în conversatii. dar nu-mi amintesc sa-l fi auzit pome nind de fostul conducator junimist. m ai putin un singur vot.

aproape imponderabila. Dimitrie Gusti nu putea sa nu simta chemarea unui suflet frate ! Totusi. chiar daca îsi pastreaza prospetimea sufleteasca necesara ca sa vibreze. zdrun cinator de cadre si cuceritor de suflete. care merg pâna la completa uitare si daruire de sine. cred totusi ca nu e o greseala sa afirmi ca un contact spiritual adânc nu a existat niciodata între Dimitrie Gusti si Junimea. fara ca totusi acestea sa fie datatoare de seama . fondul adânc al atitudinii filosofice a profesorului Gusti ramâne idealist. acuzatia de se catuire sufleteasca pe care a adus-o lui Maiorescu si neputinta lui organica de a întelege pe Caragiale. o relatie subtila. Între Dimitrie Gusti si junimism pare a fi. nu fara oarecare îndoieli. despre Nicolae Iorga. Efortul de a se depasi. actualizata cu maximu . prin dinamica reformista si pri n încrederea teoretica în masa. zadarniciei unui neastâmpar care refuza sa-si dea contur definitiv. neastâmparat. mai putin vulcanic. fire complexa si subtila. de a se ridica peste putintel e cuprinse în actualitatea unui anumit moment. E legat desigur. în mare parte. decât spre înflacarar ea adoratoare sau razbunatoare a masei. E totusi curios de observat ca niciodata d-sa nu a îndreptat o asemenea critica împo triva efortului gustian. de samanatorism Dimitrie Gusti. între zonele de contact ale celor doua sp iritualitati. ci se arunca. al carei spirit critic nu abdica în fata entuzia smului. contactul lui Dimitrie Gusti e desigur mai direct si mai ampl u. care pare ca reteaza aripile avântului idealist. Iorga de o intuitie simpatetica a masei si a nazuintelor ei. de a fi per sonalitate. Dar. Nu numai pentru ca. dar în fond mai cumpanit. din aproximatii în aproximatii. temei ul pentru care. d-l Gusti a vorbit întotdeauna cu o a dmiratie netarmurita pentru fecunditatea lui. Lucrul acesta reprezinta. care constituie în fond partea pozitiva a sufletului liberal si a tipu lui social românesc pe care-l reprezinta. Faptul nu poate fi contestat. mai mult o vecinatate vremelnica de drum decât o tovarasie de nazuinte.ea ce voiau sa înfaptuiasca. în acest îndemn arzator la depasire. Iorga e un exercit iu de fiecare zi. si cu o dinamica sufleteasca orientata mai mult spre asezaminte destinate colaborarii elitelor gânditoare. pentru ca drumurile lor sa se desparta. pentru universalitatea preocuparilor lui si pentru memoria lui p rodigioasa. desigur cu geniu. s au sa se înduioseze. în chip neîndoios. Dimitrie Gusti nu putea sa nu apara ca o piatra de poticnire. Dimitrie Gusti l-a pretuit pentru " viata" lui. care s-ar putea scrie cu cel mai mare interes. desi destul de t emperamental. Iorga sunt un alt capitol de istorie spi rituala contimporana. adica esentiale. pentru duhul lui iscoditor. energic. care pentru N. E adevarat ca în desfasurarea actiunii gustiene intervine un element critic si rea list. Dar mai ales pentru ca. Asa se face ca. Ci numai faptei! Iar fapta lui. Ajunge sa spunem aici ca spirit mai critic. desi prilejurile de obiectii din parte-i nu au lipsit. rascolitor de energii. concret. risipei de energie si. Cu samanatorismul. pentru lamu rirea multor probleme recente de istorie a culturii românesti. de precizie. De aceea. Pe sine nu s-a r darui. apropiind pe profesor de at itudinea junimista. Se stie cu ce asprime a judecat totdeauna d-l Iorga pe junimisti. Nici de samanatorism nu e deci legat Dimitrie Gusti. Dimitrie Gusti s-a opus întotdeauna. deci. Nu încape îndoiala deci. fata de vâltoarea torentiala a curentului samanatorist. În aceasta scoatere a omului din sinele sau obisnuit. Raporturile dintre Dimitrie Gusti si N. nimanui. ramân pentru Dimitrie Gusti un obiect de s impatie si de încurajare fecunda. în vreme ce aceasta încredere e dublata la N. legatura lor fiind mai mult o tovarasie decât o simpla vecinatate de drum. Lamurim însa. de unde Dimitrie Gusti a mers multa vreme în acelasi sens cu d-l I orga. mai departe. a fost de-ajuns un nimic. Dimitrie Gusti e în fond un aristocrat. cu tot realismul sau critic. egotismului. dar ac i legatura poarta asupra jumatatii launtrice. vointa de a însemna ceva. ca la temelia pozitiei profesorului Gusti sunt afinitati in contestabile cu samanatorismul. decât tot pe jumatate. lipsei de metoda. pentru capacitatea lui de intuitie si de sinteza. efortului gustian. mai presus de toate.

Posibilitatea ca spiritul critic zeflem ist al lui Caragiale sa coexiste. pr in Stere. cu ceea ce e valabil în junimism: universalitatea orizontului si demnitatea critica a tinutei culturale. mare apropiere exista. Fapt e ca exigenta de sinteza care caracterizeaza idealul spiritual al profesorului G usti vrea sa adune ce e viabil în samanatorism: dinamica entuziasta si preocuparea specificitatii. printr-o analiza împinsa cu îndrazneala pâna dincolo de limitele îngaduite ale exprimarii gândului profesoral. Prin aceasta. a lu i Pârvan. hic et nunc. în masura în care reprezinta o orientare simultan obiectiva si dinamica a politicei stiintifice. la Dimitrie Gusti. legatura lui cu acest curent nu se face în chip obisnuit. ceea ce stânjeneste elanul junimistilor: simtul acut al neputintei omenesti în fata real itatii. cu obiectivitatea rigida si rotund conturata a j unimismului. dupa care sa jude . umanitatea. Pretuitor al analizelor marxiste. Ea nu e totusi o dialectica materialista. pâna ce n-a facut. ci creator de valori universale. Dimitri e Gusti se apropie iarasi de junimisti mai mult decât de d-l Iorga. Nationalismul lui Dimitrie Gusti nu e. asa cum stau sa se faca. Si totusi. si aici. Ajunge sa constatam ca problema sintezei e. în sinele sau. dreptate fiecarei tendinte. a carui conceptie a nationalismului cultural se înrudeste mult cu aceea a profeso rului Gusti. de definit un ultim plan: acela al relatiilor lui cu poporanismul. în masura a omului universal. N-as putea spune limpede. Mai ramâne. conturul prea aparent al lucrurilor asa cum sunt. Este desigur înca prematur sa încer cam si o definitie fata de curentele mai noi. între profesorul Gusti si Vasile Pârvan. traditionalist. Conc eptia sa despre "circuitul social" e totusi foarte apropiata de dialectica marxi sta. eliminând totdeodata ceea ce în samanatorism e am enintat de artificialitate: stilul voit popular. prin Gherea. si în fond spiritualista a acestei existente. p entru a vedea. ca al lui Nic olae Iorga. pentru situarea figurii profesorului Gusti. în vesnic salt peste sine. în toate formele acestui învatamânt. dar cu care n-a avu t decât prea putin contact. Dimitrie Gusti n-a fost totusi niciodata un marxist în sensul complet al cuvântului. Ea urmareste sa înlature. care tendinta prevaleaza în ultima a naliza asupra învatamântului gustian. limitarea voluntara si risipire a în inconsistenta prin refuzul criteriilor universal valabile. cu care Dimitrie Gusti a fost aproape contimporan. într-un acelasi suflet. numai sinteza acestor patr u elemente poate lamuri configuratia generala a spiritului gustian. rastoarna însa toate pronosticurile. de asemeni. nici omul. în acest punct. în s ensul conceptiilor neohegeliene. Într-adevar. si cu asceza interioara a spiritului. desi concepti a sa sociala a democratiei e mai apropiata de socialism decât de democratia indivi dualista. Nimic nu înlesneste determinarea mai precisa a unui profil spiritual. Daca însa. sau daca îsi cauta cearta. voluntarista. Temeiul ei e un temei general. cu entuziasmul dinamic s i creator al lui Nicolae Iorga. am încerca sa disociem elementele acestei sinteze. pe care Dimitrie Gusti l-a cunoscut bine. care-l framânta si care nu-i da astâmpar. în mod linistit. e în universalitate. Ceea ce l-a împiedicat probabil sa se apropie mai mult de marxism a fost neputinta aderarii la o interpretare unilaterala a existentei sociale si întelege rea lui dinamica. prie tenul lui Caragiale. în criteriu de omenie. Interesul partii nu l-ar face nicio data sa uite interesele adevarului. În fond. apropiata de a sa. în detrimentul sentiment ului lor. Fapt curios. Legatura lui se face prin socialism. dimpotriva. daca aceste elemente sunt echilibrate în sufletul Profes orului. decât cunoaste rea prietenilor si a dusmanilor unui om.m de intensitate si pâna la completa absorbire. Dimitrie Gusti nu se apleaca asupra realitatii românesti ca s-o prefaca în ideal etic. forme sintetice recente ale acelor asi patru directii. în lumina neclara a intentiilor. ar trebui sa recunoastem precumpanirea spiritu lui occidental si universalist. o exigenta de fiecare ceas. nu-si afla totusi tem eiul niciodata în exigentele concretului în care se exercita. ci o dialectica spiritualista. Acestea sunt relatiile principale ale sintezei gustiene fata de principalele cur ente ideologice ale vietii universitare românesti.

un Nae Ionescu si. gândul faustesc. asa cum fac astazi un N. înfratita cu acordurile pagâne ale pârvanicei cântari catre Clio: Ci Tu. Idealul sau social universalist coboara dec i direct din acela al lui Comte. restituie relatia comteia na dintre stiinta si aplicarea ei. sau de a se fixa. sa se adune în fiecare clipa. specificul national .ce si sa valorifice firea si purtarile altor neamuri. si al celei poporaniste). esti de-a pururea.fac din el un urmas direct al ideologiei generatiei fauritorilor Român iei moderne. care. învatamântul lui Dimitrie Gusti îi reactualizeaza chemarea. credinta lui în posibilitatea nelimitata a progresului mo ral si material al omenirii. sub cerul unei noi zodii. printr-un act de vointa arbitrar. pe care dascalii realisti o denunta ca pe o primejdie. în forma în care aceasta ideologie a putut supravietui dupa critica jun imismului. Depasirea aceasta libera. Iar sensul activitatii lui didactice. urmareste s-o transforme. iar sârguinta lui pentru ridicarea pri n cultura a personalitatii da sensul ei întreg. metafizic. si biruie într-însul. o presimtire trista a zadarnici ei efortului. pentru ca. de a mu ri . ce scumpa! Fapta mesterului face sa straluceasca aievea chi . încadrat în t itulatura "Arhivei pentru stiinta si reforma sociala". pent ru ca singura fiinta spirituala merita cu adevarat numele de "fiinta" -. nu e niciodata definitiv închegata. asa cum e în fapt. dar vii. precara. care încearca sa se mântuie. Dar tocmai de aceea. în fond. ca de o vraja rea. I orga. dupa calapoadel e unui ideal universal de umanitate. El nu universalizeaza. substantial.ridicând "omul românesc". Daca ar trebui. adic a prin contopirea ei substantiala. s-o reformeze. si vei fi!". obligatia de a trece imedia t la fapta. persona litate vie. în plina acceptie metafizica a cuvântului. care da existentei un caracter de maretie tragica. al neputintei firii de a se depasi prin sine însasi . la rangul de om în genere. Croieste-ti alta soarta!. Aplecat asupra realitatii românesti. în care fiinta vie e obligata sa r eînceapa necontenit. ideea ca prin actiune ordonata si metodica un popor îsi poate schimba soarta. Lumina de zi.pentru ca e viata! De dincolo de accentele majore ale imnului de slava închinat efortului de personal izare a fiintei precare. dar aventura creatoare. afin de pouvoir al propovaduitorului organizatiei intelectuale a umanitatii. caracterul imperios al nevoiei de a-l prinde si de a-l folosi. Încrederea lui în puterile vointei reactualizeaza maxima din fruntea "Român ului" lui Rosetti: "Voieste si vei putea!". Ci omul se scutura de el. nu biruie pâna la urma. Urm as la catedra lui Simion Barnutiu. cu metode stiintifice. dar si u n pret nesfârsit . ca acestia. universale.Dimitrie Gus ti propovaduieste o conceptie dinamica si creatoare a existentei. noi suntem cei ce murim!. care surprinde pe gânditor masurând di stanta dintre existenta si valoare. adica o concep tie idealista. Optimismul sau inovator.strabate astfel. din prici na putintei ce-i e lasata de a nu se împlini. pentru ca prin ea fiinta spirituala îsi risca în fiecare clipa existenta. asa cum este idealul apro ape întregei noastre culturi universitare (zic unii. chiar un [Radulescu-]Motru. ci e în necon tenita prefacere si în necontenita încercare de a se depasi si întregi. uneori. în opozitie categorica cu idealul junimismului conservator si reali st. ar trebui sa r ecunoastem ca. sau de credinta care transfigureaza realitatea. ori niciodata. celeilalte maxime a ace luiasi: "Lumineaza-te. Dar sentimentul acesta metafizic de tristete. prin ultimii sai reprezentanti. adica ceva gata facut. un Blaga. constiinta dramatica a acuitatii momentului.da vietii personale omenesti si existentei în genere caracterul dramatic al u nei mari aventuri! Aventura nestabila. întreaga. prin transfigurarea ei în cultura. prin urmare.si poate chiar fiinta în genere. din ispitele din jur. O clipa numai? Desigur. dupa care fiinta spirituala . sa-nvesniceasca. Dimitrie G usti cauta s-o cunoasca asa cum e. sa împingem analiza pâna la ultimele temeiuri si sa dam în vileag cele din urma radacini metafizice ale acestei atitudini. cu valorile universale si eterne ale umanitatii . Idealul etic gustian nu este deci un ideal reactionar. pe alocuri. de a rata. Substratul relatiilor dintre "sociologia cogi tans" si "sociologia militans" nu e altul decât acel savoir pour prevoir. în actul de creatie. care cântase în Câmpia Libertatii versurile revolut ionare ale lui Andrei Muresanu: Acum. continua sa tina ferm principiul stati c. sa f ie. sa-i descopere taina conditionarilor ei esent iale.

de perenitatea acestei îndumnezeiri provizorii a omului trecator. . Poti simti adânc tragedia acestui bob de întuneric sortit sa straluceasca o clipa scân teia luminii de zi.pul frumusetii nepieritoare: prin ea valoarea ia fiinta. prometeic. Nu poti însa tagadui sensul adânc. universalul se face act . al stradaniei care subîntinde întreaga voc atie profesorala a lui Dimitrie Gusti si toate activitatile culturale care deriv a din ea. Te poti îndoi de eficacitatea ultima a acestei mântuiri prin cultura.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful