Mircea Vulcanescu SCOALA SOCIOLOGICA A LUI DIMITRIE GUSTI ************* Editie îngrijita de dl.

Marin Diaconu Editura Eminescu 1998 Qu'est ce qu'une grande vie? Une pensée de jeunesse accomplie dans l'âge mur . A. de VIGNY I. Misiunea sociala a profesorului în genere. Creatia si transmiterea valorilor. F ormele universitare si extrauniversitare. II. Originile vocatiei didactice a Profesorului Gusti. Studiile universitare. In fluentele. Formatia si dezvoltarea orientarii personale. III. Locul carierei profesorale în ansamblul activitatii sociale a Profesorului Gu sti. Lectia inaugurala. Ideile ei fundamentale si realizarea lor succesiva în viat a Profesorului. Cugetare si militare. IV. Fundamentele teoretice ale învatamântului gustian. Sistemul stiintelor sociale. Stiinte sociale particulare, sociologie, etica si politica. Relatiile lor. Natur a voluntara a vietii sociale. Dubla ei modalitate de existenta. Circuitul social . Realitate, stiinta si reforma sociala. V. Conceptia sociologica. Critica teoriilor unilaterale. Elementele societatii. Cadre asociale si sociale. Manifestari constitutive si regulative. Unitati, rela tii si procese. Caracterizarea sociala. Metode. VI. Conceptia etica. Lumea valorilor. Idealul. Problema criteriului. Antinomiile . Structura motivarii actiunilor umane. Scop si mijloc. Lungimea vointei. Evolut ia ei. Personalitatea. Elementele ei. Iubirea de sine. Simpatia. Religiozitatea. Cooperarea personalitatilor. Dreptatea sociala. Personalitatea sociala. Natiune a. Umanitatea. VII. Conceptia politica. Îndoita radacina a reformei sociale. Norma si posibilitat e. Ideal, tendinte si motive sociale. Cauzalitatea teleologica. Rolul actiunii. Rolul cunoasterii în actiunea sociala. Personalismul. Democratia elitelor. VIII. Lucrarile. Biografii si expuneri de sisteme. Recenzii de carti si probleme . Expuneri sistematice si de metoda. Monografii despre unitati, relatii si proce se sociale. Lucrari despre organizarea culturii în genere, a vietii universitare s i a culturii populare. Lucrarile fundamentale. Conceptia natiunii. IX. Formele învatamântului. Cursul. Transmiterea orala a sistemului. Tipologie didac tica. Substanta, actiune si metoda. Fizionomia generala a învatamântului gustian. Di namismul organizator. X. Seminarul. Misiunea lui. Formarea personalitatii cercetatorilor. Originea apl icatiilor sistemului. Monografiile sociologice si etice. Spiritul seminarului. M unca de echipa. XI. Aplicatiile sociale ale sistemului. Organizarea vietii universitare. Fisiere , biblioteci si centre de documentare. Programul studentesc. Opera de Ajutorare. Oficiul Universitar. Cooperativa Studentilor în Litere. Calauza studentului. Anch eta asupra vietii universitare. XII. Organizarea cercetarilor sociale. Ofensiva contra empirismului politic si l egislativ. Institutul Social. Campaniile monografice. Facultatea de Stiinte Soci

ale. XIII. Organizarea vietii culturale. Cultura superioara. Cultura poporului. XIV. Semnificatia generala a învatamântului gustian. Contributia profesorului Gusti în cultura româneasca. Inventar si idei esentiale. Universitatea - generatoare de el ite sociale. Misiunea elitelor. Colaborarea pentru ridicarea maselor. Idealul înva tamântului gustian. Specificitatea si universalitatea lui. Locul lui în cultura române asca. I. MISIUNEA SOCIALA A PROFESORULUI ÎN GENERE Creatia si transmiterea valorilor Formele universitare si extrauniversitare Încercarea de a privi izolat un singur aspect din activitatea proteica a unui om c are toata viata lui a luptat împotriva marginirii pe care o implica unilateralitat ea seamana prea mult cu o tradare, pentru ca un discipol constiincios sa o îndrazn easca fata de figura maestrului sau, fara a avea convingerea ca aspectul a carui izolare o urmareste nu închide-n el trasaturile esentiale ale chipului pe care-si propune sa-l reconstituie. Într-adevar, daca Dimitrie Gusti a fost, rând pe rând, publicist, conferentiar, presed inte al Institutului Social Român, director al "Arhivei pentru stiinta si reforma sociala", director al Casei Culturii Poporului, academician si vicepresedinte al Academiei, presedinte al Casei Autonome a Monopolurilor, presedinte al Oficiulu i National al Cooperatiei, presedinte al Societatii de Radiodifuziune, decan al Facultatii de Litere, ministru de Instructie, director general al Fundatiei Cult urale Regale "Principele Carol" si autor de carti didactice, nu numai ca a fost în ainte de orice - si a ramas mai presus de orice - profesor; dar toate celelalte activitati ale lui îsi gasesc rost si temei în exigentele carierei lui profesorale. Daca în rândurile ce urmeaza, consacrate acestei activitati, voi izbuti sa lamuresc acest lucru, sunt sigur nu numai ca nu voi fi tradat învatatura, dar voi fi si ilu strat, printr-un exemplu viu, relatia ce trebuie sa existe, dupa aceasta învatatur a, între practica si teorie, între acele "sociologia cogitans" si "sociologia milita ns" de care vorbeste maestrul. Activitatea profesorala a lui Dimitrie Gusti apare astfel ca o cheie de bolta ce leaga planul activitatii sale filosofice cu acela al activitatii lui sociale si politice. Functia sociala a "profesorului" e o functie dubla, simultan conservatoare si cr eatoare. Pe de o parte, el e menit sa predea stiinta, adica sa transmita generat iilor urmatoare, nealterat, ansamblul de cunostinte si valori care-i constituie disciplina, aparând-o de intruziunea falselor valori si a perspectivelor interesat înselatoare ce se tes în jurul ei. Pe de alta parte, el este dator sa sporeasca acest patrimoniu cultural, fie creând direct stiinta prin cercetari originale, fie contribuind indirect la dezvoltare a ei: prin pregatirea elementelor capabile s-o retransmita si sa creeze, la rândul lor; prin înmultirea si îmbunatatirea mijloacelor de lucru; ori prin constituirea s i dezvoltarea unui mediu intelectual în stare sa sustina, prin preocuparile lui, i nteresul pentru activitatea stiintifica si sa încurajeze eforturile cercetatorilor . Pentru îndeplinirea acestei duble misiuni, universitatea pune la dispozitia profes orului doua forme principale de activitate: cursul si seminarul. Functiunea amândorura e precumpanitor informativa. Totusi, de cele mai multe ori, cursul îndeplineste si o functiune creatoare, dând pr ilej profesorului sa expuna rezultatele cercetarilor lui originale, sau cel puti n sa îmbrace materia disciplinei într-o forma care-i tradeaza propria orientare stii ntifica. Într-adevar, chiar atunci când profesorul nu expune rezultatele unor cercetari propr ii, functiunea creatoare a cursului nu e cu totul înlaturata. Coordonarea informat iei, critica ei, înmanuncherea dupa criterii definite dezvaluie articulatiile gândir ii personale a profesorului. Prin simplul fapt ca acesta e nevoit sa expuna sist ematic materia disciplinei, orisice curs tinde sa devina schita unui sistem. Caracterul creator al cursurilor e cu atât mai important, încât în unele tari universita

tile impun profesorului - ca o conditie a mentinerii sale la catedra - originali tatea cursurilor si regulata publicare a lor, lasând astfel pe seama manualelor tr ansmiterea propriu-zisa a bagajului de cunostinte. Fata de curs, seminarul nu exercita decât o functiune creatoare indirecta. Participarea activa a studentilor la lucrari, deprinderea lor cu folosirea tehni cilor stiintifice, confruntarea publica a tezelor exprimate în sedinte contribuie, fireste, la dezvoltarea indirecta a disciplinei, în felul care s-a aratat mai sus . În afara acestor doua aspecte, curat universitare, ale activitatii profesorale, ac easta activitate îmbraca si alte forme, extrauniversitare, în strânsa legatura cu cele dintâi, pe care nu fac decât sa le dezvolte. Unele din aceste activitati au drept scop documentarea indispensabila ambelor te luri ale activitatii profesorale. Ele urmaresc: înfiintarea si dezvoltarea bibliot ecilor de specialitate, a salilor de lectura, a muzeelor, expozitiilor si în gener e a oricaror centre de informatie stiintifica. Altele au ca obiect principal cercetarea propriu-zisa. În rândul lor, întâlnim: lucrarile practice, campaniile de cercetari, înfiintarea si dezvo ltarea institutelor stiintifice, a laboratoriilor si a centrelor de investigatie , în genere. Alte activitati tind catre publicarea si raspândirea rezultatelor cercetarii si a informatiei documentare. În acest grup se cuprind: comunicarile facute în sectiile a sociatiilor stiintifice, conferintele publice, publicatiile proprii, înfiintarea s i îndrumarea revistelor de specialitate, editurile de publicatii stiintifice si, în general, centrele de publicatii. În sfârsit, uneori activitatea profesorala e încoronata de o serie de întreprinderi si i nstitutii în care se urmareste aplicarea rezultatelor cercetarilor stiintifice pe un plan mai mult sau mai putin întins, constituind deci centre de aplicatie a rezu ltatelor activitatii profesorale, care stau practic sub autoritatea si controlul acesteia. Toate aceste activitati si institutii nu fac decât sa multiplice, sa dezvolte si s a potenteze în viata culturala activitatea ce radiaza de la catedra. Coordonarea unui ansamblu atât de impresionant de activitati ce deriva din activit atea profesorala si o sustin nu ar fi posibila, daca toate acestea nu ar avea un principiu comun de unificare spirituala. Acest principiu nu e numai curiozitatea dezinteresata. Oricât ar fi de adevarat ca întregul învatamânt, ca traditie de cunostinte, ca si întreaga creatie culturala sunt subordonate adevarului, nu trebuie uitat ca nici un învata mânt si nici o creatie de valori nu sunt organizate în afara anumitor chipuri social e de a-si înfatisa binele si frumosul. De aceea, nu exista nici o activitate profe sorala care sa transmita numai cunostinte si sa nu participe sau sa nu încerce sa îm partaseasca si un anumit ideal etic-social. Pretinsa "dezinteresare" si "obiectivitate" stiintifica nu sunt decât tot asemenea "tinute etice", propuse spiritelor ca îndreptar în munca stiintifica. Idealul etic social este principiul dinamic prin care se unifica, la urma urmelo r, activitatea profesorala si capata sens si configuratie proprie. Prin aceasta, învatamântul unui profesor ramâne ca o pecetie spirituala asupra tuturor celor care s -au împartasit din el. Si, în afara lui, vocatia profesorala ramâne fara înteles.

II. ORIGINILE VOCATIEI DIDACTICE A PROFESORULUI GUSTI Studiile universitare Influentele Formatia si dezvoltarea orientarii personale Vocatia profesorala a lui Dimitrie Gusti îsi afla radacinile în formatia lui univers itara. E si firesc, adolescenta fiind perioada vietii cea mai prielnica înrâuririlor adânci, avânturilor îndraznete si sintezelor fecunde. Cu toate ca aceasta perioada a activitatii nu face parte din cariera lui didacti

ca, ea nu poate fi lasata la o parte de cel care urmareste întelegerea acesteia. Cariera universitara a lui Dimitrie Gusti fiind puntea de legatura dintre activi tatea lui intelectuala consacrata elaborarii sistemului si activitatea lui pract ica organizatoare, consacrata înfaptuirei reformelor sociale derivate din acesta, cunoasterea genezei sistemului sau de gândire sociologica este tot atât de necesara pentru întelegerea rolului activitatii profesorale, ca si cunoasterea desfasurarii ulterioare a realizarilor sale culturale. Profesorul a atras atentia destul de des asupra acestui lucru spre a putea fi tr ecut cu vederea. "Când am plecat în strainatate, în preajma vârstei de 19 ani - scrie el în Cuvântul înainte Sociologiei militans -, îmi aveam planul de lucru destul de precis tras. Întelesese m înca de atunci, cu o intuitie care s-a verificat exacta, ca, daca dezvoltarea st iintifica a ultimilor ani facuse sa creasca puterea omului asupra naturii (...), stiinta nu facuse însa progrese corespunzatoare în puterea ei asupra oamenilor si a societatii. (...) Cu avântul tineretii si cu o pornire de iluminat, mi-am închinat în treaga munca cercetarii stiintelor care se ocupau cu socialul". Dimitrie Gusti si-a facut studiile universitare în Germania si Franta, în perioada a nilor 1900-1909, mai întâi ca student în filosofie la Lipsca si apoi ca student în stiin te juridice la Berlin. Dupa terminarea studiilor în Germania a lucrat un timp la P aris, cu Durkheim, sociologie. Perioada studiilor sale de la Lipsca (1900-1904) e orientata mai ales spre filos ofia morala. Perioada studiilor sale la Berlin (1904-1909) e plina de preocupari propriu-zis sociologice. Studiile sale sociologice au îmbratisat întregul câmp al stiintelor sociale si au fost îndrumate de stralucita pleiada de dascali cari au împodobit învatamântul universitar g erman de la sfârsitul veacului al XIX-lea. În filosofia generala, etica si psihologia sociala l-au initiat succesiv W. Wundt la Lipsca si Fr. Paulsen la Berlin. Ucenicia economica si statistica a facut-o l a Lipsca cu K. Bücher si cu Schmoller la Berlin. Orientarea juridica, în criminologie, în drept international si în politica externa si -a facut-o la Berlin, cu Franz von Liszt. În sociologia propriu-zisa, l-au initiat mai întâi F. Tönnies si P. Barth; mai târziu, la Paris, francezul Durkheim. A studiat i storia universala cu K. Lamprecht; cu Ratzel, antropogeografia. Germania era, pe vremea aceea, înca plina de rasunetul marilor încrucisari de idei d in a doua jumatate a secolului trecut. În filosofie, idealismul absolut al hegelianismului, atacat cu brutalitate de real ismul materialist, cedase pasul unui idealism moderat, epistemologic, pe care ne okantienii îl aparau, cu sârguinta, împotriva realismului, mai spiritual si mai subtil , al pozitivismului. Reactia noologica, spiritualista, iscata cu Dilthey, spre sfârsitul veacului, nu-s i dobândise înca semnificatia general-metodica, pe care avea s-o dobândeasca dupa publ icarea Ideilor... lui Husserl. În câmpul stiintelor sociale, se trageau ultimele focuri, în faimoasa "batalie a metod elor", care învrajbise, timp de aproape un veac, pe partizanii stiintei teoretice cu aceia ai metodelor istorice; în vreme ce pe tarâmul doctrinal se ascuteau armele pentru o noua rafuiala - aceasta a veacului al XX-lea -, între partizanii individu alismului si ai socialismului. Într-un câmp, ca si într-altul, plutea însa în atmosfera spirituala a epocii o cerinta de sinteza. Între deosebitele curente se iscau patrunderi subtile. Pozitiile unilater ale, pâna atunci opuse intransigent, tindeau sa se apropie. Sub impresia acestei s ituatii, Dimitrie Gusti a putut scrie mai târziu: "Progresul filosofic se face (...) printr-o oscilatie ale carei amplitudini se m icsoreaza fara încetare si ai carei termeni tind a se apropia". Si, acest spirit l-a calauzit în întreaga lui opera. În filosofie, nazuintele de sinteza se grupau în jurul psihologismului; în stiintele s ociale, în jurul doctrinei personaliste. De unul, ca si de alta, se apropie Dimitr ie Gusti prin învatamântul lui W. Wundt. În perioada în care Dimitrie Gusti lua contact cu el, Wundt depasise faza cercetaril or lui de psihologie experimentala si îsi largise câmpul de activitate în directia fil osofiei morale si psihologiei popoarelor.

Idealist voluntarist, situat în prelungirea curentului kantian, Wundt încercase o si nteza a filosofiei spiritului cu stiintele naturale, a hegelianismului cu poziti vismul. Împotriva lui Hegel, însa, care cautase cheia relatiilor dintre cele doua lumi: a na turii si a spiritului, în logica, inventând, pentru explicarea lor, dialectica, Wund t credea ca gaseste aceasta cheie în psihologie, viata sufleteasca fiind asezata c hiar pe muchia care desparte cele doua lumi. Trecerea de la natura la spirit se în faptuieste, pentru el, prin "persoana", în clipa în care fiinta naturala, devenita c onstienta de menirea ei, substituie cauzalitatii oarbe si echivalentei mecanice a energiei motivarea si sinteza creatoare. Prin aceasta prefacere, fiinta natura la devine fiinta spirituala, creatoare a propriei sale sorti. Colaborând la lucrarile seminarului lui Wundt, interesul lui Dimitrie Gusti n-a me rs catre psihologia experimentala, ca acela al d-lui [Radulescu-] Motru cu câtiva ani mai înainte. Din activitatea dascalului, l-au atras vadit preocuparile lui eti ce concrete, asa cum se înfatisau dupa publicarea primei editii a Psihologiei popo arelor. În lumina învataturii lui Wundt se lamuresc unele din pozitiile fundamentale ale gândi rii lui Dimitrie Gusti: 1) situatia sa filosofica, realist critica, neokantiana; 2) ideea opozitiei lumii naturale si a lumii spirituale, a naturii si culturii si necesitatea de a-si explica aceasta opozitie. Felul în care D. Gusti lamureste acest punct se deosebeste însa de al lui Wundt. Caci, pentru el, cheia relatiilor dintre cele doua lumi nu este viata sufleteasca individuala, ci societatea ca f orma de viata sui-generis; 3) desi originala, ideea cu ajutorul careia D. Gusti explica aceasta relatie e t otusi înrudita cu ideile lui Wundt. Vointa, din care ultimul facea substratul esen tial al tuturor manifestarilor fenomenale, e la Gusti substratul manifestarilor sociale; 4) în sfârsit, tot de filosofia lui Wundt este legata ideea fundamentala a eticei gu stiene: ridicarea omului prin propria lui fapta, idee care sta la temelia person alismului: "Werde was du bist". În 1904, D. Gusti îsi trece doctoratul în filosofie. Teza lui, pregatita cu Wundt, int itulata Egoismus und Altruismus, cu subtitlul Zur soziologischen Motivation des praktischen Wollens, cuprinde un program si o metoda. Pornind de la expunerea cr itica a filosofiilor morale ale lui Comte si Spencer, Dimitrie Gusti arata artif icialitatea opozitiei dintre egoism si altruism si felul în care aceasta opozitie, teoretic ireductibila, se rezolva de la sine prin considerarea structurii motiv arii actiunilor umane. Datele etnografiei vin sa ilustreze schema evolutiva a gr adului de lungime a vointei, care de la constiinta primitiva, incapabila sa sele ctioneze scopurile si mijloacele, se dezvolta treptat pâna la constiinta personala , care prin iubire de sine, simpatie si religiozitate ajunge sa integreze consti ent pe om în universul natural si social. Aceasta teza a fost bine primita de critica de specialitate si apreciata mai ale s pentru unghiul nou de atac al problemelor de etica, egal departat de discutia teoretica sterila si de empirismul etnografic lipsit de orizont, pe care cauta s a le îmbine într-o sinteza concreta menita sa le înlature defectele si sa le completez e reciproc calitatile metodice. Îndata dupa teza, Dimitrie Gusti e solicitat de P. Barth sa colaboreze la "Viertel jahrsschrift für wissenschaftliche Philosophie und Sociologie". Solicitarea va izb uti si, vreme de peste un deceniu, Dimitrie Gusti va fi un colaborator pretuit a l revistei acestuia, pe care o va cinsti cu studii si recenzii, dintre care unel e vor fi citate ca modele ale genului - de pilda, studiul asupra Tendintelor soc iologice în etica mai noua sau recenziile mult apreciate ale lucrarilor lui Fr. v. Liszt si G. Schmoller, pe care V. Pârvan le caracterizeaza: "sistematizari origin ale sociologice ale teoriilor strict economice ori juridice, înca neformulate sau necomplet formulate filosofic de cei doi învatati". În acest timp, Dimitrie Gusti trece la Berlin, unde studiile sale iau, sub influen ta celor doi dascali: Schmoller si Liszt, o orientare mai concreta si mai apropi ata de actualitatea sociala. Preocupat în acel moment cu initierea în tainele diferitelor stiinte sociale particu

. la publicatiile seminarului criminologic al lui von Liszt.). înca din 1904. D. dar. dupa 1925 . pe care le deprinde în seminariile de economie s i de statistica ale celui dintâi.va scrie el mai târziu. în 1908. În fata bogatului material de fapt e. Gusti publica în "Preussische Jahrbücher" ale lui H. impresionat de caracterul dinamic si actual al unui învatamânt îndreptat spre cercetarea tuturor problemelor sociale co ntimporane. în buna parte.lare (politica. la "Anuarul prusian " al lui H. gânditorul încearca sa-si organizeze experienta stiintifica. înca în "Caietele trimestriale" ale lui Barth si în "Anuar ul" lui Schmoller. ale celui din urma. de care am vorbit. si întocmirea Programului studentesc. Si spiritul lor va genera mai târziu si publicarea "Studiilor sociologice si etice" ale Seminarului sau de la Iasi (1915). D. socotit de Spann ca un a din putinele lucrari vrednice de luat în seama. Preocuparile teoretice nu numai ca nu-l parasesc în aceasta perioada. dar în afara de stiinta pura. mai înainte de toate stiinta. ca într-un fel de parlamente consultative ad-hoc. În timp ce studiile lui iau aceasta orientare sociologica concreta.. Pe lânga "Caietele trimestriale" ale lui Barth. studi ile teoretice cedeaza pasul câtorva monografii privitoare la probleme sociale de i mediata actualitate. economie). Gusti publica. si de criminalistica. Cu o la rga întelegere. si întemei erea Institutului Social în 1918. în lectia inaugurala a cursului sa u din 1910 -. odata ajuns profesor. dar nu lipsita de migala. drept international. Caci daca D. studii si recenzii teoretice asupra operelor sociologilor fra ncezi. din 1923. "Daca avem vreo ambitie . menit sa lege pe de o parte sociologia de stiintele sociale particulare. Dimitrie Gusti desfasoara o intensa activitate publicistica. alteori se contesta reciproc si foarte des revendica o suprematie exclusivista. În aceste seminarii se facea. ele nu vor fi decât re actualizarea. Si mai departe: "Îmi amintesc de activitatea membrilor din seminariile de stiinte de stat din Berl in si Lipsca. sub specie aeternitatis. apare în "Abhandlungen des kriminalistischen Semina rs" ale lui von Liszt.. de etica si politica pe de a . cinci reviste germane de specialitate. perspective si metode pe care le aduce cercetatorului cunoasterea stiintelor sociale particulare. intitulata Die Donaufrage. lucrarea lui despre fundamentele organizarii juridice a p resei Die Grundbegriffe des Pressrechts. Astfel. drept. Schimbarea de orientare se rasfrânge asupra operei lui. care uneori se întrepatrund. de care a poi. Amintirea acestor seminarii va calauzi toata activitatea didactica a lui Dimitri e Gusti. se mai cerceta.. consacrate acestui gânditor. în mod monografic minutios si strict stiintific.cu toate institutiile si ope rele care s-au dezvoltat dintr-însele. privitoare la libertatea de navigatie pe Dunare. Gusti simte nevoia unei sinteze.) probleme de însemnatate sociala imediata". . (. D. Rod al unui singur gând. polit ica externa si ziaristica. se servea parlamentul în actiunea lui de legiferare". Si una si alta din aceste lucrari inaugureaza preocupari care vor deveni mai târzi u probleme de predilectie ale activitatii profesorului: chestiunile de politica externa si institutul de presa. a acestei experiente stiintifice fundamentale. precum si de activitatea seminarului criminalistic din Berlin. cu prilejul publicarii colectiei de documente franceze a lu i D. Delbrück stralucita monografie asupra chestiuni i dunarene. fireste. printre care trebuie pomenit studiul despre Tarde. profesorul si studentii discuta si cerceteaza nu numai toate probleme le stiintelor speciale. e sa putem întemeia un seminar de sociologie si etica asa cum le-am cunoscut în studiile noastre îndelungate în Germania! În Germania. Iar patru ani mai târziu. Sturdza. Dimitrie Gusti urzeste o viziune de ansa mblu a vietii sociale si a stiintelor care se ocupa cu lamurirea ei. aju nge treptat sa constituie sistemul sau de stiinte sociale. si organizarea campaniilor monografice. Gusti colaboreaza la "Anuarul legislativ" al lui Schmoller .. materialul legislativ. s-o ordoneze conform unui principiu unificator. Astfel. Delbrück si la "Foile pentru stiinta dreptului comparat si economia so ciala". colaborând simultan la patru. pe alte planuri. Dimitrie Gusti face la Berlin o ucenicie care avea sa lase asupra vi itoarelor lui îndeletniciri didactice o pecete nestearsa. mai mul t ca oricând. dar mai ales si (.

Ca si cum împrejurarile ar presimti ca orientarea lui teoretica e de acum ispravit a. a Facultatii de Stiinte Sociale. El deplânge faptul ca aceste stiinte nu sunt mai bine organizate în învatamântul uni versitar.lta. Lectia aceasta. felul în care întelege sa-si exercite activitatea academica ex professo. ca ciclul formatiei lui intelectuale s-a încheiat. faza pregatirii stiintifice a vietii lui Dimitr ie Gusti ia sfârsit. prin curs. metoda si ambitiile universitare. III. în care urmeaza sa se concentreze integral învatamânt ul acestor stiinte. Drept si Academiile Comerciale. conceptiile sale stiintifice. Amestecul acciden tal al moralei cu istoria filosofiei dadea catedrei un caracter hibrid. se poa te verifica în ce masura învatamântul Profesorului Gusti si-a atins obiectivele stiint ifice si etice si ce rol a avut acest învatamânt în ansamblul activitatii sale cultura le. Soziologie. pe care. Trecând la materia învatamântului. Lucrarea sa din 1909. viitorul acestui neam în functie de progresul culturii sociale. ramasa pâna astazi nerealizata. lectia inaugurala a cursului s au se deschide printr-un adevarat manifest intelectual. se pot stabili intentiile activitat ii lui didactice. caci în cursul ei Dimitrie Gusti expune. comparându-le apoi cu realizarile lui culturale. p rin seminarii si institute. Profesorul arata ca însemnatatea acestuia nu sta pentru el în transmiterea rezultatelor stiintei gata facute. Vorbind apoi de menirea cursului. ci în transmiterea met . cu al caror material se constituie sociolog ia. El e acum în stapânirea unei metode si a unui sistem propriu de înt elegere a vietii sociale. a ideei sale de capetenie. angajând. Desi înca nepublicata în întregul ei. precum si în lucrarile lui. în care-si expune succesiv sistemul. prin cursuri. din fericire. ni s-a pastrat integral. astazi împartit între Facultatile de Litere. Sozialwissenschaften. dupa cuvenita reverenta catre înaintasi. printr-o puternica anticipa re si solicitare. Politik und Ethik. Justificând metoda învatamântului sau. ca si pentru înaintasii sai. e rodul acestor pre ocupari. divulgând mai întâi. noul profesor arata ca va da toata atentia rezultat elor stiintelor sociale particulare. Profesorul lamureste ca ea deriva din conceptia sa generala asupra societatii si a stiintelor care se ocupa cu ea. întocmai cum va fi dezvoltata ulterior în cursurile d e etica si sociologie. aceasta conceptie a fost raspândita oral. ea nu corespundea decât în parte aspiratiilor sale. conferinte si lucrari. precum si prin diferite lucrari în care se face aplicarea principiilor ei. Dimitrie Gusti anunta ca obiectul preocuparilor lui nu va fi istoria filosofiei. Fara a a stepta schimbarea oficiala a titulaturei. care. Prolegomena zu einem System. mai multor generatii de stud enti. intereseaza în cel ma i înalt grad studiul de fata. ci filosofia practica. in ih rem einheitlichen Zusammenhang. LOCUL CARIEREI PROFESORALE ÎN ANSAMBLUL ACTIVITATII SOCIALE A PROFESORULUI GU STI Lectia inaugurala Ideile ei fundamentale si realizarea lor succesiva în viata Profesorului Cugetare si militare Catedra la care se urca Dimitrie Gusti era desigur o catedra ilustra. Cu precizarea acestor conceptii. pe care va cauta sa le fructifice. înca necompleta. E aci prima for mulare. etica si sociolog ia. Urmarind deci ideile expuse în aceasta lectie. Dimitrie Gusti e numit profesor la catedra de Istoria filoso fiei antice si Morala a Facultatii de Litere la Universitatea din Iasi. i ar acum în urma prin lucrarile scoalei române de sociologie. fagaduind totodata ca va lupta pentru organizarea lor. spre a o face mai adecvata tendintelor învatamântului predat în curs. pe care o de sfasoara în liniile ei generale. Fusese ocu pata cândva de Simion Barnutiu si mai târziu de Titu Maiorescu. pentru întâia oar a în public. faza uceniciei lui stiintifi ce se curma. Într-adevar. În 1910. elementele necesare pentru înfaptuirea reformelor deri vate din aceste conceptii. Totusi. pregatind apoi. nici morala.

Institutul Social Român si "Arhiva pe ntru stiinta si reforma sociala" este.. a stiintelor sociale si a misiunii reformatoare a acestora. publicate în 1915 de elevii se minarului sau de la Iasi.. cred. Ideea care avea sa genereze mai târziu. de elevii seminarului sau din Bu curesti. care Verein.pentru a nu vorbi de insti tutiile create pe urma acestora: Oficiul universitar.. totusi cadre de speci alisti formate în seminariile universitatii au patruns la Consiliul Legislativ si în oficiile de studii. din lucrarile "campaniil or de cercetari monografice" asupra satelor românesti . activitatea Echipelor regale studentes ti. Programul studentesc de organizare a vietii universita re. Acest seminar va deveni obiectul celei mai încordate atentiuni a noastre".) Cursul are importanta prin familiarizarea cu metoda de cercetare pe care apoi. întemeiat de profesorii universitari de economie si de barbatii de stat germani. Misiunea stiintifica si etica a seminarului nu se încheie însa cu sfârsitul studiilor.continua el . Evitând deci orice "generalizari si analogii pripite" -urmeaza Dimitrie Gusti -. lucrat în 1923. este sa putem întemeia un seminar de sociologie si etica pe care sa-l punem în legatura cu institutiile de cercetare stiintifica similare din strainatatea apuseana (.scrie Dimitrie Gusti . cum am mai amintit -.. Cetatea Universitara.. sau fragmentele publicate în 1932. ideile principale cuprinse în lectia inaugurala asupra misiunii si org anizarii învatamântului stiintelor sociale sunt urmatoarele: 1) derivarea metodei cursului din conceptia originala a Profesorului asupra soci etatii. de un sfert de veac. 2) sa cerceteze metodic problemele sociale ale actualitatii.. a influentat si influenteaza înca.odelor de cercetare folosite de aceste stiinte.le corespunde în Germania organizarea tutur or specialistilor în asociatiuni. învatamântul stiintelor sociale a contribuit. prin deprinderea studentilor cu problemele.". studiul problemelor sociale n-a trecut din comisiile parlamentului si din ministere la universitate. fara îndoiala.profesorii si studentii discuta si cerceteaza nu numa i toate problemele stiintelor sociale sub specie aeternitatis. ca studiul problemelor sociale românesti sa se stramute (. din acest punct de vedere. acesta va fi principalul obiect de interes al noului profesor.. Ea trebuie prelungita mai departe prin crearea asociatiilor de specialisti. create pe lânga diferitele departamente. "Cursul .. în "Arhiva. seminariilor de stiinte de stat le corespunde în afara de Universitate vestitul Verein für Sozialpolitik. 3) organizarea unitara a învatamântului stiintelor sociale în universitati. (. Activitatea acestui seminar are un îndoit scop: 1) sa formeze personalitatile creatoare de valori stiintifice. la înlaturarea em pirismului legislativ. 2) atentia deosebita data stiintelor sociale particulare. în timpul grevelor studentesti. Muzeul Satului-.. politica sociala a imperiului german". care se întâlnesc anual si care au organele lor peri odice. cât si prin contribuirea la forma rea gândirii ascultatorilor. o ri prin frumusetea expunerii acestor cunostinte. 5) functia creatoare de personalitati stiintifice a seminarului.. dar mai ales si p robleme de legislatie actuala ori probleme de însemnatate sociala imediata".) din comisiunile parlamentare si din ministere la universitati". alcatuind monografi i stiintifice asupra acestor probleme. în oarecare masura. perfect definita.). constituind astfel arhiva documentara ind ispensabila pentru înfapatuirea judicioasa a reformelor legislative. instrumentele si metodele de lucru obisnuite în special itate. Daca. 4) caracterul precumpanitor metodic al cursurilor.zice el . înca de pe acum. . Cooperativa studenteasca.scrie el. fagaduiel ile lectiei inaugurale au fost pe deplin realizate. Caminele culturale.n-are însemnatate atât prin numarul cunostintelor care se dau. în ce priveste ultimul deziderat. "În Germania . d upa curs. "Daca avem vreo ambitiune . marea însemnatate a seminariilor. Într-adevar. Asa. N-ai decât sa consulti Studiile sociologice si etice. " vom inaugura în cercetarile noastre monografiile sociologice si etice". ascultatorii sa o aplice în cercetarile lor". Recapitulând. De aci. ca sa-ti dai seama ca. "Seminariilor . în 1918. Si mai departe: "Este timpul. În acest fel.

guvernul român se hotaraste sa nationalizeze universitatea m aghiara de la Cluj. vom încerca sa consideram. Gusti n-a sovait. Aceste cadre sunt menite sa constituie o falanga. ca si prietenul sau V. înfiintate în 1918 .6) lucrarile cu caracter monografic si actual al acestor seminarii. dar proiectul sau este zadarnicit de vitregia împrejurarilor. precum si programul privitor la extensiunea u niversitara. când trece la catedra de sociologie. menita sa îndeplineasca în viata Universitatii clujene rolul împlinit în Bu curesti de Institutul Social. împreuna cu ea. Dimitrie Gusti începe sa militeze în viata politica. Scopul nostru nu e sa povestim o viata. proiecteaza sa organizeze Casa Culturii Poporului. si dupa care rodnica dezvoltare sociala a unei ta ri nu poate fi asigurata fara crearea unor cadre de specialisti. si apoi vom cauta sa sistemati zam aceste aspecte în lumina idealului etic-cultural pe care se întemeiaza. în masu ra în care are legatura cu activitatea profesorala.scoala politica si tr ibuna a unei întregi generatii sociale. precum si prin opera întreprinsa de Institutul Social Român si de "A rhiva pentru stiinta si reforma sociala". dar si ideea fundamentala a activitatii sale practice: consti inta misiunii reformatoare a învatamântului stiintelor sociale. printr-o succesiune necontenita de creatii proprii si colective. îndata dupa razboi. din clipa izbucnirii razboiului. În momentul în care prima generatie crescuta de el politiceste devine capabila sa pr eia conducerea statului român. Gusti e al es în 1923 membru al Academiei si apoi vicepresedinte al ei. e chemat sa participe. R. Din examinarea acestor puncte expuse în lectia inaugurala rezulta ca: în mometul în ca re Dimitrie Gusti urca treptele catedrei de la Iasi el are bine definita. Când. Dimitrie Gusti este însarcinat. convins ca idealul acesta trebuie sa se împlineasca. Lunga desfasurare ulterioara a carierei culturale a Profesorului nu va face decât sa ilustreze. sa organizeze noua "Universitate a Daciei Superioare". pentru situarea celor ce vor urma. adevarati tehni cieni ai devenirii sociale. Pârvan. em pirismul si incoerenta. creatoare si reformatoare a unei noi Românii. care-i îndrumase formatia politica. pentru aceea de creator cultural. menita sa dobândeasca un loc de frunte printre natiunile universale. menite sa co ntribuie la reforma vietii sociale. ci sa întelegem un învatamânt. fiecare latura a activitatii lui. D. astfel. întreprinse cu studentii seminarului de sociologie. asupra programului de studii. prin campaniile de cerc etari monografice ale vietii sociale românesti. reunind asociati ile specialistilor din diferitele ramuri ale stiintei. nu num ai conceptia sa filosofica asupra realitatii sociale si a sistemului de stiinte care o cerceteaza. la colaborarea pe care o preconizase în lectia inaugurala -. când. asupra organizarii cursurilor. Ajunge sa spunem aici. Între timp. creatoare de cultura. D. Renuntând la pozitia sa de arbitru al culturii. Astfel. care va continua sa militeze pentru înfaptuire a ei. din îndemnul A. mai daunatoare de multe ori decât necinstea. meniti sa înlature din viata politica nepriceperea. rolul central pe care îl ocupa cariera profesoral a în ansamblul activitatii culturale a lui Dimitrie Gusti. De aceea. întrerupând orice colaborare stiintifica cu aceasta tara. 7) prelungirea activitatii seminariilor prin institute sociale. etica si politica de la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti. În rândurile ce urmeaza nu vom putea urmari cronologic întreaga activitate a Profesoru lui. Fapt vrednic de retinut: spre deosebire de atâtia altii care-si facusera studiile în Germania si care fusesera într-atât de mult înrâuriti de cultura acestei tari încât nu s-a mai putut desprinde de ea. laboratoarelor si clinicilor. sa -si sacrifice toate relatiile intelectuale. Faptul nu va descuraja pe Profesor. ca Dimitrie Gusti prof eseaza la Iasi pâna în 1920. Principelui Carol. Dimitrie Gusti. Se lamureste. prin care încearca sa adune cadrele de speci alisti. Cei doi prieteni a u astfel prilejul sa-si aplice conceptiile comune asupra rostului învatamântului uni versitar. în 1929. S. i deea dupa care cunoasterea stiintifica a realitatii sociale este singura temelie serioasa a politicii sociale. seminarii lor. la organizarea activitatii sale culturale. mai întîi analitic. înca o data. unde profeseaza pâna astaz i. împreuna cu prietenul sau Vasile Pârvan. strainatatea cere un nume cu destula autoritate ca sa fie che . Impus dupa razboi atentiei societatii culte bucurestene.

radiodif uziunea ca presedinte al Societatii. cerceta rea acestora este indispensabila pentru întelegerea învatamântului sau. în 1932. paralel. stiinta si reforma sociala Întreaga activitate profesorala a lui D. viata studenteasca. Fara a încerca sa refacem deci. în tot acest timp.zasie a îndeplinirii obligatiilor statului român. care sunt. trecute azi pe seama Fundatiilor Regale. nu poate fi lasata la o parte. ca presedinte al Oficiului National. În tot acest timp . el îsi aduce aminte de vechiul sau colaborator si-l însarcineaza sa redea fiinta vechiului proiect al Cas ei Culturii Poporului prin Fundatiile Regale. Catedra ramâne astfel sufletul activitatii lui întregi si legatura dintre conceptia lui teoretica si activitatea lui practica. lucrul întreprins de altii înaintea noastra. sociologie. sociologic si etic-politic sunt expuse în lectia inaugurala a cursului. etica si politica Relatiile lor Natura voluntara a vietii sociale Dubla ei modalitate de existenta Circuitul social Realitate. toate sufragiile ceru te pentru numirea sa ca presedinte al Casei Autonome a Monopolurilor Statului. elevii din ultima generatie îi vor pune înainte problema lipsei de lucru a intelectualilor. nemaiîntâlnit la noi decât la d-l Nicolae Iorga -. Dimi trie Gusti nu-si paraseste nici o clipa catedra de sociologie. prin planul organizarii educatiei tineretului. Într-adevar. cu o claritate si o vigoare cu nimic mai prejos de formularile mai noi. soc otim ca o prezentare a acestor conceptii în liniile lor generale. Regele se hotaraste sa puna soarta organizatiei cult urale a natiunii sub privegherea obladuitoare a monarhiei. ministru în functie fiind. în momentul în care Dimitrie Gusti devine titularul catedrei de Istoria filosofiei antice si morala la Universitatea din Iasi. Gusti e chemat sa îndrumeze pe rând. D. cu acela al scrierilor sale ulterioare. expu sa pe larg în volumul consacrat ministeriatului sau. dupa cum ne-o spune singur. IV. Patru ani mai târziu. Dimitrie Gusti întruneste. Încercarea de a constitui un sistem de stiinte sociale se lovea de mai multe dific ultati. prin pres tigiul lui necontestat si prin neutralitatea lui politica. Rupând cu traditia. îsi face cursurile regulat si. în raspunsul sau la discursul de rec eptie la Academie. cooperatia. Peste putin. S. cultura de toate gradele ca ministru de Ins tructie.exemplu rar. din conceptiile lui generale teoretice asupra filosofiei si societatii. Gusti înlocuieste imaginea apasatoare a lagarelor de munca prin ideea crea toare a muncii constructive a elitelor intelectuale românesti pentru ridicarea sat elor. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE ÎNVATAMÂNTULUI GUSTIAN. D. ca o anticipare a interesului pentru problema pe care nu avea timp sa o rezolve ca ministru. mai mult decât atât. în jurul muncii studentesti la sate. SISTEMUL STIINTELOR SOCIALE Stiinte sociale particulare. S. textul lectiei inau gurale. liniile generale ale siste mului sau filosofic. Când. de care vorbea cu zece ani mai devreme. al profesorului [Radulescu-] Motru. D. În expunerea acestor conceptii am folosit. Regelui Carol al IIlea. Gusti va înfiinta premiile autorilor tineri nee ditati. pe care îl realizeaza la chemarea M. fara alte referi nte la sistemele sociologice contimporane de cât este strict necesar pentru întelege rea lor. Gusti derivând. Fapt vrednic de însemnat. aici. toate aceste conceptii sunt gata precizate în mintea lui. sociologia pretindea sa-si anexeze întregul câmp al disciplinelor normat . În clipa în care M. de altfel. asa cum se înfatiseaza si astazi. În primul rând. un izvor nesecat de sugestii pen tru reformele înfaptuite în cursul prodigioasei activitati savârsite ca ministru. ca decan al Facultatii de Liter e. îsi face r egulat seminariile.

Pentru a le gasi. o structura. la obiectul ei explicativ. Viata sociala fiind o manifestare complexa de vointa. 2) alta conceptie. Viata sociala constituind în realitate un singur tot concret. ea trebuia sa faca fata pre tentiei stiintelor sociale particulare. dimpotriva. cu Dilthey si urmasii lui . considera. sa înlature din câmpul stiintelor sociale id eea de explicatie. nu poate duce niciodata. în complexul împr ejurarilor în care se produce. orice fapt social trebuie privit sintetic. Gusti avea de ales între mai multe solutii: 1) o conceptie monista. primele având un carac ter realist explicativ. Cât despre relatia dintre sociologie si stiintele sociale particulare. D. dualitatea ei nu este o distinctie analitica. greutatea era de a distinge daca sociologia are într-adevar un obiec t propriu. de real si de idealitate în orice existenta sociala. care. odata facuta separatia între domeni i. sau daca nu e decât o sinteza abstracta a stiintelor sociale particular e. Dimitrie Gusti rezolva problema cu ajutorul conceptiei sale voluntariste. pure con statari descriptive. descriptiva. alcatuiesc filosofia practica. ultimele un caracter idealist si normativ. al faptuirii. real. în care momentul "cunoasterii" este indisolubil legat de acela al "militarii". Pentru a-si realiza conceptia. întelegerea ei poate fi cuno astere mijlocita. De unde si deosebirea dintre sociologie si stiintele soci ale de o parte. încercând sa descopere un amestec de forma spirituala si de materie existentiala. norma. Ea nu este o constructie a mi ntii. dezvoltând-o într-o conceptie filosofic a. Toate stiintele sociale au.ive. stiintele normative. ci o realitate. naturalista. necesa ra analizei. pluralist-spiritualista. Vointa e realitatea ultima a întregii vieti sociale. Pentru rezolvarea acestor probleme. înlocuind-o cu o întelegere tipol ogica. a realitatii sociale si a mijloacelor de cunoastere a ei. facea din orice fapt social un lucru natural si reducea stiintele sociale particulare la sociologie. valor ificare ideala. unitatea celor doua aspecte nu este o abstractie. cu idealul. considerarea unui asemenea fragment. care-i contestau. constituindu-se ca stiinta întem eietoare si coordonatoare a acestora. 3) o a treia conceptie. orice fapt social ca forma spirituala si desfiinta sociologia în favoarea stiint elor sociale particulare. De aseme nea. Gusti "circuitul social". atitudine. Pretentia ei de a întemeia. Întreaga conceptie e centrata pe ideea de vointa si pe îndoita modalitate de existen ta a acesteia ca fenomen si ca proces. la descoperirea ratiunilor sufici ente. dualista. dintre ea si etica si politica de cealalta. mixta. ca fapta gata facuta si ca putere faptuit oare. nu izbutea sa mai gaseasca o unitate reala care sa asigure trecerea între ele. împreuna. apreciere. având fiecare ca obiect una din aceste forme. constatare obiectiva si explicatie a fenomenului social. mai mult sau mai putin vag. si cercetat paralel cu aceste împrejurari si cu manif estarile ce-l însotesc. de vreme ce toate legile pe care le stabilesc sunt legi conditionate. valabile în împrejurarile în care au fost stabilite. Spiritualismul trebuia. naturalismul era însa silit sa sacrifice ideea de s tiinta normativa si sa transforme disciplinele particulare în sociologii fragmenta re. se lovea de neputinta de a gasi o punte solida de trecere de la obiectul disciplinelor care se ocupa normativ. singura. conceptia dualista reusea sa înlature a ceste dificultati. Singura. ci un fapt de configuratie re ala a vointei. Aceasta legatura constituie ceea ce numes te D. cauta sa tie cumpana. obisnuita în stiintele inductive. ci un fapt. În schimb. dar p oate fi si traire imediata a procesului de înfaptuire. Ca atare. o data cu existenta. tot unitate a vointei o lamureste. între celelalte doua. comuna evolutionismului spencerian si socio logismului lui Durkheim. metafizica si epistemologica originala. aceasta conceptie. s i orice drept de a se constitui deosebit de ele. a realitatii. Dar nu toate trag concluziile acestui fapt. În al doilea rând. din care stiintele p articulare izoleaza numai fragmente. Stiintele sociale particulare constatatoare alcatuiesc astfel materia prima a so . asa cu m si-o formase pe vremea uceniciei la Wundt. principial. Fata de stiintele sociale particulare. cu unii neokantie ni. constiinta acestui lucru .

chiar de nevoia determinarii limitelor înauntrul caro ra e îndreptatit fiecare dintre ele. obiect de judecata pentru o stiinta supraordonata a valorificarii: etica si politica. ci o sistematizare critica a lor. d ar e respins în masura în care pretinde sa explice singur toata aceasta realitate. V. Fiecare punct de vedere particular este îndrepta tit în masura în care se margineste a lamuri o latura definitiva a vietii sociale. s ens real si limite. realizarea vointei înno ada firul. care ofera un nou material de explicatie sociologiei. corelata "circuitului social" pomenit mai sus. cercetarea acestui tot. asigura judecarea realitatii din pun ct de vedere ideal si alegerea mijloacelor de înfaptuire. pentru ca viata sociala este. formând o triada dia lectica a trairei actului social. Rezultatul este definirea unei întelegeri originale a vietii sociale. adica trecerea de la soc iologie la etica si politica. istoria si psihologia sociala). prima stabilind scopurile. etica si politica. revendica pretentia de a-i servi drept unic fundament constitutiv. sociologie. Totusi. si el. Cum sa operezi o alegere între atâtea puncte de vedere? Profesorul Gusti este adus sa reflecteze asupra relatiilor ce exista între fiecare punct de vedere unilateral. Am aratat ca societatea este pentru Dimitrie Gusti un complex de manifestari col ective. Sistematizarea lui nu e o juxtapunere dogmatica a rezultatelor acestor curente. la rândul lor. adica de la sistematizarea curentelor si orientarilor care circula în stiintele sociale. eticei un nou material de apreciere. antropologia. a doua mijloacele prin care viata sociala se modifica în sensul idealurilor ei.ciologiei. Cercetatorul care vrea sa-si dea seama de natura si limitele sociologiei se gase ste într-adevar. dând din nou pas stiintelor sociale particulare. Un proces de explicatie generala asigura trecerea de la stiintele sociale partic ulare la sociologie si altul. si orisice vointa genereaz a o tendinta. CONCEPTIA SOCIOLOGICA Critica teoriilor unilaterale Elementele societatii Cadre asociale si sociale Manifestari constitutive si regulative Unitati. Reforma sociala odat a realizata. precum si fiecare disciplina sociala particulara (filosofia culturii. nici una nu p oate fi explicata de sine statator. Firul calauzitor al acestei sinteze îl constituie conceptia sa despre structura so cietatii. este prima conditie necesara înt . ca unitate. sinteza a tu turor sociologiilor particulare. dreptul si politica). demografia. biopolitica. iar c oncluziile acesteia ofera. Traducerea idealului în fapta. vointa. în cadrul careia fiecare îsi afla. se precizeaza treptat în mintea lui Dimit rie Gusti si conceptiile sale speciale asupra fiecareia din aceste discipline. în acelasi timp. producându-se întro totalitate. la rândul lor. în fata unei competitii tulburatoare. rezultatul ei devine din nou obiect de constatare pentru stiintele sociale particulare. Toate manifestarile sociale. sistemul de sociologie porneste tot de la încer carea organizarii experientei stiintifice existente. înteleasa ca manifestare colectiva de vointa. se reformeaza. caci fiecare stiinta c are are de obiect un fapt social. stiinta si reforma sociala se conditioneaza reciproc. o atitudine fata de lucrul explicat. Ca si sistemul de stiinte sociale. relatii si procese Caracterizarea sociala Metode O data cu aceasta conceptie generala a raporturilor dintre stiintele sociale par ticulare. sau e în legatura cu societatea (antropogeografi a. Nici una din aceste manifestari nu este întâmplatoare. stiintele econom ice. concluziile sociologiei sunt. de apreciere. în esenta ei. singura stiinta cu adevarat si complet explicativa a realitatii socia le. Si. Rea litate.

Fiecare conditioneaza viata sociala în alt fel. indirecta. spre deosebire de lumea fizi ca. Sunt manifestaril e: culturale. Societatile re actioneaza asupra cadrelor. economice. unitati. cum sunt cele culturale (scopuri) si cele economice (mijloace) constituies c viata sociala. sa stabileasca corelatiile esentiale. Totul se petrece ca si cum societatea ar fi suportul unei vointe autonome. comunitati. inductiva. Unele dintre aceste manifes tari. Acesti factori se pot grupa împreuna în planuri. Cum se îmbina între ele aceste elemente? Caracterul esential al vietii sociale sta în faptul ca formele de manifestare. trebuie deci raportata la totul în care se naste si privita paralel cu celelalte parti ale acestui tot. c adrele: cosmologic. e directa. de netagaduit. Sunt cadrele asocial e (cosmologic si biologic). o personalitate proprie. etico-juridice si politice. nu sufera totus i niciodata pasiv influenta cauzalitatii lor. prin interferenta acestor reactii. public. umanitate etc. sau. printr -un fel de autodeterminism care nu exclude cauzalitatea. Aceasta vointa sociala. Influenta faptelor trecute asupra celor de azi constituie cadrul istoric. întreprinderi. O prima parte e constituita chiar de formele de activitate. aceste unitati s tabilesc relatii si în interiorul lor se petrec prefaceri structurale ale manifest arilor lor caracteristice: procesele sociale. aristoteli ce. procesul subtil prin care societatea c apata personalitate e lamurit prin operatia socializarii vointelor individuale. Altele reprezinta influenta faptelor sociale asupra societatii. Caracterul teleologic al vointei devine astfel cheia de bolta a întelegeri i sociale a profesorului Gusti. O prima metoda. pregatita de cea dintâi. Aceasta socializare se înfaptuieste prin subordonarea indivizilor unei finalitati comune. Si radacinile ei sunt. Altele. cadrele apar mai cu rând ca niste motive ale unei vointe colective. Unele din aceste cadre conditioneaza viata sociala din afara ei. intuitiva. 3. relatii si procese sunt elementele vietii sociale. va cauta sa formuleze legi. spre deosebire de un anumit nivel de aproximatie al masurato rilor lumei fizice. în acelasi timp. Ea va cauta sa determine tip uri de societate. cadrele nu determina societatea în mod mecanic. societat i. Fiecare cadru e o dimensiun e speciala a determinismului social: spatiu. având. 1. cu alte cuvinte. esenta ultima a realitatii sociale. Sunt cadrele sociale. putându-se su strage influentei lor. ca orientare si intensitate. timp. utilizând-o într-un anumit fel. cu ajutorul propriilor sale manifestari. des i nu pot fi întelese decât în cadrul factorilor cari le conditioneaza. în fiecare caz. aceasta existenta te leologica sui-generis. cum sunt manifestarile juridice (norme) si politice (re alizari de norme) reguleaza aceasta viata. Când cercetarea inductiva a observat un numar suficient de corelatii si când tendint a acestora s-a precizat. biologic. mai exact. în cadrul carora valoreaza legile stabilite. natiune. Formele de activitate pomenite mai sus sunt manifestate de anumite grupuri. Sarcina concreta a stiintei sociologice este sa ajunga s-o determine. ci numai o circumscrie. manifestari. Dar toate lucreaza împreuna. paralelismele ca racteristice dintre manifestari între ele si dintre manifestari si cadre. S ubiectele acestea ale vietii sociale sunt unitatile sociale. mari sau mici. stat. Caci. Metoda folosita în acest scop este dubla. Între ele. pentru a putea fi înteleasa. psihologic si istoric. cercetatorul trebuie s-o v . sau ansambluri conditionate. activitate sufleteasca . nu este un lucru inaccesibil. Societatea se determina deci singura. 2. Un al doilea grup e constituit din factorii cari conditioneaza aceste activit ati. Orice manifestare sociala. elemente determinat e si determinante ale devenirei ei.elegerii fiecarei manifestari în parte. Cadre. Asa ca manifestarile oricarei societati sunt. viata. orga nizate sau neorganizate: masa. decât ca niste cauze propriu-zise. A doua m etoda. grupuri simpatetice. Presiunea manifestarilor sociale concomitente consti tuie cadrul psihologic. Societatea putând reactiona prin manifestarile vietii sociale. Elementele întregului social nu sunt însa omogene. familie.

Gust i înlatura antinomia libertate-determinism. prin cautarea unui fir calauzitor de clasificare a problemelor si sistemelor. CONCEPTIA ETICA Lumea valorilor Idealul Problema criteriului Antinomiile Structura motivarii actiunilor umane Scop si mijloc Lungimea vointei. motivata. În sens invers. Dimitrie Gusti deosebeste trei tip uri. capabila sa-si aleaga mijloacele. care neglijeaza realitatea psihica in erenta operatiei de motivare. Profesorul încearca o sinteza a poz itiilor opuse. impo sibila. u n criteriu sigur de alegere între fapte? Criteriul de alegere .spune D. ci dimpotriva o presupune. Gusti . a agentului moral. Si. si s cepticismul. întemeiat pe observatii superficiale si pe contradictii construite în mod fi ctiv. în neputinta determinarii calitative a bunului suprem. Evolutia ei Personalitatea. si cu el posibilitatea eticei. solutiile date acestei probleme. împotriva intelectualismului. ca ratiunea suficien ta a actului moral nu sta în aceste afecte. El constata astfel. care este continutul acestui ideal? Pentru a raspunde. aratând cum în actul motivarii finalitatea nu exclude cauzalitatea. precum si eudemonismul. la fel ca în sociologie. care urmareste scopuri si foloses te mijloace. a vointei cu legea morala.erifice prin participatia directa la viata unitatii respective. în aparenta incoerenta a activitatii sociale. cum se poate stabili. Cu ajutorul acestei conceptii. Pentru a stabili un criteriu temeinic de valorificare a faptelor omenesti. migaloase si adesea imposibile. simpatie si reli giozitate. Activitatea omeneasca fiind în esenta ei vointa. în stare sa ale . prin combinare cu fundamentul afectiv. stabilind totusi. vointa tehnica . înl aturând succesiv: autoritarismul. Gusti examineza. pe rând. aritmetizeaza un bun social relativ si maxim. D. Gu sti adopta un punct de vedere original. El înlatura apoi rigorismul formalist. incapabila sa aleaga. ti pul stabilit prin intuitie directa poate servi de punct de plecare pentru verifi cari de corelatii. si împotriva sentimentalismului. care genereaza scopul si mijlocu l. hedonist si utilitari st. în locul încercarilor succesive. cautând criteriul actului moral în conformitatea. D. D. care sa situeze fiecare doctrina particulara la locul ei adevarat. Cercetând relatiile dintre scopuri si mijloace. care. si vointa personala. care nu e decât un sistem de morala practica.este idealul. Elementele ei Iubirea de sine Simpatia Religiozitatea Cooperarea personalitatilor Dreptatea sociala Personalitatea sociala Natiunea Umanitatea Ca si sistemul sau de sociologie. care neaga existenta unui criteriu absolut. fara ca totusi acesta presu punere sa compromita libertatea rationala. reprezentând si trei stadii evolutive ale acestor relatii: vointa primitiva. evoluata. sistemul de etica al profesorului Gusti pornes te de la o critica serioasa a doctrinelor care-si disputa câmpul de speculatie al acestei discipline. ca v ointa omeneasca e întemeiata pe afectiuni tipice: iubire de sine. traind sub impresia imediata a prezentului. ci în elementul intelectual al actului d e vointa: reprezentarea anticipata a efectului. precedând la o analiza functionala a struc turii procesului motivarii. Viata neavând un scop în sine. VI.

decât virtual. la starea superioara. în c are scopurile si mijloacele i se impun. idealul suprem al indivizilor ca si al colectivitatilor. Cercetarea sociologica si etica a realitatii sociale sfârseste totdeauna cu situar ea rezultatelor pe doua planuri diferite: 1) planul posibilitatilor. pe alt plan. atunci când am vorbit de teoria gustiana a circuitului social si de triada dialectica: realitate.cu m se realizeaza înfaptuirea acestuia? Raspunsul Profesorului e simplu: prin reforma sociala. deopotriva. motive afective si intelectuale. tinzând sa creeze valori universal valabile. ca sinteza armonioasa a scopurilor si a mijloacelor. care o supune dreptatii sociale. a exigentelor constiintei. Am mai atins în treacat aceasta problema. "Afirmarea vointei de putere a acestor personalitati este limitata. în raport cu idealul. în actul religiozitatii. în procesul actiunii voluntare. pe care îl impune etica. în hot arârile ei. rezultate din valorificarea manifestarilor actuale ale acestei realitati. prin care-si asuma tot mai multa umanitate . de la starea primitiva. Dar pentru ca. dupa D. îmbinând. CONCEPTIA POLITICA Îndoita radacina a reformei sociale Norma si posibilitate Ideal. creatoare de cultura este. Privit sub raportul existential. la timpul cugetarii. si alte antinomii: aceea a individului si a societatii. Gusti. precum si aceea a optimismului si a pesimismului. Ca reprezenta re anticipata. Termenul acestei sinteze este personalitatea: unitatea de scopuri si mijloace co nstiente si liber alese. la limita. dupa Gusti. reprezentarea anticipata a efectulu . de solidaritatea interpersonala. Personalitatea maxima. idealul nu exista azi. dezvoltata prin cunoasterea si iu birea de sine. caruia trebuie sa i se subordoneze toate activitatile acestora. e un vesnic efort de autorealizare. scopuri si mijloace. Realitatea sociala existenta e obiect de cunoastere indicativa. stiinta si reforma socia la. personalitatea autonoma. Gusti. prin lungirea treptata a vointei. largita prin simpatia pentru altii. Idealul constând în dezvoltarea maxima a tuturor posibilitatilor oferite de cadrele vietii sociale. Cum se transforma impe rativul idealurilor în realitate prezenta? Cum trece în act idealul? Raspunsul îl da considerarea actiunii constiente a omului în timp. pâna la solidaritatea omului cu lumea întreaga. constienta de sine. a egoi smului si a altruismului. simpa tizanta cu altii si încadrata în universul material si spiritual în care traieste . Ridicata. tendinte si motive sociale Cauzalitatea teleologica Rolul actiunii Rolul cunoasterii în actiunea sociala Personalismul Democratia elitelor Acesta fiind cuprinsul întelegerii gustiene a disciplinelor sociologica si etica. Idealul etic e o biect de dorinta optativa. politica. pe care le descopera cercetarea stiintifica în realitat ea sociala a cadrelor.aga deopotriva. ca termen al unui proces sufletesc. în care-si alege sco purile si-si creeaza mijloacele în chip autonom. Întelepciunea suprema spre care tinde personalitatea apare. cu întregul univers material si social. sau de prescriptie imperativa. legatura dintre ele urmeaza sa fie realizata de o a treia disciplina." VII. virtutea e i nefiind decât exercitiul ei în aceste limite. într-o unitate vie. S-o cercetam aci. adica împlinirea datoriei. Ideea de personalitate rezolva. ca obiect de vointa. mai de aproape. creatoare de valori. Ea se depaseste necontenit. în exercitiul ei. asa cum o concepe D. pe lânga antinomiile înlaturate în curs ul demonstratiei. si 2) planul imperativelor.

în doua feluri. tagaduind vointei orice eficacitate si confundând astfel i dealul cu realitatea. Legatura dintre cele doua radacini e ceea ce am putea numi: "desfasurarea tempor ala a actiunii". Numa i acesta poate genera programul actiunii sociale. alta în realitatea cadrelor pe care urmeaza sa le modifice prin fapta. deci. si romantismul social revolutionar. Caracterul propriu al conceptiei gustiene sta în rolul preponderent acordat cunoas terii sociologice. imperativul sau optativul devin viitor indicativ. Acest ceva este constituit de tendintele sociale care se contureaza totdeauna prin comparatia p osibilitatilor pe care le ofera cadrele vietii sociale cu gradul în care manifesta rile actuale realizeaza aceste posibilitati. Dar acesta anticipare este libera. Existenta fiind conditionata de cadr e. Idealul se realizeaza . Prin mijlocirea actiunii reformatoare.i e causa movens a procesului de înfaptuire. ale nestiutorilo r. Idealul exista deci în actualitatea sociala. Realizarea a ce va fi nu este în functie de conditii obiective. confundând adica. invers. În realitatea sociala exista. daca actiunea reforma toare izbuteste. Institutul Social va deveni. c a motive de a-l voi. deopotriv a posibile. Gusti defines . ca închipuire. de cunoasterea exacta a cauzelor realitatii sociale prezente ce trebuie r eformata si apoi. sub dublul aspect: de motiv al acesteia si de posibilitate a unei existente viitoare. astfel. Între individualismul contractualist. principalul instrument de realizare a conce ptiei sale politice. nu necesara. ca exigenta a vointei. în planul de existenta al cadrelor vietii sociale. Rezulta ca prefacerea idealului în realitate nu e posibila fara cunoasterea stiint ifica a acesteia si fara o tehnica speciala întemeiata pe aceasta cunoastere. care face din individ scop si din societate mijloc. sau imitatiile servile ale semidoctilor. printr-o actiune logica. ca îndreptar pentru actiunea sociala. pe care îl ant icipeaza temporal. ca fapt sui-gene ris. ci numai ca virtualitate. D. Una în idealul social. ci de o activitate umana . Înca o data. în planul propriu de existenta ideal-obiectiva. Cum se face aceasta transpunere? Cercetarea realitatii sociale arata ca vointa sociala fiind totdeauna motivata. intemporal. vointa îsi realizeaza scopurile prin modificarea lor. ceva care corespunde idealului. si socialismul care subordoneaza pe individ societatii. dar care. reformist-criticista. care reduce toata actiunea sociala la încadrarea ma nifestarilor existente. si în al doilea rând. Numai prin ea posibilul devine actual. prin transpunerea lui în planul realitatii. Reforma sociala are prin urmare doua radacini. De ce atârna însa succesul acestei actiuni? Mai întâi. D. date mai dinainte. Cum se insereaza aceasta activitate. ca si cum ar fi gata realizat. si aici. între ideal si realitate? Prin actiunea omului real asupra cadrelor vietii asociale. de putinta mânuirii acestor cauze în sensul dorit. realitatea cu idealul. acest obiect ideal devine anticipare a existentei viitoare. ceea ce va fi. idealul nu e niciodata arbitrar. între realismul social conservator. Exercitarea acestei actiuni este singurul principiu specificativ al diferitelor viitoruri conditionale. Privit în timp. sau poate lipsi. Numai cunoscând cauzalitate a adevarata a realitatii actuale se pot cauta mijloace eficace pentru înfaptuirea idealului social. fara o idee clara a mijloacelor de înfaptu ire. prin actiunea omului asupra conditiilor care fac împlinirea lui posibila. Gusti îsi defineste pozitia lui originala. coboa ra în vreme si devine. care poate fi. Mai întâi. asem enea acestuia. ceea ce trebuie sa fie. în perspectiva timpului. înlocuindu-se dibuirile risipitoare de energii. idealul este deci anticipare a ceea ce va fi. conditionalul existenta concr eta. Conceptia politica a lui Dimitrie Gusti rezolva în chip sintetic antinomiile clasi ce ale stiintei politice. care nu considera decât idealul. circuitul social. sterile în masura în care nu coincid exa ct cu împrejurarile în care se aplica. ci temeiurile lui exista în realitatea actuala. nu are existenta în fapt. întemeiata pe realitat ea concreta si constienta de scopurile si mijloacele ei. si sub raportul devenirii. contingenta.

cazând în pacatele n estabilitatii si incompetentei. îndrumând vointa sociala sa se manifest e în directia destinului sau. care cuprinde astfel. Desi Profesorul nu spune acest lucru nicaieri în mod categoric. nici societate fara individ. si acesta este argumentul sau principal împotriva corporati smului pur. prin instau rarea dreptatii. ci coordona rea lor în fapt atârna de gradul în care fiecare realizeaza în sine idealul etic al pers onalitatii. a irosirii în zadar. sau partid unic. D. caci nu e numai regulativa ca legisla tia. care recunoaste nevoia elitelor sociale. în asa fel încât realizarea lor sa devina pos ibila. Între democratie. potential. ale carei idealuri sunt în chip firesc i . din aceasta conceptie politica rezulta clar limitele ei. adica neparlament are. aceea a natiunii universal creatoare de cultura. care recomanda conducerea poporului prin popor. misiunea acestor "profeti sociali" este cea mai înalta dintre toate misiunile politice. dar nu asigura reprezentativitatea intereselor generale ale colectivitatii. nici altul nu sunt scopuri în sine. acei oameni de osebiti care creeaza semenilor lor idealuri. si aristocratie. Adevarati tacticieni ai devenirii sociale. parând a nu pune la îndoiala posibilitatile regimulu i parlamentar de a reprezenta întotdeauna interesele general-etice ale natiunii. caracteristica tuturor utopiilor. ultima antinomie rezolvata. Personalizarea elimina orice antagonism posibil între ele. conceptia profesorului Gusti nu exclude posibilita tea ca. prin distinctia facuta între competenta tehnica s i competenta etico-morala. motive de a voi.te o pozitie personalista. stau însa strategii reformelor. menirea lor este sa gaseasca cele mai potrivite cai pentru realizarea cel or mai nimerite reforme. reprezentative în chip plebiscitar. 2) mai presus de acesti tacticieni. ca organ de realizare a reformei soci ale. intermediara. în anume împrejurari. profesorul Gusti e adus. si o explic atie a guvernarilor de mase. înlocuind-o cu scopurile coteriilor politice. a smintirii oamenilor. "pedagogii vointei sociale". fie ca le descopera numai. Ceea ce este esential. este ca reprezentarea intereselor corporative si sindicale nu se poa te niciodata substitui functiei unificatoare a organului politic care reprezinta interesele general-etice ale natiunii. sau administrarea. fie acesta parlament. D. Fie ca acestia impun semenilor lor nazuinte. fauritori de mijloace si cenzori de u topii. Astfel. e conomic si social". Gusti defineste de asemeni o pozitie sintetica. Con ditia de existenta a democratiei este ca jocul fortelor politice sa nu primejdui asca unitatea etica a natiunii. Când a cest lucru e periclitat. unitatea etica a natiunii îsi poate cauta altfel de organ e de reprezentare. si a deceptiilor de dupa desteptare. desi adânc democratica. Rezulta de aci ca în organizarea constienta a devenirii sociale sunt necesare doua categorii de personalitati: 1) specialistii si tehnicienii. întemeiat pe interese le speciale reprezentate de competenta tehnica organizata. dar în care actiunea acesteia nu se s ubstituie reprezentarii tendintelor etice generale ale comunitatii nationale. Democratia fiind "activitatea si responsabilitatea maselor în domeniul cultural. În sfârsit. sa adopte. între nationalismul particularist si internati onalismul cosmopolit. Nici unul. si ce mijloace trebuiesc întrebuinta te pentru modificarea acestei realitati. care arata în ce masura idealurile propuse îsi afla în realitatea sociala posibilitati de înfaptuire. e l rezulta limpede din conceptia sa. prin recunoasterea rolului personalitatii. ci efectiv creatoare de valori. si parlamentarismul înt emeiat pe interesele generale aparate de organele reprezentative ale vointei nat ionale permanente. Idealul sau este aristodemocratia. lipsita de cunoasterea realitatii sociale. între corporatismul pur. stabilind ierarhia si oportunitatea lor. unitatea etica a natiunii sa ajunga a fi reprezentata altfel decât prin mecanismul regimului parlamentar. organizatia sociala în care actiunea competente i organizate (corporatiile) frâneaza asupra utopismului demagogic care poate ispit i manifestarea momentana a vointei generale. naruitori de utopii si topitori de aripi de ceara. Actiunea acestor îndrumato ri. Astfel. Nu exista individ fara societate. Gusti adopta de asemeni o pozitie intermediara. este amenintata de aceeasi primej die a nalucirii idealurilor false. stabile si competente. o pozitie intermediara.

sau lucrari în care expune rezultatele activitatii reformatoare întrep rinse sub îndrumarea lui. a vietii universitare si a culturii populare Lucrarile fundamentale Conceptia natiunii Lucrarile profesorului Gusti se pot împarti în mai multe cicluri: A) studii si recenzii în care expune teorii si fapte ale altor cercetatori. stiinta mijloacelor de înfaptu ire a reformelor recunoscute necesare. Din cele expuse mai sus se vede clar ca sistemul profesorului Gusti nu este atât o expunere de fapte. al actiunii: planul mijloacel or necesare pentru înfaptuirea idealului. instrument de cercetare si ipoteza de lucru. simu ltan. pe de o parte. si îndeosebi a viet ii culturale. LUCRARILE Biografii si expuneri de sisteme Recenzii de carti si probleme Expuneri sistematice si de metoda Monografii despre unitati. asa cum se obisnuieste în stiinta. fie o dare de seama asupra unei actiuni. numeroasele solutii ale problemelor ramase mult tim p nelamurite. în care cerceteaza critic aceasta realitate. manifestat sau virtual. deci. original. în care a plica realitatii sociale metodele lui de cercetare. Politica fiind stiinta mijloacelor prin care se înfaptuieste în realitate idealul. Ea încheie ciclul cercetarilor care au de obiect viata sociala. sistemul Profesorului de vine un instrument creator. fie un pr ogram de actiune. sub sanctiunea desfiintarii. Fara a intra în discutia amanun tita a acestui element creator. c aracterul suprem al acestei discipline apare limpede orisicui. prin mânuirea inteligenta a posibilitatilo r oferite de realitate. B) expuneri teoretice de ansamblu. pe care le-a prilejuit aceasta întelegere a vietii sociale. Acest lucru îl sublinia . propunând reforme pentru în dreptarea ei. izvorât di n specificitatea stilului conditionarii lor. aci. si pe de alta. nu ne putem împiedica sa nu s emnalam. dar care. în conceptia profesorului Gusti. de întelegere "totalitara" a vietii so ciale si un motiv nou de actiune sociala. Solutiile problemelor pe care le înlesneste sistemul profesorului Gusti. rezulta un al treilea plan. În rezumat. cât un mod nou. Politica este. ca si apl icatiile concrete ale sistemului sau. relatii si procese sociale Lucrari despre organizarea culturii în genere. consacrate sistemului si met odei sale de cercetare. Între lucrarile lui Dimitrie Gusti si activitatea lui creatoare la institutii întrep atrunderea este atât de mare.ntegrate în acelea ale umanitatii. valo area unui instrument de lucru dupa fecunditatea lui. de care vom vorbi mai jos. din comparatia planului ideal cu acela al posibilitatilor izvorâte din r ealitate. perspectiva pe care o introduce în stiinta fiind. numeroasele cercetari si aplicatii concrete ale acestei metode la studiul realitatilor sociale românesti. sau fragmentare. prin aprecierea manifestarilor actuale al e realitatii sociale în lumina idealului si devenite posibile prin cercetarea stii ntifica a cadrelor acestei realitati. încât numai cu greu se poate trage o linie de despartire între ele. VIII. D) lucrari consacrate studiului politic al realitatii sociale. se gasesc înfatisate în diferitele lucrari ale acestuia. îndreptându-se spre fa pta. C) cercetari stiintifice concrete. Prin aceasta. trebuie sa-si mentina si sa-si dezvolte specificitatea stilului de manifestare. consacrate câtorva unitati si probleme. si judecând. Caci fiecare lucrare a lui cuprinde. intermediar. Disciplina care se ocupa cu acest plan e disciplina politica.

16 Recenzia câtorva carti privitoare la Aristotel si la Platon: B. fiind ut ilizate ca baze de discutie de catre criticii autorilor recenzati. 1908. D. în "Boabe de grâu". 557. Radulescu-Pogoneanu. al dreptului pena l.unuia din prietenii cei mai apropiati ai Profes orului. Geschichte der Nationalökonomie. 29 In Memoriam: A.. Piat. 1908. 1926. 36. 10 Recenzia cartii lui: B. M.Eine Skizze zur Wiederkehr seines Todestages. M. inventarul influentelor suf erite. Schmoller. 1906. D. c onceptiei realiste a d-lui Radulescu-Motru si sa expuna conceptia sa despre misi unea reformatoare a culturii nationale. 7 Recenzia cartii lui: Fr. Die Einzelne und die Gesellschaft. Condorcet. Thomas Garrigue Masaryk. 1905. 1902. D'ou nous venons. 34 C. von Liszt. Platons philosophische Entwiscklung. Acille Loria. Recenziile sunt lucrari serioase. M. 545. al economiei. Xenopol. Tarde. 1928. W. H. I.Dionisie Roman. 1924. 1909. conturându-i fizionomia culturala.evoca viat a spirituala a acestuia. Studiul închinat lui Vasile Pârvan . precum si însemnatatea ei pentru natiunea româneasca. 1928. S. A. Sombart. Die Zurechnungslehre Aristoteles. care au fost în chip deosebit pretuite. 1906. 1904. Loenig. Aristoteles. Nu fara însemnatate este întâlnirea printre recenzii a unor lucrari despre Aris . 27 Arta de a conduce si de a se conduce în societate de V. 1906. Studiul despre A. . G. când am expus conceptia politica a Profesorului. 1921. Un model academic. Conta. Radulescu-Motru. O caracterizare. 11 Die soziologischen Bestrebungen in der neueren Ethik. b) Despre carti si articole Recenzia unei carti asupra lui V. Studii si recenzii în care expune critic teorii si fapte ale altor cercetatori a) Despre personalitati si sisteme 5 Kant.. Xenopol analizeaza teoriile acestui gânditor si expune functi a lui creatoare culturala. Cercetând aceste recenzii putem reconstitui firul calauzitor al gândului Profesorulu i în faza lui de formatie. 9 Recenzia cartii lui: Frank Alengry. da prilej profesorului Gusti sa opuna conceptia sa dinamica a natiunii. 4 Recenzie sistematica a cartilor lui: G. Strafrechtliche Aufsätze und Vorträge. raspuns la discursul de receptie al ace stuia. vol. M. Sa cercetam pe scurt studiile cuprinse în fiecare grup.za de altfel si titlul revistei al carei ctitor este. Torsch. S. 1909. Duguit. 41 Ion Bianu. al istoriei filosofiei antice. Studiul consacrat d-lui Radulescu-Motru. Psychologie economique. un centenar de la moartea lui. 38 Personalitatea lui Vasile Pârvan. Der moderne Kapitalismus. C. Studiul privitor la Masaryk ilustreaza viata unuia din acei "pedagogi sociali" a i natiunilor al caror rol a fost aratat mai sus. 1933. 1904. S. Leon Pontet. Reader. Recenziile sale cuprind domeniul vast al eticei.. Oncken. evolutia preocuparilor lui. 14 Recenzia cartii lui: L. Conta de I. 551. 12 Nota asupra tendintelor psihologiste în miscarea de reforma a dreptului penal s i a procedurii penale în Germania. Le droit social. Grundriss der allgemeinen Volkswirtschaftslehre. le droit individuel et les transformations de l'Etat . 1920. Geschichte der Strafrechtlichen Zurechnungslehre.. al politicei externe si sociale. S. La morphologie sociale. A. 8 Gabriel Tarde . 567. unit cu el prin tovarasia de nazuinte nationalist-culturale . W.

D. M. 1930. 206. care merge de la individ pâna la um anitate. 30 Individ. tocmai în momentul în care D. 1935. un instrument de realizare a a idealului social. 1922. în "Soc[iologie] româneasca". 25 Realitate. 17 Introducere la cursul de Istoria filosofiei grecesti. 1922. etica si sociologie. 1936. 18 Despre natura vietii sociale. anarhism. 42. organizatie autonoma. . explicat ia prin sinteza dinamica a cadrelor. sau fragmentare. 52 Sociologia militans . 1904. S. unitate vie. cu indivizi aut onomi.Cercetari partiale si cercetari integrale sociale. 15 Sozialwissenschaften. 1935. 3. 1936. S. stiinta si reforma sociala. simultan. împotriva doctrinei realiste. consacrate sistemului si met odei sale de cercetare a) Despre sistem 2 Egoismus und Altruismus. Substituind apoi explicatiilor unilaterale. 1935.totel. S. Expuneri teoretice de ansamblu. Temeiurile teoretice ale cercetarilor monografice. Politik und Ethik. cel mai de seama este desigur acela consacrat Proble mei natiunii. S. formata din societatea de fapt a natiunilor. S. b) Despre metoda 49 Sociologia monografica. 67 Cunoasterea sociologica si actiunea culturala.. 19 10. D. înradacinata în realitatea sociala a cadrelor. care o confunda cu poporul. desigur. 1919. 28 Comunism. Singura realitate inte grala este natiunea.. decât c ea rezultând din adiacenta acestor recenzii cu catedra de Istoria filosofiei antic e a Facultatii de la Iasi. Dintre toate aceste studii.schita unui sistem de sociologie. Gusti îsi lamurea ultimele temeiuri ale doctrinei sale despre vointa sociala. 1910. [în] "Soc[iologie] româneasca". 1920.. M. Zur soziologischen Motivation des praktischen Wollens . în linii mari. Conceptia sa asupra natiunii este. cadru spiritual d e activitate si ideal. 1924. 47 Sociologia . într-o desfasurare larga. 255. Gusti arata.. nr. M. 1935. 121. Aceste studii cuprind. Individul izolat este pentru el o abstractie. ca natiunea nu e un lucr . in ihrem einheitlichen Z usammenhang . 45 Problema federatiei statelor europene. 1919. Profesorul arata cum fiecare unitate mai larga este. M.. pentru cea subordonata. 24. stiinta a realitatii sociale. sindicalism si bolsevism. 35 Societatea Natiunilor. a natiunii. de natiuni autonome. 1936 (44).Prolegomena zu einem System. Materia acestor studii a fost cercetata cu prilejul expunerii conceptiilor Profe sorului. nr. 54 Elemente de sociologie. B. 99. Originea si fiinta ei. Cercetari stiintifice concrete. socialism. p artidul. o functie organizatoare. urmatoarea. statul. 64 Sociologie româneasca. 31 Partidul politic. 1932. 1936 (40). conservatoare. 7-9. 469. 53 La monographie et l'action monographique en Roumanie. ce i s-a oferit în urma acestor studii. M. 1934. sistemul sociologic si etic al unitatilor sociale. C. dar orientata spiritual catre lumea idealurilor umanitatii. Soziologie.Introducere în sociologia politica. 69 Sociologia unitatilor sociale. Aceata coincidenta este mai însemnata. societate si stat în Constitutie.. si în ce fel se realizeaza ierarhiz area justa a scopurilor fiecareia... M. M.. M. M. S. asa ca nu mai e cazul sa revenim aici. în care a plica realitatii sociale metodele lui de cercetare a) Despre unitatile sociale 26 Problema natiunii. 61 Temeiul muncii echipelor studentesti: monografia. Gus ti arata mai întâi insuficienta încercarilor unilaterale de a explica natiunea prin el ementele unui singur cadru. 10. Ca de obicei. consacrate câtorva unitati si probleme. S. S. S. 160. 1936. 1909.

S.Spiritul cooperatist si cooperatia. .. însemnat e stadiul închinat unirii Provinciilor Românesti. 1915. 456. cel mai de seama e cel consacrat sociologiei razboiului. 42 Cu prilejul aniversarii de zece ani de la unirea Ardealului. 1930. De asemeni. M. 39 Universitatea sociala (Prefata la Calauza studentului). 1905. Câteva lamuriri. 1918. printr-un singur cadru. dupa realizarea unitatii politice a natiunii românesti. 1904. 1925. Cultelor si Artelor. ci un lucru în curs de a se face. b) Despre organizarea vietii universitare 19 Ein Seminar für Soziologie. Vointa de a învinge si de a-si impune idealul sau este factorul dinamic esential care genereaza acest proces si care îsi subordoneaza toate manifestarile. 418. ci în actiunea ei culturala. D. S. 32 Fiinta si menirea Academiilor. Dupa zece ani de lucru. 1912..Radiofonia si scoala. sp re a pune în relief principiul unificator al fenomenului: conflictul de vointe soc iale. 55 Les Fondations Culturelles Royales de Roumanie. S. S. 1934. M. Gusti. 22 Sociologia razboiului. Dintre aceste studii. 1927.Anteproiect de organizare a culturii. 442.. 1928. fiecare cu temeiurile ei particulare. o existenta dinamica.. fapt care-l apropie de teoreticien ii voluntaristi. 1928. S. propunând reforme pentru înd reptarea ei. 43 Problema organizarii muncii culturale. 66 Consideratii în legatura cu un concurs universitar. 395. 428. 1935. M. . 365. 1908. motivata de comunitatea cadrelor. un proces.. 46 Îndreptar pentru studentul de la Facultatea de Filosofie si Litere din Bucurest i. M. ziua Regelui. 1923.Cultura poporului. Natura unitatilor ei este voluntara. 461. 1915. 44 Institutul Social Român. . Politik und Ethik an der Universität Iassy. S. 56 Die königlichen Stiftungen Rumäniens. M. .Menirea Radiofoniei Românesti si Universitatea Radio. 20 Necesitatea reorganizarii Bibliotecii Centrale de pe lânga Universitatea din Ia si. 1928. Banatului si a p artilor locuite de Românii din Ungaria la Vechiul Regat. Gusti înlatura mai întâi explicatiile unilaterale. S. 200. prin care p articipa la creatia si îmbogatirea umanitatii cu valori universale. care-i gasesc temeiul în faptul autodeterminarii. M. M. 464. dupa D. Gusti înlatura arbitrarul aderentei individuale.. 50 Un an de activitate la Ministerul Instructiei.. b) Despre relatii si procese sociale 3 Die Donaufrage. D.. 1935.. ca si cel consacrat natiunei. Eine Studie zur Einführung in die pressrecht lichen Probleme. S. 21 Întemeierea Bibliotecii si Seminariilor de pe lânga Universitatea din Iasi. M. Eine Skizze. 1935. 1929.. în care dezvolta ideea misiunii culturale a României. 37 Universitatea sociala. M.. . 57 8 Iunie. contractul uni lateral. S. ziua Tarii. 1914. D. însa. 1930. sau în care expune rezultatele activitatii reformatoare întreprinse sub îndrumarea lui: a) Despre organizarea culturii în ansamblu 24 Asociatia pentru studiul si reforma sociala în România. M . 1929. 1930. 21. Spre deosebire de acestia. Lucrari consacrate studiului politic al realitatii sociale si îndeosebi a vieti i culturale. 447. 48 Politica scolara în cadrul statului cultural. 1933. 1936. în care cerceteaza critic aceasta realitate.. S tudiul sau este construit pe acelasi plan vast. 23 Studii sociologice si etice. c) Despre organizarea culturii populare . S. înlocuindu-l cu aderenta colectiva. La fel. S. 450. 1922. 40 Politica culturii si statul cultural.1931. Masura natiunii nu o gaseste însa în ea însasi. S. M.u facut. M. 1913. Un si stem de propuneri cu numeroase documente si planuri anexe. 6 Die Grundbegriffe des Pressrechts. S. 13 Die Grundbegriffe des Pressrechts.. M. 314.

Întocmite fie pentru conferintele Institutului Social Român. Nicaieri gândirea Profesorului nu s-a construit mai arhitectonic.". cele doua studii consacrate teoriei si metodei de cercetare a vietii sociale: a) Realitate. a sistemului: "sociologia cogitans". 3) stabilirea raporturilor reale dintre ele si construirea sist emului acestor raporturi. cele doua planuri se întrepatrund însa atât de strâns în gândirea Profesorului. 1935. Aceste studii dezvolta ideile fundamentale care stau la temelia activitatii sale practice. 4) stabilirea implicatiilor practice ale acest ui sistem. ca în acest studiu. ar putea servi drept unica il ustrare a sistemului sau. cel mai de seama. anarhism. la nevoie. 1936. teoretic si apli cat. 2) desprinderea faptelor esentiale prezentate în ace asta literatura. Despre "Curier". fata de a carui doctrina a natiunii Profesorul av ea sa încerce una din rarele precizari în care gândirea lui se articuleaza direct pe a . 1935.. Dintre lucrarile publicate pâna astazi de Dimitrie Gusti sunt indispensabile pentr u precizarea fizionomiei sale culturale. este studiul consacrat Problemei natiunii. în afara de lectia inaugurala. b) Sociologia monografica. a stilului nobil. Dupa cum se vede. 1935. cu fraza bogata. un fel de rezumat substantial. societate si stat în Constitutie. Cele care au vreo legatura cu activitatea lui didactica vor fi cercet ate o data cu expunerea chestiunilor respective. e destinata sa reprezinte aspectul dinamic.51 58 59 60 62 63 65 68 70 71 72 Idei calauzitoare pentru munca culturala la sate. Chezasia unei munci rodnice: caminul cultural. cele cinci studii consacrate unitatilor sociale: a) Individ. Scolile taranesti. 2. încât cele mai multe lucrari se situa pe amândoua planurile cugetarii sale. incisiva a stilului natural. cea mai mare parte a lucrarilor publicate ale profesorului Gus ti nu sunt carti. sindicalism si comunism. activ al gândirii lui. În sfârsit. Cea mai mare parte a acestor studii au fost adunate în Sociologia militans. Dintre toate studiile. Cum am vazut. Catre echipe. dezvoltata în perioade echilibrate. alternând fraza rapida. urmatoarel e lucrari: 1. studiul consacrat doctrinelor sociale: a) Individualism. socialism. fie pentru "Arhiva. argumentarea lui nu s-a dezvoltat mai riguros. e) Problema federatiei statelor europene. 1935. la un loc. 1936. carte care. d) Originea si fiinta Societatii Natiunilor. intitulat: a) Sociologia razboiului. Un scop al muncii noastre: Muzeul Satelor Românesti. 1934. Stilul Profesorului e vioi si elegant. cea stii ntifica. Metoda lui de expunere îmbratiseaza succesiv: 1) cercetarea sistematica a literatu rii chestiunii si critica ei. stiinta si reforma sociala.. sau pentru alte prilejuri. aceste studii sunt însa înt otdeauna expuneri de cel mai mare pret asupra problemelor cercetate de ele. b) Partidul politic. în conceptia Profesorului. Acestea constituiesc. Muzeul Satului Românesc. Învataminte si perspective din munca echipelor studentesti. Tot despre scolile taranesti. 1936. 4. 1935. doctrina lui nu s-a formulat mai articulat si mai pregnant. Poate numai în unele pasagii din raspunsul sau la discursul de receptie al d-lui [ Radulescu-] Motru la Academie. în care se poate afla concentrata întreaga lui învatatura într-un exemplu viu si care. 1936. Fundatia Culturala Regala "Principele Carol" si învatatorii. materia cursurilor trebuind sa constituie a doua parte. al gândirii Profesorului. La încheierea muncii. Scoala primara si cultura poporului. 1936. ci studii. studiul consacrat unui proces social. 3. c) Problema natiunii.

Cursurile de sociologie si etica ale profesorului Gusti s-au dezvoltat an cu an. si mai mult. cursul de sociologie a fost dezvoltat pe o perioada de doi ani. fara înte legere pentru munca altora si incapabili sa se orienteze în realitate altfel decât p rin daruiri totale. ideile lui din aceasta perioada nu pa r a se deosebi de cele împartasite mai târziu. la catedra. au fost editate mai cu îngrijire si pot fi folosite înca: curs urile de sociologie din 1925-1926. Sa încercam sa precizam aci fizionomia cursurilor sale în genere. În rastimp. erau oarecum neglijate în ciclurile precedente. un curs introductiv de filosofie a culturii cu studentii anului preparator. subiectiv si dinamic. Profesorul facea. De asemenea. paralel cu tendintele sociologice. un prim tip de profesor. Am vazut cum concepe profesorul Gusti functiunea cursului si a seminarului sau. Am expus mai sus conceptia generala a profesorului Gusti asupra sistemului de st iinte sociale. Despre cursurile sale de la Iasi nu stim astfel decât din descrieri. FORMELE ÎNVATAMÂNTULUI Cursul Transmiterea orala a sistemului Tipologia didactica Substanta. construite uneori numai din nevoia rafuiel . IX. Cursul de estetica se facea de d-l Tudor Vianu. pe care le însufletesc prin raportarea lor necontenita la actualitatea vie. cunoaste mai multe tipuri de profesori. Am expus de asemeni si conceptiile sale speciale asupra societatii si asupra p urtarii omenesti. dupa 1925. cu sporirea timpului de scolaritate impusa studentilor. si cel românesc în special. ju decând dupa ideile dezvoltate în lectia inaugurala de care am vorbit si dupa un plan al cursului sau publicat înainte de razboi. mai putin. pe lânga curs ul de estetica. iar în celalalt. unitatil or. lucrarile lor. asa cum o gasim formulata înca de la începutul carierei lui didactice . 1. dibuirile si informatia exacta. la Bucuresti. al treilea. profesorii din aceasta categorie dispretuiesc bibliografia. cel din 1931 (Amzar). Totusi. precum si a activi tatii sale seminariale. cu acel de etica (1922-1923 si 1924-1925). naturi puternice si personale. 1926-1927 (Stahl) si 1931 (Amzar). N-am asistat personal la cursurile profesorului Gusti decât cu începere din anul 192 1. separat. Profesorul alterna cursul de sociologie (1921-1922 si 1923-1924 ). Cursul de etica pare a se des doi si el. d-l Vianu face. Sa vedem cum le realizeaza. framântate de problemele lor proprii. proceselor si tendintelor sociale care. Învatamântul universitar în genere. din care unul consacrat teoriei generale a cadrelor vietii sociale (1926-19 27) si celalalt teoriei generale a manifestarilor sociale (1927-1928). De ob icei. În ultima vreme. cursul de etica din 1928 (A. Ei îsi stapânesc materia intuitiv. Ionescu). etica politica. polemici împotriva altor pozitii. în sinteze mari de fapte. lectiile. relatiilor. din pricina lipsei timpu lui. toata materia fiecarei discipline era expusa în cadrul câte unui curs de un singur an. cursul de sociologie al profesorului Gusti tinde sa se dezvolte pe o perioada de trei ani : primii doi consacrati teoriei cadrelor si manifestarilor. În primii ani. Întâlnim astfel. Din cursurile facute. Ideile lor sunt idei-forte. Mai târziu. asa cum au fost dezvoltate în cursurile sale de sociologie si et ica ori în studiile sale publicate în rastimp. cursul de etica.ceea a preopinentului. Profesorul expunând un an etica sistematica. aluzii la evenimentele din jur. actiune si metoda Fizionomia generala a învatamântului gustian Dinamismul organizator Instrumentele de lucru pe cari universitatea le pune la dispozitia profesorului pentru a-si îndeplini misiunea didactica sunt: cursul si seminarul.

si tipul de profesor "dinamic". în clipele esentiale. ca cel din urma. de obice i. pe care îl întruchipeaza Dimitrie Gusti. e contemplatia s i subiectivitatea. temeinicia fiecarui element. sa poa ta crea stiinta ei însisi. prin perspectivele pe cari le deschide cursul sau a supra ei. ca si tipul substantial. care se multumeste sa entuziasmeze pe stud enti pentru materia predata. în sfera valorilor pure. acesti profesori covârsesc prin activitatea lor proprie. Substanta fiind corelata obiectivitatii si subiectivitatea actiuni i. Lirici si temperamentali. ca tipul dinamic. a li teraturii. e t ransmisa de el în mod critic si activ. Lectiile lui sunt predanie de adevar. deveniti la rândul lor independenti. Învatamântul fiind si el o actiune sociala.) Ceea ce uneste ac easta sinteza e dinamismul. expuneri concrete a ceea ce s-a facut si a ceea ce a mai ramas de facut într-un domeniu definit. profesorul devine "profet" si glasul lui hotaraste o clipa destinele obstii. de cele mai multe ori. ideile lui sunt. Dimitrie Gusti reprezinta un al treilea tip. care preda materia completa a manualulu i sau tratatului de specialitate. Între tipul profesorului "substantial". de obicei. de obicei. decât de ce are de facut. El nu se adreseaza deci. dar care lasa exclusiv pe seama lecturii acestora cunoasterea ei efect iva. migalos. societatea cartilor si a egalilor sai. în locul atractiei capricioase a masei. ori a unei scântei de sus. semanatori de idei si creatori de curente. în asa fel încât acesti studenti. 3. în amanunt. gata facuta. Dar. Lucr arile lui. dar strivesc pe a celor din jur. Dar odata "ceasul lui" trecut. ci sa deprinda pe studenti cu mânuirea instrumentelor de lucru. preocupat ca expresia sa nu-i depaseasca gândul. ca metoda. ca instrument de lucru. el nu procedeaza intuitiv. ca orice actiune d e acest fel. si când o face. el nu se daruieste niciodata clipei. sunt contributii cinstite la progresul stiintelor. Ca si tipul dinamic. în loc sa fie însa transmisa de el dogmatic. sub impresia subiectivitatii. si de tot ce urmeaza sa se faca! Dar pentru a se hotarî. Totdeauna în opozitie cu acest tip. (Una din sinteze. instruieste. el e preocupat. sau spre cele în curs de a se face. Glasul lor se aude afara din universitate. sub stantial si obiectiv. uneori. si nici numai sa entuziasmeze o clipa pentru ea. în felul în care procedeaza tipul substantial. darâmatori de idoli si rasturnatori de perspective. Ceea ce exclude. spre deosebire de tipul activ propriu-zis. profesorul din aceast a categorie prefera. Si glasul lui. dar nu le încearca niciodata. si mai mult de ce trebui e sa stie. ci lucreaza pentru timp. masele. rezultatele experientei si reflectiilor proprii cu cercetarile ma i vechi. Preocupat sa cunoasca tot ce s-a facut. El nu contempla ideile în etern itate. Risipita vraja. atent la amanunte. e numai pentru a o preveni sa nu se lase is pitita de vraja subiectiva a individualistilor. rep rezinta o sinteza a celorlalte doua tipuri. în anumite împr ejurari. preocupat mai mult de adevar decât de bine. cu obiectivitatea. concentrând în jurul lor. toata atentia multimi i. 2. tipul metodic e un tip activ. a tehnicilor. Experienta stiintifica acumulata. învatamântul lor. nu ramâne decât amintirea unei flacari. pâna ce n-a verificat. multimilor. ascultatorul trebuie sa-si adune sufletul di n cenusa. olimpian. retezator de avânt si îndreptator de greseli. daca nu entuziasme aza. întâlnim. pe un altul. ca su bstanta de asimilat. potolit. Explicatia existentei acestor doua tipuri tine în parte de deosebirea psihologica dintre tipul subiectiv si [cel] obiectiv. Sintezele nu îi displac. puneri la punct. Atunci. Ei pot dinamiza.ii. de profesor a carui prin cipala atentie nu e nici sa predea materia stiintei în mod impersonal. ca pentru c arte. sub specie aeternitatis. exclusivisti. dezinteresat. si confrun ta. dispretuind agitatia a ctualitatii spre a pluti. tovarasia sigura a el itelor. Tipul acesta al profesorului "metodic". ci reflexiv. "metodic". în sfârsit. existenta celor doua tipuri nu e greu de lamurit. nu e a scultat. poate fi orientata spre lucrurile gata facute. în viata universitara. fara sa-i pese de participarea studentilor la curs. rascolitori de suflete. în parte de îndoita modalitate de existent a a actiunii sociale. . Totdeauna riguros. Transmitând numai cunostinte verificate. ca cel dintâi. întelegator crit ic. Contemplativ. documentat.

ideile lui sunt. ca si ideile. Alaturi d e el. Profesorul e în sa mai mult decât atât. oamenii cei mai tenaci se uzeaza repede. fa îndata! Dar neastâmparul sau creator nu se margineste numai sa scrie carti si sa antreneze oameni dupa sine. toate. Daca deci. foarte frecvent în Apus. misiunea elitelor fiind subordonata. De a ceea. dupa el. ca acestia. ca si primul. viziuni de santier: buletine d e analiza a mijloacelor tehnice de care dispune stiinta. vine altul. Pentru el. si altul. Ce s-a închipuit trebuie imediat concretizat în fapta. în primu l moment. Aceeasi pozitie sintetica determina orientarea sociala a învatamântului sau. Trebuie in .Organizarea nu e însa posibila fara plan. mai departe în lucrarea comuna. Firea lui e setoasa de or dine si realitate. me todic. Functiunea care uneste dinamica cu obiectivitatea e spiritul de organizare. sprijin m aterial si moral. ci chiar în cursul faptuirii lor. institutii noi. planuri de lucru pentru un proiect si un sec tor determinat. E pus în legatura cu cei pe care ideea lui e chemata sa-i intereseze. mijloace de lucru. Dimitrie Gusti e grabit sa creeze. mai întâi un plan. Cursurile lui sunt predarea unui instrument de lucru. împreuna" pare a fi. Caci oamenii. vesnic mobil. într-o clipa de avânt. iarasi în turnul de fildes. cu trecerea clipei de el an! Ceea ce s-a închipuit odata. apoi o echipa de lucru si la sfârsit o institutie. Îndata ce s-au maturizat. de idei. Ce poti sa faci. Si fiecare e primit la fel. timpul nu iarta. Propunatorul primeste sugestii. nascocitor de probleme. Paralela precedenta contureaza un prim cadru pentru definirea activitatii didact ice a profesorului Gusti. "La treaba buna. Între lini stea celui din urma si nestâmparul celui dintâi. Dornic de a se gasi între egali. seminariile.Curios. Chiar i nstitutiile pe care Dimitrie Gusti le întemeiaza. Si. un cuvânt de ordine. Dimitrie Gusti n-a abordat odata o problema fara ca de pe urma lui s a nu apara. actiunea lui nu va fi niciodata alaturi de aceea a razvratitorilor de mase. deosebit de activitatea lor faptuitoare. daca e judecata temeinica si ofera posibilita ti de realizare. toate. putini buni. de îndata ce devin viabile. nu se maturizeaza la el. destinului colectivitat ii. programe noi. activitati noi. profesorul Gusti nu e niciodata singur. ca a acestora. Daca el intra prin urmare în arena. si ideile cele mai fecunde. e destul de rar în Universitatea româneasca. pentru el. vizionari. Astfel. în treprinzator. ca si profesorii de al doilea tip. el nu se retr age îndata dupa aceea. într-un anumit domeniu. în care predomina tipul substantial sau cel dinamic. activ. la un moment dat. la chemarea masei. Colaborarea lui cu egalii se savârseste pe ntru masa. descoperitor de oameni si fauritor de mijl oace. Cât despre lucrari. ele sunt. Nediscutabil pare faptul ca Profesorul este în primul rând un mare organizator al stiintelor si al actiunii sociale românesti. cei buni s-aduna: mult pot. deprinder ea mânuirii lui. alaturi de profesorii obiectivi. metode de folosire organizata a mijloacelor de l ucru existente si îndemnuri la cooperarea metodica a specialistilor în folosul masel or. integrându-se. De aceea. Dimitrie Gusti e în vesnica framântare pentru aflarea acestuia. Câte creatii de ale lui n-au ajuns astfel sa faca faima altora? Dar ce importa? Vin îndata altele la rând. În jurul lui roiesc totdeauna to t soiul de cercetatori. de bunavoie. pentr u cercetarea unei anumite probleme. în primul rân d pentru a denunta maselor primejdia înselaciunilor subiectivitatii. la fe l. dupa el. stimulator de energii si ordonator d e eforturi. sau expunerea rezultatelor provizorii obtinute prin aplicarea me todelor. trebuie înfaptuit dupa aceea. îl îndeamna sa nascoceasca necontenit lu cruri noi. Un duh neastâmparat. îsi dobând esc autonomia. Continuitatea efortului organizat stimuleaza actiunea în chip mult mai efic ace decât biciuirea trecatoare a entuziasmului. oameni practici. Creatia este pentru timp. Fara sa vrem. Tipul acesta de profesor. ci cheama elitele sa coopereze pentru ridicarea maselor. gândul comparatiei ne duce la ceilalti doi mari dascali ai Universit atii românesti contimporane. mereu altele. iscoditor. fara mijloace de lucru. e imediat sprijinita. Dimitrie Gusti nu ramân e totusi surd ca ei. fiecare devine autonom. experimentator. El e si un mare animator al vietii noastre culturale. Orice intentie de înfaptuire i s-ar sugera e imediat cântarita si. Nu pentru et ernitate. fara cadre. actiunea lui nici nu se va risipi. vorbesc de d-nii Iorga si [Radulescu-]Motru. fara preget.

superficialitat ea. care biruie pe toti. Nu e cazul. 2) munca nesistematica. si ca. Grija lui de capetenie se îndreapta totdeauna spre ce mai e de facut. pe care trebuie sa le folo seasca omul hotarât sa biruiasca. dar întotdeauna încântat de ce va face. Cu aceste precizari deslusim mai exact chipul profesorului Gusti. c u nici un pret. prostia . atât de exigent si de ironic când critica falsele valori. Un mare organizator si animator cultural! Un exemplar modern din rasa care a dat altadata omenirii pe colonizatorii.este în fond un entuziast. de in sistente si rezerve. cum . de când am început a lucra cu el. îti dai seama de prodigioasa activitate de adaptari si de nuante. Nazuinta nestabila trebuie sa se fixeze. 4) necorectitudinea. ea îmbina. orice avânt . asa l-am cunoscut pe profesorul Gusti. Lucrurile pe care profesorul Gusti nu le poate suferi sunt categorice si pot fi precis enumerate. sa sparga tiparele vechi. omul acesta atât de bine informat întotdeauna. ba chiar si de sabotarea directa a cercurilor interesate . incultur a. plasticitatea ar pu tea dovedi existenta unui spirit amorf. sa le scoata d in fire. care e acela al relatiilor sociale. ca a elevilor l ui Maiorescu. gata sa vibreze la cel dintâi gest de elan ori de bunavointa. Recunostinta lui. sunt: 1) empirismul. catre cei care la chemarea lui raspund: gata! Dojana lui întâmpina mai ales pe lenesii care se codesc sa-si iasa din ale lor. Lucrurile pe care Dimitrie Gusti nu le poate suporta. deopotriva. . 3) lipsa de informatie. 8) interesarea. cele cu care nu se împaca. lipsa de generozitate si tendinta de a specula oamenii si s ituatiile. mai curând sau mai târziu. "anim atia" pe care o imprima oricarui lucru de care se apuca. de opozitia surda. ca la începutul carierei! Daca te gândesti ca activitatea lui organizatoare se înfaptuieste în domeniul cel mai complex si nestabil. amestecul. sa reînceapa! Ceea ce-l fereste de deziluzii mai grave este faptul ca entuziasmul sau e totdea una activ. Necontenit deceptionat de oameni. printr-o echipa. coplesita de lene si t embelism. solipsismul. sfârsesc prin a fi "deceptii". nestiinta. fara exceptie. Calitatea esentiala a personalitatii lui este dinamismul ei obiectiv si organizator. la fiece pas. dar necontenit iluzionat asupra omului si posi bilitatilor lui. Figura lui nu e nici "profetica". si mustrarea lui pe siretii care simuleaza osteneli. cum e a lui Nicolae Iorga. de-a lungul carierei lui didactice.energia acestui om ramas tot atât de proaspata si de neistovita. Omul acesta care uneste în chip atât de neasteptat neastâmparul creatiei si spiritul o rganizator. prin munca unui corp s ocial definit. trebuie sa le ciocaneasca necontenit. dezinteresate. în cel mai înalt grad. în care toate entuziasmele sfârsesc prin a se irosi în scepticismul si indif erenta generala. since ritatea marilor momente cu politetea necesara convenientelor marunte. Profesorul se loveste. 5) necuviinta. Stai câteodata si te miri. Sa nu se creada însa ca aceasta extrema elasticitate spirituala a efortului gustia n nu-si are limitele ei. pentru a le birui. necompetentii. lipsa de tinuta stiintifica. Mai curând sau mai târziu. Inventarul lor va servi la conturarea definitiva a profilului profesoral. Fara anumite neputinte si refuzuri. de inertiile si nesigurantele tem peramentale ale colaboratorilor. înmormântând. orientat spre fapta.stitutionalizat. 6) dezorgani zarea. calapoadele dupa care lucrurile merg anapoda. Ceea ce nu împiedica pe Profesor ca. necorectitudinea. scoate oamenii din fire si-i îndeamna sa-si încordeze puterile la maximum. de ineptiile si rutina birocratica a autoritati lor. impresionismul. fauritori de civilizatii. Profesorul se apropie mai mult de d-l [Radu lescu-]Motru. Niciodata nu l-am vazut multumit de ce a facut. E în el un duh de tinerete neb iruita. nepriceperea.în tara aceasta rasariteana. toti. verva si luciditatea. la prima ocazie. dar merg. Proteica si sociala. uneori. Aci. neinformatia. Unul din acei "pe dagogi ai vointei sociale" care au de realizat cea mai înalta misiune sociala din câte se pot închipui. 7) izolarea. refuzul de a coop era. aceea de a crea vietii forme si temeiuri noi si de a dezvolta constiinta contimporanilor asupra lor însisi si asupra telurilor actiunii lor. fara sa se urneasca. în savâr sirea ei. daca te gândesti ca. interiorizarea contemplativa. care cucereste. dar si de intransigenta. stimuleaza. nici "olimpiana".

a creat si a impus valori. seminarul se ocupa cu cercetarea desfasurarii istorice a doctrinelor. deci. clasele (I. La fel. seminariile lui reprezinta atelier ul în care se deprinde mânuirea acestui instrument.Dimitrie Gusti îsi sprijina studentii cu toate puterile lui si se bucura de izbân zile lor ca de niste izbânzi proprii. formarea person alitatii cercetatorilor sociali. cum se extrag pasagiile de u tilizat si cum se folosesc. încât problemele sa aiba un aspect stiintific general si un caracter de aplicatie concreta. Nu e. în aceste conditii. superioritatea si distanta fata de acestia. ascund studentilor cu grija propriile lor izvoare de informatie. La cursurile si seminariile lui insista totdea una asupra bibliografiei. de revista sau o carte. Seminariile conduse de profesorul Gusti au suferit. Despre ce au fost seminariile de la Iasi nu avem informatii decât indirect. Tema era astfel aleasa. mai mult sau mai putin straluciti. istoric (Pasa). Îmi amintesc desigur de acele vremi în care seminarul. iar dintre toti studentii care preparau acelasi subiect. Petrescu). g elosi de renumele câstigat de elevii lor. dezvoltându-se paralel cu problemele iscate la cursurile sau în lucra rile lui. pentru a-si pastra. ceil alti. cauta mijloacele sa te puna în contact cu cercetatorii competenti de îndata ce te vede preocupat de o chestiune. alt an. desfasurata în mai multe probleme. Dimitrie Gusti a facut scoala în Unive rsitatea româneasca si ca. cu o migala pretioasa si cu o pasiune admirativa pentr u informatia corecta si complexa asupra problemelor puse în discutie. precum si din lucrarile tiparite ale acestuia. Nu o data Dimitrie Gusti nu se sfieste sa învete pe studenti "secretele profesiona le" ale mestesugului carturaresc. în vreme ce alti profesori. Formarea personalitatii cercetatorilor Originea aplicatiilor sistemului Monografiile sociologice si etice Spiritul seminarului Munca de echipa Daca cursurile profesorului Gusti alcatuiesc forul în care se transmite instrument ul de cercetare ce-l constituie sistemul sau. în vreme ce unii profesori. SEMINARUL Misiunea lui. gelosi de i nformatia lor . trebuind sa participe la colocviul care urma totdeauna dupa c itirea lucrarii. Astfel. condus direct de Profesor. cu cercetarea sistematica a problemelor. cum se adnoteaza. mai mult decât oricine. Gusti în revistele straine asupra acestui seminar. Un an. îti pune la dispozitie carti le lui proprii. din ce ea ce a scris D. Amândoua aveau ca obiect o tema generala. macar astfel. Studentii erau obligati sa cerceteze un anumit numar de carti fundamentale recom . Învata pe stud entii sai cum se citeste o carte. se tinea în sala a V-a a vechei Univer sitati si studia doctrinele politice ale lui Machiavelli (Radu Budisteanu). se desemna unul ca referent. deci. Cum se citeaza. numero ase prefaceri. coreferenti.obicei specific culturilor înapoiate. Si una si celelalte arata ca între seminarul de l a Iasi si primele seminarii din Bucuresti ale profesorului Gusti n-au existat de osebiri esentiale. Claudian) sau Jean-Jacques Rousseau (Gabrea). P reocuparea aceasta de initiere tehnica si de progresele stiintifice ale studenti lor sai e aproape unica în Universitatea româneasca în care profesorii sunt preocupati mai mult de ideile lor decât de formarea elevilor. cum se redacteaza textul provizor si cel definitiv si cum se tipareste un articol de ziar. de-a lungul timpului. C. ca si de seminariile în care se studia problema cadrelor: biologic (Facaoaru). sau problema unitatilor sociale. Di mitrie Gusti te întâmpina întotdeauna cu ultima informatie. Fiecare student alegea câte o problema. se întorc ca Saturn împotriva acestora ca sa -i distruga de îndata ce cuteaza sa emita vreo parere originala deosebita de a lor . de mirare ca. Principalul obiectiv al lucrarilor de seminar îl constituie. Hobb es (Al.X. în cari stiinta mai poate fi m onopolizata -.

care nu urmareau decât "sa faca efect" asupra cole gilor. Studentii se pun pe lucru si dupa câteva luni. discutata si lamurita. avea gr oaza de asemenea "gazetarie". Unii desfrunzesc fisierele bibliotecii spre a gasi literatura explicativa a misc arii studentesti. un anumit respect fata de demnitat ea cugetarii. Dimitrie Gusti gasese cel dintâi pri lej. C. Tineretul punea patima si problemele erau p asionante. Profesorul nu admitea însa improvizatii le studentilor. încât studentii cârteau ca ar fi d "superstitia valorilor". dar si o tinuta intelectuala si etica fata de idei. Profesorul nu se sfia sa ironizeze crunt pe delincvent. sa foloseasca lucrarile seminarului la rezolvarea problemelor s ociale de imediata actualitate. Cu blândete uneori. sub îndrumarea de fiecare clipa a Pro fesorului. apoi sa-si completeze bibliografia singuri. de asemeni. apanagiul stilului asa-zis "gazetaresc" . Cuza. Acolo. si nu stiu daca n-a poftit pe preopine nt afara! Ne-am mirat atunci de aceasta vehementa. cu ultimele lucr ari aparute asupra subiectului. chiar destepti. care dainuieste pâna azi. drept "canalie" pe Machiavelli. în Bucuresti. Avea. la mesele din salile Casei Macca. care confunda natiunea cu poporul. bibliotecarul. si d octrina pur autodeterminista. împreuna cu studentii. întemeiata pe vointa trairii în comun. Aci îi lamurim numai geneza. conceptele g ata facute. care a îndraznit sa califice. caracterul metodic al învatamântului sau. alteori cu ironie si câteodata chiar taios. Astazi o înteleg mult mai bine. inspirata de comunitatea idealuril or etice. Profesoru l deprindea pe studenti sa fie corecti în tinuta si continutul comunicarilor. A raspuns tare de tot. cari risipiti pe ulita îsi striga sentimentul vag al unei nevoi de actiune fara ideal precis. Aci se vadeste. erau "cliseele retorice". pe atun ci student. Evoc în gând amintirea acelor seminarii! Discutia se isca totdeauna. în chip minunat. pâna a rosti t epitetul injurios la adresa florentinului. de asemeni. Altii cerceteaza situatia comparativa. pentru ca studentii sa le cunoasca. ci "omul politic" obisnuit. "Principele" lui nu e un monstru . Mi-aduc aminte de indignarea Profesorului fata de un student al lui. Rezultatul e Oficiul Uni versitar. adunate de pe ulita. ei se caznesc sa înteleaga adevaratul concept al nationalismului. în cursul disc utiei.andate de Profesor. adunati în jurul Profesorului. Programul studentesc e gata de tiparit. cu un ton autoritar. . fata de ideile vremii. D imitrie Gusti îsi aduna studentii în fostul local al Bibliotecii Pedagogice a Casei Scoalelor. sa arate ca. Aplecati asupra Nationa litatii în arta a d-lui A. Preopinentul s-a încapatânat. Orice idee era primita. motivata de c omunitatea de soarta. de "sfertodocti" cum îi placea sa-i numeasca cu o vorba a lui Pârvan. Mai departe. care aseaza natiunea în arbitrar. În vreme ce Universitatea sta închisa pentru marea masa a studentilor. Zadarnic a sarit Alexandru Vianu. Profesorul. care-ti impune curtenie si stapânirea de tine. dadea indicatii asupra felului în car e trebuiesc citite si folosite. cu toate ca personalitatile puternice îl interesau pâna într-atâta. Tot atât de rau primite. cu conditia sa aiba v aloare de argument. chiar atunci când comba ti pe adversar. dintre cei mai buni. Între doctrina realista. Profesorul aducea totdeauna în sala cartile despre care se discuta si le facea sa circule. impusa de identitatea cadrelor si de asemanarea manifestar ilor. Profesorul trece la înfa ptuirea dezideratelor programului. ca si invectivele. care. vorbim de cuprin sul lui. Amândoua. precum si de nadejdea viitorului comun. si Cooperativa studenteasc a . Caci ceea ce cauta sa impuna Profesorul prin seminar nu erau numai idei. Comunitatea de lucru a echipei din 1923 nu ramâne fara roade. oarecare temere de "geniile" pus tii. îsi face loc în mintea lor adevarata idee a natiunii. ridicând tonul. când izbucneste greva studenteasca. înlatu rând taria invectivelor menite sa ascunda slabiciunea argumentelor si parada de er uditie când nu era decât de suprafata. În anul 1923. dar tare intransigent în vorba. exista înca. Era desigur o copilarie! Dar Profes orul nu a admis-o. Când preopinentul era îndraznet. Furtuna trecuta si lucrarile intrate în fagasul lor normal. pusa la dispozitie de d-l Bi ber. restabilind ordinea îndata. aprinsa. trecut la Rectorat. studentii în sociologie îsi împart mu nca. care toata viata a visat înfiintarea unui institut de presa.

De la începutul anului scolar 1924-1925 studentii se pun pe lucru. psihologia: Costin. Fireste. din nefericire la noi înca nedeprinsi cu munca în comun. Gusti. adânc gânditor. din Rusetul Brailei. Profesorul a multumit echipierilor pentru munca înfaptuit a. daca nu l-as fi vazut aievea. manifestarile spirituale. P. zi de zi. O munca în colaborare. Dar în ochii lui era o bucurie greu de as ternut în scris. Îndata dupa Duminica Tomii. D. A vorbit masurat. biologia: Georgescu. pentru studii. Eu am plecat apoi în Franta. Ioan Costin. Popescu-Goicea. între cercetatori specializati în ramuri deosebite. portului. Multumirea lui. credintelor. literatura si arta: P. Metoda de lucru e aceeasi. Gh. de acum. Georgescu. Ionescu . ajunsi curând de pe urma de Alex. planul cercetarilor e gata. Dar voia buna a tineretii biruia. profesorul D. Ionescu. recunoscând greutatile drumului de strabatut. Confruntarea planurilor si metodelor preexistente si critica lor. dar a vorbit cu caldura si entuziasm launtric. Ion Belcin. Si harta pe care studia devenea vie. În vara anului1928. V. îndeletnicirilor. d -l Vladescu-Racoasa. dupa cum mai fu sesera si cercetatori singuratici ai trecutului istoric. dar nu fusese pâna atunci înteles decât în ragmente. în 1927. I. Popescu. în sti inta sociala româneasca. cel putin sa masoare greutatile si sa jaloneze calea înlaturarii lor. Mi-aduc aminte. Profesorul avea sa dea studentilor o noua sarcina: alcatuirea "planului d e cercetari monografice" si pregatirea acestor cercetari pe teren. om de va sta cultura. printre noi erau specialisti încercati în di sciplinele necesare ansamblului cercetarilor monografice. Împartind rolurile strict: cosmologia: Prejbeanu. în zece zile de munca. Decusara. În 1926. dupa observatiile facute direct asupra asezar ilor. Constantinescu-Mircesti. Pentru întâia oara însa. limba si obiceiurile: C onstantinescu. Gh. Si. care-si propuneau sa întel eaga împreuna. economia si manifestarile politice: Vladescu-Ra coasa .În curând.si rezervându-si siesi cercetarea "socialului" ca aspect special. Bureau si alti ce rcetatori monografisti si etnografi. Roux. economia: Dumitrescu. care luptau sa reconstituie. aratatoare a unui viitor pe care l-as înc hipui în vis.sa iasa din turnul de fildes al preocuparilor lor. religia si moralitatea: eu. Era profesorul Brailoiu. era sobra. dupa ramasitele pastrate în pamântul adânc si neprefacut al vechei Dacii. luptând sa reconstituie. Dimitrie Gusti por nea cu studentii sai ca sa-i formeze la aceasta munca. Gusti a izbutit. Întorsi în Bucuresti. care consimtisera. în cea dintâi cercetare monogr afica. D. În timpul verii. nadejdilor si ostenel ilor oamenilor de la tara. Convins ca o cercetare sociologica nu este posibila decât prin colaborarea special istilor. Rând pe rând. ceea ce în fapt traia ca un tot. Eram acum peste patruzeci de insi. daca nu sa în faptuiasca cea dintâi monografie sociologica (pâna acolo va mai fi drum). Aceasta expeditie de zece zile a "Argonautilor" monografiei în cautarea "lânei de au r" a realitatii românesti deschidea o epoca. de cercetarile echipelor monografice ale priet enului sau. chipul autentic al românului de astazi! Cercetatori singuratici ai acestor lucruri mai fusesera desigur. Cercetarile echipelor arheologice ale lui Pârvan. primeam vesti. în vagonul-restaurant al trenului care ne aducea înapoi în Bucuresti. se înjgheba aici o munca de echipa. cu asistentii sai de la Institutul de Anatomie si Embriologie d in Bucuresti. chipul vietii sociale si sufletesti a stramosilor no stri. am a gasit echipa la Fundul Moldovei în Bucovina. din Ne rejul Vrancei. Vignes. de seara în care. se muncea înca mai mult paralel decât împreuna. si destule greutati în tâmpina colaborarea la tot pasul. Însem narea problemelor esentiale care revin în fiecare sistem si apoi rânduirea lor logic a. vor fi întovarasite.pri n ce minune? . Era acolo d-l profesor Rainer. spre a lucra l aolalta. sunt cercetati: Le Play. pasionatul cercetator al "omului" si al "formei lui vii". Dumitrescu. munca a a urmat fara preget. manif estarile administrative: Belcin. . Prej beanu. Ce li se cere e ste sa faca o aplicatie a sistemului de cercetare la realitate. D. Tourville. Vedea crescând frageda întreprindere sti intifica si multiplicându-se în zarea satelor numeroase pe care le strabateam din fu ga. istoria: Popescu -Goicea. asistent. si condu cerea generala a echipei -. obiceiurilor. ingenios nascacitor de metode. ca acum. pornesc catre Goicea-Mare din judetul Dolj. Si cam pe aproape de Pastele anului 19 25. ca totdeauna.. Cârlogea si cu mine. si studentii: C. Nomenclaturile lor sunt comparate cu planul cursului din 1910 al profesorului Gusti..

C. codrii si casele. neobosit. Ion Costin. seminarul general era facut de Profesor. acest seminar a fo st preluat de H. Stahl si cu mine a lucrat pe îndelete. Profesorul m-a însarcinat sa condu c primul meu seminar. caci întâlnirea în treaca ea Bibliotecii Nationale din Paris nu-mi lasase nici o amintire clara . îndraznet. vaile. divulgându-se tuturor metoda Profesorului. cu toti studentii. sau. În ultimul timp. în 1930. cu Profesorul. Alexandru Claudian. Campania aceasta a întrecut în amploare tot ce se lucrase pâna atunci. Tema proseminarului era comentarul textelor lui Tard e si Durkheim. Fapt mai însemnat . cu sotia. Si. cu o mustrare. care îl face. Nu e locul sa insist aici. iar eu am trecu t la "Sociologia generala". Claudian. la Dragus. constiincios. tot mai adâncit. Seminarul meu a fost cel dintâi în care s-a studiat planul de lucru. eu ramânând numai la cel de etica. seminar de sociologie si etica. cercetarile au continuat. dezvaluind întelesuri nebanui te lucrurilor celor mai obisnuite. în cicluri succesive. H. la întocmirea noului plan de cercetare. Elisabeta Constante. muzicologul erudit. Stahl. când ac est seminar i-a trecut lui. pastrat numai în obiceiuri. iar la Dragus. întâlneam l a lucru. în prezentarea sistematica a profes orului Gusti. aflata sub îngrijirea Profesorului. în 1929. cercetând metoda de lucru în monografie si aplicatiile ei. la Runc. iscoditor. când trebuia. În tot acest interval de timp. cu un îndemn. consacrându-l formarii elementelor necesare echipelor monogr afice. p utin timid. întorsi de la Fundul Moldovei. o echipa formata din Prejbeanu. de curând traduse în editura "Cultura Nationala". proaspat cuceriti pen tru cercetarile monografice. St ahl. ca si în 1933. Era . Marin Popescu-Spineni. pe lânga cercetarile propriu-zise. Semnatarul acestor rânduri face cu studentii din toti anii de la specialitatea fil . Ion Zamfirescu. Maria Darmanescu. la Sant. arheologul trecutului nostru nescris. Ajunge sa spun ca. pâna astazi. pe ani si pe sectii. Pe baza ac estui plan. Felul în care s-a precizat mai târziu tehnica cercetarilor monografice a fost descri s în chip amanuntit de d-nii Herseni si Stahl în volumele consacrate acestei problem e. d-l Vladescu-Racoasa face seminar de sociologie politica. tot când treb uia. aceasta este perioada în care am stat cel mai aproape de gândul lui. iar în 1935 si 1936. De la 1933. minunatul cunoscator al a riilor de raspândire ale cântecului românesc. studiind. Cos tin.secretarul general al Societatii Compozitorilor Români. în 1932. Studentii specializati în filosofie faceau cu d-l Vladescu-Racoasa.eu îl întâlneam la lucru întâia oara. pe teren. pâna la venirea lui Traian Herseni din Germania. pe atunci îndragostit de Vrancea. geografie si folclor fac seminar de sociologie monograf ica cu H. m asuratori si curele de mosie. pe atunci la începuturile "Arhivei" sale. cu o vorba. Pe masura ce cursul se dezvolta. cercetând totul. seminarul pentru anul I. G. o problema speciala: Individ si societate. îndrumând totul. H. pentru întâia oara. zicatori.H. cu problemele respective. cu aparatele lui perfectio nate de înregistrare. Cront. pâna în ultimul ti mp. lua si seminarul o dezvoltare tot mai mare. Seminarul pentru anul II e bifurcat. Marcela Focsa. Elvira Georgescu. la Cornova. în care studentii mai rasariti ne ocupam sa înjghebam " monografiile". e facut de Traian Herseni. Tema acestui seminar este enciclopedia stiintelor socia le si înfatisarea lor.vazând totu l. Mai târziu. Xenia Costa-Foru bunaoara. si pe studentele si studentii mai tineri: Dom nica Paun. v esnic preocupat sa organizeze totul. asa încât în curând va fi împartit pe materii. în sfârsit -last not least -. Era profesorul Georgescu Breazul. cu un sfat. Petrescu. Ma ria Negreanu. H. dezvoltându-se mereu si interesând tot mai mul ti studenti si cercetatori. care stia sa faca sa vorbeasca muntii. alaturi de cei ramasi din vechiul grup al "Sociologilor din dreapta Dâmbo vitei". Deasupra tuturor era însa Dimitrie Gusti. vesnic atent sa surprinda un fapt nou. pe atunci proaspat licentiat în filosofie. Era u. Burdun. Stahl. Nicolae Argintescu. arhitectul Armasel si atâti altii. iar proseminarul obligat or pentru studentii anului I era dat în seama d-lui conferentiar N. Paula Gusti. cu studentii de la toate specialitatile. Era Traian Herseni. si m ai târziu d-lui Al. Studentii de la istorie. pe care l-am întins pe pereti în nenumarate tablouri sinoptice în ziua "expozitiei" si a serbarii de sfârsit! Din tot timpul cât am lucrat cu profesorul Gu sti. apele. în 1931. cu toata amanuntimea bibliografica .

acest seminar cerceteaza o problema anumita. solidaritatea împotriva atacuril or pornite din afara. ca profesor. Singurul lucru ce i s-ar putea reprosa este aceasta bunatate excesiva. Dar a facut-o totdeauna camaradereste . între colaboratorii oricarei întreprind eri omenesti. tot pe lânga aceeasi catedra e socotit si seminarul de estetica al d-lui Tudor Vianu. se face pe nesimtite. profesorul Gusti face un seminar deosebit. deosebirea de vârsta si de formatie creeaza de obicei între unii si altii o prapastie. ori de câte ori e silit sa spuna cuiva o vorba de descurajare si timid. comentând toata literatura respectiva. N-as putea încheia aceste rânduri consacrate seminarului profesorului Gusti fara a v orbi nimic de atmosfera care domnea în el si de relatiile acestuia cu studentii sa i. în sectiile diferitelor institutii sociale organizate de Profesor. nu i s-a atras o data atentia as upra cuiva. parinteste. de sus: ci totde auna ca persoana fata de persoana. În afara de aceste seminarii. câte un an. sentimentul distantelor sociale. niciodata nu i-a privit autoritar. cu acel sentiment degajat. seminar pentru aceasta stiinta. Exigent. Amintirea ex perientelor comune. recomandarile lui. care nu creeaza nici un sentiment de jena celui obl igat. Cum vedem. Staruinta lui nu si-a preocupetit-o niciodata pentru ei. Astfel. care-l face slab. Nu sunt admisi decât studentii care se disting la seminar iile preparatorii. Timiditatea fireasca a celor multi. în fata oricarei dezaprobari . a putut trece pe lânga unii oameni fara sa se intereseze de ce e în su fletul lor. ci mai mult de ce au de gând sa faca. Ani de zile. studiul istoric al doctrinelor cu acela sistematic al problemelor acestei st iinte. pe nesimtite. aceasta comunitate ajunge sa cuprinda laolalta pe conducatori s i condusi. Casa lui. însa. în care studentii sunt pusi sa-si încerce puterile în cercetari concrete tot mai grele. ca orice îndrumator. în jurul seminarului s-a constituit cu vremea o adevarata familie spiritua la. profesorul Gusti i-a purtat de grija. În relatiile lui cu studentii. foarte rar. cursurile si seminariile d-sale sunt independente de celelalte. În fiecare an. precum si pentru ce i care se prepara pentru doctorat. Dar. creeaza. când a fost nevoie de un cuvânt pentru ca sa li se deschida o poarta. pentru învingerea obstacolelor întâlnite-n drum. atunci când un lucru i s-a parut drept. În ultimul an s-au studiat Manifestarile spirituale. chiar at unci când lucreaza împreuna. Daca. de specializare. Acest seminar este închis. fara sa nu-l fi luat numaidecât în seama. sub îndrumarea directa a titularului. Atunci sunt trecuti din seminar în una din numeroasele întreprind eri care întregesc activitatea acestuia conduse de profesorul Gusti. a fost sa stearga ac easta deosebire. pâna a ajunge "piatra de încercare" pentru unii . seminariile profesorului Gusti sunt azi o vasta întreprindere stiintifi ca . În fapt. relatiile lui au fost totdeauna la dispozitia studentilor. Seminariile profesorului Gusti sunt deci institutii deschise în afara. Nu numai când era v orba sa-i dea sprijin în munca ei intelectuala. alternând. uneori. dar în fond generos si bun. Unul din marile daruri ale lui Dimitrie Gusti. sau a asistentilor. dar si când era vorba sa o sprijine în viata ei de toate zilele. nevoia ajutorului rec iproc. pâna ce ajung sa po ata lucra singuri. fireste. constiinta împartasirii aceluiasi ideal.osofie care dau examen de etica. Dimitrie Gusti n-a sovait niciodata sa-si puna obraz ul pentru altii. în to ate amanuntele ei. o comunitate de sentimente greu de destramat. Pentru studentii cari prepara licenta în sociologie sau etica. Trecerea di n ele. Prietenia ce leaga oamenii care întreprind un lucru împreuna nu e rara. biblioteca lui. Exista deci o penetratie continua între activitatea seminariala si a ctivitatea institutelor prin care studentii îsi întregesc pregatirea intelectuala! Lucrul acesta împlineste dezideratul exprimat în lectia inaugurala a cursului sau di n 1910.

si asupra misiunii pe c are o atribuie el acestui învatamânt. APLICATIILE SOCIALE ALE SISTEMULUI. o intensa activitatea culturala si poli tica. din 1927-1928. nu s-au sfiit ca. nu fara oarecare amaraciune. care sunt ideile sale asupra învatamântului social. 2. Ele vor fi realizate mai întâi în proiectul de organizare a Universitatii Daciei Super ioare si apoi în institutiile create de pe urma programului studentesc. Nu putea însa ramâne neîndreptat cadrul însusi în care urma sa se desfasoare învatamântul s al. în pustiul însingurarii la care se izoleaza majoritatea intelectualilor români . ca si în afara de ea. în sfârsit. organizarea vietii universitare. care privesc: 1. Fireste ca eticianul cunoasterii si iubirii de sine i-a înteles. De toate aceste neajunsuri. pentru ca întotdeauna. profesorul Dimitrie Gusti a desfas urat. consacrata acestui subiect. organizarea cercetarilor sociale. l-a preocupat personalitatea lor. odata ajunsi. azi greu de g asit. cu ideile pe care le-am vazut în primele pagini ale acestui studiu. Am vazut. în Planul de organizare a vietii studentesti. stiut fiin d ca aceasta floare rara e apanajul sufletelor alese. pentru a nu o judeca în raport cu idealu rile sale etice si pentru a nu-si propune imediat s-o reformeze. Activ itatea ei îl interesa deci prea de aproape. iar oamenii sunt asa alcatuiti încât prefera sa fie pretuiti pentru e i însisi mai mult decât pentru misiunea lor. sau poate chiar i-a salvat de la moarte. universitatea era prima unitate sociala cu care se întâlnea direct. Dimitrie Gusti reprezinta un liman. 3. ce caracter întelege Profe sorul sa dea cursurilor si seminariilor sale. Am vazut. mai mul t decât individualitatea oamenilor. Ca întotdeauna. Ideile din aceasta lectie au fost reluate mai târziu. Profesorul nu a scapat. si a surâs. biblioteci si centre de documentare Programul studentesc Opera de Ajutorare Oficiul Universitar Cooperativa Studentilor în Litere Calauza studentului Ancheta asupra vietii universitare În afara activitatii universitare propriu-zise. ORGANIZAREA VIETII UNIVERSITARE Fisiere. pe Profesorul de curând întors din strainatate. care este aceea de a pregati elitele creatoare de cultura si conducatoare ale . ce a realizat di n aceste idei. alcatuit cu studentii în 1923. Bunatatea aceasta nu i-a adus întotdeauna recunostinta ce i se cuvenea. ne propu nem sa cercetam în paginile urmatoare: Vom urmari aceasta activitate în trei directii. Am vazut. hranindu-i cu lingurita. intitulate Universitatea sociala. Astfel. în universitate. ori i-a impus. În ce masura aceasta activitate are legatura cu învatamântul sau universitar. universitatea. un centru de atractie si de putere. sensul reformei universitatii trebuie cautat în functiunea ei social a. cercetând lectia lui inaugurala. sa se întoarca împotriva dascalului lor spre a-si reali za ambitiile sau socotelile proprii. asa cum sunt naturile cu adevarat sociabile. Reforma vietii universitare nu putea sa nu ispiteasca. de asemeni. p recum si în alte doua studii. Pentru el. în primul rând. Principiile reorganizarii universitatii sunt cuprinse într-o lectie. adica ceea c e puteau face. Ci multi din cei pe care i-a îndrumat. XI. dar constiinta misiunii lui si larga lui simpatie "iubitoa re de viata si oameni" l-au facut sa-si reverse asupra altora grija parinteasca a formatiei lor intelectuale. asa cum era predat în scolile superioare românesti. sau carora le-a deschis o cale în viata.. organizarea vietii culturale.

A încercat-o totusi. a natiunii si a omenirii. intern si comparativ. ci la formarea personalitatilor creatoare de valori folositoare s ocietatii. a acelei Alma mater pusa în slujba creatiei. proiecteaza. universitatea nu trebuie sa fie o fabrica de diplome. care este Universitatea în sensu l ei esential. publicarea unor anuare de lucrari. în 1923. completa rea catedrelor cu docentele necesare. îl vom vedea organizând. cu planuri si anexe asupra felului în care sunt organizate aceleasi institutii în strainatate. întocmirea unui prospect al lor. sau Fundat ia Carnegie. Ca atare. înfiintarea unui corp de stenografi universi tari si a unui învatamânt social comun tutulor studentilor. cuprinzând toate ziarele si revistele periodice. Ceea ce urmareste necontenit este înfiintarea unui vast centru de documentare sociala. În ce priveste cursurile. regularea orelor de curs între profesori. înfiintarea unei sali de lectura. Lectura fiind principalul instrument de formatie a cercetatorilor si baza materi ala a oricarei cercetari. perfect defini ta. Ceea ce nu poate înfaptui în universitate organizeaza însa. în 1923. Despre organizarea studiilor universitare. al profesorului Gusti. înfiinta rea unei sali de lectura. politicei. organizarea bibliografiilor de special itate. eticei. de la baza învatamântului universitar românesc. cu a jutorul colaborarii dintre Institutul Social si Fundatia Rockefeller. Programul rezultat din aceste studii cuprinde. ci pregati rea universitara trebuie sa devina o adevarata misiune etica. unde creeaza o sala de lectura. puse la dispozitia studentilor. organizate de atu nci încoace. misiune care sa cu prinda întreaga viata a comunitatii studentilor cu profesorii. care cuprinde toate periodicele importante di n domeniul stiintelor sociale particulare. a unei biblioteci generale a univers . la Institutul Socia l. organizarea învatamântului universitar nu trebuie sa tinda la înmagazinarea de cunostinte. Astfel. Daca ideea acestui centru de documentare e. pentru organizarea unei biblioteci de sta t. în germene. Organizarea bibliotecilor si a izvoarelor de informatie stiintifica nu e singura preocupare reformatoare a profesorului Gusti. care va culmina în proiectul iesit din lucrarile secti ei bibliologice a Institutului Social. sociologiei. gândirea lui Dimitrie Gusti va fi necontenit preocupata de proble ma aceasta a bibliotecilor. Recomandarile acestui program sunt grupate pe capitole. în curând. Ideea bibliotecii nu-l satisface însa pe deplin. în mintea Profesorului. un fisier centralizator al tutulor cartilor de sociologie. cu studentii seminarului de sociologie si et ica. nece sar pentru pregatirea legislatiei. izbucnirea grevei stud entesti descopera criza adânca. D. El însusi nu e decât o aplicare la împrejurarile specifice ale României. dornice sa înfiinteze în Bucuresti centre de documentare sud-est-europe ana. a id eilor esentiale ale sistemului amintit. etica si politic a aflatoare în bibliotecile publice din Bucuresti. Din acel moment. Dimitrie Gusti gaseste un prilej neasteptat sa aplice principiul sau de cercetare direct a a actualitatii sociale cu studentii seminarului sau. care sa centralizeze întreg materialul documentar. Mai târziu. a unor vaste arhive sociolog ice. prin Oficiul Universitar. gruparea seminariilor în institute. stud iu amanuntit. programul recomanda: terminarea localului universitatii. Când. programul preconizeaza: putinta înlocui rii examenelor prin participarea activa si meritorie a studentilor la lucrarile de seminar. Gusti va da o atentie desavârsita institutiilor menit e sa înlesneasca aceasta lectura. înfiintarea unor institute superioare de cercetari practice. Pentru aceasta.natiunilor. În ce priveste seminariile. realizarea ei nu si-a gasit înca o formula definitiva. ideile tutulor reformel or universitare si tutulor operelor de asistenta studenteasca. Prima concretizare a preocuparilor lui de organizare universitara este acel proi ect de organizare a bibliotecii seminariilor Facultatii de Litere din Iasi. programul preconizeaza: înzestrarea lor cu materialul ne cesar. în timpul decanatului sau.

cu ajutorul muncii dezinteresate ofe rita de câtiva medici universitari. programul prevede organizarea paralela în as ociatii de facultati. regulata. precum si schimbul de studenti cu strainatatea. studii si publicatii asupra vie tii universitare si în special sa publice o calauza destinata studentilor. înfii ntarea unui ziar studentesc si organizarea anuala. (European Student Relief). intitulat Universitatea sociala. în 1929. mai completa. care sa poata da lamuriri asupra posibilitatilor de gasire de locuinta. un îndreptar pentru studentii acestei facultati si întreprinde. condus de d-l C. Gusti publica. pe care profesorul Gusti o inspira ca administrator-delegat. Oficiul Universitar fiind preluat de rectorat. S. prin secretariat. S. D. Oficiul Universitar publica cea dintâi Calauza a studentului. cuprinzând. examenelor. pentru întâia oara. El organizase o retea de informatii asupra studiilor. regulamentelor de studii. reunite în asociatii pe centre universitare si în asociatii ju detene. La realizarea dezideratelor prevazute în acest program. Aceasta institutie. o ancheta as upra vietii studentesti. în frunte. orasului si vietii universitare. C. în genul celor aparute în strainatate. prin organizarea de catre stat a trecerii fii lor de sateni în universitate cu ajutorul burselor acordate elevilor distinsi. în 1932. întemeierea unui credit cultural si a u nei case de economii studentesti. împreuna cu Seminarul de sociologie. În 1927. S. el organizeaza mai întâi O. în legatu ra cu activitatea E. înfiintarea de coo perative. D. carti. Dimitrie Gusti devine decanul Facultatii de Litere. studiul Profesorulu i asupra misiunii sociale a universitatii. El mai pune principiul organizarii si conducerii prin studenti a institutiilor crea te pentru acestia: camine si cantine pe facultati si pe judete. mai cere sa se organi zeze trecerea studentilor prin mai multe centre universitare. distractii si asupra orientarii profesionale.itatii. împreuna c u secretarul Facultatii de Litere. Oficiul Universit ar este preluat de aceasta facultate si pus sub îndrumarea directa a Seminarului d e sociologie. a unei calauze-almanah si a unui birou de informatii. El mai preconizeaza participarea obligatorie a studentilor la viata asociat iilor. organizarea asistentei medicale. asi stenta medicala. precum si un apendice consacrat tehnicei muncii intelectuale. camine. Când. Zaharescu si mai târziu de d-l Paul Sterian. spiritul sau organizator îmbrat iseaza ideea "Cetatii Universitare". . În sfârsit. ajutoare banesti. medicamente. A. programul cere asigurarea suprematiei elementului national. R. El mai organizase un serviciu de informatii pri vitoare la viata materiala: gazde. În 1928 apare o noua calauza. Acest oficiu îndeplinea functiuni informative multiple. întocmirea obligatorie a rapoartelor de activitate a acestor asociatii. (Asociatia Studentilor Crestini din România) . În ce priveste organizarea studentimei. El recomanda înfiintarea unui oficiu de informatii privitoare la viata universitar a nationala si internationala. cantine. prima publica tie de acest fel. ajutoare si planuia sa organizeze o tipografie proprie pentru publicarea cursurilor în conditi i satisfacatoare precum si o sala de lectura. Gusti devine ministru de instructie. Pe lânga acest O. se înfiinteaza primul Oficiu Unive rsitar. ocupatii. A. Când. al carui principal protagonist va fi în lumea noastra culturala. Oficiul Universitar organi zase o sectie importanta de ajutor medical. Acelasi oficiu ar fi urmat sa întreprinda anchete.-ul (Opera de Ajutorare Studenteasca). ocupatii. hrana. devenit mai târziu I. Aceasta calauza e un îndrepta r complet al studentului în privinta studiilor. Cu privire la relatiile dintre studenti si profesori. (International Student Service). programul cere ca modifica rea regulamentului sa se faca cu participarea studentimii.toate grupate în uniunea generala studentea sca. a congreselor. S. Relativ la organizarea vietii materiale a studentimei. În 1930. R. Dimitrie Gusti trece de înda ta! Împreuna cu studentii de la A. ideea autoa jutorarii studentesti. apoi un istoric al învatamântului universitar românesc. o statistica a vietii universitare . în tara si strainatate. S. D. ale carei rezultate sunt în curs de publicatie. masa. S. realizeaza la noi. îmbracaminte. adunate în asociatii regionale . asupra relatiilor interuniversitare si relatii lor intelectuale internationale. D.

Înfiintarea Institutului Social s-a înfaptuit la Iasi. Activitatea acestui institut formeaza obiectul unei cercetari deosebite. al profesorului Gusti. asa cum le cunoastem si din alte activitati. Ea nu e decât o aplicare a principiului teoretic dezvoltat în cursul acelei lectii. în ceasurile amare ale razboiul ui. aceeasi credinta în cooperatie si în colabo rare. aceeasi nemultumire cu starea de fapt. care cheama actiune a sociala. Asa. Totusi. aici. politica sociala a imperiului german". în fapt. acelasi spirit de organizare. care Verein. fara îndoiala. Într-adevar. dupa care numai colaborarea dezinteres ata a specialistilor poate realiza.Toate aceste întreprinderi vadesc interesul continuu al Profesorului pentru viata studenteasca. aceeasi încredere în oameni si în posibilitatile lor. este. în universitate. Ea nu face decât sa rodeasca o ide e a carei samânta se gaseste aruncata tocmai în lectia inaugurala a cursului din 191 0. de un sfert de veac. care constituiesc însusirile sale sufletesti esentiale. o asemenea cercetare. seminariilor d e stiinte de stat le corespund. Si mai departe: "Sa îndraznim oare a spera ca prin activitatea unor viitoare seminare si asociatii sa se schimbe fundamental. ideea acestui institut e mai veche. intentia de actiune nu e precis conturata. în tara noastra. în cursul lectiei inaugurale din 1910. Si o aplicare a princip iului practic.. studiul problemelor sociale ro mânesti sa se stramute si la noi în tara. ca si în afara ei. a) Institutia de capetenie careia Dimitrie Gusti i-a consacrat cea mai aleasa pa rte a activitatii sale. vestitul Verein für Sozial politik. campaniile monografice. întemeiat de profesori universitari de economie politica si barbati de st at germani. Profesorul a rostit ex plicit cuvintele: "viitoare asociatii". dupa care nu poate exista o reforma sociala serioasa fara cercetarea prealabila sociologica si etica a realitatei ce se cere reformata1. o proiecteaza pentru viitor prin: Facultatea de Stiinte Sociale. Ideea Institutului Social e cuprinsa limpede în acest text. de creatie necontenita. din comisiunile parlamentare si din ministere la universitati". În realitate. cu soarta careia s-a identificat si în slujba careia a pus cea mai mare parte a geniului sau organizator. profesorul Gusti spusese: "Seminariilor le corespunde în Germania organizarea tuturor specialistilor în asocia tiuni care se întâlnesc anual si care au organele lor periodice. Caci Profesorul crede înca în pos ibilitatea stramutarii activitatii legislative din comisiile parlamentului si di . XII. precum si problemele sociale românesti în special? Este timpul. decât în masura în care existenta lui se leaga de învatamântul Profesorului. de stimulent. stimulator de oameni si de inter es social. cred. acest Institut. modul îngrozitor de superficial cum se trateaza astazi stiintele sociale si sociologice în general.. Nu ne i ntereseaza deci. a influentat si influenteaza înca. Aceasta activitate Dimitrie Gusti a întreprins-o prin: a) b) si c) Institutul Social Român. ORGANIZAREA CERCETARILOR SOCIALE Ofensiva contra empirismului politic si legislativ Institutul Social Campaniile monografice Facultatea de Stiinte Sociale Alta latura importanta a activitatii profesorului Gusti este organizarea cerceta rilor sociale. în afara de universitate. dezvoltat în aceeasi lectie. ca în Germania. din imboldul dorintei de a evita repetarea experientelor dureroase ale nepre gatirii acestuia. ca studiul stiintelor sociale. Institutul Social Român. Ele evidentiaza aceleasi însusiri de ingeniozitate.

în care pregatirea legislatiei urma sa treaca d e la sine. politice si etice. Institutul Social este deci primul bastion pe care se sprijina ofensiva stiintel or sociale universitare împotriva "empirismului dezorganizator" care domneste în via ta noastra publica. acea reiz bucnire neasteptata a nadejdii care a premers ceasurile Unirii. Prin scrisoarea aceasta. fie ca cercetatori teoretici. Profesorul. interne si externe. compuse din oame ni competenti... profes orul Gusti se adreseaza de asta data fostilor lui studenti si tovarasilor lor de generatie. E primul pas facut de Profesor pentru extinderea cercetarilor sociale. 2) studii si aprecieri documentate asupra realitatii românesti. sociologice. propunându-si sa contribuie "l a formarea unei natiuni viguroase. Luând atitudine împotriva "empirismului guvernamental". pentru înfaptuirea lor. constiente de menirea ei în istoria universala" si la construirea unui stat corespunzator "constiintei de sine a natiunii". Chemarea Profesorului expune.n ministre înauntrul universitatii. În loc sa se adreseze deci. idealiste si optimist-sociale. cercetatori si oameni practici bine cunoscuti în specialitate. f ie cu caracter de apreciere normativa. el ia initiativa unei iesiri a stiintelor sociale în afara de universitate. a trebuit sa se deschida aripile retezate ale nazuintelor obstesti. dar si de apropiere sufleteasca. iesirea stiintei sociale afara din universitati. ceva mai pe urma. fie cu caracter explicativ cauzal. Asociatia pentru Studiul si Reforma Social a. acea mare rasturnare a norocului. adica în câmpul larg al vietii culturale. pentru întâia oara. înfii ntarea asociatiei proiectate sa dobândeasca un nepretuit sens etic. propuna reformele ce izvorasc logic si firesc din aceste studii.". asociatia îsi propune sa constituie: 1) Un centru de studii si cercetari. Primul pas pentru trecerea de la idee la realizarea ei îl face profesorul Gusti ab ia în 1913. 3) recenzii sistematice si critice asupra literaturii problemelor sociale. Gusti îsi propune editarea unui organ care sa publice: 1) contributiuni stiintifice privitoare la toate problemele stiintelor sociale p articulare. Asociatia pentru Studiul si Reforma Sociala îsi propune: 1) 2) 3) 4) Sa sa sa sa cerceteze toate laturile vietii sociale românesti. întru întâmpinarea empirismului politic si legislativ. în 1918. izbucnirea razboiului avea sa precipite. punct cu punct. pe orice cai. ca pâna acum.. în afara de universitate. A trebuit sa vina. prin scrisoarea adresata în acel an colaboratorilor "Arhivei. În consecinta. Si. cu ajutorul lor. prin acestea. pe tarâmul propriu. Pasul definitiv în acesta directie îl savârseste chemarea adresata de Profesor. pe alte cai. Caci scrisoarea trimisa în martie 1913 precede cu 6 a ni aparitia primului numar al "Arhivei. D. lupte. Asociatia îsi marturiseste cre dintele democratice. ia. În loc sa astepte momentul ipotetic. care au strabatut în viata sociala.. care va studia problemele propuse spre cercetare Institutului. între timp. pe când înfiintarea Institutului Social presupune schimbarea acestui gând si stramutarea centrului de inspiratie legislativa dincolo de zidurile universitatii. constituie Institutul. de la Iasi. Lansând acest apel. mai ales. asa cum o concepuse Profesorul. Cele sapte sectii sunt: . toate obiectivele pe care le urmar este Institutul si toate mijloacele propuse spre a le realiza. fie ca practicieni specialisti. pentru ca. Si.". întarita în comunitatea de durere. cu vremea tulbure de îngrijorare si de restri ste. o atitudine militanta. 4) cronici asupra principalelor evenimente sociale. la Iasi. în urma careia se constituie. el nu are ecou imediat. numai studentilor sai universitari. alcatuit din sapte sectii. Pentru îndeplinirea acestor scopuri. care pâna aci statuse retras în turnul de fildes al st iintei universitare. înauntrul Facultatii de Stiinte Sociale. Dar. pentru ca sa dospeasca în suflete sentimentul necesitatii imediate a unei asociat ii pentru stiinta si reforma sociala. A trebuit sa vina razboiul cel mare. contribuie la educarea sociala a maselor.

o maturizare a seminarului din 191 5 si a dezideratelor expuse în lectia inaugurala din 1910. Cum a realizat Institutul aceste deziderate? Ce rezonanta noua a dat el învatamântul ui gustian? Timp de peste 15 ani de zile. Când. b) o arhiva documentara. dupa transferarea la Bucuresti a profesorului Gusti. în sectii. d) un oficiu de informatii pentru cercetatori si oameni politici. sectia industriala si comerciala. statistica." (ca acelea ale sectiei sociologice). El le putea astfel compara argu mentele si îsi putea statornici o orientare rationata. La aceste discutii au p articipat si fruntasii vietii noastre publice si profesionale. legislatia comparata. cooperatista. cu Capitalismul în viata sociala (20). bibliologica si sociolo gica. lista persoanelor competente. economica. Caracteristica acestor cicluri este efortul simultan de organizare a ideilor si de informatie a publicului. care va edita: publicatii. un an mai târziu. privit în ansamblul activitatii profesorale a lui Dimitrie Gusti. proprie. privitoare la toate domeniile vietii sociale. cultural a. Discutiile sectiilor: sociologica. Asa ca.a) b) c) d) e) f) g) 2) a) b) si c) d) sectia agrara. ca si pe multi gânditori straini. Caci. sectia culturala. Sunt expuse aci toate obiectivele si mijloacele de lucru ale unui Institut moder n de cercetari sociale. azi epuizate. inventarul problemelor t impului si solutiilor recomandate pentru rezolvarea lor.. Asociat ia se transforma în Institutul Social Român. fie publicatii speciale (ca acelea ale sectiilor economice si cooperative. Cât priveste conferintele publice. c) un repertoriu bibliografic. Sat si oras (21). Institut ul Social nu e decât o extindere. Un centru de propaganda. oricât de deosebite le -ar fi fost gândurile si de potrivnice intentiile. la o aceeasi tribuna. de mai multe ori. fapt aproape nemaiîntâlnit în viata noastra cultural a. care sa procur e acestora: bibliografii. unindu-se cele trei sectii economice într-una singur a si creându-se patru noi sectii: cooperativa. fie studii publicate în "Arhiva. sectia juridica. sau studii publicate în volume speciale (ca acelea ale s ectiei culturale). a tât o activitate interioara. Institutul a organizat opt cicluri. 3) Un centru de documentare. apoi cu Viata sociala a României dupa razboi (17). în zece ani. si cursuri. continuând cu Doctrinele partidelor politice (18) si cu Politica externa a României (20). fata de problemele . statistica. Problemele românesti în cadrul vieti i internationale. începând cu Constitutia cea noua a României (23 prelegeri). consacrate diferitelor probleme sociale de actualitate. toate trei publicate în volume.. care au tiparit buletine proprii). si un organ periodic pentru studiul si reforma sociala. sectia financiara. e) si care va tine relatiile cu institutiile straine similare. care va organiza: conferinte. Institutul a desfasurat o activitate neîntrerupta. o dezvoltare. sectia politica si administrativa. propunerile de reforma. bibliologica si juridica au facut. lu crarile în curs de legiferare. prin conferin te si publicatii. sectia de politica si igiena sociala. în aceste cicluri auditorul putea întâlni pe cei mai distinsi gânditori politici ai t arii. cât si o manifestare exterioara. Politica culturii (27). care va constitui: a) o biblioteca cu sala de lectura. acesta nu va suferi decât foarte mici mod ificari în structura sectiilor. si din munca lor au rezultat fie proiecte de lege (ca acelea ale sectiilor juridice si bibliologi ce).

al d-lui Filitti asupra Claselor sociale în trecutul românesc. Teoria monog rafiei sociologice a d-lui Traian Herseni. Scoala de Asistenta Sociala. Menger.puse în discutie. În sfârsit.. s-a putut înjgheba. oficii de cercetari. Si nici sa publice. s -au constituit treptat. a Individului împotriva statului a lui Spencer (15). dar si aci. Sub influenta si. trebuie sa mentionam influen ta lui indirecta asupra altor institutii de cercetari sociale. si unul din cele mai folositoare pentru progresul democratiei românesti.. Întâlnirea aceasta a opiniilor politice si sociale diferite. Scoala de Statistica. si. la Casa Scoalelor (Am zar). Consiliului Legislativ. de a publica o culegere a lucrarilor de seama ale seminarului s-a dovedit. i se datoresc aproape în întregime. în care s-au publicat: Sociologia militans a profesorului Gusti. a Noii teorii a statului a lui K. s-a constituit echipa de cercetatori ai "conjuncturii" economice. În afara acestor activitati directe ale Institutului. tot în 1930. de curând. si în urma la Asociatia cu acelasi scop. iar sub influenta sectiei culturale s-a înto cmit. corelata centrului de documentare. desi nu face parte din activitatea Institutului Social. prin diferite alte institutii. al d-lui Gusti asupra Problemei na tiunii. mai târziu. ceea ce era mai usor. si sub acest raport. sub acest raport. a Prolegomenelo r lui Kant (Antoniade).". pe lânga mari le institutiuni si pe lânga asociatiile de specialitate. Tot în activitatea publicistica extrauniversitara. Încercare de ontologie regionala. Ideea. o depasire a intentiilor initiale ale profesorului Gusti. trebuie pusa seria t extelor traduse în colectia "Culturii Nationale". prin volumele în care s-au adunat ciclurile de conferinte de care am vorbit mai sus si. dezvoltate pe urm a lui. în realitat e. Recensamântul. acea Enciclopedie a Ro mâniei. activitatea Institutului nu s-a dezvoltat înca pe depli n. Totusi. s-a înjg hebat. a cartii despre Idealurile umanitatii a lui Masaryk. proiectul de reforma a învatamântului. Publicarea traducerii Regulelor metodei sociologice ale lui Durkheim (Sudeteanu) . Ajunge sa spunem ca aci au aparut studiile: al lui Zeletin asupra Originei burgh eziei. sub influenta sectiei demografice a Institutului. pentru a ne da seama de însemnatatea acestei publicatii. prin cele trei serii de tiparituri sociolog ice. a "Arhivei. patrunderea oamenilor pregatiti sociologicest . a traducerii Criticii ratiunii practice a lui Kant. s ubzista întrebarea daca felul în care s-au desfasurat lucrurile nu înseamna. si nici sa sub stituie Institutul Social. mai întâi la Camera de Comert si Industrie. Tot atât de rodnica a fost publicatia "Arhivei. Caci daca. Gus ti. Astfel. cu toat e ca nu stim daca ar fi fost bine. conceputa si realizata mai întâi în 1915. Stahl. din cele mai rodnice. de asemeni. a Scurtei expuneri a filosofiei sceptice a lui Sextus Em piricus (Bezdechi). Sub influenta si cu oamenii sectiei s tatistice s-a constituit.". cu oamenii s i influenta sectiei sociologice s-au înfaptuit. Institutul nu a izbutit înca sa constituie o arhiva centrala completa de legisl atie sociala. destinata sa devina instrumentul de div ulgare a informatiei centralizate.. apoi la Instit utul de Conjunctura. prin buletinele sectiilor econ omica si cooperativa. în 193 0.. asa cum dorea. E poate aci singurul punct ramas nerealizat din chemarea din 1918. în 1933. în 1930. info rmatie si documentare asupra diferitelor probleme sociale care le interesau. sub influenta membrilor de seama ai Institutului. cu oamenii sectiei economice. tot a d-lui Traian Herseni. Nu mai prejos a fost activitatea publicistica a Institutului. este unul din rezultatele cele mai caracteristice ale Ins titutului Social. încep uturile muncii de ridicare a satelor. Realitatea sociala. desfasurata prin p ublicatia rara. a Catechismului industriasilor a lui Saint-Simon. ceea ce era greu de conceput. pe lânga diferitele departamente ale statului. initiata si patronata de D. Sub influenta si cu oamenii sectiei de asistenta sociala. Profesorul n-a izbutit sa stramute pregatirea legif erarii din parlament în universitate. pe tarâm ul neutru al stiintei. pâna acum. în bu na parte. al d-lui Madge aru asupra Capitalismului în Rasaritul Europei. Din alte puncte de vedere. pe care Profesorul a preconizat-o acum sapte ani. dar substantiala. H. Tehnica monografiei sociologice a d-l ui H.

Rezumând caracterele acestei izbânzi. începând din anul 1930. atribuind învatamântului gustian prestigiul tot mai mare acordat "specialistilor" di n viata publica româneasca. în acest domeniu concret. Înfaptuind aceasta întoarcere asupra cunoasterii realitatii ce se cere reformata. în fiinta institutului sau propriu. El a fost o catedr a de difuziune a cunostintelor sociologice si un stimulent al cercetatorilor ace stor stiinte. El a fost si prima încercare de organizare a muncii în echipa si în colaborare a cerce tatorilor sociali. amenintat sa fie eliminat din viata publica. A prins. care de acum se dezvolta autonom. tehnicieni. în schimb. 4) nu mai putin simtita a fost înrâurirea acestuia asupra mediului intelectual românes c în genere. am putea spune ca bastionul reprezentat de acest ins titut si-a constituit. la perfectiunea caruia colaboreaza activitatea lor .e în oficiile de studii si în administratiile de stat pare a fi rasturnat solutia ap roblemei. Gusti avea sa imprime . pentru ca din aceasta cunoastere sa se desprinda nevoile reale de refo rmare a ei. ca organizatie. Institutul Social este chemat sa devi na un centru de coordonare a tuturor acestor institutii de cercetare sociala. Reluând imaginea. Cu o întelegere si cu o dezint eresare neobisnuita.cu sau fara voie . efortul Profesorului de a dezvolta învatamântul stiintelor sociale si în afara de universitate s-a dovedit fecund.o noua orientare curentului legislat iv. cu vremea. pentru a putea aprecia varietatea interesului stârnit de activitate a acestei institutii. Gusti a sprijinit toate aceste initiative cât a putut. În acest fel. Caci. cu ajutorul careia am lamurit relatiile învatamântului profesorului Gusti cu Institutul Social. Prin aceasta însa. celule înaintate de lupta si si-a întins ramificat iile adânc în câmpul adversarului. mediul în care au fermentat toate . Gusti avea constiinta ca fara o aristocratie a inteligentei. ca Al. prin contactul direct între oamenii rep rezentând conceptiile politice cele mai deosebite. prin Institutul Social. tot el a constituit. ridicate imediat dupa razboi. spiritul lucrarilor Institutului Social s-a raspândit în societatea române asca dincolo de limitele propriei sale organizatii. Prin el s-a stimulat interesul opiniei publice pentru astfel de probleme. deci. Ajunge sa spunem ca. D. Prin el au fost atrasi f ilosofi. politicieni catre studiul problemelor sociale. D. ceea ce pentru junimisti era numai un ideal : înlaturarea formelor fara fond. oameni ca d-nii Mihail Manoilescu s i Nae Ionescu au fost adusi sa reflecteze la problemele sociale. ca tineretul di n generatia mea numai prin conferintele acestui institut a mai putut auzi în publi c pe unii barbati de stat ai generatiei trecute. Nu credem deci ca exageram. cu toata reactiunea violenta din ultimul timp a empiri smului discreditat. Rolul Institutului Social este deci multiplu si variat. Cu alte cuvinte. Daca legiferarea n-a patruns în facultati. în administ ratie spiritul stiintific si metodele universitare. pâna atunci gelosi de specializarea lor. realizând. Institutul Social a fost. cum am mai spus. a patruns. cu toate ca nu se integrau. 2) aceasta organizare punea în practica vechile idei calauzitoare ale profesorului Gusti asupra necesitatii colaborarii specialistilor în vederea cunoasterii vietii sociale. În sfârsit. sau Djuvara. principalul instrum ent de educatie politica a elitelor sociale. un Madgearu . în loc de a mai fi un stimulent generator al unor ramuri de activitate stiintifica sociala. democratia nu e decât un cult al incompet entelor. Institutul Social intra într-o noua faza. aceea de proliferare. 3) am vazut ca D. ca. a vând ca principala îndeletnicire sa dezvolte constiinta de sine a societatii si sa a simileze experientele sociale din afara. si misiunea lui se schimba. Se poate spune. putem spune: 1) lucrarile Institutului Social au fost cea dintâi solicitare catre specialisti d e a depasi cu întelegerea câmpul domeniului lor strict de cercetare. pentru a încerca sa cuprinda întelesul întregului. si ca tot la Institutul Social s-au manifestat un Zeletin. Sub acest raport. Marghiloman sau Vintila Bratianu. Din cadrele lui s-a recrutat aproape întreg aparatul politic al tarii de dupa 1928 .

noologic si explicativ. Numarul minim necesar e de cel putin doisprezece: un geograf. În ce priveste nomenclatura. odata analiza tehnica terminata.. punctul acesta este din cele mai interesante de retinut. Ca. dub lat de un statistician. un economist. cercetarile profesorului Gusti refuza planurile întemei ate pe o conceptie sociologica unilaterala. de toata scoala discipol ilor lui Le Play. ca si aceea a Institutului Social. cu acelasi succes. un istoric si un psiholog-etnograf pentru cadre. cercetarii carora au fost consacrate pâna acum zece campanii. al cer cetarii sociologice derivata din sistemul profesorului Gusti. Vorbind de lucrarile seminarului ce proiecteaza. Metoda monografica poate fi însa aplicata. paralel cu desfasur area actiunii sociale. Ideea lor. Am aratat în alta parte geneza seminariala a acestor preocupari monografice. Ce sunt aceste monografii nu se lamureste însa decât mai târziu. Care e caracterul esential al cercetarilor monografice întreprinse de scoala socio logica a profesorului Gusti? Cercetari monografice s-au facut desigur si înaintea lui. cunoscator al artei.ideile sociale ale deceniului al treilea al secolului al XX-lea în România. este sistemul de cercetare. caci permite colaborarea specialistilor fiecarei ramuri sociale la cercetarea monografica. decât în masura în care lamuresc învatamântul profesor ului Gusti. caracterizat. Un st udiu deosebit le cerceteaza mai de aproape rostul. adica printr-o nomenclatura originala. un fapt legat de c ontingentele speciale ale tarii românesti. acesta îsi propune sa inaugureze în curând " monografiile sociologice si etice". care pare a indica simpla preocu pare a Profesorului pentru problemele actuale si concrete. Nu e deci locul sa insistam aici asupra lor. literatura si ideologie.. propriu. între toate elem entele cadrelor si manifestarilor. chiar în acest volum. printr-u n mod deosebit de cercetare. un literat-lingvist pentru limba. Si nu e fara interes de semnalat ca în acelasi timp în care luau fiinta cercet arile de monografie a satelor. Ca monografia s ociologica s-a preocupat mai ales de sate. daca nu e fapt întâmplator. La o campani e de cercetari monografice sunt utili atâtia cercetatori. e. sa introduca în fiecare mono grafie un numar cât mai mare de puncte de vedere si sa stabileasca. în echipa. nici macar considerar ea fiecarei manifestari în planul propriu al disciplinei sale speciale. printr-un plan deosebit. deosebiti. monografia va ajunge sa desemneze o metoda speciala completa de cercetare a realitatii sociale. D ar nu numai atât. de acest ea. un antropolog. A doua forma de dezvoltare a cercetarilor sociale au fost campaniile monografice ." publica si programul de cercetare mon ografica a industriilor. o data cu desfasurare a actiunii monografice. pe de alta parte. Ele resping orice încercare apriorica de a elimina vreuna din cercetari. Faptul acesta are consecinte însemnate asupra organizarii propriu-zise a cercetari i colective. Profesorul nu exclude. tehnicei si moravurilor l . cu alt prilej. cel mai mare numar de corelatii cu putinta. câte puncte de vedere pot fi izolate în cercetarea realitatii sociale. se gaseste tot în lectia inaugurala din 1910. Cu o condi tie însa. Actiunea monografica este unul din cele mai interesante exemple pentru ilustrare a felului în care gândurile Profesorului se maturizeaza treptat. precum si un etnolog. Ceea ce deosebeste însa cercetarile profesorului Gusti. un cercetator al vietii politice si ad ministrative si cel putin trei cercetatori ai vietii spirituale: un folclorist m uzicolog. monografia constituie o aplicatie concreta a sistemului si a m etodei Profesorului la studiul unei unitati sociale determinate. si la fel cu toate ideile fundamen tale ale profesorului Gusti. colectiva. pe de o parte. aspectul acesta dublu. Iar pen tru manifestari. oricarei unitati soc iale. Într-adevar. cautând. un jurist. faptul social sa fie restituit întreg ului din care face parte. Sub acest raport. Nu cred ca este deci o exagerare a spune ca primul deceniu de dupa Unire a const ituit în cultura româneasca "vremea Institutului Social". în orice caz. în cursul cercetarii. pentru muzica si dans. Am lamurit. dimpotriva. "Arhiva. Caci de la termenul vag. întocmit de d-l Setlacec.

cum fac unii. normativa. În acelasi sens. explica tiva. cercetar ii colective este critica în comun a fiecarei interpretari propuse fenomenului. fie pentru observarea împreuna a fenomenelor complexe. devin un punct însemnat de trecere de la activitatea d idactica a Profesorului la activitatea lui politica. demonstrând ca dimensiunile vetrei reproduc pro portional. În conceptia profesorului Gusti. presupune. Tot asa. chest iuni pe care cercetarea documentelor din arhiva nu le poate lamuri. Întrucât nici o actiune sociala nu este eficace daca nu s-au studiat în prealabil cauz ele starii de fapt. care ofera o pluralitate de aspecte. dar nu s-au putut adapta telurilor ei. credinte sau purtari. care defineste fiecarui cercetator o misiune precisa în cadrul an samblului. relatii si procese mai e necesar si un sociolog. campaniile monografice. Unii s-au integrat în asa fel. a. fie pentru discutarea împreuna a i nterpretarilor propuse cu privire la fiecare fenomen observat. Cum se face aceasta trecere? Foarte simplu. cercetarea monografica se impune de asemeni ca un auxiliar i ndispensabil în orice actiune reformatoare. Orice cercetare stiintifica. în legatura cu asezarea unui sat. care reprezinta ultima etapa a acestor cercetari. Profesorul a trebuit sa recurga la studenti. în slujba ridicarii culturale a maselor populare. S. Întâi. Înseamna a lasa la o parte cu vrere. geograful va putea rezolva. Idealul etic constând în dezvoltarea maxima a tuturor posibilit atilor. Ceea ce se impune deci. sau din ignoranta. d. înseamna a confunda întâmplarea cu sistemul . Aceasta facultate ar urma sa reuneasca. Legatura dintre stiinta si reforma sociala explica deci relatia care exista între campaniile monografice si activitatea practica de ridicare sociala a unitatii su pusa cercetarii. Unde nu a reusit. pe neamuri. desfasurare directa a aplicatiilor învata mântului universitar gustian. pentru ca unii cercetatori au întrezari t câteodata corelatia unora din manifestari. cu stringenta. însa. constituit de aceasta cooperare a specialistilor pentru întelegerea întregului social. În sens invers. învatamântul stiint . Ceea ce justifica în primul rând metoda colaborarii e fecunditatea ei. fiecare cercetare se încheie cu o chemare la actiune. ca cercetarile individuale de folclor constituie ad evaratul început al monografiei sociologice. pe care i-a format în anumite specialitati. cu scopul anum e de a le putea folosi cândva specializarea pentru cercetarea colectiva. confruntare a posibilitatilor oferite de cadre cu actualizarea înfaptui ta prin manifestari. ca un corolar necesar. Altii au luat parte la cercetare . configuratia solului descrisa de geograf va putea sugera juristulu i ratiunea de a fi a anumitor institutii. juristul va putea pune în garda pe geograf. dimensiunile hotarului întreg. ca un fel de cunoastere de sine a societatii. prin raportare la situatia locurilor. Principalul obiectiv al profesorului Gusti a fost sa deprinda pe cât mai multi cer cetatori specialisti sa se asocieze muncii acesteia de cercetare colectiva. Apoi. încât întregul lor fel de a gândi în propria lor specialitate sschimbat în urma acestei experiente stiintifice. Perspectivele pe care le deschide întelegerii unui fapt social. A afirma deci. putinta de a-l sit ua succesiv pe mai multe planuri sunt atât de neasteptate încât risca uneori sa provoa ce dezorientarea cercetatorului. Prin acesta. m.ocale. As tfel. prin planul de cercetare comun. o cercetare apreciatoare. cercetarile monografice sunt destinate sa se întind a treptat. a r ealitatii. pâna la constituirea unei stiinte a natiunii. Alteori. care altfel ar fi ramas neexplicabile. Legatura dintre toti acesti cercetatori se face în doua feluri. pe care o face posibila si o cere conceptia de ansam blu a profesorului Gusti. Gusti este F acultatea de Stiinte Sociale. prin sedinte comune. caracterul esential al c ercetarilor monografice. împotriva unor interpretari pripit e. muzicologia va putea explica unele particularitati ale ritmicei poetice . Fiecare monografie s e încheie cu o activitate reformatoare. demografia va lamuri uneori anumite forme de echilibru între produc tie si consumatie. Ultima forma de organizare a cercetarilor sociale preconizata de D. într-o singura institutie. Pentru coordonarea ansamblului cercetarilor si efectuarea studiilor privi toare la unitati.

Facultatea de Stiinte Sociale va fi cadrul colaborarii lui vii toare cu a treia generatie studenteasca. pâna acum.în cadrul universitatii. perspectivele unificarii învatamântului social nu sunt din ce le mai stralucite. cu cursuri comune celorlalte trei: etica. a carei misiu ne va fi sa duca la bun sfârsit sarcina celorlalte doua. de ideile ei. ca Aca demia Comerciala. cu necesitatile serviciilor publice ale statului si cu trebuintele societatii românesti. Ea nu e decât o reintegrare a Institutului Social .. Facultatea de Stiinte Sociale reprezinta astfel viitorul ideilor profesorului Gu sti. asistam parca la desfasurare a unui ritm pe generatii. . ca si celelalte. spre a fi eficient. astazi risipit prin mai multe facultati si academii speciale. În desfasurarea acestor trei aspecte. devenind astfel un instrument stiintif ic al puterii nationale". aceasta idee nu a primit înca. Institutul Social Român a fost cadrul colaborarii profesorului Gusti cu generatia primilor studenti formati de el. mai ales din cauza rezistentei facultatilor juridice. Prin crearea acestei facultati. precum si o sectie ge nerala. noi nu o vedem posibila decât în ziua în care studentii scoalei ac tuale de sociologie. din ziua lectiei inaugurale de la Iasi. care sa împace cultul dezinteresat al stiinte i sociale cu aplicari imediate la cunoasterea Tarii. Spre deosebire însa de celelalte conceptii ale profesorului Gusti.. Si aceasta idee exista. ea va avea o influen ta hotarâtoare asupra moralului natiunii. sau ai Academiei Comerciale. "Misiunea sociala. la Iasi. sau tineri patrunsi.] formând elita sociala si politica co nducatoare. unor institutii speciale. închinate. Înfiintarea Facultatii de Stiinte Sociale încheie circuitul organizarii cercetarilor sociale conceputa de profesorul Gusti. În acea zi. deosebite. în primul rând. mai mult ca pâna acum. în care întelegerea sociologica a tutulo r manifestarilor vietii sociale va fi devenit un bun comun. cunoasterii tarii si natiunii: Institutul Social al României. ca un complement stiintific. una juridica si alta politica-administrativa (aceasta cu trei subsect ii: administrativa. care sa cuprinda trei sectii speciale: una economica si f inanciara. fie care cu câte un institut special de înalte studii. etica si nationala" a Facultatii de Stiinte Sociale este sa d evina "o scoala a spiritului public. prin intermediul ambiantei spirituale. sau unor scoli libere .. Universitatea va participa. sau a înfiintarii unor cursuri de sociologie la academiile comerciale. Si o realiz are definitiva a ideilor cuprinse în lectia inaugurala din 1910. nici un început de realizare. [. consulara. ori celor de drept. Daca în mai multe rânduri s-a vânturat ideea crearii unui centru de studii administrat ive.obligat. Realizarea ei. Conceptia profesorului Gusti asupra Facultatii de Stiinte Sociale a fost expusa în Cuvântul înainte al Sociologiei militans. înfiintarea facultatii nu va mai putea întâlni nicaieri rezistente serioase. formati dupa razb oi. la viata sociala si politica a natiunii. sociologie etc. la Bucuresti.organizarea lor ar trebui sa se faca înt r-o singura facultate. un institut lib er de cercetari. Rupând cu tipurile de organizare existente. în lupta lui contra superficialitatii vieti i noastre publice. vor fi ajuns dascali în locul dascalilor de azi ai Facultatii de Dr ept. Pe lânga noua facultate ar functiona. Rezistenta speciala a Facultatii de Drept ar trebui sa atraga excluderea acestei a dintre sectiile Facultatii de Stiinte Sociale si mentinerea ei în organizatia ac tuala. Monografia sociologic a este cadrul colaborarii lui cu a doua generatie de studenti. care atribuie învatamântul stiintelor soci ale facultatilor de litere. înainte de razboi. astazi în curs de formatie.elor sociale. sau la facultatile de drept. corespunzatoare sectiei. diplomatica si ziaristica). ale preocuparilor profesorului Gu sti pentru organizarea cercetarilor sociale în România. politica. stapâna pe destinele statului si ale Neamului. sa iasa din universitate . în germen.

În afara celor scrise asupra acestui subiect. trecuta de la Ministerul Muncii la acela al instructiei. fondul cultural ime ns si autentic al satelor românesti. cum se p oate realiza unificarea culturii românesti superioare si punerea ei în legatura cu f ondul? În doua feluri: 1) printr-o organizare adecvata a culturii românesti superioare. în sfârsit. apoi prin memoriul în aintat în 1928 Ministerului Instructiei si sfârsind cu proiectele sale de transforma re a Ministerului Instructiei în Minister al Culturii Nationale. în 1912. atrasa în fiecare provincie. strajeriei si O. Natiunea ro mâneasca nu are o cultura unitara. franceza în Vechiul Regat. de organizare a S enatului Cultural si a Fundatiilor Culturale Regale. pentru reorganizarea bibliotecii Facultatii de Litere din Iasi si pâna la ideea înfiintarii unei biblioteci de stat emisa si stu diata de sectia bibliologica a Institutului Social. sau la organizarea propagandei culturale prin radiofonie. ORGANIZAREA VIETII CULTURALE Cultura superioara Cultura poporului Ideea înfiintarii unor institutii speciale menite sa preia conducerea si îndrumarea activitatii culturale a poporului românesc izvoraste. în repetate rînduri. Ce ar fi putut face. Gusti. în acelasi timp: . pe un plan no u. ruseasca în Basarabia. cu aceea a echipelor regale studen testi. din constatarea situatiei culturii românesti îndata dupa Unire. de la discursul sau de recep tie la Academie. de zarile altei culturi: germana în Tr ansilvania. 2) prin ridicarea culturala a poporului românesc în general.. T. si aceea a natiunii românesti în speci al este sa-si dezvolte la maximum personalitatea si sa creeze cultura. Faptul e cu atât mai deosebit cu cât perioada ministeriatului sau coincide cu perioada celor mai mari dificultati financiare ale departamentului pe care l -a condus. fie si pe tarâmul altora. De-o parte sta. în masura în care a avut putinta sa o fa ca. De la vechiul proiect. R. trecând prin [raspunsul la] discursul de receptie rostit la primirea profesorului [Radulescu-]Motru.. sa fi dispus de timpul si de fondurile de care a u putut dispune altii! Oricum. Preocuparile pen tru aceasta activitate de ridicare culturala a maselor au mers paralel. si pâna la organizarea noii Directii a Educatiei Poporul ui.XIII. Dimitrie Gusti n-a încetat o clipa sa se ocupe de org anizarea ridicarii culturale a poporului. obiectul preocuparilo r profesorului Gusti. De alta parte sta o cultura superioara a oras elor. prin reluarea.. întreprinsa cu Institutul de Anatomie sau cu cel d e igiena al Universitatii din Bucuresti în timpul campaniilor monografice din peri oada anilor 1925 si 1931. profesorul Gusti a gândit si a lucrat necontenit pentru organizarea culturii superioare si în special a îmbunatat irii conditiilor activitatii intelectuale de creatie. Organizarea culturii poporului nu a fost neglijata în acest timp. Obiectivul aci era întreit. ori. ale acestei fundatii. neexplorat. pr in studiul sau consacrat Organizarii muncii culturale în 1927. E. Caci se urmarea. consacrat Fiintei si menirei Academiilor. Profesorul a stimulat necontenit energiile creatoare de cultura. trecând prin activitatea de campanii sanitare si de înfiintare de bibliote ci si camine culturale la sate. ramas neîmplinit. a activitatii Fundatiei Regale "Principele Carol" si prin cooperarea activita tilor cercetasiei. Daca misiunea esentiala a natiunilor în genere. divergent. cum poate fi realizata aceasta misiune? Cercetarea sociologica a culturii românesti ne descopera un fapt grav. al organizarii Casei Culturii Poporului. anticipând chiar pe cele referitoare la organizarea culturii superioare. din 1920. Unitatea culturala fii nd principalul element de cimentare a unitatii politice a unei natiuni. din toate d omeniile. De la memoriul întocmit de el. ideea fusese aruncata si problema organizarii efo rturilor culturale nu a întârziat sa rodeasca. la D.. Organizarea culturii superioare a format.

3) Forma de organizare. 3) ridicarea obstei prin cresterea mintii si a inimii. 2) intensificarea productiei economice a poporului. îndrumare centrala. institutii particulare si de stat cu consilii regionale. la îmbinarea celor doua planuri: cugetarea si mili tarea. muzica. b) raspuns propagandei culturale interne a minori tatilor etnice. c) pregatirea democratiei reale prin dezvoltarea constiintei nat ionale si sociale a maselor românesti. Înca o data. libertate. precum si conditiile optime de organizare a ei. între anarhia initiativelor individuale neorganizate si rigiditatea autorit ara a culturii de stat. pâna la Unire. Ministerului Instructiei. ca întotdeauna. arta. folclor muzical si arta (joi). litere. de c onstiinta a valorilor si solidaritatii nationale. istorie si geograf ie (sâmbata). plastica si relatii cu strainatatea. careia statul i -ar aduce sprijinul îngaduintei si eficacitatii. S. cuprinzând sectiile pentru stiinte. du pa Renan. amenintata de ne putinta si prea însemnata pentru ca statul sa se poata dezinteresa de ea. 2) Obiectivele ei erau: a) educatia fizica. având de ales între: a) initiativa privata. . surprindem astfel ro lul specific al "profesorului". ca un plebiscit de toate zilele". pe atunci principe mostenito r. li mba si folclor (marti). Ajunge sa stabilim ca toata acea politica a culturii preconizata si înfaptuita de Dimitrie Gusti nu este decât desfasurarea în planul practic a principiilor preconiza te în cursul expunerii teoriilor sale sociologice. Profesorul recoma nda: c) o fundatie regala sa preia îndrumarea ei. pentru a le da mai târziu fi inta în proiectele pregatite în timpul ministeriatului sau. stiinte sociale si politica externa (miercuri). educatie. Organizarea ciclurilor saptamânale . c) dezvoltarea sufleteasca. Aceleasi idei le dezvolta profesorul Gusti cu prilejul raspunsului sau la discur sul de receptie al profesorului [Radulescu-]Motru. b) cultura economica. 1) Temeiurile ei erau: a) unificarea sufleteasca a natiunii românesti robita de cu lturi divergente. teatre si muzee publice. Înca din memoriul prezentat în 1920 catre M. amenintata de politicianism si discontinuitate. pentru biblioteci si publ icatii.privitoare la: stiinta (luni). serviciul social studentesc. specificitate . Regele. ilustrând definitia natiunii. aceasta politica culturala. cu care prilej manifesta din nou intentia reluarii aceleiasi idei. viata sociala si culturala populara (duminica) . într-o coalizare a societatilor culturale. tea tru. dar careia i-ar impune o coordona re menita sa evite risipa de energii. filosofie si religie (vineri). muzica. El reia apoi efectiv. studii si propaganda. regionala. 2) "Directia culturii populare". În sfârsit. b) insti tutia de stat. judeteana si locala prin consilii spec iale. în raspunsul la ancheta ziarului "Universul" din 1928 si în me moriul înaintat. d) întarirea rezistentei împotriva propagandei demagogice. Aceeasi idee de unificare sufleteasca prin cultura sta la temelia organizarii Un iversitatii Radio. "Institutul de stat al culturii" ar urma sa fie organizat în doua ramuri: 1) "Directia culturii superioare". la m ijloc. în acelasi an. Institutul ar cuprinde sectii comune ambelor directii. autonomie. cuprinzând sectiile pentru pregatirea personalulu i si a materialului. Nu putem cerceta mai amanuntit. Principiile acestei organizari se pot rezuma în: unitate. judetene si comunale. Principiul de organizare a vietii culturale îl vede Profesorul. aci.urmaresc "cimentarea energiilor nationale" si "formarea sentimentului de comunitate. literatura.1) regenerarea biologica a natiunii. profesorul Gusti precizase stringent temeiurile si obiectivele muncii de ridi care culturala a poporului.

14. 10. bibliotecile publice). simultan sim patetica si obiectiva. A conceput o metoda originala de cercetare a unitatilor sociale. l a studiul societatii românesti. ca presedinte al societatii. 8. si publicul sa-si rationeze adeziunile sociale. prin cursuri. neobosita si entuziasta. 11. cu ajutorul muncii organizate a elitelor cu lturale. 6. cooperatia. Academician. ca si pe ntru ridicarea culturala a acestora. A conceput un sistem filosofic original de întelegere a societatii si a discipl inelor care se ocupa cu ea. a culturii poporului si a cooperarii dintre elite si popor. prin cooperarea specialistilor si prin stimularea activitatii creatorilor de valori. a organizat cultura poporului. a militat pentru cunoasterea concreta a realitatilor românesti. Colaborarea pentru ridicarea maselor Idealul învatamântului gustian Specificitatea si universalitatea lui Locul lui în cultura româneasca E momentul sa încercam a face un bilant al contributiei profesorului Gusti în cultur a româneasca. A deprins pe acesti cercetatori cu conditiile generale ale muncii stiintifice : informatia bibliografica. 5. facând prin Institutul Social educatia politica a unei întregi generatii de conducatori ai statului român s i deschizând lumii gustul preocuparii de problemele sociale. Ca director al Casei Culturii Poporului si apoi al Fundatiei Culturale "Prin cipele Carol". seminarii si campanii de lucrari. congres e internationale). conferinte. utilizarea corecta a materialului. înlesnin d cooperatia intelectuala internationala (schimburi intelectuale cu asociatiile sociologice straine si cu fundatiile sociale internationale. A format.generatoare de elite sociale Misiunea elitelor. În sfârsit. a organizat propaganda culturala a tarii înauntru si în afara (Expozitii le de la Barcelona. . viata universitara. de asemeni. Paris. 9. erudita si concreta. Rezumând cele spuse pâna acum. A organizat cercetarile sociale în afara de universitate. tinuta demna si o biectiva a discutiilor. A deprins pe acesti conducatori sa-si conditioneze actiunea lor reformatoare de cunoasterea prealabila a realitatii ce-si propuneau sa reformeze. ajungem sa-i stabilim urmatorul activ: 1. care-i confera un loc de seama printre cercetatorii contimporani ai stiintelor sociale. consilier tehnic si ministru de instructie fiind. al echipe lor studentesti ale Fundatiei Regale "Principele Carol" si al revistei "Sociolog ie româneasca". cerceta torii stiintifici ai vietii sociale si specialisti în diferitele ramuri ale stiint elor sociale. el însusi. pe care a aplicat-o apoi. ca presedinte al Oficiului National. în stare sa înteleaga si ansamblul fenomenelor în care se integreaza dis ciplina lor. Senatul cultural. 4. 2. Astfel. de reforma sociala. 12. a organizat.XIV. a organizat cu ltura superioara (Academia Româna. organizarea culturii înalte. ca profesor si decan. A organizat. înfiintând numeroa se institutii de orientare si ajutorare studenteasca. Aceasta actiune a urmarit. Organizator si conducator al campaniilor de cercetari monografice. conferinte. 13. SEMNIFICATIA GENERALA A ÎNVATAMÂNTULUI GUSTIAN Contributia profesorului Gusti în cultura româneasca Inventar si idei esentiale Universitatea . 3. si înd eosebi pentru îndrumarea intelectualilor spre cunoasterea vietii satelor. 7. Dresda. si Radiodifuziunea. în acelasi timp. A întreprins o actiune vasta. Muzeul Satului). înfiintând Universitatea Radio. pent ru organizarea vietii culturale românesti.

4. 2. numai doua din nazuintele sale au ramas neîmplinite pâna astazi: 1. universitatea sta în cent ru si natiunea sta în jur. în paginile de mai sus. si de la elite la popor. care la rândul ei amplifica pe o a treia. activitatea asociatiilor culturale. spre uzul natiunii. ca fiecare activitate a Pro fesorului amplifica o alta activitate. 5. regenerarea masei prin cultura si actiune organizata. ideea concentrarii tutulor arhivelor statului si a tutulor institutelo r de cercetare sociala amplifica organizarea arhivei documentare a Institutului. în acest proces de dezvoltare succesiva. Urmarind. 2. organizate prin caminele culturale si ateneele populare. a acestei îndoite ierarhii. 6. concentric. sau Univer sitatea Radio amplifica si diversifica. constituie ide ea ordonatoare. care rasfrânge influenta acestor a ca o îndoita bataie de aripi. Comunicarile din sectiile Institutului Social adâncesc problemele discutate în se dintele de seminar. înfiintarea bibliotecilor publice urba ne si satesti. punerea actiunii sociale în slujba crearii personalitatilor. E locul sa coordonam. În toate domeniile vietii culturale. În ce fel? Observând. Astfel: 1. dupa care univer sitatea e menita sa genereze patura conducatoare a natiunii. punerea stiintei în slujba actiunii sociale. Proiectul organizarii unei biblioteci de stat amplifica proiectul organizarii bibliotecii Facultatii de Litere din Iasi. prodigioasa activitate desfasurata de profesorul Gusti în toate domeniile vietii culturale. ideile care conduc dezvoltarea activitatii pr ofesorului Gusti par deci supuse unui dublu ritm. rasunetul pr eocuparilor Institutului. încoronare a vietii lui întregi. Ideea înfiintarii Facultatii de Stiinte Sociale. De la studentime la elite. multipli ca. e de asemeni înca nerealizata. punerea personalitatilor în slujba crearii de valori. munca echipelor regale studentesti multiplica actiunea echipelor monograf ice. care era aceea de a înfatisa chi pul "profesorului" Gusti. prin tehnicizarea administratiei în urma pat runderii în aceasta administratie a elementelor cu pregatire sociologica universit ara. profesionale si a instit utelor speciale înfaptuieste o cercetare mai amanuntita a acelorasi probleme. Conferintele publice ale Institutului Social dezvolta printre intelectuali pr eocuparile pe care cursul le propune studentilor. 3. munca Profesorului e supusa acelorasi principii. ideea bibliotecii de stat. la rândul ei. a carei misiune e.Cât despre pasiv. axiala. foarte simplu. Ideea trecerii studiilor sociale din viata publica în universitate s-a înfaptuit altfel decât si-a închipuit-o Profesorul. a caror realizare re petata ajunge sa constituie faptuirii sale un stil propriu. legatura dintre ele fiind asigurata de elitele care se ridica din cea dintâi spre a se cufunda în cea din urma. Activitatea echipelor monografice fructifica rezultatul îndeletnicirilor semina riale. gândul nostru nu s-a abatut. ceea ce am înfatisat pâna acum. în jurul învatamâtului sau. caminele culturale. dupa care toate activitatile Profesorului sunt arcuite. Muzeul Satului dezvolta expozitiile seminarului. Cetatea universitara amplifica ideea oficiului universitar. ierarhizarea valorilor si integrarea personalitatilor în personalitati mai vast . decât aparent . Aceste principii. pentru uzul natiunii întregi. satele model mult iplica ideea cetatii universitare. S i mai observând ca. Constiinta acestei duble subordonari. într-o sinteza didactica. pavilionul românesc la Expozit ia Internationala din Paris duce aceeasi idee la o noua dezvoltare. formulate pe scurt. sunt: 1) a 2) 3) 4) 5) folosirea tuturor încercarilor empirice pentru cunoasterea critica si sintetica realitatii concrete. 7. de la intentia vadita de titlul acestui studiu. Peste tot. Arhiva documentara a Institutului Social dezvolta fisierele seminarului de so ciologie.

unei perioade diferite a dezvoltarii României moderne: 1848. burghez sau muncitoresc). Cât despre socialismul revolutionar. Sistematizând si simplificând lucrurile îndeajuns. de exilatii politici basarabeni. democrat. Si fiecare se de fineste social. 2) fata de timp si de pre faceri (traditional. dând forme specifice avântului tineresc si orientându-l catre misiuni distincte . pe tarâmul cultural. Doctrina prin care patura boiereasca lupta sa-si mentina. cucerind elitele intelectuale ale noii Românii. Dar nationalismul lor de frantuziti. Idealul junimist se dezvolta în opozitie categorica cu acela al pasoptistilor. Cel dintâi ideal cultural al României moderne este acela al liberalismului pasopt ist. plutind abstr act. încrezat ori în puterile vointei. în sensul pasoptist. 1. precum si de burghezia eteroetnica si de proletariatul ei intelectual. reformismul dinamic al liberalilor cu obiectivi . cosmopolit). conservator si iubito r de trecut. punerea elitelor în serviciul maselor: Toata aceasta prodigioasa activitate sociala n-ar fi fost desigur cu putinta dac a n-ar fi fost însufletita de un ideal. 3. progresist. 1907. pre stigiul pierdut politiceste. international. conservatorismul junimist. începând de la sfârsitul veacului trecut. prin atitudinile caracteristice ale omului: 1) fata de existenta si de ideal (activ. dispretuitor de noutate. boieresc. 2. devenit mai târ ziu poporanist. dornici de progres si de reforme proiectate dupa modelul celor din Apus. 1890. dispretuitori de trecut si iubitori de noutate. contemplativ. 7) si. obiceiurile si valorile specifice ale ne amului lor. în sfârsit. prin unificarea scopurilor si coordonarea mijloacelor lor. Si. Fara a fi deci nationalist. si 5) fata de forma de guvernamânt si de clasa sociala pe care se sprijina (aristocrat. învatati în scoli din Apus. Care e acest ideal si cum se situeaza el în lumea telurilor care au calauzit de-a lungul timpurilor viata noastra universitara? Idealurile care au însufletit aceasta viata. liberalii pasoptisti au fost nationalisti în sensul ca urmareau ri dicarea tarii lor. 3) fata de grupul de e lectie si de valorile lui (national. aproape întreaga cultura româneasca dinainte de 1870. autohton. cu exceptia lui Nicolae Balcescu si în parte a lui Alecsandri. peste tot: 6) substituirea efortului individual prin cooperarea organizata a personalitatil or. si nationalismul samanatorist. care i-au organizat manifestarile. dusman imitatiei. care foloseau ideologia liberala si formula statului d emocrat si individualist ca instrument de rasturnare politica a "neamurilor" dec azute. pe care le socotea roade ale întunericului si nestiintei. abia daca am gasi vreo patru: liber alismul pasoptist. socialist.nu sun t deosebite de telurile care au însufletit curentele generale ale culturii românesti . într-un anumit sens. dimpotriva: contemplativ si realist. Idealul acesta al ridicarii neamului prin luminare si dezrobire politica a însufle tit. o data cu viata sociala.e. idealisti. grosso modo. Activi. 4) fa ta de scopul si regimul vietii sociale (individualist. conservator. în institutii. deasupra mizeriilor zilei. autor itar). dar dispretuitor al sfortarilor facute pentru a te depasi. El sintetiza. reformist). devenit mai târziu poporanist. occidentalisti. junimismul era preocupat mai ales de valorea universala a creatiei umane. liberal. junim ismul se înfatiseaza. dorinta lui de autenticit ate îl facea sa simpatizeze cu valorile culturii autohtone si sa ia atitudine împotr iva "înstrainarii" pasoptiste. cuceriti de un ideal univer sal si cosmopolit. dispretuia trecutul. 1870. taranesc. autoritar si sceptic fat a de reforme. idealist). Termenul desemneaza idealul boiernasilor înstariti de la jumatatea veacului trecut . a-ti iesi din fire. el a fost la noi un curent îmbratisat. Încrezator în puterile firesti. obiectiv. realist. Predominarea fiecaruia din aceste curente corespunde. de tineretul generos al partidelor liberale. de o credinta. socialismul marxist.

Între actiune si cunoastere. continuata de d-l [Radulescu-]Motru si reînnoita de curând de d-l Nae Ionescu. La fel. democrat. natiune si umanitate. fara a se identifica însa cu nici una. Sub raportul social. ca si liberalismul. dar traditionalist. Prima idee rezolva antinomiile actiunii si realitatii. De idealul samanatorist se leaga numele d-lor Iorga si Cuza. natiunii. D. în viitor. 4. Dimpo triva. si tuându-se în prelungirea tendintelor trecutului national. Mehedin ti sau [Radulescu-]Motru. A treia idee rezolva. în fruntea carora sta astazi d-l Radulescu-Motru. de sinteza. Elementele esentiale ale acestei sinteze le-am vazut. dinamic. în progres. De idealul junimist e legat numele lui Maiorescu si al elevilor lui. Cu toate ca a colaborat la "Convorbiri. socie tate fara individ la fel. limbajul acestei lectii n-are nimic junimist. Sa examinam pe scurt elementele pe care se sprijina aceasta sinteza. A doua rezolva antinomiil e progresului. b) circuitul social. Radulescu-Motru si C. Opunea însa. individualismul ui amândorura. asa cum o visau cl asele intelectuale mijlocii. ideologia lui se apropie de aceea a curentelor prejunimiste. în reforme. idealul sau colectivist. N. filiatia spirituala autentica a junimismului: linia de gândire a acestuia .". ci o implica. în personalitate. Realitatea che ama idealul si idealul se face realitate. particula rism si universalism. caruia i-a apartinut cândva. În sfârsit. p entru Gusti actiunea implica cunoasterea si cunoasterea actiunea. Cu junimismul. libertatea implica autorit atea si democratia reala implica aristocratia personalitatilor.. sau între libertate si autoritate. în om. Dimitrie Gusti refuza alegerea si instituie sinteza. Progresul fara conservare nu e posibil si conservarea fara progres n-are sens.. antinomiile individului. în menirea lui universala. Dimitrie Gusti nu e încadr at în nici unul din aceste curente. Sunt: a) dubla modalitate de existenta a vointei. în sfârsit. Stere sunt trei puncte de reper contimporane.smul junimist. ardelene sau din Regat. ca si între individ si colectivitate. libertatii si democratiei. De fapt. pozitia lui are puncte de contact cu fiecar e din aceste ideologii. De idealul social-poporanist se leaga. Activ. Gusti nu a avut relatiile directe ale d-lor Petrovici. si democratia sociala. a e . Preocupat. nu se mai leaga azi în universitate nici un nume. Însa alt fel. care au împartasit-o multimil or si s-au jertfit pentru ea. samanatorismul e de asemeni o sinteza a primelor doua curente. Departe de a se exclude. în care si-a publicat lectia inaugurala. amintirea d-rului Ion Cantacuzino si mai al es a lui Stere. dar numai în masu ra în care acestea aveau radacini în realitate si îsi pastrau un caracter specific. iubitor de con cret si ostil abstractiei. Simi on Barnutiu. Ideile care fac posibile aceste sinteze le cunoastem de asemenea. samanatorismul reprezinta ideologia pregatitoare a realizar ii idealului national al unitatii politice a tutulor românilor. Spre deosebire de cei mai multi profesori universitari. democratie si aristocrati e. si c) personalitatea creatoare. Individ fara societate nu exista. celei individualist e. în umbra numelui lui Gher ea. samanatorismul era dornic de reforme. De idealul pasoptist. ca fenomen si ca proces. realitate si reforma. ca întotdeauna. care n-a facut parte din învatamânt. Iorga. Natiunea nu exclude umanitatea. întrucât preconiza o politica stiintifica. prin anumite accente de încredere în puterile vointei. în învatamântul superior românesc. pe ntru situarea idealului social al învatamântului profesorului Gusti. Sa examinam mai de aproape relatiile sintezei gustiene cu fiecare din aceste cur ente. conservare si progres. realism si idealism.

ze flemismul. Am ascultat ani multi pe profesorul Gusti. predilectia pentru valorile autentice ale culturii. spiritul larg universalist. pe cât de ironic cu "epigonii" vechii directii. la Berlin. pentru a risipi orice echivoc în aceasta privinta. zeflemeaua sa rcastica. desigur. asa cum îl condamna. rezultând din insuficienta felului lor de a fi realizat ce . Dimitrie Gusti nu condamna în mod esential efortul generati ei întemeietorilor României moderne. fata de cel junimist. Sa nu aiba Dimitrie Gusti nici o legatura spirituala cu Junimea? Nu cred. O lega tura a avut desigur. fara putinta de apel. E suficient sa amintim de staticismul teoriei primilor doi asupra natiunii. ci un sens eti c. sau al conceptiei celui de al doilea asupra culturii.si prea putin "curios" . Comunitatea atitudinii lui antiliberale si antiburgheze. si admiratia zgomotoasa creata în jurul pontificelu i junimist. desig ur. Nu e exclus ca. m ai putin un singur vot. cu aceea a juni mistilor. trântându-L cu unanimitate. intransigenta în fata nulitatilor.pe care-l ocupa Caragiale printre juni mistii din a doua generatie e astazi . sau de naturalismul conceptiei celui dintâi asupra personalitatii. complet deosebit de junimism este dinamis mul sau neastâmparat. Gusti. în fond. nu a izbutit sa acopere deosebirea dintre pozitia lui izolata. încrederea în puterile vointei. îl înrudesc printre contimporani. filosofice si sociale categoric opuse acelora dezvoltate de profesorul D. n-au putu t sa nu ramâna impresionati de frecventa cu care Profesorul pomeneste numele lui C aragiale. reformist. ostila oricarei falsificari emfatice. Dimitrie Gusti are. Verva ironica a "maestrului". Dimitrie Gusti a accentuat si caracterele comune si însusirile distincte ale idealului sau. în fond. munca institutionalizata. dupa el. fie ca i-au urmarit cursul. cea mai adânca influenta suferita de acesta. Petrovici. concom itente cu exilul voit al lui Caragiale. decât cu adevaratii junimisti. Ceea ce condamna el la pasoptisti este. singura data când l-am auzit pe profeso rul Gusti vorbind despre Junimea. pretentia ridicola. mai mult cu Nicolae Iorga si cu liberalismul întemeietorilor României moderne . sistematica si coerenta. în loc sa se faca prin Maiorescu. personal. d-nii [Radulescu-]Motru sau Nae Ionescu. legatura lui spirituala cu Junimea. dar nu-mi amintesc sa-l fi auzit pome nind de fostul conducator junimist. sub influenta lui Caragiale. cu evlavia cu care i-am auzit pomenit numele de catre d-nii [Radulescu-]Motru. ca re dau. Dar. Toate aceste însusiri. Locul original . Banuiesc însa ca legatura lor dateaza din vremea studiilor universitare ale Profesorului.destul de bine cu noscut. Cei care-l cunosc pe Dimitr ie Gusti. Nici Junimea. lasând asupra lui o pe cetie nestearsa. pe atât de inutil comple zent cu bodnarestii celei noi. l-am auzit zeflemisind memorabila sedinta în car e docta societate a pus la vot existenta lui Dumnezeu. si aceasta trasatura fundamentala îl d esparte de toti ceilalti junimisti universitari. s-a facut prin Caragiale. Chipul Aristofanului român surâde din portrete nenumarate în biroul profesor ului Gusti. nici Maiorescu. cu aceea a lui Vas ile Pârvan. În preocuparea lui de sinteza. precum am spus. spiritul lui "occidentalizant". Tzigara-Samurcas sau [R adulescu-] Pogoneanu. nu un sens estetic. fie ca i-au stat mai de aproape. Influenta lui Caragiale s-a r asfrânt deci asupra Profesorului în plina perioada de formatie. idealismul stenic. ca si generozitatea funciara care izbucneste de sub masc a de ironie care o acopera ca o cuirasa. farmecul sau de causeur. contemplativ. ca unitate. dispr etuitor de "balcanisme" sunt la ele acasa în acest birou! Ele coboara din portret si se amesteca în conversatii. cred. vietii. spre deosebire de junimistii propriu-zisi. fata de di namismul doctrinelor profesorului Gusti. al caror caracter comun e constituit de admiratia neprecupetita pentru Titu Maiorescu. îmi lamuresc mai usor de ce. Influenta lui Caragiale asupra lui Dimitrie Gusti este. Mehedinti. Stiind acestea. Comun cu junimismul. nu au exercitat asupra tânarul ui Dimitrie Gusti vreun ascendent deosebit. ar trebu i sa spunem ca. Dimi trie Gusti sa fi aplicat pontificelui junimist masura pe care acesta o aplicase productiei culturale a liberalismului. la fel cu orice tânar format la sfârsitul veacului trecut.multumita biografilor . Daca ar fi sa judecam printr-o parabola. Nu stiu în ce împrejurari l-a cunoscut profesorul Gusti pe Caragiale. din a doua generatie.xpus totdeauna doctrine politice. Dar.

Efortul de a se depasi. în mare parte. mai mult o vecinatate vremelnica de drum decât o tovarasie de nazuinte. de a fi per sonalitate. care pentru N.ea ce voiau sa înfaptuiasca. chiar daca îsi pastreaza prospetimea sufleteasca necesara ca sa vibreze. pentru capacitatea lui de intuitie si de sinteza. Cu samanatorismul. cred totusi ca nu e o greseala sa afirmi ca un contact spiritual adânc nu a existat niciodata între Dimitrie Gusti si Junimea. E legat desigur. Se stie cu ce asprime a judecat totdeauna d-l Iorga pe junimisti. Iorga de o intuitie simpatetica a masei si a nazuintelor ei. dar în fond mai cumpanit. Dar. În aceasta scoatere a omului din sinele sau obisnuit. efortului gustian. care s-ar putea scrie cu cel mai mare interes. risipei de energie si. Pe sine nu s-a r darui. E totusi curios de observat ca niciodata d-sa nu a îndreptat o asemenea critica împo triva efortului gustian. legatura lor fiind mai mult o tovarasie decât o simpla vecinatate de drum. pentru duhul lui iscoditor. Dimitrie Gusti l-a pretuit pentru " viata" lui. ci se arunca. Nu încape îndoiala deci. Ci numai faptei! Iar fapta lui. nimanui. fondul adânc al atitudinii filosofice a profesorului Gusti ramâne idealist. desigur cu geniu. pentru universalitatea preocuparilor lui si pentru memoria lui p rodigioasa. a fost de-ajuns un nimic. Dar mai ales pentru ca. prin dinamica reformista si pri n încrederea teoretica în masa. Lamurim însa. desi prilejurile de obiectii din parte-i nu au lipsit. decât spre înflacarar ea adoratoare sau razbunatoare a masei. Ajunge sa spunem aici ca spirit mai critic. mai presus de toate. egotismului. care constituie în fond partea pozitiva a sufletului liberal si a tipu lui social românesc pe care-l reprezinta. desi destul de t emperamental. zadarniciei unui neastâmpar care refuza sa-si dea contur definitiv. cu tot realismul sau critic. din aproximatii în aproximatii. si cu o dinamica sufleteasca orientata mai mult spre asezaminte destinate colaborarii elitelor gânditoare. neastâmparat. pentru lamu rirea multor probleme recente de istorie a culturii românesti. Faptul nu poate fi contestat. între zonele de contact ale celor doua sp iritualitati. zdrun cinator de cadre si cuceritor de suflete. Între Dimitrie Gusti si junimism pare a fi. decât tot pe jumatate. Asa se face ca. aproape imponderabila. Dimitrie Gusti nu putea sa nu simta chemarea unui suflet frate ! Totusi. deci. de samanatorism Dimitrie Gusti. Nu numai pentru ca. de a se ridica peste putintel e cuprinse în actualitatea unui anumit moment. Lucrul acesta reprezinta. de unde Dimitrie Gusti a mers multa vreme în acelasi sens cu d-l I orga. fara ca totusi acestea sa fie datatoare de seama . s au sa se înduioseze. vointa de a însemna ceva. Dimitrie Gusti e în fond un aristocrat. adica esentiale. fata de vâltoarea torentiala a curentului samanatorist. ca la temelia pozitiei profesorului Gusti sunt afinitati in contestabile cu samanatorismul. ramân pentru Dimitrie Gusti un obiect de s impatie si de încurajare fecunda. al carei spirit critic nu abdica în fata entuzia smului. De aceea. despre Nicolae Iorga. actualizata cu maximu . în chip neîndoios. rascolitor de energii. apropiind pe profesor de at itudinea junimista. Dimitrie Gusti s-a opus întotdeauna. Nici de samanatorism nu e deci legat Dimitrie Gusti. concret. temei ul pentru care. lipsei de metoda. Iorga sunt un alt capitol de istorie spi rituala contimporana. pentru ca drumurile lor sa se desparta. care merg pâna la completa uitare si daruire de sine. fire complexa si subtila. în acest îndemn arzator la depasire. energic. Iorga e un exercit iu de fiecare zi. contactul lui Dimitrie Gusti e desigur mai direct si mai ampl u. acuzatia de se catuire sufleteasca pe care a adus-o lui Maiorescu si neputinta lui organica de a întelege pe Caragiale. mai departe. mai putin vulcanic. care pare ca reteaza aripile avântului idealist. de precizie. Raporturile dintre Dimitrie Gusti si N. Dimitrie Gusti nu putea sa nu apara ca o piatra de poticnire. dar ac i legatura poarta asupra jumatatii launtrice. o relatie subtila. E adevarat ca în desfasurarea actiunii gustiene intervine un element critic si rea list. nu fara oarecare îndoieli. d-l Gusti a vorbit întotdeauna cu o a dmiratie netarmurita pentru fecunditatea lui. în vreme ce aceasta încredere e dublata la N.

decât cunoaste rea prietenilor si a dusmanilor unui om. Dimitrie Gusti nu se apleaca asupra realitatii românesti ca s-o prefaca în ideal etic. dimpotriva. într-un acelasi suflet. Mai ramâne. asa cum stau sa se faca. Interesul partii nu l-ar face nicio data sa uite interesele adevarului. si aici. pâna ce n-a facut. pr in Stere. printr-o analiza împinsa cu îndrazneala pâna dincolo de limitele îngaduite ale exprimarii gândului profesoral. Ea urmareste sa înlature. în detrimentul sentiment ului lor. prie tenul lui Caragiale. cu care Dimitrie Gusti a fost aproape contimporan. Fapt curios. cu entuziasmul dinamic s i creator al lui Nicolae Iorga. Fapt e ca exigenta de sinteza care caracterizeaza idealul spiritual al profesorului G usti vrea sa adune ce e viabil în samanatorism: dinamica entuziasta si preocuparea specificitatii. Într-adevar. în mod linistit. N-as putea spune limpede. în masura în care reprezinta o orientare simultan obiectiva si dinamica a politicei stiintifice. legatura lui cu acest curent nu se face în chip obisnuit. dreptate fiecarei tendinte. Daca însa. daca aceste elemente sunt echilibrate în sufletul Profes orului. Nimic nu înlesneste determinarea mai precisa a unui profil spiritual.m de intensitate si pâna la completa absorbire. Ajunge sa constatam ca problema sintezei e. în sinele sau. nici omul. Nationalismul lui Dimitrie Gusti nu e. în masura a omului universal. umanitatea. Prin aceasta. si în fond spiritualista a acestei existente. în acest punct. ci creator de valori universale. am încerca sa disociem elementele acestei sinteze. în toate formele acestui învatamânt. Este desigur înca prematur sa încer cam si o definitie fata de curentele mai noi. În fond. în s ensul conceptiilor neohegeliene. eliminând totdeodata ceea ce în samanatorism e am enintat de artificialitate: stilul voit popular. la Dimitrie Gusti. de asemeni. Posibilitatea ca spiritul critic zeflem ist al lui Caragiale sa coexiste. ar trebui sa recunoastem precumpanirea spiritu lui occidental si universalist. sau daca îsi cauta cearta. forme sintetice recente ale acelor asi patru directii. între profesorul Gusti si Vasile Pârvan. Conc eptia sa despre "circuitul social" e totusi foarte apropiata de dialectica marxi sta. pe care Dimitrie Gusti l-a cunoscut bine. voluntarista. Ea nu e totusi o dialectica materialista. a lu i Pârvan. numai sinteza acestor patr u elemente poate lamuri configuratia generala a spiritului gustian. rastoarna însa toate pronosticurile. Temeiul ei e un temei general. pentru situarea figurii profesorului Gusti. Legatura lui se face prin socialism. nu-si afla totusi tem eiul niciodata în exigentele concretului în care se exercita. desi concepti a sa sociala a democratiei e mai apropiata de socialism decât de democratia indivi dualista. Ceea ce l-a împiedicat probabil sa se apropie mai mult de marxism a fost neputinta aderarii la o interpretare unilaterala a existentei sociale si întelege rea lui dinamica. Acestea sunt relatiile principale ale sintezei gustiene fata de principalele cur ente ideologice ale vietii universitare românesti. limitarea voluntara si risipire a în inconsistenta prin refuzul criteriilor universal valabile. ci o dialectica spiritualista. care-l framânta si care nu-i da astâmpar. în lumina neclara a intentiilor. e în universalitate. traditionalist. dupa care sa jude . Dimitrie Gusti n-a fost totusi niciodata un marxist în sensul complet al cuvântului. o exigenta de fiecare ceas. în criteriu de omenie. în vesnic salt peste sine. cu obiectivitatea rigida si rotund conturata a j unimismului. si cu asceza interioara a spiritului. de definit un ultim plan: acela al relatiilor lui cu poporanismul. p entru a vedea. dar cu care n-a avu t decât prea putin contact. mare apropiere exista. conturul prea aparent al lucrurilor asa cum sunt. prin Gherea. Pretuitor al analizelor marxiste. a carui conceptie a nationalismului cultural se înrudeste mult cu aceea a profeso rului Gusti. ceea ce stânjeneste elanul junimistilor: simtul acut al neputintei omenesti în fata real itatii. hic et nunc. apropiata de a sa. Si totusi. cu ceea ce e valabil în junimism: universalitatea orizontului si demnitatea critica a tinutei culturale. care tendinta prevaleaza în ultima a naliza asupra învatamântului gustian. Dimitri e Gusti se apropie iarasi de junimisti mai mult decât de d-l Iorga. ca al lui Nic olae Iorga.

asa cum e în fapt. cu metode stiintifice. sau de a se fixa. sau de credinta care transfigureaza realitatea. prin urmare. Optimismul sau inovator. Urm as la catedra lui Simion Barnutiu. Daca ar trebui.pentru ca e viata! De dincolo de accentele majore ale imnului de slava închinat efortului de personal izare a fiintei precare. un Nae Ionescu si. în plina acceptie metafizica a cuvântului. Substratul relatiilor dintre "sociologia cogi tans" si "sociologia militans" nu e altul decât acel savoir pour prevoir. metafizic. asa cum este idealul apro ape întregei noastre culturi universitare (zic unii.ridicând "omul românesc". în forma în care aceasta ideologie a putut supravietui dupa critica jun imismului. ci e în necon tenita prefacere si în necontenita încercare de a se depasi si întregi. ori niciodata. iar sârguinta lui pentru ridicarea pri n cultura a personalitatii da sensul ei întreg. uneori. al neputintei firii de a se depasi prin sine însasi . sa-nvesniceasca. Idealul etic gustian nu este deci un ideal reactionar. care încearca sa se mântuie. universale. Dar sentimentul acesta metafizic de tristete. prin ultimii sai reprezentanti. pe care dascalii realisti o denunta ca pe o primejdie. care. din prici na putintei ce-i e lasata de a nu se împlini. si al celei poporaniste). o presimtire trista a zadarnici ei efortului. Încrederea lui în puterile vointei reactualizeaza maxima din fruntea "Român ului" lui Rosetti: "Voieste si vei putea!". de a rata. nu biruie pâna la urma. întreaga. dar vii. prin transfigurarea ei în cultura. Lumina de zi. învatamântul lui Dimitrie Gusti îi reactualizeaza chemarea. sub cerul unei noi zodii. Depasirea aceasta libera. în care fiinta vie e obligata sa r eînceapa necontenit.fac din el un urmas direct al ideologiei generatiei fauritorilor Român iei moderne. persona litate vie. adica o concep tie idealista. pent ru ca singura fiinta spirituala merita cu adevarat numele de "fiinta" -. urmareste s-o transforme. adica ceva gata facut. ca acestia. substantial. din ispitele din jur.Dimitrie Gus ti propovaduieste o conceptie dinamica si creatoare a existentei. Croieste-ti alta soarta!. dar aventura creatoare. dupa care fiinta spirituala . continua sa tina ferm principiul stati c. credinta lui în posibilitatea nelimitata a progresului mo ral si material al omenirii. noi suntem cei ce murim!.da vietii personale omenesti si existentei în genere caracterul dramatic al u nei mari aventuri! Aventura nestabila. în fond. chiar un [Radulescu-]Motru. pentru ca. sa-i descopere taina conditionarilor ei esent iale. Dimitrie G usti cauta s-o cunoasca asa cum e.ce si sa valorifice firea si purtarile altor neamuri. Idealul sau social universalist coboara dec i direct din acela al lui Comte. esti de-a pururea. Iar sensul activitatii lui didactice. ce scumpa! Fapta mesterului face sa straluceasca aievea chi . specificul national . care cântase în Câmpia Libertatii versurile revolut ionare ale lui Andrei Muresanu: Acum. sa împingem analiza pâna la ultimele temeiuri si sa dam în vileag cele din urma radacini metafizice ale acestei atitudini. Ci omul se scutura de el. s-o reformeze. obligatia de a trece imedia t la fapta. ar trebui sa r ecunoastem ca. înfratita cu acordurile pagâne ale pârvanicei cântari catre Clio: Ci Tu. ca de o vraja rea. Dar tocmai de aceea. sa f ie. adic a prin contopirea ei substantiala. pe alocuri. dar si u n pret nesfârsit . restituie relatia comteia na dintre stiinta si aplicarea ei. un Blaga. celeilalte maxime a ace luiasi: "Lumineaza-te. precara.si poate chiar fiinta în genere. dupa calapoadel e unui ideal universal de umanitate. sa se adune în fiecare clipa. cu valorile universale si eterne ale umanitatii . gândul faustesc. de a mu ri .strabate astfel. caracterul imperios al nevoiei de a-l prinde si de a-l folosi. constiinta dramatica a acuitatii momentului. care surprinde pe gânditor masurând di stanta dintre existenta si valoare. în actul de creatie. Aplecat asupra realitatii românesti. afin de pouvoir al propovaduitorului organizatiei intelectuale a umanitatii. I orga. la rangul de om în genere. în opozitie categorica cu idealul junimismului conservator si reali st. printr-un act de vointa arbitrar. si vei fi!". si biruie într-însul. O clipa numai? Desigur. ideea ca prin actiune ordonata si metodica un popor îsi poate schimba soarta. nu e niciodata definitiv închegata. pentru ca prin ea fiinta spirituala îsi risca în fiecare clipa existenta. încadrat în t itulatura "Arhivei pentru stiinta si reforma sociala". care da existentei un caracter de maretie tragica. El nu universalizeaza. asa cum fac astazi un N.

universalul se face act . . Te poti îndoi de eficacitatea ultima a acestei mântuiri prin cultura. Nu poti însa tagadui sensul adânc. Poti simti adânc tragedia acestui bob de întuneric sortit sa straluceasca o clipa scân teia luminii de zi. prometeic. al stradaniei care subîntinde întreaga voc atie profesorala a lui Dimitrie Gusti si toate activitatile culturale care deriv a din ea.pul frumusetii nepieritoare: prin ea valoarea ia fiinta. de perenitatea acestei îndumnezeiri provizorii a omului trecator.