Mircea Vulcanescu SCOALA SOCIOLOGICA A LUI DIMITRIE GUSTI ************* Editie îngrijita de dl.

Marin Diaconu Editura Eminescu 1998 Qu'est ce qu'une grande vie? Une pensée de jeunesse accomplie dans l'âge mur . A. de VIGNY I. Misiunea sociala a profesorului în genere. Creatia si transmiterea valorilor. F ormele universitare si extrauniversitare. II. Originile vocatiei didactice a Profesorului Gusti. Studiile universitare. In fluentele. Formatia si dezvoltarea orientarii personale. III. Locul carierei profesorale în ansamblul activitatii sociale a Profesorului Gu sti. Lectia inaugurala. Ideile ei fundamentale si realizarea lor succesiva în viat a Profesorului. Cugetare si militare. IV. Fundamentele teoretice ale învatamântului gustian. Sistemul stiintelor sociale. Stiinte sociale particulare, sociologie, etica si politica. Relatiile lor. Natur a voluntara a vietii sociale. Dubla ei modalitate de existenta. Circuitul social . Realitate, stiinta si reforma sociala. V. Conceptia sociologica. Critica teoriilor unilaterale. Elementele societatii. Cadre asociale si sociale. Manifestari constitutive si regulative. Unitati, rela tii si procese. Caracterizarea sociala. Metode. VI. Conceptia etica. Lumea valorilor. Idealul. Problema criteriului. Antinomiile . Structura motivarii actiunilor umane. Scop si mijloc. Lungimea vointei. Evolut ia ei. Personalitatea. Elementele ei. Iubirea de sine. Simpatia. Religiozitatea. Cooperarea personalitatilor. Dreptatea sociala. Personalitatea sociala. Natiune a. Umanitatea. VII. Conceptia politica. Îndoita radacina a reformei sociale. Norma si posibilitat e. Ideal, tendinte si motive sociale. Cauzalitatea teleologica. Rolul actiunii. Rolul cunoasterii în actiunea sociala. Personalismul. Democratia elitelor. VIII. Lucrarile. Biografii si expuneri de sisteme. Recenzii de carti si probleme . Expuneri sistematice si de metoda. Monografii despre unitati, relatii si proce se sociale. Lucrari despre organizarea culturii în genere, a vietii universitare s i a culturii populare. Lucrarile fundamentale. Conceptia natiunii. IX. Formele învatamântului. Cursul. Transmiterea orala a sistemului. Tipologie didac tica. Substanta, actiune si metoda. Fizionomia generala a învatamântului gustian. Di namismul organizator. X. Seminarul. Misiunea lui. Formarea personalitatii cercetatorilor. Originea apl icatiilor sistemului. Monografiile sociologice si etice. Spiritul seminarului. M unca de echipa. XI. Aplicatiile sociale ale sistemului. Organizarea vietii universitare. Fisiere , biblioteci si centre de documentare. Programul studentesc. Opera de Ajutorare. Oficiul Universitar. Cooperativa Studentilor în Litere. Calauza studentului. Anch eta asupra vietii universitare. XII. Organizarea cercetarilor sociale. Ofensiva contra empirismului politic si l egislativ. Institutul Social. Campaniile monografice. Facultatea de Stiinte Soci

ale. XIII. Organizarea vietii culturale. Cultura superioara. Cultura poporului. XIV. Semnificatia generala a învatamântului gustian. Contributia profesorului Gusti în cultura româneasca. Inventar si idei esentiale. Universitatea - generatoare de el ite sociale. Misiunea elitelor. Colaborarea pentru ridicarea maselor. Idealul înva tamântului gustian. Specificitatea si universalitatea lui. Locul lui în cultura române asca. I. MISIUNEA SOCIALA A PROFESORULUI ÎN GENERE Creatia si transmiterea valorilor Formele universitare si extrauniversitare Încercarea de a privi izolat un singur aspect din activitatea proteica a unui om c are toata viata lui a luptat împotriva marginirii pe care o implica unilateralitat ea seamana prea mult cu o tradare, pentru ca un discipol constiincios sa o îndrazn easca fata de figura maestrului sau, fara a avea convingerea ca aspectul a carui izolare o urmareste nu închide-n el trasaturile esentiale ale chipului pe care-si propune sa-l reconstituie. Într-adevar, daca Dimitrie Gusti a fost, rând pe rând, publicist, conferentiar, presed inte al Institutului Social Român, director al "Arhivei pentru stiinta si reforma sociala", director al Casei Culturii Poporului, academician si vicepresedinte al Academiei, presedinte al Casei Autonome a Monopolurilor, presedinte al Oficiulu i National al Cooperatiei, presedinte al Societatii de Radiodifuziune, decan al Facultatii de Litere, ministru de Instructie, director general al Fundatiei Cult urale Regale "Principele Carol" si autor de carti didactice, nu numai ca a fost în ainte de orice - si a ramas mai presus de orice - profesor; dar toate celelalte activitati ale lui îsi gasesc rost si temei în exigentele carierei lui profesorale. Daca în rândurile ce urmeaza, consacrate acestei activitati, voi izbuti sa lamuresc acest lucru, sunt sigur nu numai ca nu voi fi tradat învatatura, dar voi fi si ilu strat, printr-un exemplu viu, relatia ce trebuie sa existe, dupa aceasta învatatur a, între practica si teorie, între acele "sociologia cogitans" si "sociologia milita ns" de care vorbeste maestrul. Activitatea profesorala a lui Dimitrie Gusti apare astfel ca o cheie de bolta ce leaga planul activitatii sale filosofice cu acela al activitatii lui sociale si politice. Functia sociala a "profesorului" e o functie dubla, simultan conservatoare si cr eatoare. Pe de o parte, el e menit sa predea stiinta, adica sa transmita generat iilor urmatoare, nealterat, ansamblul de cunostinte si valori care-i constituie disciplina, aparând-o de intruziunea falselor valori si a perspectivelor interesat înselatoare ce se tes în jurul ei. Pe de alta parte, el este dator sa sporeasca acest patrimoniu cultural, fie creând direct stiinta prin cercetari originale, fie contribuind indirect la dezvoltare a ei: prin pregatirea elementelor capabile s-o retransmita si sa creeze, la rândul lor; prin înmultirea si îmbunatatirea mijloacelor de lucru; ori prin constituirea s i dezvoltarea unui mediu intelectual în stare sa sustina, prin preocuparile lui, i nteresul pentru activitatea stiintifica si sa încurajeze eforturile cercetatorilor . Pentru îndeplinirea acestei duble misiuni, universitatea pune la dispozitia profes orului doua forme principale de activitate: cursul si seminarul. Functiunea amândorura e precumpanitor informativa. Totusi, de cele mai multe ori, cursul îndeplineste si o functiune creatoare, dând pr ilej profesorului sa expuna rezultatele cercetarilor lui originale, sau cel puti n sa îmbrace materia disciplinei într-o forma care-i tradeaza propria orientare stii ntifica. Într-adevar, chiar atunci când profesorul nu expune rezultatele unor cercetari propr ii, functiunea creatoare a cursului nu e cu totul înlaturata. Coordonarea informat iei, critica ei, înmanuncherea dupa criterii definite dezvaluie articulatiile gândir ii personale a profesorului. Prin simplul fapt ca acesta e nevoit sa expuna sist ematic materia disciplinei, orisice curs tinde sa devina schita unui sistem. Caracterul creator al cursurilor e cu atât mai important, încât în unele tari universita

tile impun profesorului - ca o conditie a mentinerii sale la catedra - originali tatea cursurilor si regulata publicare a lor, lasând astfel pe seama manualelor tr ansmiterea propriu-zisa a bagajului de cunostinte. Fata de curs, seminarul nu exercita decât o functiune creatoare indirecta. Participarea activa a studentilor la lucrari, deprinderea lor cu folosirea tehni cilor stiintifice, confruntarea publica a tezelor exprimate în sedinte contribuie, fireste, la dezvoltarea indirecta a disciplinei, în felul care s-a aratat mai sus . În afara acestor doua aspecte, curat universitare, ale activitatii profesorale, ac easta activitate îmbraca si alte forme, extrauniversitare, în strânsa legatura cu cele dintâi, pe care nu fac decât sa le dezvolte. Unele din aceste activitati au drept scop documentarea indispensabila ambelor te luri ale activitatii profesorale. Ele urmaresc: înfiintarea si dezvoltarea bibliot ecilor de specialitate, a salilor de lectura, a muzeelor, expozitiilor si în gener e a oricaror centre de informatie stiintifica. Altele au ca obiect principal cercetarea propriu-zisa. În rândul lor, întâlnim: lucrarile practice, campaniile de cercetari, înfiintarea si dezvo ltarea institutelor stiintifice, a laboratoriilor si a centrelor de investigatie , în genere. Alte activitati tind catre publicarea si raspândirea rezultatelor cercetarii si a informatiei documentare. În acest grup se cuprind: comunicarile facute în sectiile a sociatiilor stiintifice, conferintele publice, publicatiile proprii, înfiintarea s i îndrumarea revistelor de specialitate, editurile de publicatii stiintifice si, în general, centrele de publicatii. În sfârsit, uneori activitatea profesorala e încoronata de o serie de întreprinderi si i nstitutii în care se urmareste aplicarea rezultatelor cercetarilor stiintifice pe un plan mai mult sau mai putin întins, constituind deci centre de aplicatie a rezu ltatelor activitatii profesorale, care stau practic sub autoritatea si controlul acesteia. Toate aceste activitati si institutii nu fac decât sa multiplice, sa dezvolte si s a potenteze în viata culturala activitatea ce radiaza de la catedra. Coordonarea unui ansamblu atât de impresionant de activitati ce deriva din activit atea profesorala si o sustin nu ar fi posibila, daca toate acestea nu ar avea un principiu comun de unificare spirituala. Acest principiu nu e numai curiozitatea dezinteresata. Oricât ar fi de adevarat ca întregul învatamânt, ca traditie de cunostinte, ca si întreaga creatie culturala sunt subordonate adevarului, nu trebuie uitat ca nici un învata mânt si nici o creatie de valori nu sunt organizate în afara anumitor chipuri social e de a-si înfatisa binele si frumosul. De aceea, nu exista nici o activitate profe sorala care sa transmita numai cunostinte si sa nu participe sau sa nu încerce sa îm partaseasca si un anumit ideal etic-social. Pretinsa "dezinteresare" si "obiectivitate" stiintifica nu sunt decât tot asemenea "tinute etice", propuse spiritelor ca îndreptar în munca stiintifica. Idealul etic social este principiul dinamic prin care se unifica, la urma urmelo r, activitatea profesorala si capata sens si configuratie proprie. Prin aceasta, învatamântul unui profesor ramâne ca o pecetie spirituala asupra tuturor celor care s -au împartasit din el. Si, în afara lui, vocatia profesorala ramâne fara înteles.

II. ORIGINILE VOCATIEI DIDACTICE A PROFESORULUI GUSTI Studiile universitare Influentele Formatia si dezvoltarea orientarii personale Vocatia profesorala a lui Dimitrie Gusti îsi afla radacinile în formatia lui univers itara. E si firesc, adolescenta fiind perioada vietii cea mai prielnica înrâuririlor adânci, avânturilor îndraznete si sintezelor fecunde. Cu toate ca aceasta perioada a activitatii nu face parte din cariera lui didacti

ca, ea nu poate fi lasata la o parte de cel care urmareste întelegerea acesteia. Cariera universitara a lui Dimitrie Gusti fiind puntea de legatura dintre activi tatea lui intelectuala consacrata elaborarii sistemului si activitatea lui pract ica organizatoare, consacrata înfaptuirei reformelor sociale derivate din acesta, cunoasterea genezei sistemului sau de gândire sociologica este tot atât de necesara pentru întelegerea rolului activitatii profesorale, ca si cunoasterea desfasurarii ulterioare a realizarilor sale culturale. Profesorul a atras atentia destul de des asupra acestui lucru spre a putea fi tr ecut cu vederea. "Când am plecat în strainatate, în preajma vârstei de 19 ani - scrie el în Cuvântul înainte Sociologiei militans -, îmi aveam planul de lucru destul de precis tras. Întelesese m înca de atunci, cu o intuitie care s-a verificat exacta, ca, daca dezvoltarea st iintifica a ultimilor ani facuse sa creasca puterea omului asupra naturii (...), stiinta nu facuse însa progrese corespunzatoare în puterea ei asupra oamenilor si a societatii. (...) Cu avântul tineretii si cu o pornire de iluminat, mi-am închinat în treaga munca cercetarii stiintelor care se ocupau cu socialul". Dimitrie Gusti si-a facut studiile universitare în Germania si Franta, în perioada a nilor 1900-1909, mai întâi ca student în filosofie la Lipsca si apoi ca student în stiin te juridice la Berlin. Dupa terminarea studiilor în Germania a lucrat un timp la P aris, cu Durkheim, sociologie. Perioada studiilor sale de la Lipsca (1900-1904) e orientata mai ales spre filos ofia morala. Perioada studiilor sale la Berlin (1904-1909) e plina de preocupari propriu-zis sociologice. Studiile sale sociologice au îmbratisat întregul câmp al stiintelor sociale si au fost îndrumate de stralucita pleiada de dascali cari au împodobit învatamântul universitar g erman de la sfârsitul veacului al XIX-lea. În filosofia generala, etica si psihologia sociala l-au initiat succesiv W. Wundt la Lipsca si Fr. Paulsen la Berlin. Ucenicia economica si statistica a facut-o l a Lipsca cu K. Bücher si cu Schmoller la Berlin. Orientarea juridica, în criminologie, în drept international si în politica externa si -a facut-o la Berlin, cu Franz von Liszt. În sociologia propriu-zisa, l-au initiat mai întâi F. Tönnies si P. Barth; mai târziu, la Paris, francezul Durkheim. A studiat i storia universala cu K. Lamprecht; cu Ratzel, antropogeografia. Germania era, pe vremea aceea, înca plina de rasunetul marilor încrucisari de idei d in a doua jumatate a secolului trecut. În filosofie, idealismul absolut al hegelianismului, atacat cu brutalitate de real ismul materialist, cedase pasul unui idealism moderat, epistemologic, pe care ne okantienii îl aparau, cu sârguinta, împotriva realismului, mai spiritual si mai subtil , al pozitivismului. Reactia noologica, spiritualista, iscata cu Dilthey, spre sfârsitul veacului, nu-s i dobândise înca semnificatia general-metodica, pe care avea s-o dobândeasca dupa publ icarea Ideilor... lui Husserl. În câmpul stiintelor sociale, se trageau ultimele focuri, în faimoasa "batalie a metod elor", care învrajbise, timp de aproape un veac, pe partizanii stiintei teoretice cu aceia ai metodelor istorice; în vreme ce pe tarâmul doctrinal se ascuteau armele pentru o noua rafuiala - aceasta a veacului al XX-lea -, între partizanii individu alismului si ai socialismului. Într-un câmp, ca si într-altul, plutea însa în atmosfera spirituala a epocii o cerinta de sinteza. Între deosebitele curente se iscau patrunderi subtile. Pozitiile unilater ale, pâna atunci opuse intransigent, tindeau sa se apropie. Sub impresia acestei s ituatii, Dimitrie Gusti a putut scrie mai târziu: "Progresul filosofic se face (...) printr-o oscilatie ale carei amplitudini se m icsoreaza fara încetare si ai carei termeni tind a se apropia". Si, acest spirit l-a calauzit în întreaga lui opera. În filosofie, nazuintele de sinteza se grupau în jurul psihologismului; în stiintele s ociale, în jurul doctrinei personaliste. De unul, ca si de alta, se apropie Dimitr ie Gusti prin învatamântul lui W. Wundt. În perioada în care Dimitrie Gusti lua contact cu el, Wundt depasise faza cercetaril or lui de psihologie experimentala si îsi largise câmpul de activitate în directia fil osofiei morale si psihologiei popoarelor.

Idealist voluntarist, situat în prelungirea curentului kantian, Wundt încercase o si nteza a filosofiei spiritului cu stiintele naturale, a hegelianismului cu poziti vismul. Împotriva lui Hegel, însa, care cautase cheia relatiilor dintre cele doua lumi: a na turii si a spiritului, în logica, inventând, pentru explicarea lor, dialectica, Wund t credea ca gaseste aceasta cheie în psihologie, viata sufleteasca fiind asezata c hiar pe muchia care desparte cele doua lumi. Trecerea de la natura la spirit se în faptuieste, pentru el, prin "persoana", în clipa în care fiinta naturala, devenita c onstienta de menirea ei, substituie cauzalitatii oarbe si echivalentei mecanice a energiei motivarea si sinteza creatoare. Prin aceasta prefacere, fiinta natura la devine fiinta spirituala, creatoare a propriei sale sorti. Colaborând la lucrarile seminarului lui Wundt, interesul lui Dimitrie Gusti n-a me rs catre psihologia experimentala, ca acela al d-lui [Radulescu-] Motru cu câtiva ani mai înainte. Din activitatea dascalului, l-au atras vadit preocuparile lui eti ce concrete, asa cum se înfatisau dupa publicarea primei editii a Psihologiei popo arelor. În lumina învataturii lui Wundt se lamuresc unele din pozitiile fundamentale ale gândi rii lui Dimitrie Gusti: 1) situatia sa filosofica, realist critica, neokantiana; 2) ideea opozitiei lumii naturale si a lumii spirituale, a naturii si culturii si necesitatea de a-si explica aceasta opozitie. Felul în care D. Gusti lamureste acest punct se deosebeste însa de al lui Wundt. Caci, pentru el, cheia relatiilor dintre cele doua lumi nu este viata sufleteasca individuala, ci societatea ca f orma de viata sui-generis; 3) desi originala, ideea cu ajutorul careia D. Gusti explica aceasta relatie e t otusi înrudita cu ideile lui Wundt. Vointa, din care ultimul facea substratul esen tial al tuturor manifestarilor fenomenale, e la Gusti substratul manifestarilor sociale; 4) în sfârsit, tot de filosofia lui Wundt este legata ideea fundamentala a eticei gu stiene: ridicarea omului prin propria lui fapta, idee care sta la temelia person alismului: "Werde was du bist". În 1904, D. Gusti îsi trece doctoratul în filosofie. Teza lui, pregatita cu Wundt, int itulata Egoismus und Altruismus, cu subtitlul Zur soziologischen Motivation des praktischen Wollens, cuprinde un program si o metoda. Pornind de la expunerea cr itica a filosofiilor morale ale lui Comte si Spencer, Dimitrie Gusti arata artif icialitatea opozitiei dintre egoism si altruism si felul în care aceasta opozitie, teoretic ireductibila, se rezolva de la sine prin considerarea structurii motiv arii actiunilor umane. Datele etnografiei vin sa ilustreze schema evolutiva a gr adului de lungime a vointei, care de la constiinta primitiva, incapabila sa sele ctioneze scopurile si mijloacele, se dezvolta treptat pâna la constiinta personala , care prin iubire de sine, simpatie si religiozitate ajunge sa integreze consti ent pe om în universul natural si social. Aceasta teza a fost bine primita de critica de specialitate si apreciata mai ale s pentru unghiul nou de atac al problemelor de etica, egal departat de discutia teoretica sterila si de empirismul etnografic lipsit de orizont, pe care cauta s a le îmbine într-o sinteza concreta menita sa le înlature defectele si sa le completez e reciproc calitatile metodice. Îndata dupa teza, Dimitrie Gusti e solicitat de P. Barth sa colaboreze la "Viertel jahrsschrift für wissenschaftliche Philosophie und Sociologie". Solicitarea va izb uti si, vreme de peste un deceniu, Dimitrie Gusti va fi un colaborator pretuit a l revistei acestuia, pe care o va cinsti cu studii si recenzii, dintre care unel e vor fi citate ca modele ale genului - de pilda, studiul asupra Tendintelor soc iologice în etica mai noua sau recenziile mult apreciate ale lucrarilor lui Fr. v. Liszt si G. Schmoller, pe care V. Pârvan le caracterizeaza: "sistematizari origin ale sociologice ale teoriilor strict economice ori juridice, înca neformulate sau necomplet formulate filosofic de cei doi învatati". În acest timp, Dimitrie Gusti trece la Berlin, unde studiile sale iau, sub influen ta celor doi dascali: Schmoller si Liszt, o orientare mai concreta si mai apropi ata de actualitatea sociala. Preocupat în acel moment cu initierea în tainele diferitelor stiinte sociale particu

pe alte planuri. intitulata Die Donaufrage. apare în "Abhandlungen des kriminalistischen Semina rs" ale lui von Liszt. la "Anuarul prusian " al lui H. si întemei erea Institutului Social în 1918. D. D. Dimitrie Gusti face la Berlin o ucenicie care avea sa lase asupra vi itoarelor lui îndeletniciri didactice o pecete nestearsa. Iar patru ani mai târziu. Amintirea acestor seminarii va calauzi toata activitatea didactica a lui Dimitri e Gusti. Astfel. Sturdza. Rod al unui singur gând. si organizarea campaniilor monografice.cu toate institutiile si ope rele care s-au dezvoltat dintr-însele. Cu o la rga întelegere.. se mai cerceta. se servea parlamentul în actiunea lui de legiferare". dar în afara de stiinta pura. Si spiritul lor va genera mai târziu si publicarea "Studiilor sociologice si etice" ale Seminarului sau de la Iasi (1915). si întocmirea Programului studentesc. dar.). în lectia inaugurala a cursului sa u din 1910 -. lucrarea lui despre fundamentele organizarii juridice a p resei Die Grundbegriffe des Pressrechts.va scrie el mai târziu. mai mul t ca oricând. Preocuparile teoretice nu numai ca nu-l parasesc în aceasta perioada. s-o ordoneze conform unui principiu unificator. Schimbarea de orientare se rasfrânge asupra operei lui. dar nu lipsita de migala. Pe lânga "Caietele trimestriale" ale lui Barth. Delbrück stralucita monografie asupra chestiuni i dunarene. dupa 1925 . "Daca avem vreo ambitie . studii si recenzii teoretice asupra operelor sociologilor fra ncezi. gânditorul încearca sa-si organizeze experienta stiintifica. dar mai ales si (. Astfel. la publicatiile seminarului criminologic al lui von Liszt. drept.. socotit de Spann ca un a din putinele lucrari vrednice de luat în seama. privitoare la libertatea de navigatie pe Dunare. înca în "Caietele trimestriale" ale lui Barth si în "Anuar ul" lui Schmoller. impresionat de caracterul dinamic si actual al unui învatamânt îndreptat spre cercetarea tuturor problemelor sociale co ntimporane. din 1923. colaborând simultan la patru. Delbrück si la "Foile pentru stiinta dreptului comparat si economia so ciala". În aceste seminarii se facea. consacrate acestui gânditor. materialul legislativ. ele nu vor fi decât re actualizarea. perspective si metode pe care le aduce cercetatorului cunoasterea stiintelor sociale particulare. de etica si politica pe de a . În timp ce studiile lui iau aceasta orientare sociologica concreta. Si mai departe: "Îmi amintesc de activitatea membrilor din seminariile de stiinte de stat din Berl in si Lipsca. cu prilejul publicarii colectiei de documente franceze a lu i D. Gusti publica în "Preussische Jahrbücher" ale lui H. polit ica externa si ziaristica. . odata ajuns profesor. ale celui din urma. înca din 1904.lare (politica. si de criminalistica. cinci reviste germane de specialitate. profesorul si studentii discuta si cerceteaza nu numai toate probleme le stiintelor speciale. alteori se contesta reciproc si foarte des revendica o suprematie exclusivista. Gusti colaboreaza la "Anuarul legislativ" al lui Schmoller . precum si de activitatea seminarului criminalistic din Berlin. studi ile teoretice cedeaza pasul câtorva monografii privitoare la probleme sociale de i mediata actualitate. în 1908. printre care trebuie pomenit studiul despre Tarde. sub specie aeternitatis. care uneori se întrepatrund. În fata bogatului material de fapt e. Si una si alta din aceste lucrari inaugureaza preocupari care vor deveni mai târzi u probleme de predilectie ale activitatii profesorului: chestiunile de politica externa si institutul de presa. ca într-un fel de parlamente consultative ad-hoc. mai înainte de toate stiinta. economie).) probleme de însemnatate sociala imediata".. (. Dimitrie Gusti desfasoara o intensa activitate publicistica. în mod monografic minutios si strict stiintific. e sa putem întemeia un seminar de sociologie si etica asa cum le-am cunoscut în studiile noastre îndelungate în Germania! În Germania.. fireste. menit sa lege pe de o parte sociologia de stiintele sociale particulare. Gusti publica. Gusti simte nevoia unei sinteze. Caci daca D. a acestei experiente stiintifice fundamentale. drept international. pe care le deprinde în seminariile de economie s i de statistica ale celui dintâi. D. în buna parte. Dimitrie Gusti urzeste o viziune de ansa mblu a vietii sociale si a stiintelor care se ocupa cu lamurirea ei. de care am vorbit. de care a poi.. aju nge treptat sa constituie sistemul sau de stiinte sociale.

III. din fericire. precum si prin diferite lucrari în care se face aplicarea principiilor ei. ea nu corespundea decât în parte aspiratiilor sale. conferinte si lucrari. Drept si Academiile Comerciale. ca ciclul formatiei lui intelectuale s-a încheiat. E aci prima for mulare. e rodul acestor pre ocupari. conceptiile sale stiintifice. Ca si cum împrejurarile ar presimti ca orientarea lui teoretica e de acum ispravit a. pe care o de sfasoara în liniile ei generale. Justificând metoda învatamântului sau. elementele necesare pentru înfaptuirea reformelor deri vate din aceste conceptii. fagaduind totodata ca va lupta pentru organizarea lor. caci în cursul ei Dimitrie Gusti expune. prin curs. Fara a a stepta schimbarea oficiala a titulaturei. viitorul acestui neam în functie de progresul culturii sociale. lectia inaugurala a cursului s au se deschide printr-un adevarat manifest intelectual. Amestecul acciden tal al moralei cu istoria filosofiei dadea catedrei un caracter hibrid. Dimitrie Gusti anunta ca obiectul preocuparilor lui nu va fi istoria filosofiei. se poa te verifica în ce masura învatamântul Profesorului Gusti si-a atins obiectivele stiint ifice si etice si ce rol a avut acest învatamânt în ansamblul activitatii sale cultura le. spre a o face mai adecvata tendintelor învatamântului predat în curs. LOCUL CARIEREI PROFESORALE ÎN ANSAMBLUL ACTIVITATII SOCIALE A PROFESORULUI GU STI Lectia inaugurala Ideile ei fundamentale si realizarea lor succesiva în viata Profesorului Cugetare si militare Catedra la care se urca Dimitrie Gusti era desigur o catedra ilustra. Dimitrie Gusti e numit profesor la catedra de Istoria filoso fiei antice si Morala a Facultatii de Litere la Universitatea din Iasi. ci filosofia practica. divulgând mai întâi. Profesorul arata ca însemnatatea acestuia nu sta pentru el în transmiterea rezultatelor stiintei gata facute. aceasta conceptie a fost raspândita oral. în care-si expune succesiv sistemul. pe care va cauta sa le fructifice. precum si în lucrarile lui. Soziologie. Desi înca nepublicata în întregul ei. faza pregatirii stiintifice a vietii lui Dimitr ie Gusti ia sfârsit. noul profesor arata ca va da toata atentia rezultat elor stiintelor sociale particulare. felul în care întelege sa-si exercite activitatea academica ex professo. înca necompleta. Fusese ocu pata cândva de Simion Barnutiu si mai târziu de Titu Maiorescu. p rin seminarii si institute. Trecând la materia învatamântului. mai multor generatii de stud enti. Profesorul lamureste ca ea deriva din conceptia sa generala asupra societatii si a stiintelor care se ocupa cu ea. care. comparându-le apoi cu realizarile lui culturale. Cu precizarea acestor conceptii. etica si sociolog ia. nici morala. Într-adevar. Sozialwissenschaften. Lectia aceasta. Urmarind deci ideile expuse în aceasta lectie.lta. prin cursuri. dupa cuvenita reverenta catre înaintasi. a Facultatii de Stiinte Sociale. Prolegomena zu einem System. Lucrarea sa din 1909. faza uceniciei lui stiintifi ce se curma. Politik und Ethik. ca si pentru înaintasii sai. pentru întâia oar a în public. i ar acum în urma prin lucrarile scoalei române de sociologie. ni s-a pastrat integral. pregatind apoi. a ideei sale de capetenie. ramasa pâna astazi nerealizata. cu al caror material se constituie sociolog ia. angajând. El e acum în stapânirea unei metode si a unui sistem propriu de înt elegere a vietii sociale. Vorbind apoi de menirea cursului. in ih rem einheitlichen Zusammenhang. în care urmeaza sa se concentreze integral învatamânt ul acestor stiinte. metoda si ambitiile universitare. întocmai cum va fi dezvoltata ulterior în cursurile d e etica si sociologie. intereseaza în cel ma i înalt grad studiul de fata. Totusi. printr-o puternica anticipa re si solicitare. se pot stabili intentiile activitat ii lui didactice. pe care. ci în transmiterea met . În 1910. El deplânge faptul ca aceste stiinte nu sunt mai bine organizate în învatamântul uni versitar. astazi împartit între Facultatile de Litere.

"În Germania . instrumentele si metodele de lucru obisnuite în special itate. în 1918. publicate în 1915 de elevii se minarului sau de la Iasi. care se întâlnesc anual si care au organele lor peri odice. (. în oarecare masura. în timpul grevelor studentesti.. Ea trebuie prelungita mai departe prin crearea asociatiilor de specialisti. d upa curs. politica sociala a imperiului german". 3) organizarea unitara a învatamântului stiintelor sociale în universitati. activitatea Echipelor regale studentes ti. totusi cadre de speci alisti formate în seminariile universitatii au patruns la Consiliul Legislativ si în oficiile de studii.profesorii si studentii discuta si cerceteaza nu numa i toate problemele stiintelor sociale sub specie aeternitatis. cât si prin contribuirea la forma rea gândirii ascultatorilor. perfect definita. o ri prin frumusetea expunerii acestor cunostinte. cred.zice el . create pe lânga diferitele departamente. din lucrarile "campaniil or de cercetari monografice" asupra satelor românesti . Recapitulând. N-ai decât sa consulti Studiile sociologice si etice. "Daca avem vreo ambitiune . De aci. Muzeul Satului-. "Cursul . studiul problemelor sociale n-a trecut din comisiile parlamentului si din ministere la universitate..pentru a nu vorbi de insti tutiile create pe urma acestora: Oficiul universitar. ascultatorii sa o aplice în cercetarile lor". de elevii seminarului sau din Bu curesti. Si mai departe: "Este timpul. învatamântul stiintelor sociale a contribuit. 4) caracterul precumpanitor metodic al cursurilor.le corespunde în Germania organizarea tutur or specialistilor în asociatiuni. " vom inaugura în cercetarile noastre monografiile sociologice si etice". fara îndoiala. Cetatea Universitara.) din comisiunile parlamentare si din ministere la universitati". Institutul Social Român si "Arhiva pe ntru stiinta si reforma sociala" este. marea însemnatate a seminariilor. din acest punct de vedere.". Misiunea stiintifica si etica a seminarului nu se încheie însa cu sfârsitul studiilor. de un sfert de veac.) Cursul are importanta prin familiarizarea cu metoda de cercetare pe care apoi. cum am mai amintit -.. 2) sa cerceteze metodic problemele sociale ale actualitatii. alcatuind monografi i stiintifice asupra acestor probleme. Programul studentesc de organizare a vietii universita re. a influentat si influenteaza înca... la înlaturarea em pirismului legislativ. seminariilor de stiinte de stat le corespunde în afara de Universitate vestitul Verein für Sozialpolitik.scrie el. ca sa-ti dai seama ca. ca studiul problemelor sociale românesti sa se stramute (.n-are însemnatate atât prin numarul cunostintelor care se dau. acesta va fi principalul obiect de interes al noului profesor. . Caminele culturale.scrie Dimitrie Gusti .. fagaduiel ile lectiei inaugurale au fost pe deplin realizate. Activitatea acestui seminar are un îndoit scop: 1) sa formeze personalitatile creatoare de valori stiintifice. în "Arhiva. a stiintelor sociale si a misiunii reformatoare a acestora. Ideea care avea sa genereze mai târziu. Cooperativa studenteasca. care Verein. Daca. întemeiat de profesorii universitari de economie si de barbatii de stat germani.. Într-adevar. 2) atentia deosebita data stiintelor sociale particulare. "Seminariilor ..continua el . ideile principale cuprinse în lectia inaugurala asupra misiunii si org anizarii învatamântului stiintelor sociale sunt urmatoarele: 1) derivarea metodei cursului din conceptia originala a Profesorului asupra soci etatii. 5) functia creatoare de personalitati stiintifice a seminarului.odelor de cercetare folosite de aceste stiinte. Asa. în ce priveste ultimul deziderat. Evitând deci orice "generalizari si analogii pripite" -urmeaza Dimitrie Gusti -. În acest fel.. este sa putem întemeia un seminar de sociologie si etica pe care sa-l punem în legatura cu institutiile de cercetare stiintifica similare din strainatatea apuseana (.). lucrat în 1923. dar mai ales si p robleme de legislatie actuala ori probleme de însemnatate sociala imediata". sau fragmentele publicate în 1932.. Acest seminar va deveni obiectul celei mai încordate atentiuni a noastre". constituind astfel arhiva documentara ind ispensabila pentru înfapatuirea judicioasa a reformelor legislative. prin deprinderea studentilor cu problemele. înca de pe acum.

la colaborarea pe care o preconizase în lectia inaugurala -. i deea dupa care cunoasterea stiintifica a realitatii sociale este singura temelie serioasa a politicii sociale. unde profeseaza pâna astaz i.6) lucrarile cu caracter monografic si actual al acestor seminarii. asupra programului de studii. prin campaniile de cerc etari monografice ale vietii sociale românesti. Pârvan. întrerupând orice colaborare stiintifica cu aceasta tara. Faptul nu va descuraja pe Profesor. din îndemnul A. astfel. care-i îndrumase formatia politica. etica si politica de la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti. Dimitrie Gusti este însarcinat. pentru aceea de creator cultural. convins ca idealul acesta trebuie sa se împlineasca. când trece la catedra de sociologie. precum si programul privitor la extensiunea u niversitara. care va continua sa militeze pentru înfaptuire a ei. ca si prietenul sau V. Se lamureste. pentru situarea celor ce vor urma. Gusti n-a sovait. seminarii lor. dar proiectul sau este zadarnicit de vitregia împrejurarilor. ca Dimitrie Gusti prof eseaza la Iasi pâna în 1920. Dimitrie Gusti. îndata dupa razboi. creatoare de cultura. fiecare latura a activitatii lui. sa -si sacrifice toate relatiile intelectuale. Astfel. mai întîi analitic. laboratoarelor si clinicilor. Dimitrie Gusti începe sa militeze în viata politica. adevarati tehni cieni ai devenirii sociale. asupra organizarii cursurilor. în 1929. si dupa care rodnica dezvoltare sociala a unei ta ri nu poate fi asigurata fara crearea unor cadre de specialisti. e chemat sa participe. menita sa îndeplineasca în viata Universitatii clujene rolul împlinit în Bu curesti de Institutul Social. D. Când. În rândurile ce urmeaza nu vom putea urmari cronologic întreaga activitate a Profesoru lui. Gusti e al es în 1923 membru al Academiei si apoi vicepresedinte al ei. meniti sa înlature din viata politica nepriceperea. S. dar si ideea fundamentala a activitatii sale practice: consti inta misiunii reformatoare a învatamântului stiintelor sociale. R. 7) prelungirea activitatii seminariilor prin institute sociale. Renuntând la pozitia sa de arbitru al culturii. împreuna cu prietenul sau Vasile Pârvan. din clipa izbucnirii razboiului. înfiintate în 1918 . prin care încearca sa adune cadrele de speci alisti. mai daunatoare de multe ori decât necinstea. Scopul nostru nu e sa povestim o viata. Cei doi prieteni a u astfel prilejul sa-si aplice conceptiile comune asupra rostului învatamântului uni versitar. În momentul în care prima generatie crescuta de el politiceste devine capabila sa pr eia conducerea statului român. si apoi vom cauta sa sistemati zam aceste aspecte în lumina idealului etic-cultural pe care se întemeiaza. creatoare si reformatoare a unei noi Românii. rolul central pe care îl ocupa cariera profesoral a în ansamblul activitatii culturale a lui Dimitrie Gusti. proiecteaza sa organizeze Casa Culturii Poporului. nu num ai conceptia sa filosofica asupra realitatii sociale si a sistemului de stiinte care o cerceteaza. printr-o succesiune necontenita de creatii proprii si colective. împreuna cu ea. Din examinarea acestor puncte expuse în lectia inaugurala rezulta ca: în mometul în ca re Dimitrie Gusti urca treptele catedrei de la Iasi el are bine definita. Principelui Carol. Impus dupa razboi atentiei societatii culte bucurestene. înca o data. sa organizeze noua "Universitate a Daciei Superioare". reunind asociati ile specialistilor din diferitele ramuri ale stiintei. strainatatea cere un nume cu destula autoritate ca sa fie che .scoala politica si tr ibuna a unei întregi generatii sociale. menita sa dobândeasca un loc de frunte printre natiunile universale. întreprinse cu studentii seminarului de sociologie. Între timp. Ajunge sa spunem aici. precum si prin opera întreprinsa de Institutul Social Român si de "A rhiva pentru stiinta si reforma sociala". vom încerca sa consideram. în masu ra în care are legatura cu activitatea profesorala. De aceea. la organizarea activitatii sale culturale. Lunga desfasurare ulterioara a carierei culturale a Profesorului nu va face decât sa ilustreze. menite sa co ntribuie la reforma vietii sociale. ci sa întelegem un învatamânt. em pirismul si incoerenta. Fapt vrednic de retinut: spre deosebire de atâtia altii care-si facusera studiile în Germania si care fusesera într-atât de mult înrâuriti de cultura acestei tari încât nu s-a mai putut desprinde de ea. guvernul român se hotaraste sa nationalizeze universitatea m aghiara de la Cluj. Aceste cadre sunt menite sa constituie o falanga. D. când.

care sunt. asa cum se înfatiseaza si astazi. de care vorbea cu zece ani mai devreme. radiodif uziunea ca presedinte al Societatii. aici. în jurul muncii studentesti la sate. Încercarea de a constitui un sistem de stiinte sociale se lovea de mai multe dific ultati. toate sufragiile ceru te pentru numirea sa ca presedinte al Casei Autonome a Monopolurilor Statului. îsi face cursurile regulat si. nemaiîntâlnit la noi decât la d-l Nicolae Iorga -. textul lectiei inau gurale. cu acela al scrierilor sale ulterioare. paralel. mai mult decât atât. Dimi trie Gusti nu-si paraseste nici o clipa catedra de sociologie. trecute azi pe seama Fundatiilor Regale. îsi face r egulat seminariile. D. Gusti derivând. D. Rupând cu traditia. Gusti va înfiinta premiile autorilor tineri nee ditati. în raspunsul sau la discursul de rec eptie la Academie. S. Catedra ramâne astfel sufletul activitatii lui întregi si legatura dintre conceptia lui teoretica si activitatea lui practica. cultura de toate gradele ca ministru de Ins tructie. al profesorului [Radulescu-] Motru. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE ÎNVATAMÂNTULUI GUSTIAN. cooperatia. elevii din ultima generatie îi vor pune înainte problema lipsei de lucru a intelectualilor. soc otim ca o prezentare a acestor conceptii în liniile lor generale. liniile generale ale siste mului sau filosofic.zasie a îndeplinirii obligatiilor statului român. dupa cum ne-o spune singur. prin planul organizarii educatiei tineretului. Gusti înlocuieste imaginea apasatoare a lagarelor de munca prin ideea crea toare a muncii constructive a elitelor intelectuale românesti pentru ridicarea sat elor. de altfel. SISTEMUL STIINTELOR SOCIALE Stiinte sociale particulare. lucrul întreprins de altii înaintea noastra. etica si politica Relatiile lor Natura voluntara a vietii sociale Dubla ei modalitate de existenta Circuitul social Realitate. cerceta rea acestora este indispensabila pentru întelegerea învatamântului sau. toate aceste conceptii sunt gata precizate în mintea lui. în tot acest timp. Gusti e chemat sa îndrumeze pe rând. În clipa în care M. sociologia pretindea sa-si anexeze întregul câmp al disciplinelor normat . În primul rând. Patru ani mai târziu. ca o anticipare a interesului pentru problema pe care nu avea timp sa o rezolve ca ministru. fara alte referi nte la sistemele sociologice contimporane de cât este strict necesar pentru întelege rea lor. D. ca presedinte al Oficiului National. ministru în functie fiind. nu poate fi lasata la o parte. IV. sociologie. Într-adevar. S. pe care îl realizeaza la chemarea M. Regelui Carol al IIlea. În tot acest timp . Fara a încerca sa refacem deci. expu sa pe larg în volumul consacrat ministeriatului sau. Când. sociologic si etic-politic sunt expuse în lectia inaugurala a cursului. Dimitrie Gusti întruneste. cu o claritate si o vigoare cu nimic mai prejos de formularile mai noi. din conceptiile lui generale teoretice asupra filosofiei si societatii. Fapt vrednic de însemnat. prin pres tigiul lui necontestat si prin neutralitatea lui politica. Regele se hotaraste sa puna soarta organizatiei cult urale a natiunii sub privegherea obladuitoare a monarhiei. în 1932.exemplu rar. stiinta si reforma sociala Întreaga activitate profesorala a lui D. Peste putin. ca decan al Facultatii de Liter e. viata studenteasca. un izvor nesecat de sugestii pen tru reformele înfaptuite în cursul prodigioasei activitati savârsite ca ministru. în momentul în care Dimitrie Gusti devine titularul catedrei de Istoria filosofiei antice si morala la Universitatea din Iasi. În expunerea acestor conceptii am folosit. el îsi aduce aminte de vechiul sau colaborator si-l însarcineaza sa redea fiinta vechiului proiect al Cas ei Culturii Poporului prin Fundatiile Regale.

care. atitudine. care-i contestau. Singura. naturalismul era însa silit sa sacrifice ideea de s tiinta normativa si sa transforme disciplinele particulare în sociologii fragmenta re. De aseme nea. dezvoltând-o într-o conceptie filosofic a. întelegerea ei poate fi cuno astere mijlocita. pure con statari descriptive. dar p oate fi si traire imediata a procesului de înfaptuire. considerarea unui asemenea fragment. real. primele având un carac ter realist explicativ. dimpotriva. În schimb. mixta. apreciere. de real si de idealitate în orice existenta sociala. Gusti avea de ales între mai multe solutii: 1) o conceptie monista. orice fapt social trebuie privit sintetic. Dimitrie Gusti rezolva problema cu ajutorul conceptiei sale voluntariste. a realitatii sociale si a mijloacelor de cunoastere a ei. Întreaga conceptie e centrata pe ideea de vointa si pe îndoita modalitate de existen ta a acesteia ca fenomen si ca proces. Aceasta legatura constituie ceea ce numes te D. obisnuita în stiintele inductive. nu poate duce niciodata. ci o realitate. Spiritualismul trebuia. aceasta conceptie. împreuna. 3) o a treia conceptie. ca fapta gata facuta si ca putere faptuit oare. Fata de stiintele sociale particulare. Vointa e realitatea ultima a întregii vieti sociale. În al doilea rând. constiinta acestui lucru . s i orice drept de a se constitui deosebit de ele. conceptia dualista reusea sa înlature a ceste dificultati. a realitatii. din care stiintele p articulare izoleaza numai fragmente. al faptuirii. ci un fapt. si cercetat paralel cu aceste împrejurari si cu manif estarile ce-l însotesc. Pretentia ei de a întemeia. alcatuiesc filosofia practica. sa înlature din câmpul stiintelor sociale id eea de explicatie. încercând sa descopere un amestec de forma spirituala si de materie existentiala. considera. valabile în împrejurarile în care au fost stabilite. mai mult sau mai putin vag. Viata sociala constituind în realitate un singur tot concret. principial. pluralist-spiritualista. orice fapt social ca forma spirituala si desfiinta sociologia în favoarea stiint elor sociale particulare. norma. la descoperirea ratiunilor sufici ente. odata facuta separatia între domeni i. Cât despre relatia dintre sociologie si stiintele sociale particulare. nu izbutea sa mai gaseasca o unitate reala care sa asigure trecerea între ele. constatare obiectiva si explicatie a fenomenului social. metafizica si epistemologica originala. stiintele normative. sau daca nu e decât o sinteza abstracta a stiintelor sociale particular e. singura. constituindu-se ca stiinta întem eietoare si coordonatoare a acestora. de vreme ce toate legile pe care le stabilesc sunt legi conditionate. Toate stiintele sociale au. având fiecare ca obiect una din aceste forme. tot unitate a vointei o lamureste. între celelalte doua. înlocuind-o cu o întelegere tipol ogica. ea trebuia sa faca fata pre tentiei stiintelor sociale particulare. valor ificare ideala. în care momentul "cunoasterii" este indisolubil legat de acela al "militarii". cauta sa tie cumpana. asa cu m si-o formase pe vremea uceniciei la Wundt. D. comuna evolutionismului spencerian si socio logismului lui Durkheim. naturalista. cu idealul. Ea nu este o constructie a mi ntii. dualista. Stiintele sociale particulare constatatoare alcatuiesc astfel materia prima a so . cu unii neokantie ni. Gusti "circuitul social". Dar nu toate trag concluziile acestui fapt. o structura. Pentru rezolvarea acestor probleme. în complexul împr ejurarilor în care se produce. Pentru a le gasi.ive. o data cu existenta. Ca atare. facea din orice fapt social un lucru natural si reducea stiintele sociale particulare la sociologie. la obiectul ei explicativ. unitatea celor doua aspecte nu este o abstractie. cu Dilthey si urmasii lui . descriptiva. dualitatea ei nu este o distinctie analitica. necesa ra analizei. dintre ea si etica si politica de cealalta. se lovea de neputinta de a gasi o punte solida de trecere de la obiectul disciplinelor care se ocupa normativ. Pentru a-si realiza conceptia. 2) alta conceptie. greutatea era de a distinge daca sociologia are într-adevar un obiec t propriu. ultimele un caracter idealist si normativ. Viata sociala fiind o manifestare complexa de vointa. ci un fapt de configuratie re ala a vointei. De unde si deosebirea dintre sociologie si stiintele soci ale de o parte.

este prima conditie necesara înt . Rezultatul este definirea unei întelegeri originale a vietii sociale. prima stabilind scopurile. ca unitate. singura stiinta cu adevarat si complet explicativa a realitatii socia le. dând din nou pas stiintelor sociale particulare. care ofera un nou material de explicatie sociologiei. demografia. producându-se întro totalitate. în cadrul careia fiecare îsi afla. ci o sistematizare critica a lor. relatii si procese Caracterizarea sociala Metode O data cu aceasta conceptie generala a raporturilor dintre stiintele sociale par ticulare. caci fiecare stiinta c are are de obiect un fapt social. dreptul si politica). în esenta ei. a doua mijloacele prin care viata sociala se modifica în sensul idealurilor ei. obiect de judecata pentru o stiinta supraordonata a valorificarii: etica si politica. Totusi. de apreciere. rezultatul ei devine din nou obiect de constatare pentru stiintele sociale particulare. precum si fiecare disciplina sociala particulara (filosofia culturii. Traducerea idealului în fapta. pentru ca viata sociala este. Fiecare punct de vedere particular este îndrepta tit în masura în care se margineste a lamuri o latura definitiva a vietii sociale. iar c oncluziile acesteia ofera. adica de la sistematizarea curentelor si orientarilor care circula în stiintele sociale. în acelasi timp. la rândul lor. Cercetatorul care vrea sa-si dea seama de natura si limitele sociologiei se gase ste într-adevar. Nici una din aceste manifestari nu este întâmplatoare. concluziile sociologiei sunt. la rândul lor. Si. nici una nu p oate fi explicata de sine statator. stiintele econom ice. în fata unei competitii tulburatoare. Toate manifestarile sociale. Am aratat ca societatea este pentru Dimitrie Gusti un complex de manifestari col ective. antropologia. si el. Cum sa operezi o alegere între atâtea puncte de vedere? Profesorul Gusti este adus sa reflecteze asupra relatiilor ce exista între fiecare punct de vedere unilateral. Rea litate. Sistematizarea lui nu e o juxtapunere dogmatica a rezultatelor acestor curente. înteleasa ca manifestare colectiva de vointa. sociologie. V. stiinta si reforma sociala se conditioneaza reciproc. cercetarea acestui tot. o atitudine fata de lucrul explicat. chiar de nevoia determinarii limitelor înauntrul caro ra e îndreptatit fiecare dintre ele. se precizeaza treptat în mintea lui Dimit rie Gusti si conceptiile sale speciale asupra fiecareia din aceste discipline. sau e în legatura cu societatea (antropogeografi a. sistemul de sociologie porneste tot de la încer carea organizarii experientei stiintifice existente. d ar e respins în masura în care pretinde sa explice singur toata aceasta realitate. Firul calauzitor al acestei sinteze îl constituie conceptia sa despre structura so cietatii. formând o triada dia lectica a trairei actului social.ciologiei. adica trecerea de la soc iologie la etica si politica. Reforma sociala odat a realizata. corelata "circuitului social" pomenit mai sus. se reformeaza. Un proces de explicatie generala asigura trecerea de la stiintele sociale partic ulare la sociologie si altul. revendica pretentia de a-i servi drept unic fundament constitutiv. eticei un nou material de apreciere. sinteza a tu turor sociologiilor particulare. s ens real si limite. etica si politica. biopolitica. istoria si psihologia sociala). vointa. realizarea vointei înno ada firul. CONCEPTIA SOCIOLOGICA Critica teoriilor unilaterale Elementele societatii Cadre asociale si sociale Manifestari constitutive si regulative Unitati. Ca si sistemul de stiinte sociale. asigura judecarea realitatii din pun ct de vedere ideal si alegerea mijloacelor de înfaptuire. si orisice vointa genereaz a o tendinta.

Orice manifestare sociala. A doua m etoda. putându-se su strage influentei lor. unitati. sau ansambluri conditionate. etico-juridice si politice. Fiecare conditioneaza viata sociala în alt fel. Fiecare cadru e o dimensiun e speciala a determinismului social: spatiu. Unele dintre aceste manifes tari. manifestari. activitate sufleteasca . sau. procesul subtil prin care societatea c apata personalitate e lamurit prin operatia socializarii vointelor individuale. o personalitate proprie. cercetatorul trebuie s-o v . Între ele. relatii si procese sunt elementele vietii sociale. 2. Un al doilea grup e constituit din factorii cari conditioneaza aceste activit ati. Societatea putând reactiona prin manifestarile vietii sociale. având. 1. Altele. e directa. ci numai o circumscrie. umanitate etc. c adrele: cosmologic. utilizând-o într-un anumit fel. cum sunt cele culturale (scopuri) si cele economice (mijloace) constituies c viata sociala. Presiunea manifestarilor sociale concomitente consti tuie cadrul psihologic. Asa ca manifestarile oricarei societati sunt. S ubiectele acestea ale vietii sociale sunt unitatile sociale. Totul se petrece ca si cum societatea ar fi suportul unei vointe autonome. Metoda folosita în acest scop este dubla. Aceasta socializare se înfaptuieste prin subordonarea indivizilor unei finalitati comune. întreprinderi. decât ca niste cauze propriu-zise. Ea va cauta sa determine tip uri de societate. Si radacinile ei sunt. pregatita de cea dintâi. cu alte cuvinte. O prima parte e constituita chiar de formele de activitate. pentru a putea fi înteleasa. aceste unitati s tabilesc relatii si în interiorul lor se petrec prefaceri structurale ale manifest arilor lor caracteristice: procesele sociale. nu este un lucru inaccesibil. economice. Cum se îmbina între ele aceste elemente? Caracterul esential al vietii sociale sta în faptul ca formele de manifestare. va cauta sa formuleze legi. Dar toate lucreaza împreuna. Societatea se determina deci singura. printr -un fel de autodeterminism care nu exclude cauzalitatea. grupuri simpatetice. orga nizate sau neorganizate: masa. Cadre. Aceasta vointa sociala. esenta ultima a realitatii sociale.elegerii fiecarei manifestari în parte. trebuie deci raportata la totul în care se naste si privita paralel cu celelalte parti ale acestui tot. aristoteli ce. psihologic si istoric. societat i. cadrele nu determina societatea în mod mecanic. inductiva. mai exact. ca orientare si intensitate. Sunt cadrele sociale. cadrele apar mai cu rând ca niste motive ale unei vointe colective. prin interferenta acestor reactii. sa stabileasca corelatiile esentiale. viata. Sarcina concreta a stiintei sociologice este sa ajunga s-o determine. indirecta. Elementele întregului social nu sunt însa omogene. cum sunt manifestarile juridice (norme) si politice (re alizari de norme) reguleaza aceasta viata. des i nu pot fi întelese decât în cadrul factorilor cari le conditioneaza. comunitati. elemente determinat e si determinante ale devenirei ei. Acesti factori se pot grupa împreuna în planuri. Când cercetarea inductiva a observat un numar suficient de corelatii si când tendint a acestora s-a precizat. public. de netagaduit. nu sufera totus i niciodata pasiv influenta cauzalitatii lor. în acelasi timp. stat. Altele reprezinta influenta faptelor sociale asupra societatii. Influenta faptelor trecute asupra celor de azi constituie cadrul istoric. aceasta existenta te leologica sui-generis. Caracterul teleologic al vointei devine astfel cheia de bolta a întelegeri i sociale a profesorului Gusti. spre deosebire de un anumit nivel de aproximatie al masurato rilor lumei fizice. biologic. O prima metoda. intuitiva. Unele din aceste cadre conditioneaza viata sociala din afara ei. 3. Formele de activitate pomenite mai sus sunt manifestate de anumite grupuri. mari sau mici. paralelismele ca racteristice dintre manifestari între ele si dintre manifestari si cadre. Societatile re actioneaza asupra cadrelor. Sunt cadrele asocial e (cosmologic si biologic). Sunt manifestaril e: culturale. Caci. în cadrul carora valoreaza legile stabilite. cu ajutorul propriilor sale manifestari. spre deosebire de lumea fizi ca. natiune. familie. în fiecare caz. timp.

El constata astfel. în stare sa ale . a agentului moral. Gust i înlatura antinomia libertate-determinism. în neputinta determinarii calitative a bunului suprem. ti pul stabilit prin intuitie directa poate servi de punct de plecare pentru verifi cari de corelatii. Viata neavând un scop în sine. a vointei cu legea morala. cum se poate stabili. întemeiat pe observatii superficiale si pe contradictii construite în mod fi ctiv. reprezentând si trei stadii evolutive ale acestor relatii: vointa primitiva. ci în elementul intelectual al actului d e vointa: reprezentarea anticipata a efectului. si s cepticismul. precedând la o analiza functionala a struc turii procesului motivarii. Gu sti adopta un punct de vedere original. u n criteriu sigur de alegere între fapte? Criteriul de alegere . aratând cum în actul motivarii finalitatea nu exclude cauzalitatea. si cu el posibilitatea eticei. împotriva intelectualismului. la fel ca în sociologie. solutiile date acestei probleme. care urmareste scopuri si foloses te mijloace. impo sibila. traind sub impresia imediata a prezentului. simpatie si reli giozitate. Profesorul încearca o sinteza a poz itiilor opuse. vointa tehnica . capabila sa-si aleaga mijloacele. Gusti examineza. D. si vointa personala. care sa situeze fiecare doctrina particulara la locul ei adevarat. ca v ointa omeneasca e întemeiata pe afectiuni tipice: iubire de sine. prin combinare cu fundamentul afectiv. Pentru a stabili un criteriu temeinic de valorificare a faptelor omenesti. El înlatura apoi rigorismul formalist. care. în aparenta incoerenta a activitatii sociale. hedonist si utilitari st. În sens invers.erifice prin participatia directa la viata unitatii respective. Activitatea omeneasca fiind în esenta ei vointa. Gusti .este idealul. fara ca totusi acesta presu punere sa compromita libertatea rationala. ci dimpotriva o presupune. migaloase si adesea imposibile. cautând criteriul actului moral în conformitatea. care neaga existenta unui criteriu absolut. Evolutia ei Personalitatea. precum si eudemonismul. Cercetând relatiile dintre scopuri si mijloace. D. care genereaza scopul si mijlocu l. pe rând. prin cautarea unui fir calauzitor de clasificare a problemelor si sistemelor.spune D. Si. stabilind totusi. si împotriva sentimentalismului. care nu e decât un sistem de morala practica. sistemul de etica al profesorului Gusti pornes te de la o critica serioasa a doctrinelor care-si disputa câmpul de speculatie al acestei discipline. în locul încercarilor succesive. evoluata. aritmetizeaza un bun social relativ si maxim. Cu ajutorul acestei conceptii. care neglijeaza realitatea psihica in erenta operatiei de motivare. D. CONCEPTIA ETICA Lumea valorilor Idealul Problema criteriului Antinomiile Structura motivarii actiunilor umane Scop si mijloc Lungimea vointei. care este continutul acestui ideal? Pentru a raspunde. incapabila sa aleaga. Elementele ei Iubirea de sine Simpatia Religiozitatea Cooperarea personalitatilor Dreptatea sociala Personalitatea sociala Natiunea Umanitatea Ca si sistemul sau de sociologie. VI. înl aturând succesiv: autoritarismul. Dimitrie Gusti deosebeste trei tip uri. ca ratiunea suficien ta a actului moral nu sta în aceste afecte. motivata.

pe alt plan. largita prin simpatia pentru altii. reprezentarea anticipata a efectulu . CONCEPTIA POLITICA Îndoita radacina a reformei sociale Norma si posibilitate Ideal. pâna la solidaritatea omului cu lumea întreaga. personalitatea autonoma. idealul suprem al indivizilor ca si al colectivitatilor. Ideea de personalitate rezolva.cu m se realizeaza înfaptuirea acestuia? Raspunsul Profesorului e simplu: prin reforma sociala. de solidaritatea interpersonala. în c are scopurile si mijloacele i se impun. asa cum o concepe D. la limita. rezultate din valorificarea manifestarilor actuale ale acestei realitati. Personalitatea maxima. prin lungirea treptata a vointei. precum si aceea a optimismului si a pesimismului. dezvoltata prin cunoasterea si iu birea de sine. care o supune dreptatii sociale. legatura dintre ele urmeaza sa fie realizata de o a treia disciplina. pe care îl impune etica. idealul nu exista azi. îmbinând. în procesul actiunii voluntare. într-o unitate vie. în raport cu idealul. ca termen al unui proces sufletesc. sau de prescriptie imperativa. tendinte si motive sociale Cauzalitatea teleologica Rolul actiunii Rolul cunoasterii în actiunea sociala Personalismul Democratia elitelor Acesta fiind cuprinsul întelegerii gustiene a disciplinelor sociologica si etica. "Afirmarea vointei de putere a acestor personalitati este limitata. stiinta si reforma socia la. Dar pentru ca. dupa D." VII. simpa tizanta cu altii si încadrata în universul material si spiritual în care traieste . dupa Gusti. si 2) planul imperativelor. Cercetarea sociologica si etica a realitatii sociale sfârseste totdeauna cu situar ea rezultatelor pe doua planuri diferite: 1) planul posibilitatilor. e un vesnic efort de autorealizare. Ea se depaseste necontenit. constienta de sine. Cum se transforma impe rativul idealurilor în realitate prezenta? Cum trece în act idealul? Raspunsul îl da considerarea actiunii constiente a omului în timp. caruia trebuie sa i se subordoneze toate activitatile acestora. Gusti. ca sinteza armonioasa a scopurilor si a mijloacelor. în hot arârile ei. deopotriva. în exercitiul ei. motive afective si intelectuale. a egoi smului si a altruismului. mai de aproape. Am mai atins în treacat aceasta problema. Privit sub raportul existential. atunci când am vorbit de teoria gustiana a circuitului social si de triada dialectica: realitate. Termenul acestei sinteze este personalitatea: unitatea de scopuri si mijloace co nstiente si liber alese. S-o cercetam aci. decât virtual. pe care le descopera cercetarea stiintifica în realitat ea sociala a cadrelor. Ca reprezenta re anticipata. de la starea primitiva. prin care-si asuma tot mai multa umanitate . Întelepciunea suprema spre care tinde personalitatea apare. în actul religiozitatii. creatoare de valori. Ridicata. Idealul etic e o biect de dorinta optativa. a exigentelor constiintei. Gusti. cu întregul univers material si social. Realitatea sociala existenta e obiect de cunoastere indicativa. în care-si alege sco purile si-si creeaza mijloacele în chip autonom. tinzând sa creeze valori universal valabile. la timpul cugetarii. ca obiect de vointa. creatoare de cultura este. adica împlinirea datoriei. pe lânga antinomiile înlaturate în curs ul demonstratiei. politica. scopuri si mijloace. Idealul constând în dezvoltarea maxima a tuturor posibilitatilor oferite de cadrele vietii sociale. virtutea e i nefiind decât exercitiul ei în aceste limite. si alte antinomii: aceea a individului si a societatii.aga deopotriva. la starea superioara.

care poate fi. ci numai ca virtualitate. nu necesara. sub dublul aspect: de motiv al acesteia si de posibilitate a unei existente viitoare. coboa ra în vreme si devine. principalul instrument de realizare a conce ptiei sale politice. alta în realitatea cadrelor pe care urmeaza sa le modifice prin fapta. printr-o actiune logica. acest obiect ideal devine anticipare a existentei viitoare. intemporal. sau imitatiile servile ale semidoctilor. Rezulta ca prefacerea idealului în realitate nu e posibila fara cunoasterea stiint ifica a acesteia si fara o tehnica speciala întemeiata pe aceasta cunoastere. si socialismul care subordoneaza pe individ societatii. si în al doilea rând. care face din individ scop si din societate mijloc. Idealul se realizeaza . Numai prin ea posibilul devine actual. Privit în timp. conditionalul existenta concr eta. prin transpunerea lui în planul realitatii. între realismul social conservator. Mai întâi. imperativul sau optativul devin viitor indicativ. si romantismul social revolutionar. si sub raportul devenirii. ca închipuire. prin actiunea omului asupra conditiilor care fac împlinirea lui posibila. astfel. ca îndreptar pentru actiunea sociala. contingenta. Idealul exista deci în actualitatea sociala. care reduce toata actiunea sociala la încadrarea ma nifestarilor existente. Dar acesta anticipare este libera. în planul propriu de existenta ideal-obiectiva.i e causa movens a procesului de înfaptuire. idealul este deci anticipare a ceea ce va fi. ca fapt sui-gene ris. De ce atârna însa succesul acestei actiuni? Mai întâi. Numa i acesta poate genera programul actiunii sociale. întemeiata pe realitat ea concreta si constienta de scopurile si mijloacele ei. Numai cunoscând cauzalitate a adevarata a realitatii actuale se pot cauta mijloace eficace pentru înfaptuirea idealului social. În realitatea sociala exista. Institutul Social va deveni. Existenta fiind conditionata de cadr e. Legatura dintre cele doua radacini e ceea ce am putea numi: "desfasurarea tempor ala a actiunii". dar care. pe care îl ant icipeaza temporal. Reforma sociala are prin urmare doua radacini. de putinta mânuirii acestor cauze în sensul dorit. între ideal si realitate? Prin actiunea omului real asupra cadrelor vietii asociale. în planul de existenta al cadrelor vietii sociale. Prin mijlocirea actiunii reformatoare. confundând adica. ceea ce trebuie sa fie. ci temeiurile lui exista în realitatea actuala. asem enea acestuia. în perspectiva timpului. sau poate lipsi. în doua feluri. Gusti îsi defineste pozitia lui originala. daca actiunea reforma toare izbuteste. invers. Cum se face aceasta transpunere? Cercetarea realitatii sociale arata ca vointa sociala fiind totdeauna motivata. ca si cum ar fi gata realizat. Gusti defines . ci de o activitate umana . de cunoasterea exacta a cauzelor realitatii sociale prezente ce trebuie r eformata si apoi. si aici. Cum se insereaza aceasta activitate. reformist-criticista. date mai dinainte. Conceptia politica a lui Dimitrie Gusti rezolva în chip sintetic antinomiile clasi ce ale stiintei politice. care nu considera decât idealul. ceva care corespunde idealului. deopotriv a posibile. Exercitarea acestei actiuni este singurul principiu specificativ al diferitelor viitoruri conditionale. c a motive de a-l voi. Acest ceva este constituit de tendintele sociale care se contureaza totdeauna prin comparatia p osibilitatilor pe care le ofera cadrele vietii sociale cu gradul în care manifesta rile actuale realizeaza aceste posibilitati. ale nestiutorilo r. nu are existenta în fapt. înlocuindu-se dibuirile risipitoare de energii. deci. fara o idee clara a mijloacelor de înfaptu ire. Înca o data. D. idealul nu e niciodata arbitrar. Între individualismul contractualist. tagaduind vointei orice eficacitate si confundând astfel i dealul cu realitatea. D. ca exigenta a vointei. circuitul social. Una în idealul social. Realizarea a ce va fi nu este în functie de conditii obiective. realitatea cu idealul. Caracterul propriu al conceptiei gustiene sta în rolul preponderent acordat cunoas terii sociologice. sterile în masura în care nu coincid exa ct cu împrejurarile în care se aplica. vointa îsi realizeaza scopurile prin modificarea lor. ceea ce va fi.

reprezentative în chip plebiscitar. acei oameni de osebiti care creeaza semenilor lor idealuri. "pedagogii vointei sociale". între nationalismul particularist si internati onalismul cosmopolit. e l rezulta limpede din conceptia sa. si a deceptiilor de dupa desteptare. naruitori de utopii si topitori de aripi de ceara. unitatea etica a natiunii sa ajunga a fi reprezentata altfel decât prin mecanismul regimului parlamentar. 2) mai presus de acesti tacticieni. între corporatismul pur. înlocuind-o cu scopurile coteriilor politice. este ca reprezentarea intereselor corporative si sindicale nu se poa te niciodata substitui functiei unificatoare a organului politic care reprezinta interesele general-etice ale natiunii. e conomic si social". care arata în ce masura idealurile propuse îsi afla în realitatea sociala posibilitati de înfaptuire. întemeiat pe interese le speciale reprezentate de competenta tehnica organizata. Adevarati tacticieni ai devenirii sociale. adica neparlament are. Gusti adopta de asemeni o pozitie intermediara. intermediara. menirea lor este sa gaseasca cele mai potrivite cai pentru realizarea cel or mai nimerite reforme. motive de a voi. Fie ca acestia impun semenilor lor nazuinte. si ce mijloace trebuiesc întrebuinta te pentru modificarea acestei realitati. prin recunoasterea rolului personalitatii. Ceea ce este esential. caracteristica tuturor utopiilor. care cuprinde astfel. desi adânc democratica. sau partid unic. si aristocratie. stabilind ierarhia si oportunitatea lor. sau administrarea. si o explic atie a guvernarilor de mase. caci nu e numai regulativa ca legisla tia. Astfel. cazând în pacatele n estabilitatii si incompetentei. sa adopte. Nu exista individ fara societate. Astfel. dar nu asigura reprezentativitatea intereselor generale ale colectivitatii. profesorul Gusti e adus. stabile si competente. a smintirii oamenilor. îndrumând vointa sociala sa se manifest e în directia destinului sau. ci efectiv creatoare de valori. nici altul nu sunt scopuri în sine. Idealul sau este aristodemocratia. prin instau rarea dreptatii. misiunea acestor "profeti sociali" este cea mai înalta dintre toate misiunile politice. lipsita de cunoasterea realitatii sociale. organizatia sociala în care actiunea competente i organizate (corporatiile) frâneaza asupra utopismului demagogic care poate ispit i manifestarea momentana a vointei generale. Când a cest lucru e periclitat. D. Democratia fiind "activitatea si responsabilitatea maselor în domeniul cultural.te o pozitie personalista. În sfârsit. fie ca le descopera numai. Con ditia de existenta a democratiei este ca jocul fortelor politice sa nu primejdui asca unitatea etica a natiunii. stau însa strategii reformelor. ci coordona rea lor în fapt atârna de gradul în care fiecare realizeaza în sine idealul etic al pers onalitatii. dar în care actiunea acesteia nu se s ubstituie reprezentarii tendintelor etice generale ale comunitatii nationale. care recomanda conducerea poporului prin popor. Rezulta de aci ca în organizarea constienta a devenirii sociale sunt necesare doua categorii de personalitati: 1) specialistii si tehnicienii. Nici unul. fauritori de mijloace si cenzori de u topii. parând a nu pune la îndoiala posibilitatile regimulu i parlamentar de a reprezenta întotdeauna interesele general-etice ale natiunii. care recunoaste nevoia elitelor sociale. prin distinctia facuta între competenta tehnica s i competenta etico-morala. Desi Profesorul nu spune acest lucru nicaieri în mod categoric. ale carei idealuri sunt în chip firesc i . D. Personalizarea elimina orice antagonism posibil între ele. în anume împrejurari. potential. este amenintata de aceeasi primej die a nalucirii idealurilor false. fie acesta parlament. unitatea etica a natiunii îsi poate cauta altfel de organ e de reprezentare. din aceasta conceptie politica rezulta clar limitele ei. conceptia profesorului Gusti nu exclude posibilita tea ca. Actiunea acestor îndrumato ri. ca organ de realizare a reformei soci ale. aceea a natiunii universal creatoare de cultura. în asa fel încât realizarea lor sa devina pos ibila. a irosirii în zadar. ultima antinomie rezolvata. nici societate fara individ. Gusti defineste de asemeni o pozitie sintetica. o pozitie intermediara. si acesta este argumentul sau principal împotriva corporati smului pur. si parlamentarismul înt emeiat pe interesele generale aparate de organele reprezentative ale vointei nat ionale permanente. Între democratie.

trebuie sa-si mentina si sa-si dezvolte specificitatea stilului de manifestare. izvorât di n specificitatea stilului conditionarii lor. perspectiva pe care o introduce în stiinta fiind. nu ne putem împiedica sa nu s emnalam. Politica este. aci. se gasesc înfatisate în diferitele lucrari ale acestuia. original. sau fragmentare. cât un mod nou. valo area unui instrument de lucru dupa fecunditatea lui. LUCRARILE Biografii si expuneri de sisteme Recenzii de carti si probleme Expuneri sistematice si de metoda Monografii despre unitati. Caci fiecare lucrare a lui cuprinde. D) lucrari consacrate studiului politic al realitatii sociale. intermediar. VIII. Politica fiind stiinta mijloacelor prin care se înfaptuieste în realitate idealul. Din cele expuse mai sus se vede clar ca sistemul profesorului Gusti nu este atât o expunere de fapte. de care vom vorbi mai jos. sau lucrari în care expune rezultatele activitatii reformatoare întrep rinse sub îndrumarea lui. fie o dare de seama asupra unei actiuni. Prin aceasta. c aracterul suprem al acestei discipline apare limpede orisicui. Fara a intra în discutia amanun tita a acestui element creator. În rezumat. consacrate sistemului si met odei sale de cercetare. fie un pr ogram de actiune. dar care. Ea încheie ciclul cercetarilor care au de obiect viata sociala. sistemul Profesorului de vine un instrument creator. din comparatia planului ideal cu acela al posibilitatilor izvorâte din r ealitate. Între lucrarile lui Dimitrie Gusti si activitatea lui creatoare la institutii întrep atrunderea este atât de mare. propunând reforme pentru în dreptarea ei. prin mânuirea inteligenta a posibilitatilo r oferite de realitate. încât numai cu greu se poate trage o linie de despartire între ele. stiinta mijloacelor de înfaptu ire a reformelor recunoscute necesare. Acest lucru îl sublinia . simu ltan. Disciplina care se ocupa cu acest plan e disciplina politica. Solutiile problemelor pe care le înlesneste sistemul profesorului Gusti. si pe de alta. îndreptându-se spre fa pta. B) expuneri teoretice de ansamblu. deci. manifestat sau virtual. în care cerceteaza critic aceasta realitate. relatii si procese sociale Lucrari despre organizarea culturii în genere. C) cercetari stiintifice concrete. numeroasele solutii ale problemelor ramase mult tim p nelamurite. sub sanctiunea desfiintarii. pe care le-a prilejuit aceasta întelegere a vietii sociale. asa cum se obisnuieste în stiinta. rezulta un al treilea plan. numeroasele cercetari si aplicatii concrete ale acestei metode la studiul realitatilor sociale românesti.ntegrate în acelea ale umanitatii. al actiunii: planul mijloacel or necesare pentru înfaptuirea idealului. consacrate câtorva unitati si probleme. de întelegere "totalitara" a vietii so ciale si un motiv nou de actiune sociala. în care a plica realitatii sociale metodele lui de cercetare. ca si apl icatiile concrete ale sistemului sau. si îndeosebi a viet ii culturale. instrument de cercetare si ipoteza de lucru. prin aprecierea manifestarilor actuale al e realitatii sociale în lumina idealului si devenite posibile prin cercetarea stii ntifica a cadrelor acestei realitati. în conceptia profesorului Gusti. pe de o parte. si judecând. a vietii universitare si a culturii populare Lucrarile fundamentale Conceptia natiunii Lucrarile profesorului Gusti se pot împarti în mai multe cicluri: A) studii si recenzii în care expune teorii si fapte ale altor cercetatori.

La morphologie sociale. I. 567. C. Condorcet. 1921. Geschichte der Nationalökonomie. 1906. raspuns la discursul de receptie al ace stuia. Studii si recenzii în care expune critic teorii si fapte ale altor cercetatori a) Despre personalitati si sisteme 5 Kant. 1902. 1933. . 10 Recenzia cartii lui: B. Psychologie economique. G. Schmoller. Aristoteles. 1904. Radulescu-Pogoneanu. 12 Nota asupra tendintelor psihologiste în miscarea de reforma a dreptului penal s i a procedurii penale în Germania. b) Despre carti si articole Recenzia unei carti asupra lui V. Conta de I. Xenopol. Cercetând aceste recenzii putem reconstitui firul calauzitor al gândului Profesorulu i în faza lui de formatie. W. Le droit social. Duguit. S. A. M. Recenziile sunt lucrari serioase. Loenig. unit cu el prin tovarasia de nazuinte nationalist-culturale . 1908. da prilej profesorului Gusti sa opuna conceptia sa dinamica a natiunii.unuia din prietenii cei mai apropiati ai Profes orului. 551. 7 Recenzia cartii lui: Fr.za de altfel si titlul revistei al carei ctitor este. 4 Recenzie sistematica a cartilor lui: G. 1924. 41 Ion Bianu. 29 In Memoriam: A. 14 Recenzia cartii lui: L. 1909. Strafrechtliche Aufsätze und Vorträge. c onceptiei realiste a d-lui Radulescu-Motru si sa expuna conceptia sa despre misi unea reformatoare a culturii nationale. Xenopol analizeaza teoriile acestui gânditor si expune functi a lui creatoare culturala. H.Eine Skizze zur Wiederkehr seines Todestages. Oncken. Geschichte der Strafrechtlichen Zurechnungslehre. fiind ut ilizate ca baze de discutie de catre criticii autorilor recenzati.Dionisie Roman.. inventarul influentelor suf erite. al economiei. al istoriei filosofiei antice. Conta. 1920. evolutia preocuparilor lui.. M. care au fost în chip deosebit pretuite. A. 1928. Recenziile sale cuprind domeniul vast al eticei. 16 Recenzia câtorva carti privitoare la Aristotel si la Platon: B. O caracterizare. 36. 34 C. Thomas Garrigue Masaryk. Piat. Leon Pontet. 545. conturându-i fizionomia culturala. Radulescu-Motru. Studiul despre A. al politicei externe si sociale. Die Einzelne und die Gesellschaft. S. Studiul privitor la Masaryk ilustreaza viata unuia din acei "pedagogi sociali" a i natiunilor al caror rol a fost aratat mai sus. 1926. Acille Loria. Die Zurechnungslehre Aristoteles. Der moderne Kapitalismus. Studiul consacrat d-lui Radulescu-Motru. M. Tarde. 1909. 8 Gabriel Tarde . 11 Die soziologischen Bestrebungen in der neueren Ethik. Un model academic. când am expus conceptia politica a Profesorului.. S. W.evoca viat a spirituala a acestuia. von Liszt. le droit individuel et les transformations de l'Etat . precum si însemnatatea ei pentru natiunea româneasca. D. Sa cercetam pe scurt studiile cuprinse în fiecare grup. 1904. 1908. 1928. Nu fara însemnatate este întâlnirea printre recenzii a unor lucrari despre Aris . S. 38 Personalitatea lui Vasile Pârvan. Grundriss der allgemeinen Volkswirtschaftslehre. 557. în "Boabe de grâu". 27 Arta de a conduce si de a se conduce în societate de V. D'ou nous venons. Sombart. 1905. al dreptului pena l. vol. Torsch. D. M.. un centenar de la moartea lui. Reader. 1906. 1906. 9 Recenzia cartii lui: Frank Alengry. Platons philosophische Entwiscklung. Studiul închinat lui Vasile Pârvan .

Soziologie. 31 Partidul politic. 7-9. ce i s-a oferit în urma acestor studii. într-o desfasurare larga. care o confunda cu poporul. urmatoarea. Substituind apoi explicatiilor unilaterale. M.. [în] "Soc[iologie] româneasca". 1930. 69 Sociologia unitatilor sociale. in ihrem einheitlichen Z usammenhang . 28 Comunism. sau fragmentare. 10. în care a plica realitatii sociale metodele lui de cercetare a) Despre unitatile sociale 26 Problema natiunii. 1935. socialism. 1924. dar orientata spiritual catre lumea idealurilor umanitatii. 42. M. 67 Cunoasterea sociologica si actiunea culturala.Cercetari partiale si cercetari integrale sociale. S.. stiinta a realitatii sociale. S. M. decât c ea rezultând din adiacenta acestor recenzii cu catedra de Istoria filosofiei antic e a Facultatii de la Iasi. formata din societatea de fapt a natiunilor. împotriva doctrinei realiste. asa ca nu mai e cazul sa revenim aici. 47 Sociologia . S. 1922. Originea si fiinta ei. 61 Temeiul muncii echipelor studentesti: monografia. 52 Sociologia militans . explicat ia prin sinteza dinamica a cadrelor. 1936. un instrument de realizare a a idealului social. cadru spiritual d e activitate si ideal. 469. 1936. Gusti îsi lamurea ultimele temeiuri ale doctrinei sale despre vointa sociala. 1936 (40). tocmai în momentul în care D. cel mai de seama este desigur acela consacrat Proble mei natiunii. B.. cu indivizi aut onomi. si în ce fel se realizeaza ierarhiz area justa a scopurilor fiecareia.. 1919. Conceptia sa asupra natiunii este. stiinta si reforma sociala. 1922. p artidul. 54 Elemente de sociologie. S. Dintre toate aceste studii. organizatie autonoma. 64 Sociologie româneasca. 53 La monographie et l'action monographique en Roumanie. D. Materia acestor studii a fost cercetata cu prilejul expunerii conceptiilor Profe sorului. Zur soziologischen Motivation des praktischen Wollens . . b) Despre metoda 49 Sociologia monografica. în linii mari. desigur. 1920. etica si sociologie. Individul izolat este pentru el o abstractie. 45 Problema federatiei statelor europene. simultan. 255. 121. ca natiunea nu e un lucr . o functie organizatoare. Singura realitate inte grala este natiunea. S.schita unui sistem de sociologie. 206.Prolegomena zu einem System. S. 1932. M. Aceste studii cuprind. 1909.Introducere în sociologia politica. 1910. statul. 1936 (44).totel. 18 Despre natura vietii sociale.. 15 Sozialwissenschaften. C. Expuneri teoretice de ansamblu. M. D. 1934. conservatoare. unitate vie. pentru cea subordonata. 1936. nr. 19 10. 1904. 99. sindicalism si bolsevism. 25 Realitate. M. Politik und Ethik. anarhism. Temeiurile teoretice ale cercetarilor monografice. în "Soc[iologie] româneasca". înradacinata în realitatea sociala a cadrelor. Cercetari stiintifice concrete. Gus ti arata mai întâi insuficienta încercarilor unilaterale de a explica natiunea prin el ementele unui singur cadru. 17 Introducere la cursul de Istoria filosofiei grecesti. 3. M.. 160. sistemul sociologic si etic al unitatilor sociale. Ca de obicei. Aceata coincidenta este mai însemnata. societate si stat în Constitutie. care merge de la individ pâna la um anitate.. de natiuni autonome. M. nr. 24. S. 1935... a natiunii. 1935. S. S. Profesorul arata cum fiecare unitate mai larga este. consacrate sistemului si met odei sale de cercetare a) Despre sistem 2 Egoismus und Altruismus. Gusti arata. M. 30 Individ. 35 Societatea Natiunilor. 1935. consacrate câtorva unitati si probleme. 1919.

Eine Studie zur Einführung in die pressrecht lichen Probleme. 1929. Eine Skizze. 1929. Lucrari consacrate studiului politic al realitatii sociale si îndeosebi a vieti i culturale. 22 Sociologia razboiului. 44 Institutul Social Român. S. 55 Les Fondations Culturelles Royales de Roumanie. dupa D. M. S. ziua Regelui. D. 43 Problema organizarii muncii culturale.Radiofonia si scoala. S. S tudiul sau este construit pe acelasi plan vast. o existenta dinamica. 1915. printr-un singur cadru.Spiritul cooperatist si cooperatia. 23 Studii sociologice si etice. M. însemnat e stadiul închinat unirii Provinciilor Românesti. 50 Un an de activitate la Ministerul Instructiei. cel mai de seama e cel consacrat sociologiei razboiului. în care dezvolta ideea misiunii culturale a României.. M. Câteva lamuriri. contractul uni lateral. Gusti înlatura mai întâi explicatiile unilaterale. Dintre aceste studii. 428. 1908. 365. un proces. S. 32 Fiinta si menirea Academiilor. S. 1912. 314. prin care p articipa la creatia si îmbogatirea umanitatii cu valori universale.. 1933. 450. . S. însa. M. 461. Politik und Ethik an der Universität Iassy. 1935.. De asemeni.. 1913.. Gusti. S. 42 Cu prilejul aniversarii de zece ani de la unirea Ardealului. 200. M. 40 Politica culturii si statul cultural. sau în care expune rezultatele activitatii reformatoare întreprinse sub îndrumarea lui: a) Despre organizarea culturii în ansamblu 24 Asociatia pentru studiul si reforma sociala în România. . S. înlocuindu-l cu aderenta colectiva. 39 Universitatea sociala (Prefata la Calauza studentului). Cultelor si Artelor. 1923. 1934. 456. ca si cel consacrat natiunei.Cultura poporului. M. 1936.. ci în actiunea ei culturala. M. 1915. 37 Universitatea sociala. 1928. motivata de comunitatea cadrelor. S.. S. 1925. 6 Die Grundbegriffe des Pressrechts. Natura unitatilor ei este voluntara. 1922.. . fapt care-l apropie de teoreticien ii voluntaristi. 66 Consideratii în legatura cu un concurs universitar. Un si stem de propuneri cu numeroase documente si planuri anexe. .. 20 Necesitatea reorganizarii Bibliotecii Centrale de pe lânga Universitatea din Ia si. 21.. 13 Die Grundbegriffe des Pressrechts. 395. b) Despre relatii si procese sociale 3 Die Donaufrage. 464.Anteproiect de organizare a culturii. S. 1935. 1935. 1930. M. 418. D. c) Despre organizarea culturii populare . M. sp re a pune în relief principiul unificator al fenomenului: conflictul de vointe soc iale. fiecare cu temeiurile ei particulare. 1928. M. ziua Tarii.u facut. . 56 Die königlichen Stiftungen Rumäniens. Banatului si a p artilor locuite de Românii din Ungaria la Vechiul Regat. Dupa zece ani de lucru. Gusti înlatura arbitrarul aderentei individuale. Vointa de a învinge si de a-si impune idealul sau este factorul dinamic esential care genereaza acest proces si care îsi subordoneaza toate manifestarile. 442. 46 Îndreptar pentru studentul de la Facultatea de Filosofie si Litere din Bucurest i. dupa realizarea unitatii politice a natiunii românesti. 1918.Menirea Radiofoniei Românesti si Universitatea Radio. în care cerceteaza critic aceasta realitate. 57 8 Iunie. 1904. b) Despre organizarea vietii universitare 19 Ein Seminar für Soziologie. 48 Politica scolara în cadrul statului cultural. S. propunând reforme pentru înd reptarea ei.1931.. 21 Întemeierea Bibliotecii si Seminariilor de pe lânga Universitatea din Iasi. 1905. 1930. 1927. M . 1930. S. La fel. 1928. M. 447. D. Masura natiunii nu o gaseste însa în ea însasi. ci un lucru în curs de a se face.. Spre deosebire de acestia. M. 1914. care-i gasesc temeiul în faptul autodeterminarii..

d) Originea si fiinta Societatii Natiunilor. Întocmite fie pentru conferintele Institutului Social Român. Scoala primara si cultura poporului. Nicaieri gândirea Profesorului nu s-a construit mai arhitectonic. socialism. anarhism. 1935. În sfârsit.". 1935. Tot despre scolile taranesti. la un loc. 4) stabilirea implicatiilor practice ale acest ui sistem. studiul consacrat doctrinelor sociale: a) Individualism. a stilului nobil. la nevoie. Metoda lui de expunere îmbratiseaza succesiv: 1) cercetarea sistematica a literatu rii chestiunii si critica ei. ar putea servi drept unica il ustrare a sistemului sau. argumentarea lui nu s-a dezvoltat mai riguros. Poate numai în unele pasagii din raspunsul sau la discursul de receptie al d-lui [ Radulescu-] Motru la Academie. în afara de lectia inaugurala. ca în acest studiu. Muzeul Satului Românesc. 4. stiinta si reforma sociala. cel mai de seama. e destinata sa reprezinte aspectul dinamic. cele cinci studii consacrate unitatilor sociale: a) Individ. Chezasia unei munci rodnice: caminul cultural. fie pentru "Arhiva. cu fraza bogata. c) Problema natiunii. Catre echipe. Dupa cum se vede. activ al gândirii lui. Stilul Profesorului e vioi si elegant. Acestea constituiesc. în conceptia Profesorului. Cele care au vreo legatura cu activitatea lui didactica vor fi cercet ate o data cu expunerea chestiunilor respective. sindicalism si comunism. cea mai mare parte a lucrarilor publicate ale profesorului Gus ti nu sunt carti. e) Problema federatiei statelor europene. 1936. societate si stat în Constitutie.51 58 59 60 62 63 65 68 70 71 72 Idei calauzitoare pentru munca culturala la sate. un fel de rezumat substantial. 1936. Scolile taranesti. 1936. 1935. Dintre toate studiile. urmatoarel e lucrari: 1. sau pentru alte prilejuri. Cea mai mare parte a acestor studii au fost adunate în Sociologia militans. materia cursurilor trebuind sa constituie a doua parte. cele doua studii consacrate teoriei si metodei de cercetare a vietii sociale: a) Realitate. studiul consacrat unui proces social. 1935. 3. 3) stabilirea raporturilor reale dintre ele si construirea sist emului acestor raporturi. b) Partidul politic. Aceste studii dezvolta ideile fundamentale care stau la temelia activitatii sale practice. cele doua planuri se întrepatrund însa atât de strâns în gândirea Profesorului. încât cele mai multe lucrari se situa pe amândoua planurile cugetarii sale. intitulat: a) Sociologia razboiului. incisiva a stilului natural. 1936.. fata de a carui doctrina a natiunii Profesorul av ea sa încerce una din rarele precizari în care gândirea lui se articuleaza direct pe a . este studiul consacrat Problemei natiunii. aceste studii sunt însa înt otdeauna expuneri de cel mai mare pret asupra problemelor cercetate de ele. dezvoltata în perioade echilibrate. La încheierea muncii. Cum am vazut. 2) desprinderea faptelor esentiale prezentate în ace asta literatura. Un scop al muncii noastre: Muzeul Satelor Românesti. cea stii ntifica. alternând fraza rapida. Despre "Curier".. în care se poate afla concentrata întreaga lui învatatura într-un exemplu viu si care. 2. 1935. a sistemului: "sociologia cogitans". 1936. ci studii. b) Sociologia monografica. teoretic si apli cat. 1934. Fundatia Culturala Regala "Principele Carol" si învatatorii. al gândirii Profesorului. carte care. Dintre lucrarile publicate pâna astazi de Dimitrie Gusti sunt indispensabile pentr u precizarea fizionomiei sale culturale. doctrina lui nu s-a formulat mai articulat si mai pregnant. Învataminte si perspective din munca echipelor studentesti.

din care unul consacrat teoriei generale a cadrelor vietii sociale (1926-19 27) si celalalt teoriei generale a manifestarilor sociale (1927-1928). FORMELE ÎNVATAMÂNTULUI Cursul Transmiterea orala a sistemului Tipologia didactica Substanta. Învatamântul universitar în genere. paralel cu tendintele sociologice. Ei îsi stapânesc materia intuitiv. iar în celalalt. din pricina lipsei timpu lui. Cursurile de sociologie si etica ale profesorului Gusti s-au dezvoltat an cu an. asa cum au fost dezvoltate în cursurile sale de sociologie si et ica ori în studiile sale publicate în rastimp. dibuirile si informatia exacta. N-am asistat personal la cursurile profesorului Gusti decât cu începere din anul 192 1. subiectiv si dinamic. la catedra. al treilea. cursul de etica. Profesorul facea. Cursul de etica pare a se des doi si el. actiune si metoda Fizionomia generala a învatamântului gustian Dinamismul organizator Instrumentele de lucru pe cari universitatea le pune la dispozitia profesorului pentru a-si îndeplini misiunea didactica sunt: cursul si seminarul. mai putin. Am vazut cum concepe profesorul Gusti functiunea cursului si a seminarului sau. naturi puternice si personale. În primii ani. Totusi. precum si a activi tatii sale seminariale. un curs introductiv de filosofie a culturii cu studentii anului preparator. În rastimp. si cel românesc în special. Din cursurile facute. la Bucuresti. aluzii la evenimentele din jur.ceea a preopinentului. toata materia fiecarei discipline era expusa în cadrul câte unui curs de un singur an. ideile lui din aceasta perioada nu pa r a se deosebi de cele împartasite mai târziu. cursul de sociologie a fost dezvoltat pe o perioada de doi ani. în sinteze mari de fapte. 1926-1927 (Stahl) si 1931 (Amzar). un prim tip de profesor. ju decând dupa ideile dezvoltate în lectia inaugurala de care am vorbit si dupa un plan al cursului sau publicat înainte de razboi. Profesorul expunând un an etica sistematica. Sa încercam sa precizam aci fizionomia cursurilor sale în genere. etica politica. Ionescu). Am expus mai sus conceptia generala a profesorului Gusti asupra sistemului de st iinte sociale. d-l Vianu face. relatiilor. proceselor si tendintelor sociale care. asa cum o gasim formulata înca de la începutul carierei lui didactice . cursul de sociologie al profesorului Gusti tinde sa se dezvolte pe o perioada de trei ani : primii doi consacrati teoriei cadrelor si manifestarilor. IX. si mai mult. pe care le însufletesc prin raportarea lor necontenita la actualitatea vie. Întâlnim astfel. Am expus de asemeni si conceptiile sale speciale asupra societatii si asupra p urtarii omenesti. Ideile lor sunt idei-forte. erau oarecum neglijate în ciclurile precedente. cunoaste mai multe tipuri de profesori. separat. Sa vedem cum le realizeaza. Mai târziu. construite uneori numai din nevoia rafuiel . unitatil or. lucrarile lor. cel din 1931 (Amzar). framântate de problemele lor proprii. fara înte legere pentru munca altora si incapabili sa se orienteze în realitate altfel decât p rin daruiri totale. 1. cu sporirea timpului de scolaritate impusa studentilor. lectiile. Despre cursurile sale de la Iasi nu stim astfel decât din descrieri. cursul de etica din 1928 (A. În ultima vreme. Profesorul alterna cursul de sociologie (1921-1922 si 1923-1924 ). De ob icei. profesorii din aceasta categorie dispretuiesc bibliografia. dupa 1925. au fost editate mai cu îngrijire si pot fi folosite înca: curs urile de sociologie din 1925-1926. pe lânga curs ul de estetica. cu acel de etica (1922-1923 si 1924-1925). De asemenea. Cursul de estetica se facea de d-l Tudor Vianu. polemici împotriva altor pozitii.

Lucr arile lui. rascolitori de suflete.ii. dezinteresat. pe un altul. ca metoda. 2. de profesor a carui prin cipala atentie nu e nici sa predea materia stiintei în mod impersonal. ca cel din urma. a tehnicilor. el e preocupat. dar nu le încearca niciodata. ca pentru c arte. sub specie aeternitatis. existenta celor doua tipuri nu e greu de lamurit. El nu se adreseaza deci. întelegator crit ic. darâmatori de idoli si rasturnatori de perspective. rep rezinta o sinteza a celorlalte doua tipuri. Totdeauna riguros. dar care lasa exclusiv pe seama lecturii acestora cunoasterea ei efect iva. nu e a scultat. în sfera valorilor pure. societatea cartilor si a egalilor sai. gata facuta. cu obiectivitatea. Învatamântul fiind si el o actiune sociala. în felul în care procedeaza tipul substantial. sunt contributii cinstite la progresul stiintelor. si când o face. El nu contempla ideile în etern itate. expuneri concrete a ceea ce s-a facut si a ceea ce a mai ramas de facut într-un domeniu definit. Dimitrie Gusti reprezinta un al treilea tip. ci reflexiv. preocupat ca expresia sa nu-i depaseasca gândul. acesti profesori covârsesc prin activitatea lor proprie. decât de ce are de facut. Preocupat sa cunoasca tot ce s-a facut. instruieste. ca cel dintâi. în clipele esentiale. retezator de avânt si îndreptator de greseli. e t ransmisa de el în mod critic si activ. ca orice actiune d e acest fel. daca nu entuziasme aza. ci sa deprinda pe studenti cu mânuirea instrumentelor de lucru. rezultatele experientei si reflectiilor proprii cu cercetarile ma i vechi.) Ceea ce uneste ac easta sinteza e dinamismul. Contemplativ. "metodic". puneri la punct. care se multumeste sa entuziasmeze pe stud enti pentru materia predata. ca su bstanta de asimilat. concentrând în jurul lor. multimilor. tipul metodic e un tip activ. Totdeauna în opozitie cu acest tip. semanatori de idei si creatori de curente. prin perspectivele pe cari le deschide cursul sau a supra ei. întâlnim. în locul atractiei capricioase a masei. de obicei. a li teraturii. în parte de îndoita modalitate de existent a a actiunii sociale. si confrun ta. (Una din sinteze. e contemplatia s i subiectivitatea. învatamântul lor. Explicatia existentei acestor doua tipuri tine în parte de deosebirea psihologica dintre tipul subiectiv si [cel] obiectiv. migalos. olimpian. profesorul devine "profet" si glasul lui hotaraste o clipa destinele obstii. în loc sa fie însa transmisa de el dogmatic. ca si tipul substantial. spre deosebire de tipul activ propriu-zis. sa poa ta crea stiinta ei însisi. uneori. Ei pot dinamiza. ascultatorul trebuie sa-si adune sufletul di n cenusa. e numai pentru a o preveni sa nu se lase is pitita de vraja subiectiva a individualistilor. Risipita vraja. ca tipul dinamic. care preda materia completa a manualulu i sau tratatului de specialitate. Glasul lor se aude afara din universitate. el nu procedeaza intuitiv. Substanta fiind corelata obiectivitatii si subiectivitatea actiuni i. deveniti la rândul lor independenti. 3. Ceea ce exclude. toata atentia multimi i. el nu se daruieste niciodata clipei. fara sa-i pese de participarea studentilor la curs. ca instrument de lucru. Transmitând numai cunostinte verificate. Lirici si temperamentali. Atunci. în asa fel încât acesti studenti. în sfârsit. si nici numai sa entuziasmeze o clipa pentru ea. în viata universitara. atent la amanunte. . poate fi orientata spre lucrurile gata facute. în anumite împr ejurari. ci lucreaza pentru timp. Tipul acesta al profesorului "metodic". tovarasia sigura a el itelor. sau spre cele în curs de a se face. ori a unei scântei de sus. de cele mai multe ori. preocupat mai mult de adevar decât de bine. de obice i. Ca si tipul dinamic. Si glasul lui. Între tipul profesorului "substantial". si mai mult de ce trebui e sa stie. dispretuind agitatia a ctualitatii spre a pluti. si de tot ce urmeaza sa se faca! Dar pentru a se hotarî. sub impresia subiectivitatii. pâna ce n-a verificat. exclusivisti. Sintezele nu îi displac. în amanunt. Experienta stiintifica acumulata. documentat. Dar. Dar odata "ceasul lui" trecut. dar strivesc pe a celor din jur. Lectiile lui sunt predanie de adevar. de obicei. pe care îl întruchipeaza Dimitrie Gusti. masele. profesorul din aceast a categorie prefera. temeinicia fiecarui element. si tipul de profesor "dinamic". nu ramâne decât amintirea unei flacari. sub stantial si obiectiv. potolit. ideile lui sunt.

Astfel. actiunea lui nici nu se va risipi. Nediscutabil pare faptul ca Profesorul este în primul rând un mare organizator al stiintelor si al actiunii sociale românesti. viziuni de santier: buletine d e analiza a mijloacelor tehnice de care dispune stiinta. dupa el. Daca deci. Firea lui e setoasa de or dine si realitate. de îndata ce devin viabile. Ce s-a închipuit trebuie imediat concretizat în fapta. la chemarea masei. vesnic mobil. un cuvânt de ordine. Câte creatii de ale lui n-au ajuns astfel sa faca faima altora? Dar ce importa? Vin îndata altele la rând. de idei. ca si profesorii de al doilea tip. El e si un mare animator al vietii noastre culturale. toate. ca si ideile. într-un anumit domeniu. Colaborarea lui cu egalii se savârseste pe ntru masa.Organizarea nu e însa posibila fara plan. sau expunerea rezultatelor provizorii obtinute prin aplicarea me todelor. Continuitatea efortului organizat stimuleaza actiunea în chip mult mai efic ace decât biciuirea trecatoare a entuziasmului. descoperitor de oameni si fauritor de mijl oace. Chiar i nstitutiile pe care Dimitrie Gusti le întemeiaza. oamenii cei mai tenaci se uzeaza repede. oameni practici. e destul de rar în Universitatea româneasca. fara mijloace de lucru. Propunatorul primeste sugestii. "La treaba buna. destinului colectivitat ii. integrându-se. putini buni. si altul. planuri de lucru pentru un proiect si un sec tor determinat. sprijin m aterial si moral. gândul comparatiei ne duce la ceilalti doi mari dascali ai Universit atii românesti contimporane. trebuie înfaptuit dupa aceea. într-o clipa de avânt. profesorul Gusti nu e niciodata singur. pentr u cercetarea unei anumite probleme. Dimitrie Gusti e în vesnica framântare pentru aflarea acestuia. cu trecerea clipei de el an! Ceea ce s-a închipuit odata. deosebit de activitatea lor faptuitoare. fara preget. pentru el. experimentator. Paralela precedenta contureaza un prim cadru pentru definirea activitatii didact ice a profesorului Gusti. Orice intentie de înfaptuire i s-ar sugera e imediat cântarita si. nu se maturizeaza la el. vorbesc de d-nii Iorga si [Radulescu-]Motru. misiunea elitelor fiind subordonata. De aceea. iscoditor. toate. alaturi de profesorii obiectivi. Aceeasi pozitie sintetica determina orientarea sociala a învatamântului sau.Curios. Tipul acesta de profesor. deprinder ea mânuirii lui. Nu pentru et ernitate. Cât despre lucrari. e imediat sprijinita. la un moment dat. E pus în legatura cu cei pe care ideea lui e chemata sa-i intereseze. de bunavoie. institutii noi. Si. ideile lui sunt. în primu l moment. ele sunt. dupa el. Între lini stea celui din urma si nestâmparul celui dintâi. îl îndeamna sa nascoceasca necontenit lu cruri noi. fara cadre. Un duh neastâmparat. în treprinzator. Si fiecare e primit la fel. apoi o echipa de lucru si la sfârsit o institutie. În jurul lui roiesc totdeauna to t soiul de cercetatori. timpul nu iarta. mai întâi un plan. Pentru el. Dimitrie Gusti n-a abordat odata o problema fara ca de pe urma lui s a nu apara. cei buni s-aduna: mult pot. vizionari. îsi dobând esc autonomia. daca e judecata temeinica si ofera posibilita ti de realizare. împreuna" pare a fi. fiecare devine autonom. foarte frecvent în Apus. Functiunea care uneste dinamica cu obiectivitatea e spiritul de organizare. Profesorul e în sa mai mult decât atât. Caci oamenii. ci chiar în cursul faptuirii lor. fa îndata! Dar neastâmparul sau creator nu se margineste numai sa scrie carti si sa antreneze oameni dupa sine. Fara sa vrem. în primul rân d pentru a denunta maselor primejdia înselaciunilor subiectivitatii. activ. mai departe în lucrarea comuna. Trebuie in . activitati noi. iarasi în turnul de fildes. Dornic de a se gasi între egali. mijloace de lucru. stimulator de energii si ordonator d e eforturi. Cursurile lui sunt predarea unui instrument de lucru. si ideile cele mai fecunde. la fe l. me todic. programe noi. ca si primul. Daca el intra prin urmare în arena. Îndata ce s-au maturizat. seminariile. vine altul. ci cheama elitele sa coopereze pentru ridicarea maselor. metode de folosire organizata a mijloacelor de l ucru existente si îndemnuri la cooperarea metodica a specialistilor în folosul masel or. De a ceea. în care predomina tipul substantial sau cel dinamic. Ce poti sa faci. Dimitrie Gusti nu ramân e totusi surd ca ei. ca acestia. nascocitor de probleme. actiunea lui nu va fi niciodata alaturi de aceea a razvratitorilor de mase. el nu se retr age îndata dupa aceea. mereu altele. ca a acestora. Dimitrie Gusti e grabit sa creeze. Alaturi d e el. Creatia este pentru timp.

Niciodata nu l-am vazut multumit de ce a facut. uneori. cele cu care nu se împaca. atât de exigent si de ironic când critica falsele valori. ea îmbina. pentru a le birui. Profesorul se apropie mai mult de d-l [Radu lescu-]Motru. plasticitatea ar pu tea dovedi existenta unui spirit amorf. dar merg. sa reînceapa! Ceea ce-l fereste de deziluzii mai grave este faptul ca entuziasmul sau e totdea una activ. dar necontenit iluzionat asupra omului si posi bilitatilor lui. mai curând sau mai târziu. cum . Unul din acei "pe dagogi ai vointei sociale" care au de realizat cea mai înalta misiune sociala din câte se pot închipui. necompetentii. superficialitat ea. c u nici un pret. nici "olimpiana". printr-o echipa. Inventarul lor va servi la conturarea definitiva a profilului profesoral. dar întotdeauna încântat de ce va face. verva si luciditatea. dar si de intransigenta. catre cei care la chemarea lui raspund: gata! Dojana lui întâmpina mai ales pe lenesii care se codesc sa-si iasa din ale lor. Necontenit deceptionat de oameni. de-a lungul carierei lui didactice. în care toate entuziasmele sfârsesc prin a se irosi în scepticismul si indif erenta generala. Profesorul se loveste. Lucrurile pe care Dimitrie Gusti nu le poate suporta. Figura lui nu e nici "profetica". Un mare organizator si animator cultural! Un exemplar modern din rasa care a dat altadata omenirii pe colonizatorii. Stai câteodata si te miri. lipsa de generozitate si tendinta de a specula oamenii si s ituatiile. Nu e cazul. 6) dezorgani zarea. dezinteresate. Proteica si sociala. Sa nu se creada însa ca aceasta extrema elasticitate spirituala a efortului gustia n nu-si are limitele ei. si mustrarea lui pe siretii care simuleaza osteneli. 5) necuviinta. asa l-am cunoscut pe profesorul Gusti. 2) munca nesistematica. impresionismul. la fiece pas. calapoadele dupa care lucrurile merg anapoda. în savâr sirea ei. necorectitudinea. fara exceptie.în tara aceasta rasariteana. care e acela al relatiilor sociale. sunt: 1) empirismul. lipsa de tinuta stiintifica. refuzul de a coop era. la prima ocazie. Lucrurile pe care profesorul Gusti nu le poate suferi sunt categorice si pot fi precis enumerate. care cucereste. 8) interesarea. Calitatea esentiala a personalitatii lui este dinamismul ei obiectiv si organizator. daca te gândesti ca. înmormântând. gata sa vibreze la cel dintâi gest de elan ori de bunavointa. Cu aceste precizari deslusim mai exact chipul profesorului Gusti. . Aci. cum e a lui Nicolae Iorga. aceea de a crea vietii forme si temeiuri noi si de a dezvolta constiinta contimporanilor asupra lor însisi si asupra telurilor actiunii lor. nepriceperea. interiorizarea contemplativa. ca a elevilor l ui Maiorescu. since ritatea marilor momente cu politetea necesara convenientelor marunte. fara sa se urneasca. Ceea ce nu împiedica pe Profesor ca. toti. de când am început a lucra cu el. ba chiar si de sabotarea directa a cercurilor interesate . nestiinta. ca la începutul carierei! Daca te gândesti ca activitatea lui organizatoare se înfaptuieste în domeniul cel mai complex si nestabil. de inertiile si nesigurantele tem peramentale ale colaboratorilor. solipsismul. de opozitia surda. stimuleaza. si ca. omul acesta atât de bine informat întotdeauna. de in sistente si rezerve. care biruie pe toti. amestecul. scoate oamenii din fire si-i îndeamna sa-si încordeze puterile la maximum. fauritori de civilizatii. trebuie sa le ciocaneasca necontenit. 3) lipsa de informatie. Recunostinta lui. sa le scoata d in fire. E în el un duh de tinerete neb iruita. orice avânt . îti dai seama de prodigioasa activitate de adaptari si de nuante. în cel mai înalt grad.energia acestui om ramas tot atât de proaspata si de neistovita. prin munca unui corp s ocial definit. 7) izolarea. neinformatia. Mai curând sau mai târziu. pe care trebuie sa le folo seasca omul hotarât sa biruiasca.stitutionalizat. sa sparga tiparele vechi. de ineptiile si rutina birocratica a autoritati lor. sfârsesc prin a fi "deceptii". Fara anumite neputinte si refuzuri. Nazuinta nestabila trebuie sa se fixeze. deopotriva. 4) necorectitudinea. "anim atia" pe care o imprima oricarui lucru de care se apuca.este în fond un entuziast. orientat spre fapta. incultur a. Omul acesta care uneste în chip atât de neasteptat neastâmparul creatiei si spiritul o rganizator. Grija lui de capetenie se îndreapta totdeauna spre ce mai e de facut. coplesita de lene si t embelism. prostia .

cauta mijloacele sa te puna în contact cu cercetatorii competenti de îndata ce te vede preocupat de o chestiune. a creat si a impus valori. se întorc ca Saturn împotriva acestora ca sa -i distruga de îndata ce cuteaza sa emita vreo parere originala deosebita de a lor . Învata pe stud entii sai cum se citeste o carte. ca si de seminariile în care se studia problema cadrelor: biologic (Facaoaru). macar astfel. în vreme ce alti profesori. pentru a-si pastra. Amândoua aveau ca obiect o tema generala. Formarea personalitatii cercetatorilor Originea aplicatiilor sistemului Monografiile sociologice si etice Spiritul seminarului Munca de echipa Daca cursurile profesorului Gusti alcatuiesc forul în care se transmite instrument ul de cercetare ce-l constituie sistemul sau. Astfel. Principalul obiectiv al lucrarilor de seminar îl constituie. deci. Nu o data Dimitrie Gusti nu se sfieste sa învete pe studenti "secretele profesiona le" ale mestesugului carturaresc. SEMINARUL Misiunea lui. sau problema unitatilor sociale.Dimitrie Gusti îsi sprijina studentii cu toate puterile lui si se bucura de izbân zile lor ca de niste izbânzi proprii. mai mult sau mai putin straluciti. Petrescu). g elosi de renumele câstigat de elevii lor. Îmi amintesc desigur de acele vremi în care seminarul. cum se extrag pasagiile de u tilizat si cum se folosesc. dezvoltându-se paralel cu problemele iscate la cursurile sau în lucra rile lui. superioritatea si distanta fata de acestia. cu cercetarea sistematica a problemelor. se desemna unul ca referent. numero ase prefaceri. Studentii erau obligati sa cerceteze un anumit numar de carti fundamentale recom . desfasurata în mai multe probleme. încât problemele sa aiba un aspect stiintific general si un caracter de aplicatie concreta. în aceste conditii. de-a lungul timpului.obicei specific culturilor înapoiate. seminariile lui reprezinta atelier ul în care se deprinde mânuirea acestui instrument. cum se adnoteaza. Hobb es (Al. Nu e. Si una si celelalte arata ca între seminarul de l a Iasi si primele seminarii din Bucuresti ale profesorului Gusti n-au existat de osebiri esentiale. C.X. clasele (I. Fiecare student alegea câte o problema. Seminariile conduse de profesorul Gusti au suferit. formarea person alitatii cercetatorilor sociali. ceil alti. coreferenti. Un an. Cum se citeaza. seminarul se ocupa cu cercetarea desfasurarii istorice a doctrinelor. La fel. se tinea în sala a V-a a vechei Univer sitati si studia doctrinele politice ale lui Machiavelli (Radu Budisteanu). mai mult decât oricine. alt an. Claudian) sau Jean-Jacques Rousseau (Gabrea). condus direct de Profesor. P reocuparea aceasta de initiere tehnica si de progresele stiintifice ale studenti lor sai e aproape unica în Universitatea româneasca în care profesorii sunt preocupati mai mult de ideile lor decât de formarea elevilor. istoric (Pasa). îti pune la dispozitie carti le lui proprii. ascund studentilor cu grija propriile lor izvoare de informatie. deci. precum si din lucrarile tiparite ale acestuia. iar dintre toti studentii care preparau acelasi subiect. cu o migala pretioasa si cu o pasiune admirativa pentr u informatia corecta si complexa asupra problemelor puse în discutie. trebuind sa participe la colocviul care urma totdeauna dupa c itirea lucrarii. gelosi de i nformatia lor . Gusti în revistele straine asupra acestui seminar. La cursurile si seminariile lui insista totdea una asupra bibliografiei. Di mitrie Gusti te întâmpina întotdeauna cu ultima informatie. cum se redacteaza textul provizor si cel definitiv si cum se tipareste un articol de ziar. în vreme ce unii profesori. Dimitrie Gusti a facut scoala în Unive rsitatea româneasca si ca. Tema era astfel aleasa. în cari stiinta mai poate fi m onopolizata -. Despre ce au fost seminariile de la Iasi nu avem informatii decât indirect. din ce ea ce a scris D. de revista sau o carte. de mirare ca.

Profesoru l deprindea pe studenti sa fie corecti în tinuta si continutul comunicarilor. în chip minunat. înlatu rând taria invectivelor menite sa ascunda slabiciunea argumentelor si parada de er uditie când nu era decât de suprafata. adunati în jurul Profesorului. întemeiata pe vointa trairii în comun. Furtuna trecuta si lucrarile intrate în fagasul lor normal. un anumit respect fata de demnitat ea cugetarii. "Principele" lui nu e un monstru . pusa la dispozitie de d-l Bi ber. în Bucuresti.andate de Profesor. cu ultimele lucr ari aparute asupra subiectului. ei se caznesc sa înteleaga adevaratul concept al nationalismului. apanagiul stilului asa-zis "gazetaresc" . trecut la Rectorat. încât studentii cârteau ca ar fi d "superstitia valorilor". sa foloseasca lucrarile seminarului la rezolvarea problemelor s ociale de imediata actualitate. drept "canalie" pe Machiavelli. adunate de pe ulita. ca si invectivele. cu toate ca personalitatile puternice îl interesau pâna într-atâta. care confunda natiunea cu poporul. În vreme ce Universitatea sta închisa pentru marea masa a studentilor. Unii desfrunzesc fisierele bibliotecii spre a gasi literatura explicativa a misc arii studentesti. la mesele din salile Casei Macca. erau "cliseele retorice". Orice idee era primita. Cuza. motivata de c omunitatea de soarta. C. Aci se vadeste. si Cooperativa studenteasc a . vorbim de cuprin sul lui. dadea indicatii asupra felului în car e trebuiesc citite si folosite. precum si de nadejdea viitorului comun. care a îndraznit sa califice. Aplecati asupra Nationa litatii în arta a d-lui A. si nu stiu daca n-a poftit pe preopine nt afara! Ne-am mirat atunci de aceasta vehementa. Profesorul trece la înfa ptuirea dezideratelor programului. caracterul metodic al învatamântului sau. împreuna cu studentii. bibliotecarul. oarecare temere de "geniile" pus tii. discutata si lamurita. Mai departe. inspirata de comunitatea idealuril or etice. cu un ton autoritar. ridicând tonul. D imitrie Gusti îsi aduna studentii în fostul local al Bibliotecii Pedagogice a Casei Scoalelor. pâna a rosti t epitetul injurios la adresa florentinului. impusa de identitatea cadrelor si de asemanarea manifestar ilor. . Studentii se pun pe lucru si dupa câteva luni. care. Amândoua. de "sfertodocti" cum îi placea sa-i numeasca cu o vorba a lui Pârvan. Mi-aduc aminte de indignarea Profesorului fata de un student al lui. Programul studentesc e gata de tiparit. restabilind ordinea îndata. în cursul disc utiei. studentii în sociologie îsi împart mu nca. cu conditia sa aiba v aloare de argument. Caci ceea ce cauta sa impuna Profesorul prin seminar nu erau numai idei. de asemeni. îsi face loc în mintea lor adevarata idee a natiunii. dar si o tinuta intelectuala si etica fata de idei. Cu blândete uneori. avea gr oaza de asemenea "gazetarie". care toata viata a visat înfiintarea unui institut de presa. si d octrina pur autodeterminista. Zadarnic a sarit Alexandru Vianu. Era desigur o copilarie! Dar Profes orul nu a admis-o. care-ti impune curtenie si stapânirea de tine. care aseaza natiunea în arbitrar. Avea. chiar atunci când comba ti pe adversar. exista înca. Profesorul. ci "omul politic" obisnuit. apoi sa-si completeze bibliografia singuri. de asemeni. Profesorul nu admitea însa improvizatii le studentilor. sub îndrumarea de fiecare clipa a Pro fesorului. care dainuieste pâna azi. Când preopinentul era îndraznet. Între doctrina realista. Tot atât de rau primite. care nu urmareau decât "sa faca efect" asupra cole gilor. conceptele g ata facute. dar tare intransigent în vorba. Preopinentul s-a încapatânat. Profesorul nu se sfia sa ironizeze crunt pe delincvent. Comunitatea de lucru a echipei din 1923 nu ramâne fara roade. Evoc în gând amintirea acelor seminarii! Discutia se isca totdeauna. dintre cei mai buni. aprinsa. În anul 1923. Dimitrie Gusti gasese cel dintâi pri lej. Rezultatul e Oficiul Uni versitar. A raspuns tare de tot. pe atun ci student. Aci îi lamurim numai geneza. chiar destepti. pentru ca studentii sa le cunoasca. alteori cu ironie si câteodata chiar taios. Altii cerceteaza situatia comparativa. Astazi o înteleg mult mai bine. Acolo. sa arate ca. Profesorul aducea totdeauna în sala cartile despre care se discuta si le facea sa circule. cari risipiti pe ulita îsi striga sentimentul vag al unei nevoi de actiune fara ideal precis. Tineretul punea patima si problemele erau p asionante. când izbucneste greva studenteasca. fata de ideile vremii.

si studentii: C. se înjgheba aici o munca de echipa. Roux. se muncea înca mai mult paralel decât împreuna. am a gasit echipa la Fundul Moldovei în Bucovina. sunt cercetati: Le Play. zi de zi. Rând pe rând. economia: Dumitrescu. care luptau sa reconstituie. V. nadejdilor si ostenel ilor oamenilor de la tara. Dar în ochii lui era o bucurie greu de as ternut în scris.si rezervându-si siesi cercetarea "socialului" ca aspect special. d -l Vladescu-Racoasa. D. ceea ce în fapt traia ca un tot. Aceasta expeditie de zece zile a "Argonautilor" monografiei în cautarea "lânei de au r" a realitatii românesti deschidea o epoca. asistent. ajunsi curând de pe urma de Alex. Metoda de lucru e aceeasi. Dar voia buna a tineretii biruia. Însem narea problemelor esentiale care revin în fiecare sistem si apoi rânduirea lor logic a. D. credintelor. din nefericire la noi înca nedeprinsi cu munca în comun. de seara în care. De la începutul anului scolar 1924-1925 studentii se pun pe lucru. Bureau si alti ce rcetatori monografisti si etnografi. munca a a urmat fara preget. În 1926. recunoscând greutatile drumului de strabatut. Eu am plecat apoi în Franta. economia si manifestarile politice: Vladescu-Ra coasa . Era acolo d-l profesor Rainer. pasionatul cercetator al "omului" si al "formei lui vii". O munca în colaborare. În timpul verii. Cercetarile echipelor arheologice ale lui Pârvan. Popescu-Goicea. cu asistentii sai de la Institutul de Anatomie si Embriologie d in Bucuresti. Era profesorul Brailoiu. Gh. În vara anului1928. Întorsi în Bucuresti. primeam vesti. luptând sa reconstituie. manifestarile spirituale. Ion Belcin. literatura si arta: P. daca nu sa în faptuiasca cea dintâi monografie sociologica (pâna acolo va mai fi drum). Gusti. D. dupa ramasitele pastrate în pamântul adânc si neprefacut al vechei Dacii. Ce li se cere e ste sa faca o aplicatie a sistemului de cercetare la realitate. religia si moralitatea: eu. portului. de acum. Mi-aduc aminte. Si. limba si obiceiurile: C onstantinescu. Georgescu. manif estarile administrative: Belcin. în sti inta sociala româneasca.. dupa observatiile facute direct asupra asezar ilor. dar a vorbit cu caldura si entuziasm launtric. spre a lucra l aolalta. Vedea crescând frageda întreprindere sti intifica si multiplicându-se în zarea satelor numeroase pe care le strabateam din fu ga. Profesorul a multumit echipierilor pentru munca înfaptuit a. aratatoare a unui viitor pe care l-as înc hipui în vis. era sobra. daca nu l-as fi vazut aievea. din Ne rejul Vrancei. Convins ca o cercetare sociologica nu este posibila decât prin colaborarea special istilor. si condu cerea generala a echipei -. profesorul D. în zece zile de munca. ingenios nascacitor de metode. care consimtisera. Nomenclaturile lor sunt comparate cu planul cursului din 1910 al profesorului Gusti. ca totdeauna. de cercetarile echipelor monografice ale priet enului sau. din Rusetul Brailei. Fireste. Gh. Prej beanu. Dumitrescu. si destule greutati în tâmpina colaborarea la tot pasul. Confruntarea planurilor si metodelor preexistente si critica lor. pentru studii. Îndata dupa Duminica Tomii. planul cercetarilor e gata. Gusti a izbutit. în 1927. Tourville. Si harta pe care studia devenea vie. în vagonul-restaurant al trenului care ne aducea înapoi în Bucuresti. adânc gânditor. Dimitrie Gusti por nea cu studentii sai ca sa-i formeze la aceasta munca. în cea dintâi cercetare monogr afica. Multumirea lui. Constantinescu-Mircesti.În curând. obiceiurilor. dar nu fusese pâna atunci înteles decât în ragmente. ca acum. biologia: Georgescu. dupa cum mai fu sesera si cercetatori singuratici ai trecutului istoric. Cârlogea si cu mine. între cercetatori specializati în ramuri deosebite. Împartind rolurile strict: cosmologia: Prejbeanu. istoria: Popescu -Goicea.pri n ce minune? . I. Popescu. . Ioan Costin. vor fi întovarasite. Vignes. Ionescu.. Si cam pe aproape de Pastele anului 19 25. psihologia: Costin. printre noi erau specialisti încercati în di sciplinele necesare ansamblului cercetarilor monografice. Decusara. pornesc catre Goicea-Mare din judetul Dolj. Ionescu . Eram acum peste patruzeci de insi. care-si propuneau sa întel eaga împreuna. Pentru întâia oara însa. îndeletnicirilor. A vorbit masurat. P. chipul vietii sociale si sufletesti a stramosilor no stri. om de va sta cultura. cel putin sa masoare greutatile si sa jaloneze calea înlaturarii lor.sa iasa din turnul de fildes al preocuparilor lor. Profesorul avea sa dea studentilor o noua sarcina: alcatuirea "planului d e cercetari monografice" si pregatirea acestor cercetari pe teren. chipul autentic al românului de astazi! Cercetatori singuratici ai acestor lucruri mai fusesera desigur.

iar eu am trecu t la "Sociologia generala". cu Profesorul. cu o mustrare. d-l Vladescu-Racoasa face seminar de sociologie politica. Ajunge sa spun ca. în prezentarea sistematica a profes orului Gusti. când trebuia. Petrescu.secretarul general al Societatii Compozitorilor Români. Ion Zamfirescu. în 1931. geografie si folclor fac seminar de sociologie monograf ica cu H. Alexandru Claudian. pâna la venirea lui Traian Herseni din Germania. arheologul trecutului nostru nescris.eu îl întâlneam la lucru întâia oara. cercetând metoda de lucru în monografie si aplicatiile ei. Campania aceasta a întrecut în amploare tot ce se lucrase pâna atunci. Era u. seminarul pentru anul I. H. H. pe care l-am întins pe pereti în nenumarate tablouri sinoptice în ziua "expozitiei" si a serbarii de sfârsit! Din tot timpul cât am lucrat cu profesorul Gu sti. pe teren. Marcela Focsa. v esnic preocupat sa organizeze totul. Cos tin. Burdun. vaile. m asuratori si curele de mosie. Si. la Sant. în cicluri succesive. Paula Gusti. Marin Popescu-Spineni. ca si în 1933. când ac est seminar i-a trecut lui. Cront. în 1930. întorsi de la Fundul Moldovei. seminar de sociologie si etica. Nu e locul sa insist aici. Pe masura ce cursul se dezvolta. consacrându-l formarii elementelor necesare echipelor monogr afice. În ultimul timp. sau. apele. minunatul cunoscator al a riilor de raspândire ale cântecului românesc. de curând traduse în editura "Cultura Nationala". îndraznet. Studentii de la istorie. în care studentii mai rasariti ne ocupam sa înjghebam " monografiile". Seminarul meu a fost cel dintâi în care s-a studiat planul de lucru. eu ramânând numai la cel de etica. acest seminar a fo st preluat de H. pâna în ultimul ti mp. cercetând totul. H. Stahl. pe atunci îndragostit de Vrancea. Pe baza ac estui plan. la Dragus. muzicologul erudit. la Cornova. C. tot când treb uia. studiind. pe atunci proaspat licentiat în filosofie. pe atunci la începuturile "Arhivei" sale. Tema acestui seminar este enciclopedia stiintelor socia le si înfatisarea lor. Felul în care s-a precizat mai târziu tehnica cercetarilor monografice a fost descri s în chip amanuntit de d-nii Herseni si Stahl în volumele consacrate acestei problem e. Era Traian Herseni. cu toata amanuntimea bibliografica . Studentii specializati în filosofie faceau cu d-l Vladescu-Racoasa. divulgându-se tuturor metoda Profesorului. caci întâlnirea în treaca ea Bibliotecii Nationale din Paris nu-mi lasase nici o amintire clara . întâlneam l a lucru. cu o vorba. iar proseminarul obligat or pentru studentii anului I era dat în seama d-lui conferentiar N. o problema speciala: Individ si societate.vazând totu l. Ion Costin. arhitectul Armasel si atâti altii. în sfârsit -last not least -. iscoditor. p utin timid. cu toti studentii.H. seminarul general era facut de Profesor. la întocmirea noului plan de cercetare. cu problemele respective. În tot acest interval de timp. Era profesorul Georgescu Breazul. si m ai târziu d-lui Al. cu un îndemn. Deasupra tuturor era însa Dimitrie Gusti. Ma ria Negreanu. Xenia Costa-Foru bunaoara. la Runc. Stahl si cu mine a lucrat pe îndelete. Era . tot mai adâncit. Maria Darmanescu. vesnic atent sa surprinda un fapt nou. pentru întâia oara. codrii si casele. iar în 1935 si 1936. cu sotia. Seminarul pentru anul II e bifurcat. în 1929. dezvoltându-se mereu si interesând tot mai mul ti studenti si cercetatori. Mai târziu. alaturi de cei ramasi din vechiul grup al "Sociologilor din dreapta Dâmbo vitei". cercetarile au continuat. Semnatarul acestor rânduri face cu studentii din toti anii de la specialitatea fil . pe lânga cercetarile propriu-zise. asa încât în curând va fi împartit pe materii. neobosit. aflata sub îngrijirea Profesorului. Fapt mai însemnat . Profesorul m-a însarcinat sa condu c primul meu seminar. care îl face. zicatori. si pe studentele si studentii mai tineri: Dom nica Paun. îndrumând totul. proaspat cuceriti pen tru cercetarile monografice. St ahl. Elvira Georgescu. Nicolae Argintescu. o echipa formata din Prejbeanu. Elisabeta Constante. aceasta este perioada în care am stat cel mai aproape de gândul lui. cu aparatele lui perfectio nate de înregistrare. De la 1933. constiincios. Claudian. lua si seminarul o dezvoltare tot mai mare. dezvaluind întelesuri nebanui te lucrurilor celor mai obisnuite. e facut de Traian Herseni. în 1932. pâna astazi. cu studentii de la toate specialitatile. iar la Dragus. Stahl. Tema proseminarului era comentarul textelor lui Tard e si Durkheim. care stia sa faca sa vorbeasca muntii. cu un sfat. pe ani si pe sectii. pastrat numai în obiceiuri. G.

când a fost nevoie de un cuvânt pentru ca sa li se deschida o poarta. Daca. studiul istoric al doctrinelor cu acela sistematic al problemelor acestei st iinte. niciodata nu i-a privit autoritar. pâna ce ajung sa po ata lucra singuri. în jurul seminarului s-a constituit cu vremea o adevarata familie spiritua la. În ultimul an s-au studiat Manifestarile spirituale. sau a asistentilor. ca profesor. sub îndrumarea directa a titularului. foarte rar. atunci când un lucru i s-a parut drept. aceasta comunitate ajunge sa cuprinda laolalta pe conducatori s i condusi. În afara de aceste seminarii. Unul din marile daruri ale lui Dimitrie Gusti. Dimitrie Gusti n-a sovait niciodata sa-si puna obraz ul pentru altii. ci mai mult de ce au de gând sa faca. Seminariile profesorului Gusti sunt deci institutii deschise în afara. câte un an. În relatiile lui cu studentii. cu acel sentiment degajat. Staruinta lui nu si-a preocupetit-o niciodata pentru ei. Dar a facut-o totdeauna camaradereste . pe nesimtite. profesorul Gusti i-a purtat de grija. ca orice îndrumator. în care studentii sunt pusi sa-si încerce puterile în cercetari concrete tot mai grele. în fata oricarei dezaprobari . ori de câte ori e silit sa spuna cuiva o vorba de descurajare si timid. În fiecare an. Trecerea di n ele. Dar. a fost sa stearga ac easta deosebire. cursurile si seminariile d-sale sunt independente de celelalte. Pentru studentii cari prepara licenta în sociologie sau etica. Ani de zile. deosebirea de vârsta si de formatie creeaza de obicei între unii si altii o prapastie. fara sa nu-l fi luat numaidecât în seama. chiar at unci când lucreaza împreuna. În fapt. dar si când era vorba sa o sprijine în viata ei de toate zilele. Astfel. sentimentul distantelor sociale. N-as putea încheia aceste rânduri consacrate seminarului profesorului Gusti fara a v orbi nimic de atmosfera care domnea în el si de relatiile acestuia cu studentii sa i. biblioteca lui. relatiile lui au fost totdeauna la dispozitia studentilor. comentând toata literatura respectiva. în to ate amanuntele ei. de sus: ci totde auna ca persoana fata de persoana.osofie care dau examen de etica. parinteste. în sectiile diferitelor institutii sociale organizate de Profesor. acest seminar cerceteaza o problema anumita. creeaza. de specializare. Exigent. pentru învingerea obstacolelor întâlnite-n drum. între colaboratorii oricarei întreprind eri omenesti. alternând. precum si pentru ce i care se prepara pentru doctorat. Casa lui. dar în fond generos si bun. o comunitate de sentimente greu de destramat. Acest seminar este închis. seminar pentru aceasta stiinta. seminariile profesorului Gusti sunt azi o vasta întreprindere stiintifi ca . recomandarile lui. tot pe lânga aceeasi catedra e socotit si seminarul de estetica al d-lui Tudor Vianu. care nu creeaza nici un sentiment de jena celui obl igat. Nu numai când era v orba sa-i dea sprijin în munca ei intelectuala. Atunci sunt trecuti din seminar în una din numeroasele întreprind eri care întregesc activitatea acestuia conduse de profesorul Gusti. pâna a ajunge "piatra de încercare" pentru unii . Cum vedem. uneori. Singurul lucru ce i s-ar putea reprosa este aceasta bunatate excesiva. nevoia ajutorului rec iproc. Timiditatea fireasca a celor multi. constiinta împartasirii aceluiasi ideal. a putut trece pe lânga unii oameni fara sa se intereseze de ce e în su fletul lor. care-l face slab. solidaritatea împotriva atacuril or pornite din afara. profesorul Gusti face un seminar deosebit. Amintirea ex perientelor comune. însa. Exista deci o penetratie continua între activitatea seminariala si a ctivitatea institutelor prin care studentii îsi întregesc pregatirea intelectuala! Lucrul acesta împlineste dezideratul exprimat în lectia inaugurala a cursului sau di n 1910. Prietenia ce leaga oamenii care întreprind un lucru împreuna nu e rara. Nu sunt admisi decât studentii care se disting la seminar iile preparatorii. se face pe nesimtite. nu i s-a atras o data atentia as upra cuiva. fireste.

p recum si în alte doua studii.. ori i-a impus. l-a preocupat personalitatea lor. universitatea. Principiile reorganizarii universitatii sunt cuprinse într-o lectie. în sfârsit. Ca întotdeauna. Am vazut. o intensa activitatea culturala si poli tica. sensul reformei universitatii trebuie cautat în functiunea ei social a. un centru de atractie si de putere. Ideile din aceasta lectie au fost reluate mai târziu. În ce masura aceasta activitate are legatura cu învatamântul sau universitar. pentru a nu o judeca în raport cu idealu rile sale etice si pentru a nu-si propune imediat s-o reformeze. asa cum sunt naturile cu adevarat sociabile. ce caracter întelege Profe sorul sa dea cursurilor si seminariilor sale. în pustiul însingurarii la care se izoleaza majoritatea intelectualilor români . stiut fiin d ca aceasta floare rara e apanajul sufletelor alese. alcatuit cu studentii în 1923. Fireste ca eticianul cunoasterii si iubirii de sine i-a înteles. profesorul Dimitrie Gusti a desfas urat. intitulate Universitatea sociala. pe Profesorul de curând întors din strainatate. universitatea era prima unitate sociala cu care se întâlnea direct. 2. consacrata acestui subiect. cu ideile pe care le-am vazut în primele pagini ale acestui studiu. mai mul t decât individualitatea oamenilor. iar oamenii sunt asa alcatuiti încât prefera sa fie pretuiti pentru e i însisi mai mult decât pentru misiunea lor. Reforma vietii universitare nu putea sa nu ispiteasca. Ele vor fi realizate mai întâi în proiectul de organizare a Universitatii Daciei Super ioare si apoi în institutiile create de pe urma programului studentesc. si a surâs. organizarea vietii culturale. Ci multi din cei pe care i-a îndrumat. adica ceea c e puteau face. dar constiinta misiunii lui si larga lui simpatie "iubitoa re de viata si oameni" l-au facut sa-si reverse asupra altora grija parinteasca a formatiei lor intelectuale. Bunatatea aceasta nu i-a adus întotdeauna recunostinta ce i se cuvenea. Am vazut. ce a realizat di n aceste idei. Nu putea însa ramâne neîndreptat cadrul însusi în care urma sa se desfasoare învatamântul s al. azi greu de g asit. Activ itatea ei îl interesa deci prea de aproape. ne propu nem sa cercetam în paginile urmatoare: Vom urmari aceasta activitate în trei directii. APLICATIILE SOCIALE ALE SISTEMULUI. organizarea vietii universitare. sau carora le-a deschis o cale în viata. De toate aceste neajunsuri. si asupra misiunii pe c are o atribuie el acestui învatamânt. XI. Dimitrie Gusti reprezinta un liman. Pentru el. ORGANIZAREA VIETII UNIVERSITARE Fisiere. biblioteci si centre de documentare Programul studentesc Opera de Ajutorare Oficiul Universitar Cooperativa Studentilor în Litere Calauza studentului Ancheta asupra vietii universitare În afara activitatii universitare propriu-zise. sa se întoarca împotriva dascalului lor spre a-si reali za ambitiile sau socotelile proprii. nu fara oarecare amaraciune. nu s-au sfiit ca. în primul rând. cercetând lectia lui inaugurala. în Planul de organizare a vietii studentesti. care sunt ideile sale asupra învatamântului social. sau poate chiar i-a salvat de la moarte. Am vazut. Profesorul nu a scapat. care este aceea de a pregati elitele creatoare de cultura si conducatoare ale . ca si în afara de ea. asa cum era predat în scolile superioare românesti. din 1927-1928. hranindu-i cu lingurita. 3. odata ajunsi. care privesc: 1. de asemeni. Astfel. pentru ca întotdeauna. în universitate. organizarea cercetarilor sociale.

prin Oficiul Universitar. El însusi nu e decât o aplicare la împrejurarile specifice ale României. sau Fundat ia Carnegie. izbucnirea grevei stud entesti descopera criza adânca. ideile tutulor reformel or universitare si tutulor operelor de asistenta studenteasca. un fisier centralizator al tutulor cartilor de sociologie. Recomandarile acestui program sunt grupate pe capitole. a natiunii si a omenirii. a unor vaste arhive sociolog ice. proiecteaza. Mai târziu. la Institutul Socia l. Despre organizarea studiilor universitare. Organizarea bibliotecilor si a izvoarelor de informatie stiintifica nu e singura preocupare reformatoare a profesorului Gusti. D. cu a jutorul colaborarii dintre Institutul Social si Fundatia Rockefeller. Ca atare. care sa centralizeze întreg materialul documentar. perfect defini ta. puse la dispozitia studentilor. întocmirea unui prospect al lor. ci la formarea personalitatilor creatoare de valori folositoare s ocietatii. Ceea ce nu poate înfaptui în universitate organizeaza însa. care va culmina în proiectul iesit din lucrarile secti ei bibliologice a Institutului Social. dornice sa înfiinteze în Bucuresti centre de documentare sud-est-europe ana. înfiintarea unui corp de stenografi universi tari si a unui învatamânt social comun tutulor studentilor. îl vom vedea organizând. care este Universitatea în sensu l ei esential. înfiinta rea unei sali de lectura. etica si politic a aflatoare în bibliotecile publice din Bucuresti. realizarea ei nu si-a gasit înca o formula definitiva. regularea orelor de curs între profesori. Dimitrie Gusti gaseste un prilej neasteptat sa aplice principiul sau de cercetare direct a a actualitatii sociale cu studentii seminarului sau. în 1923. pentru organizarea unei biblioteci de sta t. ci pregati rea universitara trebuie sa devina o adevarata misiune etica. universitatea nu trebuie sa fie o fabrica de diplome. care cuprinde toate periodicele importante di n domeniul stiintelor sociale particulare. unde creeaza o sala de lectura. a id eilor esentiale ale sistemului amintit. Din acel moment. programul preconizeaza: putinta înlocui rii examenelor prin participarea activa si meritorie a studentilor la lucrarile de seminar. în 1923. gruparea seminariilor în institute. organizarea bibliografiilor de special itate. programul recomanda: terminarea localului universitatii. Când. Programul rezultat din aceste studii cuprinde. misiune care sa cu prinda întreaga viata a comunitatii studentilor cu profesorii. în germene. programul preconizeaza: înzestrarea lor cu materialul ne cesar. A încercat-o totusi. eticei. Ceea ce urmareste necontenit este înfiintarea unui vast centru de documentare sociala. completa rea catedrelor cu docentele necesare. înfiintarea unei sali de lectura. cu planuri si anexe asupra felului în care sunt organizate aceleasi institutii în strainatate. În ce priveste seminariile. în mintea Profesorului.natiunilor. în curând. nece sar pentru pregatirea legislatiei. sociologiei. înfiintarea unor institute superioare de cercetari practice. Pentru aceasta. Daca ideea acestui centru de documentare e. gândirea lui Dimitrie Gusti va fi necontenit preocupata de proble ma aceasta a bibliotecilor. Gusti va da o atentie desavârsita institutiilor menit e sa înlesneasca aceasta lectura. de la baza învatamântului universitar românesc. organizarea învatamântului universitar nu trebuie sa tinda la înmagazinarea de cunostinte. organizate de atu nci încoace. Lectura fiind principalul instrument de formatie a cercetatorilor si baza materi ala a oricarei cercetari. intern si comparativ. Ideea bibliotecii nu-l satisface însa pe deplin. a acelei Alma mater pusa în slujba creatiei. Astfel. cuprinzând toate ziarele si revistele periodice. Prima concretizare a preocuparilor lui de organizare universitara este acel proi ect de organizare a bibliotecii seminariilor Facultatii de Litere din Iasi. stud iu amanuntit. cu studentii seminarului de sociologie si et ica. a unei biblioteci generale a univers . politicei. publicarea unor anuare de lucrari. în timpul decanatului sau. În ce priveste cursurile. al profesorului Gusti.

hrana. precum si schimbul de studenti cu strainatatea. . spiritul sau organizator îmbrat iseaza ideea "Cetatii Universitare". (Asociatia Studentilor Crestini din România) . studiul Profesorulu i asupra misiunii sociale a universitatii. Cu privire la relatiile dintre studenti si profesori. Gusti devine ministru de instructie. regulata. Aceasta institutie. organizarea asistentei medicale. devenit mai târziu I. La realizarea dezideratelor prevazute în acest program. înfiintarea de coo perative. pe care profesorul Gusti o inspira ca administrator-delegat. ocupatii. El recomanda înfiintarea unui oficiu de informatii privitoare la viata universitar a nationala si internationala. distractii si asupra orientarii profesionale. Oficiul Universitar publica cea dintâi Calauza a studentului. în legatu ra cu activitatea E. D. mai completa. cantine. regulamentelor de studii. precum si un apendice consacrat tehnicei muncii intelectuale. un îndreptar pentru studentii acestei facultati si întreprinde. apoi un istoric al învatamântului universitar românesc. prin secretariat. El mai preconizeaza participarea obligatorie a studentilor la viata asociat iilor. întemeierea unui credit cultural si a u nei case de economii studentesti. ideea autoa jutorarii studentesti. A. Dimitrie Gusti devine decanul Facultatii de Litere. S. a congreselor. S. a unei calauze-almanah si a unui birou de informatii. prima publica tie de acest fel. îmbracaminte. realizeaza la noi. programul prevede organizarea paralela în as ociatii de facultati. Oficiul Universitar organi zase o sectie importanta de ajutor medical. orasului si vietii universitare. al carui principal protagonist va fi în lumea noastra culturala. asupra relatiilor interuniversitare si relatii lor intelectuale internationale. pentru întâia oara. întocmirea obligatorie a rapoartelor de activitate a acestor asociatii. D. Zaharescu si mai târziu de d-l Paul Sterian. ocupatii. Oficiul Universit ar este preluat de aceasta facultate si pus sub îndrumarea directa a Seminarului d e sociologie. În sfârsit. El organizase o retea de informatii asupra studiilor. Dimitrie Gusti trece de înda ta! Împreuna cu studentii de la A. C. ajutoare si planuia sa organizeze o tipografie proprie pentru publicarea cursurilor în conditi i satisfacatoare precum si o sala de lectura. se înfiinteaza primul Oficiu Unive rsitar. condus de d-l C. În ce priveste organizarea studentimei. D. medicamente. în tara si strainatate. Relativ la organizarea vietii materiale a studentimei. A. S. mai cere sa se organi zeze trecerea studentilor prin mai multe centre universitare. ale carei rezultate sunt în curs de publicatie. Gusti publica. asi stenta medicala. S. împreuna c u secretarul Facultatii de Litere. S. în frunte. programul cere asigurarea suprematiei elementului national. el organizeaza mai întâi O. S. Acest oficiu îndeplinea functiuni informative multiple. În 1928 apare o noua calauza. Când. carti. R. o statistica a vietii universitare . examenelor. împreuna cu Seminarul de sociologie. intitulat Universitatea sociala. care sa poata da lamuriri asupra posibilitatilor de gasire de locuinta. programul cere ca modifica rea regulamentului sa se faca cu participarea studentimii. Când. ajutoare banesti. Oficiul Universitar fiind preluat de rectorat. Aceasta calauza e un îndrepta r complet al studentului în privinta studiilor. înfii ntarea unui ziar studentesc si organizarea anuala. prin organizarea de catre stat a trecerii fii lor de sateni în universitate cu ajutorul burselor acordate elevilor distinsi. El mai organizase un serviciu de informatii pri vitoare la viata materiala: gazde. studii si publicatii asupra vie tii universitare si în special sa publice o calauza destinata studentilor. în genul celor aparute în strainatate. masa. în 1929. El mai pune principiul organizarii si conducerii prin studenti a institutiilor crea te pentru acestia: camine si cantine pe facultati si pe judete.toate grupate în uniunea generala studentea sca. R. reunite în asociatii pe centre universitare si în asociatii ju detene. În 1927. Pe lânga acest O. adunate în asociatii regionale . cu ajutorul muncii dezinteresate ofe rita de câtiva medici universitari. D. Acelasi oficiu ar fi urmat sa întreprinda anchete. (European Student Relief). camine. o ancheta as upra vietii studentesti.itatii. În 1930.-ul (Opera de Ajutorare Studenteasca). în 1932. (International Student Service). cuprinzând.

în cursul lectiei inaugurale din 1910. Aceasta activitate Dimitrie Gusti a întreprins-o prin: a) b) si c) Institutul Social Român. Si mai departe: "Sa îndraznim oare a spera ca prin activitatea unor viitoare seminare si asociatii sa se schimbe fundamental. Înfiintarea Institutului Social s-a înfaptuit la Iasi. dupa care numai colaborarea dezinteres ata a specialistilor poate realiza. ca în Germania. din imboldul dorintei de a evita repetarea experientelor dureroase ale nepre gatirii acestuia. ideea acestui institut e mai veche. care constituiesc însusirile sale sufletesti esentiale. acest Institut. politica sociala a imperiului german". dupa care nu poate exista o reforma sociala serioasa fara cercetarea prealabila sociologica si etica a realitatei ce se cere reformata1. o proiecteaza pentru viitor prin: Facultatea de Stiinte Sociale. ca si în afara ei. seminariilor d e stiinte de stat le corespund. Caci Profesorul crede înca în pos ibilitatea stramutarii activitatii legislative din comisiile parlamentului si di . Activitatea acestui institut formeaza obiectul unei cercetari deosebite. Profesorul a rostit ex plicit cuvintele: "viitoare asociatii". decât în masura în care existenta lui se leaga de învatamântul Profesorului. a) Institutia de capetenie careia Dimitrie Gusti i-a consacrat cea mai aleasa pa rte a activitatii sale. de stimulent. studiul problemelor sociale ro mânesti sa se stramute si la noi în tara. asa cum le cunoastem si din alte activitati. care cheama actiune a sociala. În realitate. acelasi spirit de organizare. în universitate.. Ea nu e decât o aplicare a principiului teoretic dezvoltat în cursul acelei lectii. al profesorului Gusti. ca studiul stiintelor sociale. aici. a influentat si influenteaza înca. cred. Într-adevar. modul îngrozitor de superficial cum se trateaza astazi stiintele sociale si sociologice în general. de creatie necontenita. dezvoltat în aceeasi lectie. o asemenea cercetare. stimulator de oameni si de inter es social. XII. este. ORGANIZAREA CERCETARILOR SOCIALE Ofensiva contra empirismului politic si legislativ Institutul Social Campaniile monografice Facultatea de Stiinte Sociale Alta latura importanta a activitatii profesorului Gusti este organizarea cerceta rilor sociale. aceeasi credinta în cooperatie si în colabo rare. Ideea Institutului Social e cuprinsa limpede în acest text. profesorul Gusti spusese: "Seminariilor le corespunde în Germania organizarea tuturor specialistilor în asocia tiuni care se întâlnesc anual si care au organele lor periodice. de un sfert de veac. din comisiunile parlamentare si din ministere la universitati". Ea nu face decât sa rodeasca o ide e a carei samânta se gaseste aruncata tocmai în lectia inaugurala a cursului din 191 0. campaniile monografice. care Verein. intentia de actiune nu e precis conturata. aceeasi nemultumire cu starea de fapt. Asa. întemeiat de profesori universitari de economie politica si barbati de st at germani. Ele evidentiaza aceleasi însusiri de ingeniozitate. precum si problemele sociale românesti în special? Este timpul. în fapt. Institutul Social Român. Totusi.. vestitul Verein für Sozial politik. cu soarta careia s-a identificat si în slujba careia a pus cea mai mare parte a geniului sau organizator.Toate aceste întreprinderi vadesc interesul continuu al Profesorului pentru viata studenteasca. Nu ne i ntereseaza deci. în afara de universitate. Si o aplicare a princip iului practic. aceeasi încredere în oameni si în posibilitatile lor. în tara noastra. în ceasurile amare ale razboiul ui. fara îndoiala.

interne si externe. Si. mai ales. 2) studii si aprecieri documentate asupra realitatii românesti. În loc sa astepte momentul ipotetic. Pentru îndeplinirea acestor scopuri. Institutul Social este deci primul bastion pe care se sprijina ofensiva stiintel or sociale universitare împotriva "empirismului dezorganizator" care domneste în via ta noastra publica.. pentru înfaptuirea lor. Cele sapte sectii sunt: . sociologice. A trebuit sa vina razboiul cel mare. Caci scrisoarea trimisa în martie 1913 precede cu 6 a ni aparitia primului numar al "Arhivei. dar si de apropiere sufleteasca. Lansând acest apel. propunându-si sa contribuie "l a formarea unei natiuni viguroase. propuna reformele ce izvorasc logic si firesc din aceste studii. care au strabatut în viata sociala. de la Iasi. ia. E primul pas facut de Profesor pentru extinderea cercetarilor sociale. politice si etice. ceva mai pe urma. Gusti îsi propune editarea unui organ care sa publice: 1) contributiuni stiintifice privitoare la toate problemele stiintelor sociale p articulare. fie cu caracter explicativ cauzal. între timp. Chemarea Profesorului expune. contribuie la educarea sociala a maselor. profes orul Gusti se adreseaza de asta data fostilor lui studenti si tovarasilor lor de generatie. alcatuit din sapte sectii. Prin scrisoarea aceasta. adica în câmpul larg al vietii culturale. asociatia îsi propune sa constituie: 1) Un centru de studii si cercetari. iesirea stiintei sociale afara din universitati. pe orice cai. Primul pas pentru trecerea de la idee la realizarea ei îl face profesorul Gusti ab ia în 1913. idealiste si optimist-sociale. pe alte cai. asa cum o concepuse Profesorul. constiente de menirea ei în istoria universala" si la construirea unui stat corespunzator "constiintei de sine a natiunii". pentru întâia oara. a trebuit sa se deschida aripile retezate ale nazuintelor obstesti. fie ca cercetatori teoretici. acea mare rasturnare a norocului. el ia initiativa unei iesiri a stiintelor sociale în afara de universitate.n ministre înauntrul universitatii. f ie cu caracter de apreciere normativa. prin scrisoarea adresata în acel an colaboratorilor "Arhivei. pentru ca. Luând atitudine împotriva "empirismului guvernamental". Asociatia pentru Studiul si Reforma Sociala îsi propune: 1) 2) 3) 4) Sa sa sa sa cerceteze toate laturile vietii sociale românesti. Asociatia pentru Studiul si Reforma Social a. lupte. D. care pâna aci statuse retras în turnul de fildes al st iintei universitare. în afara de universitate. compuse din oame ni competenti. În loc sa se adreseze deci.. cu vremea tulbure de îngrijorare si de restri ste. constituie Institutul. înauntrul Facultatii de Stiinte Sociale. toate obiectivele pe care le urmar este Institutul si toate mijloacele propuse spre a le realiza.". 3) recenzii sistematice si critice asupra literaturii problemelor sociale. În consecinta. numai studentilor sai universitari. fie ca practicieni specialisti. Profesorul. acea reiz bucnire neasteptata a nadejdii care a premers ceasurile Unirii. în care pregatirea legislatiei urma sa treaca d e la sine. izbucnirea razboiului avea sa precipite.". ca pâna acum. pe când înfiintarea Institutului Social presupune schimbarea acestui gând si stramutarea centrului de inspiratie legislativa dincolo de zidurile universitatii. întarita în comunitatea de durere. la Iasi. înfii ntarea asociatiei proiectate sa dobândeasca un nepretuit sens etic. care va studia problemele propuse spre cercetare Institutului. întru întâmpinarea empirismului politic si legislativ.. pe tarâmul propriu. A trebuit sa vina. cercetatori si oameni practici bine cunoscuti în specialitate. el nu are ecou imediat. în 1918. 4) cronici asupra principalelor evenimente sociale. cu ajutorul lor.. Si. Dar. punct cu punct. în urma careia se constituie. Pasul definitiv în acesta directie îl savârseste chemarea adresata de Profesor. pentru ca sa dospeasca în suflete sentimentul necesitatii imediate a unei asociat ii pentru stiinta si reforma sociala. prin acestea. o atitudine militanta. Asociatia îsi marturiseste cre dintele democratice.

Un centru de propaganda. economica. sectia culturala. Când. c) un repertoriu bibliografic. prin conferin te si publicatii. d) un oficiu de informatii pentru cercetatori si oameni politici. în zece ani. proprie. Sunt expuse aci toate obiectivele si mijloacele de lucru ale unui Institut moder n de cercetari sociale. o maturizare a seminarului din 191 5 si a dezideratelor expuse în lectia inaugurala din 1910. legislatia comparata. si cursuri. 3) Un centru de documentare. sectia financiara. si un organ periodic pentru studiul si reforma sociala. începând cu Constitutia cea noua a României (23 prelegeri). bibliologica si juridica au facut.. fapt aproape nemaiîntâlnit în viata noastra cultural a. toate trei publicate în volume. cooperatista. Problemele românesti în cadrul vieti i internationale. Asa ca. sectia industriala si comerciala.a) b) c) d) e) f) g) 2) a) b) si c) d) sectia agrara. fie publicatii speciale (ca acelea ale sectiilor economice si cooperative. cât si o manifestare exterioara. e) si care va tine relatiile cu institutiile straine similare. cu Capitalismul în viata sociala (20). Cât priveste conferintele publice. în sectii. sau studii publicate în volume speciale (ca acelea ale s ectiei culturale). care sa procur e acestora: bibliografii. lu crarile în curs de legiferare.." (ca acelea ale sectiei sociologice). sectia de politica si igiena sociala. un an mai târziu. la o aceeasi tribuna. care au tiparit buletine proprii). oricât de deosebite le -ar fi fost gândurile si de potrivnice intentiile. care va organiza: conferinte. a tât o activitate interioara. unindu-se cele trei sectii economice într-una singur a si creându-se patru noi sectii: cooperativa. o dezvoltare. acesta nu va suferi decât foarte mici mod ificari în structura sectiilor. continuând cu Doctrinele partidelor politice (18) si cu Politica externa a României (20). fie studii publicate în "Arhiva. b) o arhiva documentara. privitoare la toate domeniile vietii sociale. consacrate diferitelor probleme sociale de actualitate. bibliologica si sociolo gica. cultural a. sectia politica si administrativa. Sat si oras (21). inventarul problemelor t impului si solutiilor recomandate pentru rezolvarea lor. de mai multe ori. fata de problemele . Institutul a desfasurat o activitate neîntrerupta. apoi cu Viata sociala a României dupa razboi (17). Discutiile sectiilor: sociologica. statistica. Asociat ia se transforma în Institutul Social Român. si din munca lor au rezultat fie proiecte de lege (ca acelea ale sectiilor juridice si bibliologi ce). sectia juridica. care va constitui: a) o biblioteca cu sala de lectura. dupa transferarea la Bucuresti a profesorului Gusti. Politica culturii (27). ca si pe multi gânditori straini. în aceste cicluri auditorul putea întâlni pe cei mai distinsi gânditori politici ai t arii. Cum a realizat Institutul aceste deziderate? Ce rezonanta noua a dat el învatamântul ui gustian? Timp de peste 15 ani de zile. statistica. Caracteristica acestor cicluri este efortul simultan de organizare a ideilor si de informatie a publicului. propunerile de reforma. azi epuizate. La aceste discutii au p articipat si fruntasii vietii noastre publice si profesionale. El le putea astfel compara argu mentele si îsi putea statornici o orientare rationata. lista persoanelor competente. Caci. Institut ul Social nu e decât o extindere. care va edita: publicatii. Institutul a organizat opt cicluri. privit în ansamblul activitatii profesorale a lui Dimitrie Gusti.

este unul din rezultatele cele mai caracteristice ale Ins titutului Social. în 1930. de curând. proiectul de reforma a învatamântului. prin cele trei serii de tiparituri sociolog ice. dar substantiala. H.".. în 193 0. corelata centrului de documentare. Sub influenta si cu oamenii sectiei de asistenta sociala. destinata sa devina instrumentul de div ulgare a informatiei centralizate. Din alte puncte de vedere. în 1933. Consiliului Legislativ. Profesorul n-a izbutit sa stramute pregatirea legif erarii din parlament în universitate. Tehnica monografiei sociologice a d-l ui H. pentru a ne da seama de însemnatatea acestei publicatii. a "Arhivei. de a publica o culegere a lucrarilor de seama ale seminarului s-a dovedit.. Stahl. Scoala de Statistica. info rmatie si documentare asupra diferitelor probleme sociale care le interesau.puse în discutie. prin diferite alte institutii. a Scurtei expuneri a filosofiei sceptice a lui Sextus Em piricus (Bezdechi). pe tarâm ul neutru al stiintei. prin buletinele sectiilor econ omica si cooperativa. de asemeni. Nu mai prejos a fost activitatea publicistica a Institutului. desfasurata prin p ublicatia rara. si în urma la Asociatia cu acelasi scop. pâna acum. o depasire a intentiilor initiale ale profesorului Gusti. al d-lui Madge aru asupra Capitalismului în Rasaritul Europei. mai întâi la Camera de Comert si Industrie. Tot atât de rodnica a fost publicatia "Arhivei. iar sub influenta sectiei culturale s-a înto cmit. acea Enciclopedie a Ro mâniei. a Prolegomenelo r lui Kant (Antoniade). dar si aci. al d-lui Gusti asupra Problemei na tiunii. Caci daca. Institutul nu a izbutit înca sa constituie o arhiva centrala completa de legisl atie sociala. În afara acestor activitati directe ale Institutului. la Casa Scoalelor (Am zar). tot a d-lui Traian Herseni. s-a constituit echipa de cercetatori ai "conjuncturii" economice. si sub acest raport. trebuie pusa seria t extelor traduse în colectia "Culturii Nationale". s-a înjg hebat. a cartii despre Idealurile umanitatii a lui Masaryk. tot în 1930. Astfel. Scoala de Asistenta Sociala. s -au constituit treptat. sub influenta membrilor de seama ai Institutului. cu oamenii s i influenta sectiei sociologice s-au înfaptuit. ceea ce era greu de conceput. cu toat e ca nu stim daca ar fi fost bine. Menger. mai târziu. si unul din cele mai folositoare pentru progresul democratiei românesti.". initiata si patronata de D. Totusi. dezvoltate pe urm a lui. si. Ideea. pe lânga mari le institutiuni si pe lânga asociatiile de specialitate. încep uturile muncii de ridicare a satelor. Publicarea traducerii Regulelor metodei sociologice ale lui Durkheim (Sudeteanu) . în realitat e. oficii de cercetari. al d-lui Filitti asupra Claselor sociale în trecutul românesc. Sub influenta si. patrunderea oamenilor pregatiti sociologicest . Întâlnirea aceasta a opiniilor politice si sociale diferite. asa cum dorea. Sub influenta si cu oamenii sectiei s tatistice s-a constituit. în bu na parte. pe care Profesorul a preconizat-o acum sapte ani. si nici sa sub stituie Institutul Social. trebuie sa mentionam influen ta lui indirecta asupra altor institutii de cercetari sociale. a Noii teorii a statului a lui K. desi nu face parte din activitatea Institutului Social. s ubzista întrebarea daca felul în care s-au desfasurat lucrurile nu înseamna. sub influenta sectiei demografice a Institutului. s-a putut înjgheba.. În sfârsit. Si nici sa publice. pe lânga diferitele departamente ale statului. sub acest raport. Încercare de ontologie regionala. apoi la Instit utul de Conjunctura. ceea ce era mai usor. i se datoresc aproape în întregime. Recensamântul. Teoria monog rafiei sociologice a d-lui Traian Herseni. conceputa si realizata mai întâi în 1915. cu oamenii sectiei economice. a Catechismului industriasilor a lui Saint-Simon. din cele mai rodnice. activitatea Institutului nu s-a dezvoltat înca pe depli n. Realitatea sociala. prin volumele în care s-au adunat ciclurile de conferinte de care am vorbit mai sus si. Gus ti. a Individului împotriva statului a lui Spencer (15). Ajunge sa spunem ca aci au aparut studiile: al lui Zeletin asupra Originei burgh eziei. a traducerii Criticii ratiunii practice a lui Kant. Tot în activitatea publicistica extrauniversitara.. E poate aci singurul punct ramas nerealizat din chemarea din 1918. în care s-au publicat: Sociologia militans a profesorului Gusti.

Gusti a sprijinit toate aceste initiative cât a putut. Daca legiferarea n-a patruns în facultati. pentru a încerca sa cuprinda întelesul întregului. oameni ca d-nii Mihail Manoilescu s i Nae Ionescu au fost adusi sa reflecteze la problemele sociale. spiritul lucrarilor Institutului Social s-a raspândit în societatea române asca dincolo de limitele propriei sale organizatii. pentru ca din aceasta cunoastere sa se desprinda nevoile reale de refo rmare a ei. Gusti avea constiinta ca fara o aristocratie a inteligentei. Cu alte cuvinte. 3) am vazut ca D. Institutul Social intra într-o noua faza. Înfaptuind aceasta întoarcere asupra cunoasterii realitatii ce se cere reformata. Prin el au fost atrasi f ilosofi. celule înaintate de lupta si si-a întins ramificat iile adânc în câmpul adversarului. Caci. Gusti avea sa imprime .cu sau fara voie . cu toata reactiunea violenta din ultimul timp a empiri smului discreditat. 4) nu mai putin simtita a fost înrâurirea acestuia asupra mediului intelectual românes c în genere. tehnicieni. În acest fel. ca organizatie. În sfârsit. pentru a putea aprecia varietatea interesului stârnit de activitate a acestei institutii. deci. Marghiloman sau Vintila Bratianu. atribuind învatamântului gustian prestigiul tot mai mare acordat "specialistilor" di n viata publica româneasca. Reluând imaginea. democratia nu e decât un cult al incompet entelor. aceea de proliferare. El a fost o catedr a de difuziune a cunostintelor sociologice si un stimulent al cercetatorilor ace stor stiinte. cu vremea. Prin aceasta însa. A prins. a patruns. Prin el s-a stimulat interesul opiniei publice pentru astfel de probleme. la perfectiunea caruia colaboreaza activitatea lor . Cu o întelegere si cu o dezint eresare neobisnuita. ca Al. Ajunge sa spunem ca. în fiinta institutului sau propriu. cu toate ca nu se integrau. amenintat sa fie eliminat din viata publica. ridicate imediat dupa razboi. putem spune: 1) lucrarile Institutului Social au fost cea dintâi solicitare catre specialisti d e a depasi cu întelegerea câmpul domeniului lor strict de cercetare. cu ajutorul careia am lamurit relatiile învatamântului profesorului Gusti cu Institutul Social. un Madgearu . Institutul Social a fost. Se poate spune. politicieni catre studiul problemelor sociale. a vând ca principala îndeletnicire sa dezvolte constiinta de sine a societatii si sa a simileze experientele sociale din afara. pâna atunci gelosi de specializarea lor. ca. în administ ratie spiritul stiintific si metodele universitare. care de acum se dezvolta autonom. Sub acest raport. începând din anul 1930. El a fost si prima încercare de organizare a muncii în echipa si în colaborare a cerce tatorilor sociali. 2) aceasta organizare punea în practica vechile idei calauzitoare ale profesorului Gusti asupra necesitatii colaborarii specialistilor în vederea cunoasterii vietii sociale. si misiunea lui se schimba. ceea ce pentru junimisti era numai un ideal : înlaturarea formelor fara fond. Nu credem deci ca exageram. în schimb. Rolul Institutului Social este deci multiplu si variat. Institutul Social este chemat sa devi na un centru de coordonare a tuturor acestor institutii de cercetare sociala. ca tineretul di n generatia mea numai prin conferintele acestui institut a mai putut auzi în publi c pe unii barbati de stat ai generatiei trecute. am putea spune ca bastionul reprezentat de acest ins titut si-a constituit. efortul Profesorului de a dezvolta învatamântul stiintelor sociale si în afara de universitate s-a dovedit fecund.o noua orientare curentului legislat iv. mediul în care au fermentat toate . si ca tot la Institutul Social s-au manifestat un Zeletin. în acest domeniu concret. principalul instrum ent de educatie politica a elitelor sociale. realizând. cum am mai spus. Rezumând caracterele acestei izbânzi. tot el a constituit.e în oficiile de studii si în administratiile de stat pare a fi rasturnat solutia ap roblemei. D. prin Institutul Social. sau Djuvara. în loc de a mai fi un stimulent generator al unor ramuri de activitate stiintifica sociala. prin contactul direct între oamenii rep rezentând conceptiile politice cele mai deosebite. D. Din cadrele lui s-a recrutat aproape întreg aparatul politic al tarii de dupa 1928 .

cercetarii carora au fost consacrate pâna acum zece campanii. paralel cu desfasur area actiunii sociale. întocmit de d-l Setlacec. precum si un etnolog. Iar pen tru manifestari. pe de alta parte. între toate elem entele cadrelor si manifestarilor. daca nu e fapt întâmplator. pentru muzica si dans. al cer cetarii sociologice derivata din sistemul profesorului Gusti. Nu e deci locul sa insistam aici asupra lor. A doua forma de dezvoltare a cercetarilor sociale au fost campaniile monografice . în cursul cercetarii. caci permite colaborarea specialistilor fiecarei ramuri sociale la cercetarea monografica. deosebiti. aspectul acesta dublu. chiar în acest volum. monografia constituie o aplicatie concreta a sistemului si a m etodei Profesorului la studiul unei unitati sociale determinate. pe de o parte. dimpotriva. Într-adevar. si la fel cu toate ideile fundamen tale ale profesorului Gusti. Faptul acesta are consecinte însemnate asupra organizarii propriu-zise a cercetari i colective. Profesorul nu exclude. literatura si ideologie. Ele resping orice încercare apriorica de a elimina vreuna din cercetari. decât în masura în care lamuresc învatamântul profesor ului Gusti. faptul social sa fie restituit întreg ului din care face parte. oricarei unitati soc iale. cu alt prilej. un literat-lingvist pentru limba.. Ca. D ar nu numai atât. odata analiza tehnica terminata. este sistemul de cercetare. adica printr-o nomenclatura originala. Caci de la termenul vag. Numarul minim necesar e de cel putin doisprezece: un geograf. care pare a indica simpla preocu pare a Profesorului pentru problemele actuale si concrete. cautând. un antropolog. cunoscator al artei. Cu o condi tie însa. un istoric si un psiholog-etnograf pentru cadre." publica si programul de cercetare mon ografica a industriilor. Care e caracterul esential al cercetarilor monografice întreprinse de scoala socio logica a profesorului Gusti? Cercetari monografice s-au facut desigur si înaintea lui. câte puncte de vedere pot fi izolate în cercetarea realitatii sociale. de acest ea. în echipa. Un st udiu deosebit le cerceteaza mai de aproape rostul. tehnicei si moravurilor l . un fapt legat de c ontingentele speciale ale tarii românesti. "Arhiva. e.ideile sociale ale deceniului al treilea al secolului al XX-lea în România. se gaseste tot în lectia inaugurala din 1910. printr-un plan deosebit.. cel mai mare numar de corelatii cu putinta. în orice caz. Ce sunt aceste monografii nu se lamureste însa decât mai târziu. un economist. Ideea lor. de toata scoala discipol ilor lui Le Play. noologic si explicativ. sa introduca în fiecare mono grafie un numar cât mai mare de puncte de vedere si sa stabileasca. Sub acest raport. colectiva. cu acelasi succes. nici macar considerar ea fiecarei manifestari în planul propriu al disciplinei sale speciale. Am lamurit. un jurist. printr-u n mod deosebit de cercetare. un cercetator al vietii politice si ad ministrative si cel putin trei cercetatori ai vietii spirituale: un folclorist m uzicolog. Si nu e fara interes de semnalat ca în acelasi timp în care luau fiinta cercet arile de monografie a satelor. Am aratat în alta parte geneza seminariala a acestor preocupari monografice. Ca monografia s ociologica s-a preocupat mai ales de sate. Ceea ce deosebeste însa cercetarile profesorului Gusti. Vorbind de lucrarile seminarului ce proiecteaza. Actiunea monografica este unul din cele mai interesante exemple pentru ilustrare a felului în care gândurile Profesorului se maturizeaza treptat. În ce priveste nomenclatura. punctul acesta este din cele mai interesante de retinut. o data cu desfasurare a actiunii monografice. acesta îsi propune sa inaugureze în curând " monografiile sociologice si etice". La o campani e de cercetari monografice sunt utili atâtia cercetatori. Nu cred ca este deci o exagerare a spune ca primul deceniu de dupa Unire a const ituit în cultura româneasca "vremea Institutului Social". caracterizat. ca si aceea a Institutului Social. dub lat de un statistician. monografia va ajunge sa desemneze o metoda speciala completa de cercetare a realitatii sociale. cercetarile profesorului Gusti refuza planurile întemei ate pe o conceptie sociologica unilaterala. Metoda monografica poate fi însa aplicata. propriu.

Prin acesta. pâna la constituirea unei stiinte a natiunii. explica tiva. însa.ocale. în legatura cu asezarea unui sat. d. Alteori. Legatura dintre stiinta si reforma sociala explica deci relatia care exista între campaniile monografice si activitatea practica de ridicare sociala a unitatii su pusa cercetarii. cercetar ii colective este critica în comun a fiecarei interpretari propuse fenomenului. În acelasi sens. cercetarile monografice sunt destinate sa se întind a treptat. campaniile monografice. prin sedinte comune. Gusti este F acultatea de Stiinte Sociale. ca un fel de cunoastere de sine a societatii. Aceasta facultate ar urma sa reuneasca. fiecare cercetare se încheie cu o chemare la actiune. cu scopul anum e de a le putea folosi cândva specializarea pentru cercetarea colectiva. a r ealitatii. desfasurare directa a aplicatiilor învata mântului universitar gustian. Ceea ce justifica în primul rând metoda colaborarii e fecunditatea ei. chest iuni pe care cercetarea documentelor din arhiva nu le poate lamuri. Ceea ce se impune deci. cu stringenta. în slujba ridicarii culturale a maselor populare. fie pentru observarea împreuna a fenomenelor complexe. În conceptia profesorului Gusti. prin planul de cercetare comun. a. credinte sau purtari. geograful va putea rezolva. Orice cercetare stiintifica. demonstrând ca dimensiunile vetrei reproduc pro portional. împotriva unor interpretari pripit e. Ultima forma de organizare a cercetarilor sociale preconizata de D. care altfel ar fi ramas neexplicabile. Întrucât nici o actiune sociala nu este eficace daca nu s-au studiat în prealabil cauz ele starii de fapt. As tfel. înseamna a confunda întâmplarea cu sistemul . devin un punct însemnat de trecere de la activitatea d idactica a Profesorului la activitatea lui politica. Profesorul a trebuit sa recurga la studenti. demografia va lamuri uneori anumite forme de echilibru între produc tie si consumatie. prin raportare la situatia locurilor. pe neamuri. pe care o face posibila si o cere conceptia de ansam blu a profesorului Gusti. Înseamna a lasa la o parte cu vrere. Idealul etic constând în dezvoltarea maxima a tuturor posibilit atilor. juristul va putea pune în garda pe geograf. pe care i-a format în anumite specialitati. o cercetare apreciatoare. cercetarea monografica se impune de asemeni ca un auxiliar i ndispensabil în orice actiune reformatoare. ca un corolar necesar. A afirma deci. cum fac unii. normativa. Unii s-au integrat în asa fel. Unde nu a reusit. sau din ignoranta. dimensiunile hotarului întreg. confruntare a posibilitatilor oferite de cadre cu actualizarea înfaptui ta prin manifestari. Perspectivele pe care le deschide întelegerii unui fapt social. Legatura dintre toti acesti cercetatori se face în doua feluri. configuratia solului descrisa de geograf va putea sugera juristulu i ratiunea de a fi a anumitor institutii. relatii si procese mai e necesar si un sociolog. constituit de aceasta cooperare a specialistilor pentru întelegerea întregului social. caracterul esential al c ercetarilor monografice. Apoi. În sens invers. S. Fiecare monografie s e încheie cu o activitate reformatoare. învatamântul stiint . Tot asa. Principalul obiectiv al profesorului Gusti a fost sa deprinda pe cât mai multi cer cetatori specialisti sa se asocieze muncii acesteia de cercetare colectiva. pentru ca unii cercetatori au întrezari t câteodata corelatia unora din manifestari. care ofera o pluralitate de aspecte. care defineste fiecarui cercetator o misiune precisa în cadrul an samblului. Întâi. Cum se face aceasta trecere? Foarte simplu. încât întregul lor fel de a gândi în propria lor specialitate sschimbat în urma acestei experiente stiintifice. presupune. într-o singura institutie. m. putinta de a-l sit ua succesiv pe mai multe planuri sunt atât de neasteptate încât risca uneori sa provoa ce dezorientarea cercetatorului. dar nu s-au putut adapta telurilor ei. muzicologia va putea explica unele particularitati ale ritmicei poetice . ca cercetarile individuale de folclor constituie ad evaratul început al monografiei sociologice. fie pentru discutarea împreuna a i nterpretarilor propuse cu privire la fiecare fenomen observat. Pentru coordonarea ansamblului cercetarilor si efectuarea studiilor privi toare la unitati. Altii au luat parte la cercetare . care reprezinta ultima etapa a acestor cercetari.

a carei misiu ne va fi sa duca la bun sfârsit sarcina celorlalte doua. sa iasa din universitate . ori celor de drept. sau unor scoli libere . Universitatea va participa. Institutul Social Român a fost cadrul colaborarii profesorului Gusti cu generatia primilor studenti formati de el. astazi în curs de formatie. "Misiunea sociala. consulara. în germen. în care întelegerea sociologica a tutulo r manifestarilor vietii sociale va fi devenit un bun comun. aceasta idee nu a primit înca. ale preocuparilor profesorului Gu sti pentru organizarea cercetarilor sociale în România. ea va avea o influen ta hotarâtoare asupra moralului natiunii. Si o realiz are definitiva a ideilor cuprinse în lectia inaugurala din 1910. Ea nu e decât o reintegrare a Institutului Social . care sa cuprinda trei sectii speciale: una economica si f inanciara. ca Aca demia Comerciala.] formând elita sociala si politica co nducatoare. perspectivele unificarii învatamântului social nu sunt din ce le mai stralucite.organizarea lor ar trebui sa se faca înt r-o singura facultate. diplomatica si ziaristica). [. corespunzatoare sectiei. Conceptia profesorului Gusti asupra Facultatii de Stiinte Sociale a fost expusa în Cuvântul înainte al Sociologiei militans. Si aceasta idee exista. Prin crearea acestei facultati. înfiintarea facultatii nu va mai putea întâlni nicaieri rezistente serioase. politica.în cadrul universitatii. spre a fi eficient. una juridica si alta politica-administrativa (aceasta cu trei subsect ii: administrativa. Rezistenta speciala a Facultatii de Drept ar trebui sa atraga excluderea acestei a dintre sectiile Facultatii de Stiinte Sociale si mentinerea ei în organizatia ac tuala. În desfasurarea acestor trei aspecte. cu necesitatile serviciilor publice ale statului si cu trebuintele societatii românesti. sau a înfiintarii unor cursuri de sociologie la academiile comerciale.. astazi risipit prin mai multe facultati si academii speciale. Facultatea de Stiinte Sociale reprezinta astfel viitorul ideilor profesorului Gu sti.. din ziua lectiei inaugurale de la Iasi. cunoasterii tarii si natiunii: Institutul Social al României. de ideile ei. Facultatea de Stiinte Sociale va fi cadrul colaborarii lui vii toare cu a treia generatie studenteasca. În acea zi. înainte de razboi. ca un complement stiintific. la Bucuresti. vor fi ajuns dascali în locul dascalilor de azi ai Facultatii de Dr ept. Spre deosebire însa de celelalte conceptii ale profesorului Gusti. sau la facultatile de drept. Monografia sociologic a este cadrul colaborarii lui cu a doua generatie de studenti. etica si nationala" a Facultatii de Stiinte Sociale este sa d evina "o scoala a spiritului public. ca si celelalte. sau ai Academiei Comerciale. mai ales din cauza rezistentei facultatilor juridice. precum si o sectie ge nerala. nici un început de realizare.obligat. mai mult ca pâna acum. Pe lânga noua facultate ar functiona. Realizarea ei. care sa împace cultul dezinteresat al stiinte i sociale cu aplicari imediate la cunoasterea Tarii. fie care cu câte un institut special de înalte studii. stapâna pe destinele statului si ale Neamului. în primul rând. Înfiintarea Facultatii de Stiinte Sociale încheie circuitul organizarii cercetarilor sociale conceputa de profesorul Gusti. la Iasi. pâna acum. noi nu o vedem posibila decât în ziua în care studentii scoalei ac tuale de sociologie. sau tineri patrunsi. deosebite. Rupând cu tipurile de organizare existente. formati dupa razb oi.elor sociale. devenind astfel un instrument stiintif ic al puterii nationale". închinate. sociologie etc. la viata sociala si politica a natiunii. . cu cursuri comune celorlalte trei: etica. care atribuie învatamântul stiintelor soci ale facultatilor de litere. în lupta lui contra superficialitatii vieti i noastre publice. prin intermediul ambiantei spirituale. un institut lib er de cercetari. asistam parca la desfasurare a unui ritm pe generatii.. Daca în mai multe rânduri s-a vânturat ideea crearii unui centru de studii administrat ive. unor institutii speciale.

Obiectivul aci era întreit. a activitatii Fundatiei Regale "Principele Carol" si prin cooperarea activita tilor cercetasiei. Preocuparile pen tru aceasta activitate de ridicare culturala a maselor au mers paralel. cum se p oate realiza unificarea culturii românesti superioare si punerea ei în legatura cu f ondul? În doua feluri: 1) printr-o organizare adecvata a culturii românesti superioare.. ORGANIZAREA VIETII CULTURALE Cultura superioara Cultura poporului Ideea înfiintarii unor institutii speciale menite sa preia conducerea si îndrumarea activitatii culturale a poporului românesc izvoraste. prin reluarea. ori. Natiunea ro mâneasca nu are o cultura unitara. De alta parte sta o cultura superioara a oras elor.. atrasa în fiecare provincie. din 1920. strajeriei si O. Dimitrie Gusti n-a încetat o clipa sa se ocupe de org anizarea ridicarii culturale a poporului. pr in studiul sau consacrat Organizarii muncii culturale în 1927. Organizarea culturii superioare a format. De-o parte sta. sa fi dispus de timpul si de fondurile de care a u putut dispune altii! Oricum. Daca misiunea esentiala a natiunilor în genere. Faptul e cu atât mai deosebit cu cât perioada ministeriatului sau coincide cu perioada celor mai mari dificultati financiare ale departamentului pe care l -a condus. fondul cultural ime ns si autentic al satelor românesti. cum poate fi realizata aceasta misiune? Cercetarea sociologica a culturii românesti ne descopera un fapt grav. divergent. din constatarea situatiei culturii românesti îndata dupa Unire. apoi prin memoriul în aintat în 1928 Ministerului Instructiei si sfârsind cu proiectele sale de transforma re a Ministerului Instructiei în Minister al Culturii Nationale. sau la organizarea propagandei culturale prin radiofonie. din toate d omeniile. fie si pe tarâmul altora. Gusti. în sfârsit. al organizarii Casei Culturii Poporului. E. ideea fusese aruncata si problema organizarii efo rturilor culturale nu a întârziat sa rodeasca. pe un plan no u. de zarile altei culturi: germana în Tr ansilvania. pentru reorganizarea bibliotecii Facultatii de Litere din Iasi si pâna la ideea înfiintarii unei biblioteci de stat emisa si stu diata de sectia bibliologica a Institutului Social. în acelasi timp: .XIII. cu aceea a echipelor regale studen testi. ramas neîmplinit. profesorul Gusti a gândit si a lucrat necontenit pentru organizarea culturii superioare si în special a îmbunatat irii conditiilor activitatii intelectuale de creatie. ruseasca în Basarabia.. în 1912. si aceea a natiunii românesti în speci al este sa-si dezvolte la maximum personalitatea si sa creeze cultura.. Ce ar fi putut face. T. consacrat Fiintei si menirei Academiilor. întreprinsa cu Institutul de Anatomie sau cu cel d e igiena al Universitatii din Bucuresti în timpul campaniilor monografice din peri oada anilor 1925 si 1931. Profesorul a stimulat necontenit energiile creatoare de cultura. obiectul preocuparilo r profesorului Gusti. Organizarea culturii poporului nu a fost neglijata în acest timp. de la discursul sau de recep tie la Academie. ale acestei fundatii. 2) prin ridicarea culturala a poporului românesc în general. de organizare a S enatului Cultural si a Fundatiilor Culturale Regale. Caci se urmarea. În afara celor scrise asupra acestui subiect. si pâna la organizarea noii Directii a Educatiei Poporul ui. franceza în Vechiul Regat. anticipând chiar pe cele referitoare la organizarea culturii superioare. De la memoriul întocmit de el. De la vechiul proiect. în repetate rînduri. trecuta de la Ministerul Muncii la acela al instructiei. Unitatea culturala fii nd principalul element de cimentare a unitatii politice a unei natiuni. în masura în care a avut putinta sa o fa ca. trecând prin activitatea de campanii sanitare si de înfiintare de bibliote ci si camine culturale la sate. la D. trecând prin [raspunsul la] discursul de receptie rostit la primirea profesorului [Radulescu-]Motru. neexplorat. R.

viata sociala si culturala populara (duminica) . li mba si folclor (marti). pentru biblioteci si publ icatii. 2) Obiectivele ei erau: a) educatia fizica. stiinte sociale si politica externa (miercuri).urmaresc "cimentarea energiilor nationale" si "formarea sentimentului de comunitate. aci. regionala. cuprinzând sectiile pentru pregatirea personalulu i si a materialului. 2) "Directia culturii populare". Înca o data. c) dezvoltarea sufleteasca. dar careia i-ar impune o coordona re menita sa evite risipa de energii. în acelasi an. b) raspuns propagandei culturale interne a minori tatilor etnice. c) pregatirea democratiei reale prin dezvoltarea constiintei nat ionale si sociale a maselor românesti. pentru a le da mai târziu fi inta în proiectele pregatite în timpul ministeriatului sau. cuprinzând sectiile pentru stiinte. Înca din memoriul prezentat în 1920 catre M. la îmbinarea celor doua planuri: cugetarea si mili tarea. filosofie si religie (vineri). plastica si relatii cu strainatatea. Aceeasi idee de unificare sufleteasca prin cultura sta la temelia organizarii Un iversitatii Radio. muzica. Ministerului Instructiei. autonomie. ilustrând definitia natiunii. du pa Renan. Regele. Aceleasi idei le dezvolta profesorul Gusti cu prilejul raspunsului sau la discur sul de receptie al profesorului [Radulescu-]Motru. aceasta politica culturala. "Institutul de stat al culturii" ar urma sa fie organizat în doua ramuri: 1) "Directia culturii superioare". teatre si muzee publice. serviciul social studentesc. studii si propaganda. Profesorul recoma nda: c) o fundatie regala sa preia îndrumarea ei. în raspunsul la ancheta ziarului "Universul" din 1928 si în me moriul înaintat. profesorul Gusti precizase stringent temeiurile si obiectivele muncii de ridi care culturala a poporului. amenintata de politicianism si discontinuitate. d) întarirea rezistentei împotriva propagandei demagogice. într-o coalizare a societatilor culturale. pâna la Unire. Principiul de organizare a vietii culturale îl vede Profesorul. Ajunge sa stabilim ca toata acea politica a culturii preconizata si înfaptuita de Dimitrie Gusti nu este decât desfasurarea în planul practic a principiilor preconiza te în cursul expunerii teoriilor sale sociologice. 3) Forma de organizare. . între anarhia initiativelor individuale neorganizate si rigiditatea autorit ara a culturii de stat.1) regenerarea biologica a natiunii. Principiile acestei organizari se pot rezuma în: unitate. ca un plebiscit de toate zilele".privitoare la: stiinta (luni). litere. surprindem astfel ro lul specific al "profesorului". amenintata de ne putinta si prea însemnata pentru ca statul sa se poata dezinteresa de ea. judetene si comunale. libertate. 1) Temeiurile ei erau: a) unificarea sufleteasca a natiunii românesti robita de cu lturi divergente. specificitate . cu care prilej manifesta din nou intentia reluarii aceleiasi idei. b) cultura economica. careia statul i -ar aduce sprijinul îngaduintei si eficacitatii. literatura. folclor muzical si arta (joi). b) insti tutia de stat. arta. tea tru. El reia apoi efectiv. precum si conditiile optime de organizare a ei. judeteana si locala prin consilii spec iale. institutii particulare si de stat cu consilii regionale. Institutul ar cuprinde sectii comune ambelor directii. 3) ridicarea obstei prin cresterea mintii si a inimii. având de ales între: a) initiativa privata. de c onstiinta a valorilor si solidaritatii nationale. Organizarea ciclurilor saptamânale . îndrumare centrala. S. muzica. istorie si geograf ie (sâmbata). la m ijloc. 2) intensificarea productiei economice a poporului. În sfârsit. Nu putem cerceta mai amanuntit. educatie. pe atunci principe mostenito r. ca întotdeauna.

ajungem sa-i stabilim urmatorul activ: 1. conferinte. înlesnin d cooperatia intelectuala internationala (schimburi intelectuale cu asociatiile sociologice straine si cu fundatiile sociale internationale. simultan sim patetica si obiectiva. de reforma sociala. A conceput o metoda originala de cercetare a unitatilor sociale. 6. A întreprins o actiune vasta. congres e internationale). Senatul cultural. Colaborarea pentru ridicarea maselor Idealul învatamântului gustian Specificitatea si universalitatea lui Locul lui în cultura româneasca E momentul sa încercam a face un bilant al contributiei profesorului Gusti în cultur a româneasca. în acelasi timp. . ca presedinte al societatii. prin cooperarea specialistilor si prin stimularea activitatii creatorilor de valori. erudita si concreta. bibliotecile publice).XIV. a organizat. Dresda. care-i confera un loc de seama printre cercetatorii contimporani ai stiintelor sociale. Paris. 7. viata universitara. pe care a aplicat-o apoi. al echipe lor studentesti ale Fundatiei Regale "Principele Carol" si al revistei "Sociolog ie româneasca". înfiintând numeroa se institutii de orientare si ajutorare studenteasca. prin cursuri. si înd eosebi pentru îndrumarea intelectualilor spre cunoasterea vietii satelor. consilier tehnic si ministru de instructie fiind. a organizat cu ltura superioara (Academia Româna. 4. de asemeni. neobosita si entuziasta. Aceasta actiune a urmarit. cu ajutorul muncii organizate a elitelor cu lturale. ca presedinte al Oficiului National. ca si pe ntru ridicarea culturala a acestora. 10. cooperatia. a organizat cultura poporului. pent ru organizarea vietii culturale românesti. si Radiodifuziunea. 11. În sfârsit. 3. Academician. Rezumând cele spuse pâna acum. Organizator si conducator al campaniilor de cercetari monografice. si publicul sa-si rationeze adeziunile sociale. A conceput un sistem filosofic original de întelegere a societatii si a discipl inelor care se ocupa cu ea. A deprins pe acesti conducatori sa-si conditioneze actiunea lor reformatoare de cunoasterea prealabila a realitatii ce-si propuneau sa reformeze. A organizat. a militat pentru cunoasterea concreta a realitatilor românesti. 13. înfiintând Universitatea Radio. Ca director al Casei Culturii Poporului si apoi al Fundatiei Culturale "Prin cipele Carol". tinuta demna si o biectiva a discutiilor. cerceta torii stiintifici ai vietii sociale si specialisti în diferitele ramuri ale stiint elor sociale. 8. conferinte. 2. A format.generatoare de elite sociale Misiunea elitelor. seminarii si campanii de lucrari. a organizat propaganda culturala a tarii înauntru si în afara (Expozitii le de la Barcelona. 14. a culturii poporului si a cooperarii dintre elite si popor. 9. el însusi. SEMNIFICATIA GENERALA A ÎNVATAMÂNTULUI GUSTIAN Contributia profesorului Gusti în cultura româneasca Inventar si idei esentiale Universitatea . Muzeul Satului). 12. A organizat cercetarile sociale în afara de universitate. 5. A deprins pe acesti cercetatori cu conditiile generale ale muncii stiintifice : informatia bibliografica. organizarea culturii înalte. utilizarea corecta a materialului. Astfel. l a studiul societatii românesti. facând prin Institutul Social educatia politica a unei întregi generatii de conducatori ai statului român s i deschizând lumii gustul preocuparii de problemele sociale. în stare sa înteleaga si ansamblul fenomenelor în care se integreaza dis ciplina lor. ca profesor si decan.

constituie ide ea ordonatoare. ideea concentrarii tutulor arhivelor statului si a tutulor institutelo r de cercetare sociala amplifica organizarea arhivei documentare a Institutului. si de la elite la popor. Conferintele publice ale Institutului Social dezvolta printre intelectuali pr eocuparile pe care cursul le propune studentilor. munca echipelor regale studentesti multiplica actiunea echipelor monograf ice. încoronare a vietii lui întregi. Proiectul organizarii unei biblioteci de stat amplifica proiectul organizarii bibliotecii Facultatii de Litere din Iasi. satele model mult iplica ideea cetatii universitare. profesionale si a instit utelor speciale înfaptuieste o cercetare mai amanuntita a acelorasi probleme. E locul sa coordonam. prin tehnicizarea administratiei în urma pat runderii în aceasta administratie a elementelor cu pregatire sociologica universit ara. 6. organizate prin caminele culturale si ateneele populare. munca Profesorului e supusa acelorasi principii. 3. numai doua din nazuintele sale au ramas neîmplinite pâna astazi: 1. 2. pentru uzul natiunii întregi. sau Univer sitatea Radio amplifica si diversifica. de la intentia vadita de titlul acestui studiu. care la rândul ei amplifica pe o a treia. activitatea asociatiilor culturale. 5. multipli ca. a caror realizare re petata ajunge sa constituie faptuirii sale un stil propriu. Constiinta acestei duble subordonari. în acest proces de dezvoltare succesiva. Aceste principii. decât aparent . 4. care era aceea de a înfatisa chi pul "profesorului" Gusti. Cetatea universitara amplifica ideea oficiului universitar. foarte simplu. ceea ce am înfatisat pâna acum. ideile care conduc dezvoltarea activitatii pr ofesorului Gusti par deci supuse unui dublu ritm. S i mai observând ca. formulate pe scurt. rasunetul pr eocuparilor Institutului. Ideea trecerii studiilor sociale din viata publica în universitate s-a înfaptuit altfel decât si-a închipuit-o Profesorul. Astfel: 1. dupa care toate activitatile Profesorului sunt arcuite. 2. Comunicarile din sectiile Institutului Social adâncesc problemele discutate în se dintele de seminar. prodigioasa activitate desfasurata de profesorul Gusti în toate domeniile vietii culturale. în paginile de mai sus.Cât despre pasiv. Activitatea echipelor monografice fructifica rezultatul îndeletnicirilor semina riale. legatura dintre ele fiind asigurata de elitele care se ridica din cea dintâi spre a se cufunda în cea din urma. e de asemeni înca nerealizata. axiala. care rasfrânge influenta acestor a ca o îndoita bataie de aripi. a acestei îndoite ierarhii. Muzeul Satului dezvolta expozitiile seminarului. De la studentime la elite. regenerarea masei prin cultura si actiune organizata. ierarhizarea valorilor si integrarea personalitatilor în personalitati mai vast . a carei misiune e. În ce fel? Observând. în jurul învatamâtului sau. gândul nostru nu s-a abatut. sunt: 1) a 2) 3) 4) 5) folosirea tuturor încercarilor empirice pentru cunoasterea critica si sintetica realitatii concrete. Peste tot. Arhiva documentara a Institutului Social dezvolta fisierele seminarului de so ciologie. ca fiecare activitate a Pro fesorului amplifica o alta activitate. În toate domeniile vietii culturale. la rândul ei. universitatea sta în cent ru si natiunea sta în jur. dupa care univer sitatea e menita sa genereze patura conducatoare a natiunii. într-o sinteza didactica. concentric. înfiintarea bibliotecilor publice urba ne si satesti. ideea bibliotecii de stat. punerea actiunii sociale în slujba crearii personalitatilor. pavilionul românesc la Expozit ia Internationala din Paris duce aceeasi idee la o noua dezvoltare. caminele culturale. punerea stiintei în slujba actiunii sociale. Urmarind. 7. spre uzul natiunii. Ideea înfiintarii Facultatii de Stiinte Sociale. punerea personalitatilor în slujba crearii de valori.

dispretuia trecutul. Care e acest ideal si cum se situeaza el în lumea telurilor care au calauzit de-a lungul timpurilor viata noastra universitara? Idealurile care au însufletit aceasta viata. în sensul pasoptist. socialismul marxist. a-ti iesi din fire. 2) fata de timp si de pre faceri (traditional. Predominarea fiecaruia din aceste curente corespunde. autor itar). Idealul acesta al ridicarii neamului prin luminare si dezrobire politica a însufle tit. 7) si. occidentalisti. progresist. reformismul dinamic al liberalilor cu obiectivi . 1890. încrezat ori în puterile vointei. dusman imitatiei. international. prin atitudinile caracteristice ale omului: 1) fata de existenta si de ideal (activ. cucerind elitele intelectuale ale noii Românii. Si. Doctrina prin care patura boiereasca lupta sa-si mentina. cuceriti de un ideal univer sal si cosmopolit. unei perioade diferite a dezvoltarii României moderne: 1848. conservator si iubito r de trecut. 3. si nationalismul samanatorist. punerea elitelor în serviciul maselor: Toata aceasta prodigioasa activitate sociala n-ar fi fost desigur cu putinta dac a n-ar fi fost însufletita de un ideal. 3) fata de grupul de e lectie si de valorile lui (national. contemplativ. 1907. Si fiecare se de fineste social.nu sun t deosebite de telurile care au însufletit curentele generale ale culturii românesti .e. aproape întreaga cultura româneasca dinainte de 1870. dornici de progres si de reforme proiectate dupa modelul celor din Apus. si 5) fata de forma de guvernamânt si de clasa sociala pe care se sprijina (aristocrat. abia daca am gasi vreo patru: liber alismul pasoptist. Încrezator în puterile firesti. idealisti. reformist). autoritar si sceptic fat a de reforme. devenit mai târ ziu poporanist. învatati în scoli din Apus. de o credinta. autohton. precum si de burghezia eteroetnica si de proletariatul ei intelectual. cu exceptia lui Nicolae Balcescu si în parte a lui Alecsandri. peste tot: 6) substituirea efortului individual prin cooperarea organizata a personalitatil or. pe care le socotea roade ale întunericului si nestiintei. el a fost la noi un curent îmbratisat. prin unificarea scopurilor si coordonarea mijloacelor lor. realist. socialist. într-un anumit sens. 2. cosmopolit). Cel dintâi ideal cultural al României moderne este acela al liberalismului pasopt ist. de tineretul generos al partidelor liberale. obiceiurile si valorile specifice ale ne amului lor. conservatorismul junimist. Termenul desemneaza idealul boiernasilor înstariti de la jumatatea veacului trecut . conservator. devenit mai târziu poporanist. dispretuitori de trecut si iubitori de noutate. dorinta lui de autenticit ate îl facea sa simpatizeze cu valorile culturii autohtone si sa ia atitudine împotr iva "înstrainarii" pasoptiste. începând de la sfârsitul veacului trecut. junim ismul se înfatiseaza. care i-au organizat manifestarile. Idealul junimist se dezvolta în opozitie categorica cu acela al pasoptistilor. de exilatii politici basarabeni. idealist). liberalii pasoptisti au fost nationalisti în sensul ca urmareau ri dicarea tarii lor. obiectiv. dar dispretuitor al sfortarilor facute pentru a te depasi. junimismul era preocupat mai ales de valorea universala a creatiei umane. Fara a fi deci nationalist. Cât despre socialismul revolutionar. în sfârsit. care foloseau ideologia liberala si formula statului d emocrat si individualist ca instrument de rasturnare politica a "neamurilor" dec azute. dispretuitor de noutate. Activi. boieresc. burghez sau muncitoresc). dând forme specifice avântului tineresc si orientându-l catre misiuni distincte . pre stigiul pierdut politiceste. liberal. plutind abstr act. El sintetiza. taranesc. Sistematizând si simplificând lucrurile îndeajuns. deasupra mizeriilor zilei. grosso modo. democrat. 1870. pe tarâmul cultural. Dar nationalismul lor de frantuziti. dimpotriva: contemplativ si realist. 1. 4) fa ta de scopul si regimul vietii sociale (individualist. în institutii. o data cu viata sociala.

si tuându-se în prelungirea tendintelor trecutului national. Simi on Barnutiu. prin anumite accente de încredere în puterile vointei. Progresul fara conservare nu e posibil si conservarea fara progres n-are sens. Dimitrie Gusti refuza alegerea si instituie sinteza. A doua rezolva antinomiil e progresului. natiunii. conservare si progres. pe ntru situarea idealului social al învatamântului profesorului Gusti. în menirea lui universala. Cu junimismul. dar traditionalist. N. Realitatea che ama idealul si idealul se face realitate. samanatorismul reprezinta ideologia pregatitoare a realizar ii idealului national al unitatii politice a tutulor românilor.smul junimist. pozitia lui are puncte de contact cu fiecar e din aceste ideologii. ci o implica. în viitor. samanatorismul e de asemeni o sinteza a primelor doua curente. în învatamântul superior românesc. a e . p entru Gusti actiunea implica cunoasterea si cunoasterea actiunea. De idealul junimist e legat numele lui Maiorescu si al elevilor lui. libertatii si democratiei. Departe de a se exclude. care n-a facut parte din învatamânt. Cu toate ca a colaborat la "Convorbiri. democrat. Mehedin ti sau [Radulescu-]Motru. Însa alt fel. filiatia spirituala autentica a junimismului: linia de gândire a acestuia . ca si liberalismul. D. continuata de d-l [Radulescu-]Motru si reînnoita de curând de d-l Nae Ionescu. Preocupat.. în care si-a publicat lectia inaugurala. Dimpo triva. în reforme. Spre deosebire de cei mai multi profesori universitari. întrucât preconiza o politica stiintifica. De idealul samanatorist se leaga numele d-lor Iorga si Cuza.. De fapt. natiune si umanitate. realitate si reforma. iubitor de con cret si ostil abstractiei. nu se mai leaga azi în universitate nici un nume. dar numai în masu ra în care acestea aveau radacini în realitate si îsi pastrau un caracter specific. în fruntea carora sta astazi d-l Radulescu-Motru. Dimitrie Gusti nu e încadr at în nici unul din aceste curente. amintirea d-rului Ion Cantacuzino si mai al es a lui Stere. ardelene sau din Regat. ca si între individ si colectivitate. Ideile care fac posibile aceste sinteze le cunoastem de asemenea. ca fenomen si ca proces. limbajul acestei lectii n-are nimic junimist.". si c) personalitatea creatoare. Radulescu-Motru si C. Stere sunt trei puncte de reper contimporane. 4. ideologia lui se apropie de aceea a curentelor prejunimiste. b) circuitul social. ca întotdeauna. Opunea însa. idealul sau colectivist. A treia idee rezolva. în om. celei individualist e. democratie si aristocrati e. Individ fara societate nu exista. Sa examinam mai de aproape relatiile sintezei gustiene cu fiecare din aceste cur ente. Natiunea nu exclude umanitatea. în sfârsit. Gusti nu a avut relatiile directe ale d-lor Petrovici. în personalitate. Iorga. de sinteza. individualismul ui amândorura. în progres. particula rism si universalism. La fel. socie tate fara individ la fel. Prima idee rezolva antinomiile actiunii si realitatii. în umbra numelui lui Gher ea. Sa examinam pe scurt elementele pe care se sprijina aceasta sinteza. samanatorismul era dornic de reforme. Sunt: a) dubla modalitate de existenta a vointei. antinomiile individului. sau între libertate si autoritate. care au împartasit-o multimil or si s-au jertfit pentru ea. În sfârsit. caruia i-a apartinut cândva. fara a se identifica însa cu nici una. libertatea implica autorit atea si democratia reala implica aristocratia personalitatilor. Între actiune si cunoastere. si democratia sociala. dinamic. Activ. Sub raportul social. De idealul social-poporanist se leaga. realism si idealism. asa cum o visau cl asele intelectuale mijlocii. De idealul pasoptist. Elementele esentiale ale acestei sinteze le-am vazut.

Dimi trie Gusti sa fi aplicat pontificelui junimist masura pe care acesta o aplicase productiei culturale a liberalismului. Am ascultat ani multi pe profesorul Gusti. cu aceea a lui Vas ile Pârvan. asa cum îl condamna. mai mult cu Nicolae Iorga si cu liberalismul întemeietorilor României moderne . decât cu adevaratii junimisti. Influenta lui Caragiale s-a r asfrânt deci asupra Profesorului în plina perioada de formatie. cea mai adânca influenta suferita de acesta. idealismul stenic. complet deosebit de junimism este dinamis mul sau neastâmparat. din a doua generatie. n-au putu t sa nu ramâna impresionati de frecventa cu care Profesorul pomeneste numele lui C aragiale. farmecul sau de causeur. ca unitate. spre deosebire de junimistii propriu-zisi. m ai putin un singur vot. Dar. filosofice si sociale categoric opuse acelora dezvoltate de profesorul D. si admiratia zgomotoasa creata în jurul pontificelu i junimist.pe care-l ocupa Caragiale printre juni mistii din a doua generatie e astazi . reformist. ci un sens eti c. la Berlin. spiritul larg universalist. În preocuparea lui de sinteza. Verva ironica a "maestrului". Comun cu junimismul. Dimitrie Gusti are. Dimitrie Gusti a accentuat si caracterele comune si însusirile distincte ale idealului sau. d-nii [Radulescu-]Motru sau Nae Ionescu. lasând asupra lui o pe cetie nestearsa. Dimitrie Gusti nu condamna în mod esential efortul generati ei întemeietorilor României moderne. la fel cu orice tânar format la sfârsitul veacului trecut. desigur. Tzigara-Samurcas sau [R adulescu-] Pogoneanu. desig ur. fara putinta de apel. Gusti. dispr etuitor de "balcanisme" sunt la ele acasa în acest birou! Ele coboara din portret si se amesteca în conversatii. precum am spus. sau al conceptiei celui de al doilea asupra culturii. ca re dau. Stiind acestea. personal.multumita biografilor . ar trebu i sa spunem ca.destul de bine cu noscut. trântându-L cu unanimitate. Daca ar fi sa judecam printr-o parabola. nici Maiorescu. în fond. sub influenta lui Caragiale. Dar. si aceasta trasatura fundamentala îl d esparte de toti ceilalti junimisti universitari. intransigenta în fata nulitatilor. în loc sa se faca prin Maiorescu. pretentia ridicola. rezultând din insuficienta felului lor de a fi realizat ce . Toate aceste însusiri. încrederea în puterile vointei. îl înrudesc printre contimporani. pe cât de ironic cu "epigonii" vechii directii. Nici Junimea. Banuiesc însa ca legatura lor dateaza din vremea studiilor universitare ale Profesorului. Comunitatea atitudinii lui antiliberale si antiburgheze. cu aceea a juni mistilor. Nu stiu în ce împrejurari l-a cunoscut profesorul Gusti pe Caragiale. Cei care-l cunosc pe Dimitr ie Gusti. pe atât de inutil comple zent cu bodnarestii celei noi. nu au exercitat asupra tânarul ui Dimitrie Gusti vreun ascendent deosebit. în fond.xpus totdeauna doctrine politice. Petrovici. fata de cel junimist. nu un sens estetic. contemplativ. Nu e exclus ca. nu a izbutit sa acopere deosebirea dintre pozitia lui izolata. O lega tura a avut desigur. vietii. fie ca i-au urmarit cursul. cred. singura data când l-am auzit pe profeso rul Gusti vorbind despre Junimea. dupa el. cu evlavia cu care i-am auzit pomenit numele de catre d-nii [Radulescu-]Motru. ca si generozitatea funciara care izbucneste de sub masc a de ironie care o acopera ca o cuirasa. pentru a risipi orice echivoc în aceasta privinta. zeflemeaua sa rcastica. munca institutionalizata. Locul original . concom itente cu exilul voit al lui Caragiale. ze flemismul. Influenta lui Caragiale asupra lui Dimitrie Gusti este. predilectia pentru valorile autentice ale culturii. al caror caracter comun e constituit de admiratia neprecupetita pentru Titu Maiorescu. s-a facut prin Caragiale. Ceea ce condamna el la pasoptisti este. fata de di namismul doctrinelor profesorului Gusti. E suficient sa amintim de staticismul teoriei primilor doi asupra natiunii.si prea putin "curios" . sistematica si coerenta. legatura lui spirituala cu Junimea. fie ca i-au stat mai de aproape. Sa nu aiba Dimitrie Gusti nici o legatura spirituala cu Junimea? Nu cred. Mehedinti. sau de naturalismul conceptiei celui dintâi asupra personalitatii. Chipul Aristofanului român surâde din portrete nenumarate în biroul profesor ului Gusti. ostila oricarei falsificari emfatice. spiritul lui "occidentalizant". l-am auzit zeflemisind memorabila sedinta în car e docta societate a pus la vot existenta lui Dumnezeu. dar nu-mi amintesc sa-l fi auzit pome nind de fostul conducator junimist. îmi lamuresc mai usor de ce.

de samanatorism Dimitrie Gusti. Se stie cu ce asprime a judecat totdeauna d-l Iorga pe junimisti. desigur cu geniu. despre Nicolae Iorga. fara ca totusi acestea sa fie datatoare de seama . Între Dimitrie Gusti si junimism pare a fi. si cu o dinamica sufleteasca orientata mai mult spre asezaminte destinate colaborarii elitelor gânditoare. desi destul de t emperamental. a fost de-ajuns un nimic. care pentru N. cred totusi ca nu e o greseala sa afirmi ca un contact spiritual adânc nu a existat niciodata între Dimitrie Gusti si Junimea. în vreme ce aceasta încredere e dublata la N. mai presus de toate. din aproximatii în aproximatii. Faptul nu poate fi contestat. Asa se face ca. E legat desigur. Dimitrie Gusti e în fond un aristocrat. al carei spirit critic nu abdica în fata entuzia smului. pentru capacitatea lui de intuitie si de sinteza. ci se arunca. mai departe. legatura lor fiind mai mult o tovarasie decât o simpla vecinatate de drum. Lucrul acesta reprezinta. ramân pentru Dimitrie Gusti un obiect de s impatie si de încurajare fecunda. în mare parte. nimanui. E adevarat ca în desfasurarea actiunii gustiene intervine un element critic si rea list. risipei de energie si. zadarniciei unui neastâmpar care refuza sa-si dea contur definitiv. temei ul pentru care. Dar. Iorga de o intuitie simpatetica a masei si a nazuintelor ei. acuzatia de se catuire sufleteasca pe care a adus-o lui Maiorescu si neputinta lui organica de a întelege pe Caragiale. care constituie în fond partea pozitiva a sufletului liberal si a tipu lui social românesc pe care-l reprezinta. rascolitor de energii. chiar daca îsi pastreaza prospetimea sufleteasca necesara ca sa vibreze. care pare ca reteaza aripile avântului idealist. decât spre înflacarar ea adoratoare sau razbunatoare a masei. fondul adânc al atitudinii filosofice a profesorului Gusti ramâne idealist. Cu samanatorismul. pentru lamu rirea multor probleme recente de istorie a culturii românesti. d-l Gusti a vorbit întotdeauna cu o a dmiratie netarmurita pentru fecunditatea lui. Dimitrie Gusti nu putea sa nu simta chemarea unui suflet frate ! Totusi. De aceea. s au sa se înduioseze. Ci numai faptei! Iar fapta lui. o relatie subtila. deci. Iorga sunt un alt capitol de istorie spi rituala contimporana. în chip neîndoios. aproape imponderabila. mai putin vulcanic. Pe sine nu s-a r darui. adica esentiale. Nu numai pentru ca. fire complexa si subtila. contactul lui Dimitrie Gusti e desigur mai direct si mai ampl u. zdrun cinator de cadre si cuceritor de suflete. în acest îndemn arzator la depasire. actualizata cu maximu . egotismului. În aceasta scoatere a omului din sinele sau obisnuit. pentru universalitatea preocuparilor lui si pentru memoria lui p rodigioasa. Raporturile dintre Dimitrie Gusti si N. prin dinamica reformista si pri n încrederea teoretica în masa. neastâmparat. vointa de a însemna ceva. care merg pâna la completa uitare si daruire de sine. mai mult o vecinatate vremelnica de drum decât o tovarasie de nazuinte. fata de vâltoarea torentiala a curentului samanatorist. nu fara oarecare îndoieli. lipsei de metoda. de a se ridica peste putintel e cuprinse în actualitatea unui anumit moment. apropiind pe profesor de at itudinea junimista. Ajunge sa spunem aici ca spirit mai critic. ca la temelia pozitiei profesorului Gusti sunt afinitati in contestabile cu samanatorismul. Dar mai ales pentru ca. energic. pentru duhul lui iscoditor. Efortul de a se depasi. decât tot pe jumatate. de unde Dimitrie Gusti a mers multa vreme în acelasi sens cu d-l I orga. pentru ca drumurile lor sa se desparta. desi prilejurile de obiectii din parte-i nu au lipsit. Iorga e un exercit iu de fiecare zi. concret. dar ac i legatura poarta asupra jumatatii launtrice. Dimitrie Gusti s-a opus întotdeauna. de precizie. între zonele de contact ale celor doua sp iritualitati. Nici de samanatorism nu e deci legat Dimitrie Gusti. dar în fond mai cumpanit. E totusi curios de observat ca niciodata d-sa nu a îndreptat o asemenea critica împo triva efortului gustian. efortului gustian. cu tot realismul sau critic. Lamurim însa. care s-ar putea scrie cu cel mai mare interes. Nu încape îndoiala deci. Dimitrie Gusti nu putea sa nu apara ca o piatra de poticnire. de a fi per sonalitate. Dimitrie Gusti l-a pretuit pentru " viata" lui.ea ce voiau sa înfaptuiasca.

Posibilitatea ca spiritul critic zeflem ist al lui Caragiale sa coexiste. în masura a omului universal. forme sintetice recente ale acelor asi patru directii. N-as putea spune limpede. si în fond spiritualista a acestei existente. Nimic nu înlesneste determinarea mai precisa a unui profil spiritual. Mai ramâne. umanitatea. prie tenul lui Caragiale. Nationalismul lui Dimitrie Gusti nu e. Acestea sunt relatiile principale ale sintezei gustiene fata de principalele cur ente ideologice ale vietii universitare românesti. dimpotriva. dreptate fiecarei tendinte. în acest punct. pe care Dimitrie Gusti l-a cunoscut bine. pâna ce n-a facut. voluntarista. de asemeni. ca al lui Nic olae Iorga. o exigenta de fiecare ceas. a lu i Pârvan. În fond. pr in Stere. traditionalist. Temeiul ei e un temei general. p entru a vedea. decât cunoaste rea prietenilor si a dusmanilor unui om. Pretuitor al analizelor marxiste. în lumina neclara a intentiilor. Ea nu e totusi o dialectica materialista. într-un acelasi suflet. în vesnic salt peste sine. în sinele sau. a carui conceptie a nationalismului cultural se înrudeste mult cu aceea a profeso rului Gusti. Dimitri e Gusti se apropie iarasi de junimisti mai mult decât de d-l Iorga. în detrimentul sentiment ului lor. Este desigur înca prematur sa încer cam si o definitie fata de curentele mai noi. dar cu care n-a avu t decât prea putin contact. Interesul partii nu l-ar face nicio data sa uite interesele adevarului. Într-adevar. Si totusi. desi concepti a sa sociala a democratiei e mai apropiata de socialism decât de democratia indivi dualista. Dimitrie Gusti n-a fost totusi niciodata un marxist în sensul complet al cuvântului. Dimitrie Gusti nu se apleaca asupra realitatii românesti ca s-o prefaca în ideal etic. e în universalitate.m de intensitate si pâna la completa absorbire. în s ensul conceptiilor neohegeliene. nu-si afla totusi tem eiul niciodata în exigentele concretului în care se exercita. rastoarna însa toate pronosticurile. la Dimitrie Gusti. mare apropiere exista. între profesorul Gusti si Vasile Pârvan. hic et nunc. în masura în care reprezinta o orientare simultan obiectiva si dinamica a politicei stiintifice. conturul prea aparent al lucrurilor asa cum sunt. care tendinta prevaleaza în ultima a naliza asupra învatamântului gustian. cu care Dimitrie Gusti a fost aproape contimporan. limitarea voluntara si risipire a în inconsistenta prin refuzul criteriilor universal valabile. în criteriu de omenie. legatura lui cu acest curent nu se face în chip obisnuit. eliminând totdeodata ceea ce în samanatorism e am enintat de artificialitate: stilul voit popular. ci creator de valori universale. cu ceea ce e valabil în junimism: universalitatea orizontului si demnitatea critica a tinutei culturale. de definit un ultim plan: acela al relatiilor lui cu poporanismul. în mod linistit. prin Gherea. sau daca îsi cauta cearta. daca aceste elemente sunt echilibrate în sufletul Profes orului. pentru situarea figurii profesorului Gusti. asa cum stau sa se faca. Prin aceasta. în toate formele acestui învatamânt. si aici. Daca însa. Ajunge sa constatam ca problema sintezei e. apropiata de a sa. si cu asceza interioara a spiritului. Ea urmareste sa înlature. care-l framânta si care nu-i da astâmpar. Conc eptia sa despre "circuitul social" e totusi foarte apropiata de dialectica marxi sta. Legatura lui se face prin socialism. Fapt curios. Ceea ce l-a împiedicat probabil sa se apropie mai mult de marxism a fost neputinta aderarii la o interpretare unilaterala a existentei sociale si întelege rea lui dinamica. Fapt e ca exigenta de sinteza care caracterizeaza idealul spiritual al profesorului G usti vrea sa adune ce e viabil în samanatorism: dinamica entuziasta si preocuparea specificitatii. cu entuziasmul dinamic s i creator al lui Nicolae Iorga. am încerca sa disociem elementele acestei sinteze. numai sinteza acestor patr u elemente poate lamuri configuratia generala a spiritului gustian. dupa care sa jude . cu obiectivitatea rigida si rotund conturata a j unimismului. ar trebui sa recunoastem precumpanirea spiritu lui occidental si universalist. printr-o analiza împinsa cu îndrazneala pâna dincolo de limitele îngaduite ale exprimarii gândului profesoral. ci o dialectica spiritualista. ceea ce stânjeneste elanul junimistilor: simtul acut al neputintei omenesti în fata real itatii. nici omul.

universale. un Blaga. Idealul sau social universalist coboara dec i direct din acela al lui Comte. pentru ca. nu biruie pâna la urma.da vietii personale omenesti si existentei în genere caracterul dramatic al u nei mari aventuri! Aventura nestabila. si al celei poporaniste). pentru ca prin ea fiinta spirituala îsi risca în fiecare clipa existenta. pent ru ca singura fiinta spirituala merita cu adevarat numele de "fiinta" -. asa cum este idealul apro ape întregei noastre culturi universitare (zic unii. dar aventura creatoare. sa f ie. Depasirea aceasta libera. specificul national . Iar sensul activitatii lui didactice. Optimismul sau inovator. pe care dascalii realisti o denunta ca pe o primejdie. chiar un [Radulescu-]Motru. printr-un act de vointa arbitrar. O clipa numai? Desigur. prin ultimii sai reprezentanti. care surprinde pe gânditor masurând di stanta dintre existenta si valoare. restituie relatia comteia na dintre stiinta si aplicarea ei. care. Urm as la catedra lui Simion Barnutiu. sa împingem analiza pâna la ultimele temeiuri si sa dam în vileag cele din urma radacini metafizice ale acestei atitudini. de a rata. din ispitele din jur. în fond. care cântase în Câmpia Libertatii versurile revolut ionare ale lui Andrei Muresanu: Acum. sa se adune în fiecare clipa. adica o concep tie idealista. ideea ca prin actiune ordonata si metodica un popor îsi poate schimba soarta. caracterul imperios al nevoiei de a-l prinde si de a-l folosi. ci e în necon tenita prefacere si în necontenita încercare de a se depasi si întregi. sau de a se fixa. si biruie într-însul. Aplecat asupra realitatii românesti. s-o reformeze. Ci omul se scutura de el. dupa calapoadel e unui ideal universal de umanitate. I orga. cu valorile universale si eterne ale umanitatii . în forma în care aceasta ideologie a putut supravietui dupa critica jun imismului. El nu universalizeaza.ce si sa valorifice firea si purtarile altor neamuri. nu e niciodata definitiv închegata. de a mu ri . noi suntem cei ce murim!. gândul faustesc. încadrat în t itulatura "Arhivei pentru stiinta si reforma sociala". celeilalte maxime a ace luiasi: "Lumineaza-te.pentru ca e viata! De dincolo de accentele majore ale imnului de slava închinat efortului de personal izare a fiintei precare. afin de pouvoir al propovaduitorului organizatiei intelectuale a umanitatii. un Nae Ionescu si. sau de credinta care transfigureaza realitatea. asa cum fac astazi un N. constiinta dramatica a acuitatii momentului. în opozitie categorica cu idealul junimismului conservator si reali st. o presimtire trista a zadarnici ei efortului. prin urmare. Croieste-ti alta soarta!. continua sa tina ferm principiul stati c. din prici na putintei ce-i e lasata de a nu se împlini. sub cerul unei noi zodii. esti de-a pururea. pe alocuri. dar si u n pret nesfârsit . cu metode stiintifice. învatamântul lui Dimitrie Gusti îi reactualizeaza chemarea. Încrederea lui în puterile vointei reactualizeaza maxima din fruntea "Român ului" lui Rosetti: "Voieste si vei putea!". si vei fi!".Dimitrie Gus ti propovaduieste o conceptie dinamica si creatoare a existentei. Dar tocmai de aceea. în actul de creatie. ori niciodata. Daca ar trebui. care încearca sa se mântuie. al neputintei firii de a se depasi prin sine însasi . întreaga. iar sârguinta lui pentru ridicarea pri n cultura a personalitatii da sensul ei întreg. obligatia de a trece imedia t la fapta. credinta lui în posibilitatea nelimitata a progresului mo ral si material al omenirii.ridicând "omul românesc". asa cum e în fapt. metafizic. Dar sentimentul acesta metafizic de tristete. în care fiinta vie e obligata sa r eînceapa necontenit.fac din el un urmas direct al ideologiei generatiei fauritorilor Român iei moderne. sa-nvesniceasca. ce scumpa! Fapta mesterului face sa straluceasca aievea chi . Idealul etic gustian nu este deci un ideal reactionar. precara. prin transfigurarea ei în cultura. sa-i descopere taina conditionarilor ei esent iale. adica ceva gata facut. la rangul de om în genere. dar vii. dupa care fiinta spirituala . ar trebui sa r ecunoastem ca. ca de o vraja rea. adic a prin contopirea ei substantiala.strabate astfel. urmareste s-o transforme. ca acestia. Lumina de zi. persona litate vie. Substratul relatiilor dintre "sociologia cogi tans" si "sociologia militans" nu e altul decât acel savoir pour prevoir. Dimitrie G usti cauta s-o cunoasca asa cum e. substantial. în plina acceptie metafizica a cuvântului. înfratita cu acordurile pagâne ale pârvanicei cântari catre Clio: Ci Tu. uneori.si poate chiar fiinta în genere. care da existentei un caracter de maretie tragica.

prometeic. al stradaniei care subîntinde întreaga voc atie profesorala a lui Dimitrie Gusti si toate activitatile culturale care deriv a din ea. . Te poti îndoi de eficacitatea ultima a acestei mântuiri prin cultura. Nu poti însa tagadui sensul adânc. universalul se face act . de perenitatea acestei îndumnezeiri provizorii a omului trecator.pul frumusetii nepieritoare: prin ea valoarea ia fiinta. Poti simti adânc tragedia acestui bob de întuneric sortit sa straluceasca o clipa scân teia luminii de zi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful