P. 1
AAAABW

AAAABW

|Views: 92|Likes:
Published by alkinutzza

More info:

Published by: alkinutzza on Apr 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/19/2011

pdf

text

original

Mircea Vulcanescu SCOALA SOCIOLOGICA A LUI DIMITRIE GUSTI ************* Editie îngrijita de dl.

Marin Diaconu Editura Eminescu 1998 Qu'est ce qu'une grande vie? Une pensée de jeunesse accomplie dans l'âge mur . A. de VIGNY I. Misiunea sociala a profesorului în genere. Creatia si transmiterea valorilor. F ormele universitare si extrauniversitare. II. Originile vocatiei didactice a Profesorului Gusti. Studiile universitare. In fluentele. Formatia si dezvoltarea orientarii personale. III. Locul carierei profesorale în ansamblul activitatii sociale a Profesorului Gu sti. Lectia inaugurala. Ideile ei fundamentale si realizarea lor succesiva în viat a Profesorului. Cugetare si militare. IV. Fundamentele teoretice ale învatamântului gustian. Sistemul stiintelor sociale. Stiinte sociale particulare, sociologie, etica si politica. Relatiile lor. Natur a voluntara a vietii sociale. Dubla ei modalitate de existenta. Circuitul social . Realitate, stiinta si reforma sociala. V. Conceptia sociologica. Critica teoriilor unilaterale. Elementele societatii. Cadre asociale si sociale. Manifestari constitutive si regulative. Unitati, rela tii si procese. Caracterizarea sociala. Metode. VI. Conceptia etica. Lumea valorilor. Idealul. Problema criteriului. Antinomiile . Structura motivarii actiunilor umane. Scop si mijloc. Lungimea vointei. Evolut ia ei. Personalitatea. Elementele ei. Iubirea de sine. Simpatia. Religiozitatea. Cooperarea personalitatilor. Dreptatea sociala. Personalitatea sociala. Natiune a. Umanitatea. VII. Conceptia politica. Îndoita radacina a reformei sociale. Norma si posibilitat e. Ideal, tendinte si motive sociale. Cauzalitatea teleologica. Rolul actiunii. Rolul cunoasterii în actiunea sociala. Personalismul. Democratia elitelor. VIII. Lucrarile. Biografii si expuneri de sisteme. Recenzii de carti si probleme . Expuneri sistematice si de metoda. Monografii despre unitati, relatii si proce se sociale. Lucrari despre organizarea culturii în genere, a vietii universitare s i a culturii populare. Lucrarile fundamentale. Conceptia natiunii. IX. Formele învatamântului. Cursul. Transmiterea orala a sistemului. Tipologie didac tica. Substanta, actiune si metoda. Fizionomia generala a învatamântului gustian. Di namismul organizator. X. Seminarul. Misiunea lui. Formarea personalitatii cercetatorilor. Originea apl icatiilor sistemului. Monografiile sociologice si etice. Spiritul seminarului. M unca de echipa. XI. Aplicatiile sociale ale sistemului. Organizarea vietii universitare. Fisiere , biblioteci si centre de documentare. Programul studentesc. Opera de Ajutorare. Oficiul Universitar. Cooperativa Studentilor în Litere. Calauza studentului. Anch eta asupra vietii universitare. XII. Organizarea cercetarilor sociale. Ofensiva contra empirismului politic si l egislativ. Institutul Social. Campaniile monografice. Facultatea de Stiinte Soci

ale. XIII. Organizarea vietii culturale. Cultura superioara. Cultura poporului. XIV. Semnificatia generala a învatamântului gustian. Contributia profesorului Gusti în cultura româneasca. Inventar si idei esentiale. Universitatea - generatoare de el ite sociale. Misiunea elitelor. Colaborarea pentru ridicarea maselor. Idealul înva tamântului gustian. Specificitatea si universalitatea lui. Locul lui în cultura române asca. I. MISIUNEA SOCIALA A PROFESORULUI ÎN GENERE Creatia si transmiterea valorilor Formele universitare si extrauniversitare Încercarea de a privi izolat un singur aspect din activitatea proteica a unui om c are toata viata lui a luptat împotriva marginirii pe care o implica unilateralitat ea seamana prea mult cu o tradare, pentru ca un discipol constiincios sa o îndrazn easca fata de figura maestrului sau, fara a avea convingerea ca aspectul a carui izolare o urmareste nu închide-n el trasaturile esentiale ale chipului pe care-si propune sa-l reconstituie. Într-adevar, daca Dimitrie Gusti a fost, rând pe rând, publicist, conferentiar, presed inte al Institutului Social Român, director al "Arhivei pentru stiinta si reforma sociala", director al Casei Culturii Poporului, academician si vicepresedinte al Academiei, presedinte al Casei Autonome a Monopolurilor, presedinte al Oficiulu i National al Cooperatiei, presedinte al Societatii de Radiodifuziune, decan al Facultatii de Litere, ministru de Instructie, director general al Fundatiei Cult urale Regale "Principele Carol" si autor de carti didactice, nu numai ca a fost în ainte de orice - si a ramas mai presus de orice - profesor; dar toate celelalte activitati ale lui îsi gasesc rost si temei în exigentele carierei lui profesorale. Daca în rândurile ce urmeaza, consacrate acestei activitati, voi izbuti sa lamuresc acest lucru, sunt sigur nu numai ca nu voi fi tradat învatatura, dar voi fi si ilu strat, printr-un exemplu viu, relatia ce trebuie sa existe, dupa aceasta învatatur a, între practica si teorie, între acele "sociologia cogitans" si "sociologia milita ns" de care vorbeste maestrul. Activitatea profesorala a lui Dimitrie Gusti apare astfel ca o cheie de bolta ce leaga planul activitatii sale filosofice cu acela al activitatii lui sociale si politice. Functia sociala a "profesorului" e o functie dubla, simultan conservatoare si cr eatoare. Pe de o parte, el e menit sa predea stiinta, adica sa transmita generat iilor urmatoare, nealterat, ansamblul de cunostinte si valori care-i constituie disciplina, aparând-o de intruziunea falselor valori si a perspectivelor interesat înselatoare ce se tes în jurul ei. Pe de alta parte, el este dator sa sporeasca acest patrimoniu cultural, fie creând direct stiinta prin cercetari originale, fie contribuind indirect la dezvoltare a ei: prin pregatirea elementelor capabile s-o retransmita si sa creeze, la rândul lor; prin înmultirea si îmbunatatirea mijloacelor de lucru; ori prin constituirea s i dezvoltarea unui mediu intelectual în stare sa sustina, prin preocuparile lui, i nteresul pentru activitatea stiintifica si sa încurajeze eforturile cercetatorilor . Pentru îndeplinirea acestei duble misiuni, universitatea pune la dispozitia profes orului doua forme principale de activitate: cursul si seminarul. Functiunea amândorura e precumpanitor informativa. Totusi, de cele mai multe ori, cursul îndeplineste si o functiune creatoare, dând pr ilej profesorului sa expuna rezultatele cercetarilor lui originale, sau cel puti n sa îmbrace materia disciplinei într-o forma care-i tradeaza propria orientare stii ntifica. Într-adevar, chiar atunci când profesorul nu expune rezultatele unor cercetari propr ii, functiunea creatoare a cursului nu e cu totul înlaturata. Coordonarea informat iei, critica ei, înmanuncherea dupa criterii definite dezvaluie articulatiile gândir ii personale a profesorului. Prin simplul fapt ca acesta e nevoit sa expuna sist ematic materia disciplinei, orisice curs tinde sa devina schita unui sistem. Caracterul creator al cursurilor e cu atât mai important, încât în unele tari universita

tile impun profesorului - ca o conditie a mentinerii sale la catedra - originali tatea cursurilor si regulata publicare a lor, lasând astfel pe seama manualelor tr ansmiterea propriu-zisa a bagajului de cunostinte. Fata de curs, seminarul nu exercita decât o functiune creatoare indirecta. Participarea activa a studentilor la lucrari, deprinderea lor cu folosirea tehni cilor stiintifice, confruntarea publica a tezelor exprimate în sedinte contribuie, fireste, la dezvoltarea indirecta a disciplinei, în felul care s-a aratat mai sus . În afara acestor doua aspecte, curat universitare, ale activitatii profesorale, ac easta activitate îmbraca si alte forme, extrauniversitare, în strânsa legatura cu cele dintâi, pe care nu fac decât sa le dezvolte. Unele din aceste activitati au drept scop documentarea indispensabila ambelor te luri ale activitatii profesorale. Ele urmaresc: înfiintarea si dezvoltarea bibliot ecilor de specialitate, a salilor de lectura, a muzeelor, expozitiilor si în gener e a oricaror centre de informatie stiintifica. Altele au ca obiect principal cercetarea propriu-zisa. În rândul lor, întâlnim: lucrarile practice, campaniile de cercetari, înfiintarea si dezvo ltarea institutelor stiintifice, a laboratoriilor si a centrelor de investigatie , în genere. Alte activitati tind catre publicarea si raspândirea rezultatelor cercetarii si a informatiei documentare. În acest grup se cuprind: comunicarile facute în sectiile a sociatiilor stiintifice, conferintele publice, publicatiile proprii, înfiintarea s i îndrumarea revistelor de specialitate, editurile de publicatii stiintifice si, în general, centrele de publicatii. În sfârsit, uneori activitatea profesorala e încoronata de o serie de întreprinderi si i nstitutii în care se urmareste aplicarea rezultatelor cercetarilor stiintifice pe un plan mai mult sau mai putin întins, constituind deci centre de aplicatie a rezu ltatelor activitatii profesorale, care stau practic sub autoritatea si controlul acesteia. Toate aceste activitati si institutii nu fac decât sa multiplice, sa dezvolte si s a potenteze în viata culturala activitatea ce radiaza de la catedra. Coordonarea unui ansamblu atât de impresionant de activitati ce deriva din activit atea profesorala si o sustin nu ar fi posibila, daca toate acestea nu ar avea un principiu comun de unificare spirituala. Acest principiu nu e numai curiozitatea dezinteresata. Oricât ar fi de adevarat ca întregul învatamânt, ca traditie de cunostinte, ca si întreaga creatie culturala sunt subordonate adevarului, nu trebuie uitat ca nici un învata mânt si nici o creatie de valori nu sunt organizate în afara anumitor chipuri social e de a-si înfatisa binele si frumosul. De aceea, nu exista nici o activitate profe sorala care sa transmita numai cunostinte si sa nu participe sau sa nu încerce sa îm partaseasca si un anumit ideal etic-social. Pretinsa "dezinteresare" si "obiectivitate" stiintifica nu sunt decât tot asemenea "tinute etice", propuse spiritelor ca îndreptar în munca stiintifica. Idealul etic social este principiul dinamic prin care se unifica, la urma urmelo r, activitatea profesorala si capata sens si configuratie proprie. Prin aceasta, învatamântul unui profesor ramâne ca o pecetie spirituala asupra tuturor celor care s -au împartasit din el. Si, în afara lui, vocatia profesorala ramâne fara înteles.

II. ORIGINILE VOCATIEI DIDACTICE A PROFESORULUI GUSTI Studiile universitare Influentele Formatia si dezvoltarea orientarii personale Vocatia profesorala a lui Dimitrie Gusti îsi afla radacinile în formatia lui univers itara. E si firesc, adolescenta fiind perioada vietii cea mai prielnica înrâuririlor adânci, avânturilor îndraznete si sintezelor fecunde. Cu toate ca aceasta perioada a activitatii nu face parte din cariera lui didacti

ca, ea nu poate fi lasata la o parte de cel care urmareste întelegerea acesteia. Cariera universitara a lui Dimitrie Gusti fiind puntea de legatura dintre activi tatea lui intelectuala consacrata elaborarii sistemului si activitatea lui pract ica organizatoare, consacrata înfaptuirei reformelor sociale derivate din acesta, cunoasterea genezei sistemului sau de gândire sociologica este tot atât de necesara pentru întelegerea rolului activitatii profesorale, ca si cunoasterea desfasurarii ulterioare a realizarilor sale culturale. Profesorul a atras atentia destul de des asupra acestui lucru spre a putea fi tr ecut cu vederea. "Când am plecat în strainatate, în preajma vârstei de 19 ani - scrie el în Cuvântul înainte Sociologiei militans -, îmi aveam planul de lucru destul de precis tras. Întelesese m înca de atunci, cu o intuitie care s-a verificat exacta, ca, daca dezvoltarea st iintifica a ultimilor ani facuse sa creasca puterea omului asupra naturii (...), stiinta nu facuse însa progrese corespunzatoare în puterea ei asupra oamenilor si a societatii. (...) Cu avântul tineretii si cu o pornire de iluminat, mi-am închinat în treaga munca cercetarii stiintelor care se ocupau cu socialul". Dimitrie Gusti si-a facut studiile universitare în Germania si Franta, în perioada a nilor 1900-1909, mai întâi ca student în filosofie la Lipsca si apoi ca student în stiin te juridice la Berlin. Dupa terminarea studiilor în Germania a lucrat un timp la P aris, cu Durkheim, sociologie. Perioada studiilor sale de la Lipsca (1900-1904) e orientata mai ales spre filos ofia morala. Perioada studiilor sale la Berlin (1904-1909) e plina de preocupari propriu-zis sociologice. Studiile sale sociologice au îmbratisat întregul câmp al stiintelor sociale si au fost îndrumate de stralucita pleiada de dascali cari au împodobit învatamântul universitar g erman de la sfârsitul veacului al XIX-lea. În filosofia generala, etica si psihologia sociala l-au initiat succesiv W. Wundt la Lipsca si Fr. Paulsen la Berlin. Ucenicia economica si statistica a facut-o l a Lipsca cu K. Bücher si cu Schmoller la Berlin. Orientarea juridica, în criminologie, în drept international si în politica externa si -a facut-o la Berlin, cu Franz von Liszt. În sociologia propriu-zisa, l-au initiat mai întâi F. Tönnies si P. Barth; mai târziu, la Paris, francezul Durkheim. A studiat i storia universala cu K. Lamprecht; cu Ratzel, antropogeografia. Germania era, pe vremea aceea, înca plina de rasunetul marilor încrucisari de idei d in a doua jumatate a secolului trecut. În filosofie, idealismul absolut al hegelianismului, atacat cu brutalitate de real ismul materialist, cedase pasul unui idealism moderat, epistemologic, pe care ne okantienii îl aparau, cu sârguinta, împotriva realismului, mai spiritual si mai subtil , al pozitivismului. Reactia noologica, spiritualista, iscata cu Dilthey, spre sfârsitul veacului, nu-s i dobândise înca semnificatia general-metodica, pe care avea s-o dobândeasca dupa publ icarea Ideilor... lui Husserl. În câmpul stiintelor sociale, se trageau ultimele focuri, în faimoasa "batalie a metod elor", care învrajbise, timp de aproape un veac, pe partizanii stiintei teoretice cu aceia ai metodelor istorice; în vreme ce pe tarâmul doctrinal se ascuteau armele pentru o noua rafuiala - aceasta a veacului al XX-lea -, între partizanii individu alismului si ai socialismului. Într-un câmp, ca si într-altul, plutea însa în atmosfera spirituala a epocii o cerinta de sinteza. Între deosebitele curente se iscau patrunderi subtile. Pozitiile unilater ale, pâna atunci opuse intransigent, tindeau sa se apropie. Sub impresia acestei s ituatii, Dimitrie Gusti a putut scrie mai târziu: "Progresul filosofic se face (...) printr-o oscilatie ale carei amplitudini se m icsoreaza fara încetare si ai carei termeni tind a se apropia". Si, acest spirit l-a calauzit în întreaga lui opera. În filosofie, nazuintele de sinteza se grupau în jurul psihologismului; în stiintele s ociale, în jurul doctrinei personaliste. De unul, ca si de alta, se apropie Dimitr ie Gusti prin învatamântul lui W. Wundt. În perioada în care Dimitrie Gusti lua contact cu el, Wundt depasise faza cercetaril or lui de psihologie experimentala si îsi largise câmpul de activitate în directia fil osofiei morale si psihologiei popoarelor.

Idealist voluntarist, situat în prelungirea curentului kantian, Wundt încercase o si nteza a filosofiei spiritului cu stiintele naturale, a hegelianismului cu poziti vismul. Împotriva lui Hegel, însa, care cautase cheia relatiilor dintre cele doua lumi: a na turii si a spiritului, în logica, inventând, pentru explicarea lor, dialectica, Wund t credea ca gaseste aceasta cheie în psihologie, viata sufleteasca fiind asezata c hiar pe muchia care desparte cele doua lumi. Trecerea de la natura la spirit se în faptuieste, pentru el, prin "persoana", în clipa în care fiinta naturala, devenita c onstienta de menirea ei, substituie cauzalitatii oarbe si echivalentei mecanice a energiei motivarea si sinteza creatoare. Prin aceasta prefacere, fiinta natura la devine fiinta spirituala, creatoare a propriei sale sorti. Colaborând la lucrarile seminarului lui Wundt, interesul lui Dimitrie Gusti n-a me rs catre psihologia experimentala, ca acela al d-lui [Radulescu-] Motru cu câtiva ani mai înainte. Din activitatea dascalului, l-au atras vadit preocuparile lui eti ce concrete, asa cum se înfatisau dupa publicarea primei editii a Psihologiei popo arelor. În lumina învataturii lui Wundt se lamuresc unele din pozitiile fundamentale ale gândi rii lui Dimitrie Gusti: 1) situatia sa filosofica, realist critica, neokantiana; 2) ideea opozitiei lumii naturale si a lumii spirituale, a naturii si culturii si necesitatea de a-si explica aceasta opozitie. Felul în care D. Gusti lamureste acest punct se deosebeste însa de al lui Wundt. Caci, pentru el, cheia relatiilor dintre cele doua lumi nu este viata sufleteasca individuala, ci societatea ca f orma de viata sui-generis; 3) desi originala, ideea cu ajutorul careia D. Gusti explica aceasta relatie e t otusi înrudita cu ideile lui Wundt. Vointa, din care ultimul facea substratul esen tial al tuturor manifestarilor fenomenale, e la Gusti substratul manifestarilor sociale; 4) în sfârsit, tot de filosofia lui Wundt este legata ideea fundamentala a eticei gu stiene: ridicarea omului prin propria lui fapta, idee care sta la temelia person alismului: "Werde was du bist". În 1904, D. Gusti îsi trece doctoratul în filosofie. Teza lui, pregatita cu Wundt, int itulata Egoismus und Altruismus, cu subtitlul Zur soziologischen Motivation des praktischen Wollens, cuprinde un program si o metoda. Pornind de la expunerea cr itica a filosofiilor morale ale lui Comte si Spencer, Dimitrie Gusti arata artif icialitatea opozitiei dintre egoism si altruism si felul în care aceasta opozitie, teoretic ireductibila, se rezolva de la sine prin considerarea structurii motiv arii actiunilor umane. Datele etnografiei vin sa ilustreze schema evolutiva a gr adului de lungime a vointei, care de la constiinta primitiva, incapabila sa sele ctioneze scopurile si mijloacele, se dezvolta treptat pâna la constiinta personala , care prin iubire de sine, simpatie si religiozitate ajunge sa integreze consti ent pe om în universul natural si social. Aceasta teza a fost bine primita de critica de specialitate si apreciata mai ale s pentru unghiul nou de atac al problemelor de etica, egal departat de discutia teoretica sterila si de empirismul etnografic lipsit de orizont, pe care cauta s a le îmbine într-o sinteza concreta menita sa le înlature defectele si sa le completez e reciproc calitatile metodice. Îndata dupa teza, Dimitrie Gusti e solicitat de P. Barth sa colaboreze la "Viertel jahrsschrift für wissenschaftliche Philosophie und Sociologie". Solicitarea va izb uti si, vreme de peste un deceniu, Dimitrie Gusti va fi un colaborator pretuit a l revistei acestuia, pe care o va cinsti cu studii si recenzii, dintre care unel e vor fi citate ca modele ale genului - de pilda, studiul asupra Tendintelor soc iologice în etica mai noua sau recenziile mult apreciate ale lucrarilor lui Fr. v. Liszt si G. Schmoller, pe care V. Pârvan le caracterizeaza: "sistematizari origin ale sociologice ale teoriilor strict economice ori juridice, înca neformulate sau necomplet formulate filosofic de cei doi învatati". În acest timp, Dimitrie Gusti trece la Berlin, unde studiile sale iau, sub influen ta celor doi dascali: Schmoller si Liszt, o orientare mai concreta si mai apropi ata de actualitatea sociala. Preocupat în acel moment cu initierea în tainele diferitelor stiinte sociale particu

Caci daca D. fireste. dar în afara de stiinta pura. ale celui din urma. Amintirea acestor seminarii va calauzi toata activitatea didactica a lui Dimitri e Gusti. cu prilejul publicarii colectiei de documente franceze a lu i D. studii si recenzii teoretice asupra operelor sociologilor fra ncezi. Si spiritul lor va genera mai târziu si publicarea "Studiilor sociologice si etice" ale Seminarului sau de la Iasi (1915). dupa 1925 . de care am vorbit. Delbrück si la "Foile pentru stiinta dreptului comparat si economia so ciala". Astfel.). si organizarea campaniilor monografice. e sa putem întemeia un seminar de sociologie si etica asa cum le-am cunoscut în studiile noastre îndelungate în Germania! În Germania. mai mul t ca oricând.. si întemei erea Institutului Social în 1918. (. D. Dimitrie Gusti urzeste o viziune de ansa mblu a vietii sociale si a stiintelor care se ocupa cu lamurirea ei. în 1908. pe alte planuri. Si una si alta din aceste lucrari inaugureaza preocupari care vor deveni mai târzi u probleme de predilectie ale activitatii profesorului: chestiunile de politica externa si institutul de presa. polit ica externa si ziaristica.) probleme de însemnatate sociala imediata". Dimitrie Gusti desfasoara o intensa activitate publicistica. în buna parte.va scrie el mai târziu. privitoare la libertatea de navigatie pe Dunare. înca în "Caietele trimestriale" ale lui Barth si în "Anuar ul" lui Schmoller. În timp ce studiile lui iau aceasta orientare sociologica concreta. colaborând simultan la patru. perspective si metode pe care le aduce cercetatorului cunoasterea stiintelor sociale particulare. la "Anuarul prusian " al lui H. mai înainte de toate stiinta. Delbrück stralucita monografie asupra chestiuni i dunarene. Sturdza. dar nu lipsita de migala. drept. la publicatiile seminarului criminologic al lui von Liszt. studi ile teoretice cedeaza pasul câtorva monografii privitoare la probleme sociale de i mediata actualitate.. Si mai departe: "Îmi amintesc de activitatea membrilor din seminariile de stiinte de stat din Berl in si Lipsca. Gusti publica în "Preussische Jahrbücher" ale lui H. menit sa lege pe de o parte sociologia de stiintele sociale particulare. dar mai ales si (. economie). ca într-un fel de parlamente consultative ad-hoc. Gusti colaboreaza la "Anuarul legislativ" al lui Schmoller . printre care trebuie pomenit studiul despre Tarde. a acestei experiente stiintifice fundamentale. s-o ordoneze conform unui principiu unificator. gânditorul încearca sa-si organizeze experienta stiintifica. în lectia inaugurala a cursului sa u din 1910 -. alteori se contesta reciproc si foarte des revendica o suprematie exclusivista. Preocuparile teoretice nu numai ca nu-l parasesc în aceasta perioada.. cinci reviste germane de specialitate. dar.. În aceste seminarii se facea. si de criminalistica. în mod monografic minutios si strict stiintific. . În fata bogatului material de fapt e. Pe lânga "Caietele trimestriale" ale lui Barth. "Daca avem vreo ambitie . si întocmirea Programului studentesc. înca din 1904. de etica si politica pe de a . Gusti simte nevoia unei sinteze. D. Rod al unui singur gând. pe care le deprinde în seminariile de economie s i de statistica ale celui dintâi. sub specie aeternitatis. drept international. Gusti publica. se mai cerceta. ele nu vor fi decât re actualizarea. D. impresionat de caracterul dinamic si actual al unui învatamânt îndreptat spre cercetarea tuturor problemelor sociale co ntimporane. materialul legislativ.. Cu o la rga întelegere. Iar patru ani mai târziu. odata ajuns profesor. de care a poi. precum si de activitatea seminarului criminalistic din Berlin.lare (politica. apare în "Abhandlungen des kriminalistischen Semina rs" ale lui von Liszt. profesorul si studentii discuta si cerceteaza nu numai toate probleme le stiintelor speciale. Astfel. consacrate acestui gânditor. Schimbarea de orientare se rasfrânge asupra operei lui. care uneori se întrepatrund.cu toate institutiile si ope rele care s-au dezvoltat dintr-însele. lucrarea lui despre fundamentele organizarii juridice a p resei Die Grundbegriffe des Pressrechts. Dimitrie Gusti face la Berlin o ucenicie care avea sa lase asupra vi itoarelor lui îndeletniciri didactice o pecete nestearsa. aju nge treptat sa constituie sistemul sau de stiinte sociale. se servea parlamentul în actiunea lui de legiferare". socotit de Spann ca un a din putinele lucrari vrednice de luat în seama. din 1923. intitulata Die Donaufrage.

metoda si ambitiile universitare. lectia inaugurala a cursului s au se deschide printr-un adevarat manifest intelectual. nici morala. Vorbind apoi de menirea cursului. Amestecul acciden tal al moralei cu istoria filosofiei dadea catedrei un caracter hibrid.lta. Cu precizarea acestor conceptii. Fara a a stepta schimbarea oficiala a titulaturei. p rin seminarii si institute. în care-si expune succesiv sistemul. pe care va cauta sa le fructifice. pe care. Lectia aceasta. Urmarind deci ideile expuse în aceasta lectie. Dimitrie Gusti e numit profesor la catedra de Istoria filoso fiei antice si Morala a Facultatii de Litere la Universitatea din Iasi. i ar acum în urma prin lucrarile scoalei române de sociologie. Profesorul lamureste ca ea deriva din conceptia sa generala asupra societatii si a stiintelor care se ocupa cu ea. mai multor generatii de stud enti. care. se poa te verifica în ce masura învatamântul Profesorului Gusti si-a atins obiectivele stiint ifice si etice si ce rol a avut acest învatamânt în ansamblul activitatii sale cultura le. LOCUL CARIEREI PROFESORALE ÎN ANSAMBLUL ACTIVITATII SOCIALE A PROFESORULUI GU STI Lectia inaugurala Ideile ei fundamentale si realizarea lor succesiva în viata Profesorului Cugetare si militare Catedra la care se urca Dimitrie Gusti era desigur o catedra ilustra. întocmai cum va fi dezvoltata ulterior în cursurile d e etica si sociologie. în care urmeaza sa se concentreze integral învatamânt ul acestor stiinte. Dimitrie Gusti anunta ca obiectul preocuparilor lui nu va fi istoria filosofiei. cu al caror material se constituie sociolog ia. din fericire. Desi înca nepublicata în întregul ei. precum si în lucrarile lui. Lucrarea sa din 1909. se pot stabili intentiile activitat ii lui didactice. viitorul acestui neam în functie de progresul culturii sociale. a ideei sale de capetenie. Sozialwissenschaften. pe care o de sfasoara în liniile ei generale. Fusese ocu pata cândva de Simion Barnutiu si mai târziu de Titu Maiorescu. Trecând la materia învatamântului. prin curs. Politik und Ethik. ni s-a pastrat integral. noul profesor arata ca va da toata atentia rezultat elor stiintelor sociale particulare. conceptiile sale stiintifice. Prolegomena zu einem System. etica si sociolog ia. conferinte si lucrari. faza pregatirii stiintifice a vietii lui Dimitr ie Gusti ia sfârsit. ca si pentru înaintasii sai. ca ciclul formatiei lui intelectuale s-a încheiat. astazi împartit între Facultatile de Litere. intereseaza în cel ma i înalt grad studiul de fata. ci filosofia practica. Profesorul arata ca însemnatatea acestuia nu sta pentru el în transmiterea rezultatelor stiintei gata facute. ci în transmiterea met . Totusi. comparându-le apoi cu realizarile lui culturale. fagaduind totodata ca va lupta pentru organizarea lor. felul în care întelege sa-si exercite activitatea academica ex professo. E aci prima for mulare. prin cursuri. angajând. În 1910. El e acum în stapânirea unei metode si a unui sistem propriu de înt elegere a vietii sociale. Justificând metoda învatamântului sau. El deplânge faptul ca aceste stiinte nu sunt mai bine organizate în învatamântul uni versitar. in ih rem einheitlichen Zusammenhang. printr-o puternica anticipa re si solicitare. a Facultatii de Stiinte Sociale. aceasta conceptie a fost raspândita oral. precum si prin diferite lucrari în care se face aplicarea principiilor ei. spre a o face mai adecvata tendintelor învatamântului predat în curs. Soziologie. ea nu corespundea decât în parte aspiratiilor sale. Ca si cum împrejurarile ar presimti ca orientarea lui teoretica e de acum ispravit a. Într-adevar. pregatind apoi. pentru întâia oar a în public. divulgând mai întâi. înca necompleta. dupa cuvenita reverenta catre înaintasi. III. ramasa pâna astazi nerealizata. caci în cursul ei Dimitrie Gusti expune. elementele necesare pentru înfaptuirea reformelor deri vate din aceste conceptii. faza uceniciei lui stiintifi ce se curma. Drept si Academiile Comerciale. e rodul acestor pre ocupari.

Si mai departe: "Este timpul. "Cursul .. constituind astfel arhiva documentara ind ispensabila pentru înfapatuirea judicioasa a reformelor legislative. cât si prin contribuirea la forma rea gândirii ascultatorilor.pentru a nu vorbi de insti tutiile create pe urma acestora: Oficiul universitar. Programul studentesc de organizare a vietii universita re. Recapitulând. În acest fel. înca de pe acum.n-are însemnatate atât prin numarul cunostintelor care se dau. a influentat si influenteaza înca.scrie Dimitrie Gusti .) Cursul are importanta prin familiarizarea cu metoda de cercetare pe care apoi. cred. Muzeul Satului-.continua el . dar mai ales si p robleme de legislatie actuala ori probleme de însemnatate sociala imediata". Asa. marea însemnatate a seminariilor. fara îndoiala. ca studiul problemelor sociale românesti sa se stramute (. o ri prin frumusetea expunerii acestor cunostinte.scrie el. Activitatea acestui seminar are un îndoit scop: 1) sa formeze personalitatile creatoare de valori stiintifice. în timpul grevelor studentesti. (. N-ai decât sa consulti Studiile sociologice si etice. instrumentele si metodele de lucru obisnuite în special itate. întemeiat de profesorii universitari de economie si de barbatii de stat germani.). "Daca avem vreo ambitiune . Institutul Social Român si "Arhiva pe ntru stiinta si reforma sociala" este.". Într-adevar. activitatea Echipelor regale studentes ti... " vom inaugura în cercetarile noastre monografiile sociologice si etice". ideile principale cuprinse în lectia inaugurala asupra misiunii si org anizarii învatamântului stiintelor sociale sunt urmatoarele: 1) derivarea metodei cursului din conceptia originala a Profesorului asupra soci etatii. "Seminariilor . este sa putem întemeia un seminar de sociologie si etica pe care sa-l punem în legatura cu institutiile de cercetare stiintifica similare din strainatatea apuseana (. în ce priveste ultimul deziderat. de un sfert de veac. 3) organizarea unitara a învatamântului stiintelor sociale în universitati. Cetatea Universitara.) din comisiunile parlamentare si din ministere la universitati". seminariilor de stiinte de stat le corespunde în afara de Universitate vestitul Verein für Sozialpolitik.le corespunde în Germania organizarea tutur or specialistilor în asociatiuni. 2) sa cerceteze metodic problemele sociale ale actualitatii. în oarecare masura. sau fragmentele publicate în 1932. lucrat în 1923. perfect definita.odelor de cercetare folosite de aceste stiinte.. Evitând deci orice "generalizari si analogii pripite" -urmeaza Dimitrie Gusti -. d upa curs.. "În Germania . din acest punct de vedere. ascultatorii sa o aplice în cercetarile lor". Cooperativa studenteasca. a stiintelor sociale si a misiunii reformatoare a acestora. Daca.. Ea trebuie prelungita mai departe prin crearea asociatiilor de specialisti. cum am mai amintit -. politica sociala a imperiului german". prin deprinderea studentilor cu problemele. Misiunea stiintifica si etica a seminarului nu se încheie însa cu sfârsitul studiilor. 4) caracterul precumpanitor metodic al cursurilor.profesorii si studentii discuta si cerceteaza nu numa i toate problemele stiintelor sociale sub specie aeternitatis. 2) atentia deosebita data stiintelor sociale particulare. .. alcatuind monografi i stiintifice asupra acestor probleme. Ideea care avea sa genereze mai târziu. ca sa-ti dai seama ca. fagaduiel ile lectiei inaugurale au fost pe deplin realizate. la înlaturarea em pirismului legislativ. create pe lânga diferitele departamente. Acest seminar va deveni obiectul celei mai încordate atentiuni a noastre".zice el . care se întâlnesc anual si care au organele lor peri odice. totusi cadre de speci alisti formate în seminariile universitatii au patruns la Consiliul Legislativ si în oficiile de studii.. studiul problemelor sociale n-a trecut din comisiile parlamentului si din ministere la universitate. De aci. acesta va fi principalul obiect de interes al noului profesor. în "Arhiva.. de elevii seminarului sau din Bu curesti. 5) functia creatoare de personalitati stiintifice a seminarului. din lucrarile "campaniil or de cercetari monografice" asupra satelor românesti . publicate în 1915 de elevii se minarului sau de la Iasi. Caminele culturale. învatamântul stiintelor sociale a contribuit. în 1918.. care Verein.

em pirismul si incoerenta. astfel. creatoare de cultura. Ajunge sa spunem aici. Gusti e al es în 1923 membru al Academiei si apoi vicepresedinte al ei. rolul central pe care îl ocupa cariera profesoral a în ansamblul activitatii culturale a lui Dimitrie Gusti. printr-o succesiune necontenita de creatii proprii si colective. sa organizeze noua "Universitate a Daciei Superioare". proiecteaza sa organizeze Casa Culturii Poporului. Dimitrie Gusti. asupra organizarii cursurilor. înca o data. Aceste cadre sunt menite sa constituie o falanga. unde profeseaza pâna astaz i. mai daunatoare de multe ori decât necinstea. mai întîi analitic. S. seminarii lor.scoala politica si tr ibuna a unei întregi generatii sociale. menite sa co ntribuie la reforma vietii sociale. din clipa izbucnirii razboiului. e chemat sa participe. precum si programul privitor la extensiunea u niversitara. D. precum si prin opera întreprinsa de Institutul Social Român si de "A rhiva pentru stiinta si reforma sociala". menita sa dobândeasca un loc de frunte printre natiunile universale. întreprinse cu studentii seminarului de sociologie. laboratoarelor si clinicilor. împreuna cu prietenul sau Vasile Pârvan. Cei doi prieteni a u astfel prilejul sa-si aplice conceptiile comune asupra rostului învatamântului uni versitar. i deea dupa care cunoasterea stiintifica a realitatii sociale este singura temelie serioasa a politicii sociale. Dimitrie Gusti este însarcinat. când. Lunga desfasurare ulterioara a carierei culturale a Profesorului nu va face decât sa ilustreze. care va continua sa militeze pentru înfaptuire a ei. Se lamureste. Impus dupa razboi atentiei societatii culte bucurestene. pentru aceea de creator cultural. înfiintate în 1918 . sa -si sacrifice toate relatiile intelectuale. fiecare latura a activitatii lui. care-i îndrumase formatia politica. îndata dupa razboi. vom încerca sa consideram. ca Dimitrie Gusti prof eseaza la Iasi pâna în 1920. când trece la catedra de sociologie. Dimitrie Gusti începe sa militeze în viata politica. meniti sa înlature din viata politica nepriceperea. si apoi vom cauta sa sistemati zam aceste aspecte în lumina idealului etic-cultural pe care se întemeiaza. adevarati tehni cieni ai devenirii sociale. prin campaniile de cerc etari monografice ale vietii sociale românesti. De aceea. si dupa care rodnica dezvoltare sociala a unei ta ri nu poate fi asigurata fara crearea unor cadre de specialisti. Gusti n-a sovait. etica si politica de la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti. Când. D. împreuna cu ea. R. prin care încearca sa adune cadrele de speci alisti. În momentul în care prima generatie crescuta de el politiceste devine capabila sa pr eia conducerea statului român. dar proiectul sau este zadarnicit de vitregia împrejurarilor. întrerupând orice colaborare stiintifica cu aceasta tara. 7) prelungirea activitatii seminariilor prin institute sociale. nu num ai conceptia sa filosofica asupra realitatii sociale si a sistemului de stiinte care o cerceteaza. în masu ra în care are legatura cu activitatea profesorala. Renuntând la pozitia sa de arbitru al culturii. pentru situarea celor ce vor urma. dar si ideea fundamentala a activitatii sale practice: consti inta misiunii reformatoare a învatamântului stiintelor sociale. Scopul nostru nu e sa povestim o viata. convins ca idealul acesta trebuie sa se împlineasca. În rândurile ce urmeaza nu vom putea urmari cronologic întreaga activitate a Profesoru lui. creatoare si reformatoare a unei noi Românii. asupra programului de studii. în 1929. guvernul român se hotaraste sa nationalizeze universitatea m aghiara de la Cluj. Pârvan.6) lucrarile cu caracter monografic si actual al acestor seminarii. Fapt vrednic de retinut: spre deosebire de atâtia altii care-si facusera studiile în Germania si care fusesera într-atât de mult înrâuriti de cultura acestei tari încât nu s-a mai putut desprinde de ea. Principelui Carol. menita sa îndeplineasca în viata Universitatii clujene rolul împlinit în Bu curesti de Institutul Social. din îndemnul A. Între timp. la colaborarea pe care o preconizase în lectia inaugurala -. reunind asociati ile specialistilor din diferitele ramuri ale stiintei. la organizarea activitatii sale culturale. ci sa întelegem un învatamânt. Faptul nu va descuraja pe Profesor. strainatatea cere un nume cu destula autoritate ca sa fie che . Din examinarea acestor puncte expuse în lectia inaugurala rezulta ca: în mometul în ca re Dimitrie Gusti urca treptele catedrei de la Iasi el are bine definita. Astfel. ca si prietenul sau V.

FUNDAMENTELE TEORETICE ALE ÎNVATAMÂNTULUI GUSTIAN. dupa cum ne-o spune singur.exemplu rar. Gusti va înfiinta premiile autorilor tineri nee ditati. liniile generale ale siste mului sau filosofic. cu o claritate si o vigoare cu nimic mai prejos de formularile mai noi. cultura de toate gradele ca ministru de Ins tructie. în raspunsul sau la discursul de rec eptie la Academie. un izvor nesecat de sugestii pen tru reformele înfaptuite în cursul prodigioasei activitati savârsite ca ministru. prin pres tigiul lui necontestat si prin neutralitatea lui politica. ca o anticipare a interesului pentru problema pe care nu avea timp sa o rezolve ca ministru. cerceta rea acestora este indispensabila pentru întelegerea învatamântului sau. Rupând cu traditia. în 1932. ca decan al Facultatii de Liter e. În clipa în care M. al profesorului [Radulescu-] Motru. care sunt. Gusti derivând. expu sa pe larg în volumul consacrat ministeriatului sau. sociologic si etic-politic sunt expuse în lectia inaugurala a cursului. D. paralel. Fapt vrednic de însemnat. toate sufragiile ceru te pentru numirea sa ca presedinte al Casei Autonome a Monopolurilor Statului. IV. sociologia pretindea sa-si anexeze întregul câmp al disciplinelor normat . D. toate aceste conceptii sunt gata precizate în mintea lui. radiodif uziunea ca presedinte al Societatii. stiinta si reforma sociala Întreaga activitate profesorala a lui D. nemaiîntâlnit la noi decât la d-l Nicolae Iorga -. D. Dimitrie Gusti întruneste. S.zasie a îndeplinirii obligatiilor statului român. în jurul muncii studentesti la sate. Peste putin. în momentul în care Dimitrie Gusti devine titularul catedrei de Istoria filosofiei antice si morala la Universitatea din Iasi. fara alte referi nte la sistemele sociologice contimporane de cât este strict necesar pentru întelege rea lor. textul lectiei inau gurale. îsi face cursurile regulat si. pe care îl realizeaza la chemarea M. SISTEMUL STIINTELOR SOCIALE Stiinte sociale particulare. Regelui Carol al IIlea. prin planul organizarii educatiei tineretului. aici. soc otim ca o prezentare a acestor conceptii în liniile lor generale. cu acela al scrierilor sale ulterioare. din conceptiile lui generale teoretice asupra filosofiei si societatii. trecute azi pe seama Fundatiilor Regale. S. nu poate fi lasata la o parte. în tot acest timp. ministru în functie fiind. În primul rând. sociologie. În expunerea acestor conceptii am folosit. În tot acest timp . Regele se hotaraste sa puna soarta organizatiei cult urale a natiunii sub privegherea obladuitoare a monarhiei. de altfel. Gusti e chemat sa îndrumeze pe rând. elevii din ultima generatie îi vor pune înainte problema lipsei de lucru a intelectualilor. Fara a încerca sa refacem deci. etica si politica Relatiile lor Natura voluntara a vietii sociale Dubla ei modalitate de existenta Circuitul social Realitate. Patru ani mai târziu. viata studenteasca. de care vorbea cu zece ani mai devreme. el îsi aduce aminte de vechiul sau colaborator si-l însarcineaza sa redea fiinta vechiului proiect al Cas ei Culturii Poporului prin Fundatiile Regale. Încercarea de a constitui un sistem de stiinte sociale se lovea de mai multe dific ultati. Când. Într-adevar. asa cum se înfatiseaza si astazi. Gusti înlocuieste imaginea apasatoare a lagarelor de munca prin ideea crea toare a muncii constructive a elitelor intelectuale românesti pentru ridicarea sat elor. lucrul întreprins de altii înaintea noastra. cooperatia. Catedra ramâne astfel sufletul activitatii lui întregi si legatura dintre conceptia lui teoretica si activitatea lui practica. îsi face r egulat seminariile. Dimi trie Gusti nu-si paraseste nici o clipa catedra de sociologie. mai mult decât atât. ca presedinte al Oficiului National.

care-i contestau. ultimele un caracter idealist si normativ. s i orice drept de a se constitui deosebit de ele. primele având un carac ter realist explicativ. constituindu-se ca stiinta întem eietoare si coordonatoare a acestora. dezvoltând-o într-o conceptie filosofic a. Pentru a le gasi. Dar nu toate trag concluziile acestui fapt. comuna evolutionismului spencerian si socio logismului lui Durkheim. naturalista. încercând sa descopere un amestec de forma spirituala si de materie existentiala. Viata sociala fiind o manifestare complexa de vointa. Pentru a-si realiza conceptia. naturalismul era însa silit sa sacrifice ideea de s tiinta normativa si sa transforme disciplinele particulare în sociologii fragmenta re. Ea nu este o constructie a mi ntii. constatare obiectiva si explicatie a fenomenului social. sa înlature din câmpul stiintelor sociale id eea de explicatie. la descoperirea ratiunilor sufici ente. Aceasta legatura constituie ceea ce numes te D. orice fapt social ca forma spirituala si desfiinta sociologia în favoarea stiint elor sociale particulare. considerarea unui asemenea fragment. obisnuita în stiintele inductive. de vreme ce toate legile pe care le stabilesc sunt legi conditionate. Vointa e realitatea ultima a întregii vieti sociale. ci o realitate. al faptuirii. metafizica si epistemologica originala. valabile în împrejurarile în care au fost stabilite. Stiintele sociale particulare constatatoare alcatuiesc astfel materia prima a so . considera. 2) alta conceptie. Spiritualismul trebuia. Gusti "circuitul social". dar p oate fi si traire imediata a procesului de înfaptuire. principial. care. valor ificare ideala. aceasta conceptie. Întreaga conceptie e centrata pe ideea de vointa si pe îndoita modalitate de existen ta a acesteia ca fenomen si ca proces. pluralist-spiritualista. împreuna. 3) o a treia conceptie. odata facuta separatia între domeni i. ea trebuia sa faca fata pre tentiei stiintelor sociale particulare. Singura. conceptia dualista reusea sa înlature a ceste dificultati. De unde si deosebirea dintre sociologie si stiintele soci ale de o parte. facea din orice fapt social un lucru natural si reducea stiintele sociale particulare la sociologie. o data cu existenta. înlocuind-o cu o întelegere tipol ogica. În schimb. asa cu m si-o formase pe vremea uceniciei la Wundt. apreciere. dintre ea si etica si politica de cealalta. În al doilea rând. Fata de stiintele sociale particulare. tot unitate a vointei o lamureste. cu Dilthey si urmasii lui . stiintele normative. având fiecare ca obiect una din aceste forme. atitudine. la obiectul ei explicativ. sau daca nu e decât o sinteza abstracta a stiintelor sociale particular e. Pentru rezolvarea acestor probleme. mai mult sau mai putin vag. se lovea de neputinta de a gasi o punte solida de trecere de la obiectul disciplinelor care se ocupa normativ. Gusti avea de ales între mai multe solutii: 1) o conceptie monista. Cât despre relatia dintre sociologie si stiintele sociale particulare. cu unii neokantie ni. a realitatii. nu izbutea sa mai gaseasca o unitate reala care sa asigure trecerea între ele. descriptiva. ca fapta gata facuta si ca putere faptuit oare. Ca atare. de real si de idealitate în orice existenta sociala. în care momentul "cunoasterii" este indisolubil legat de acela al "militarii". mixta. greutatea era de a distinge daca sociologia are într-adevar un obiec t propriu. alcatuiesc filosofia practica. Toate stiintele sociale au. norma. în complexul împr ejurarilor în care se produce. a realitatii sociale si a mijloacelor de cunoastere a ei.ive. constiinta acestui lucru . pure con statari descriptive. ci un fapt de configuratie re ala a vointei. necesa ra analizei. o structura. real. dualitatea ei nu este o distinctie analitica. Dimitrie Gusti rezolva problema cu ajutorul conceptiei sale voluntariste. orice fapt social trebuie privit sintetic. De aseme nea. întelegerea ei poate fi cuno astere mijlocita. Viata sociala constituind în realitate un singur tot concret. cauta sa tie cumpana. D. cu idealul. si cercetat paralel cu aceste împrejurari si cu manif estarile ce-l însotesc. Pretentia ei de a întemeia. între celelalte doua. nu poate duce niciodata. singura. dimpotriva. dualista. din care stiintele p articulare izoleaza numai fragmente. unitatea celor doua aspecte nu este o abstractie. ci un fapt.

Cercetatorul care vrea sa-si dea seama de natura si limitele sociologiei se gase ste într-adevar. dând din nou pas stiintelor sociale particulare. Ca si sistemul de stiinte sociale. în esenta ei. s ens real si limite. caci fiecare stiinta c are are de obiect un fapt social. în cadrul careia fiecare îsi afla. sociologie. Totusi. cercetarea acestui tot.ciologiei. d ar e respins în masura în care pretinde sa explice singur toata aceasta realitate. Un proces de explicatie generala asigura trecerea de la stiintele sociale partic ulare la sociologie si altul. Rea litate. pentru ca viata sociala este. în fata unei competitii tulburatoare. CONCEPTIA SOCIOLOGICA Critica teoriilor unilaterale Elementele societatii Cadre asociale si sociale Manifestari constitutive si regulative Unitati. obiect de judecata pentru o stiinta supraordonata a valorificarii: etica si politica. la rândul lor. ci o sistematizare critica a lor. Reforma sociala odat a realizata. a doua mijloacele prin care viata sociala se modifica în sensul idealurilor ei. si el. biopolitica. stiinta si reforma sociala se conditioneaza reciproc. adica trecerea de la soc iologie la etica si politica. în acelasi timp. sinteza a tu turor sociologiilor particulare. dreptul si politica). ca unitate. care ofera un nou material de explicatie sociologiei. nici una nu p oate fi explicata de sine statator. Cum sa operezi o alegere între atâtea puncte de vedere? Profesorul Gusti este adus sa reflecteze asupra relatiilor ce exista între fiecare punct de vedere unilateral. Firul calauzitor al acestei sinteze îl constituie conceptia sa despre structura so cietatii. este prima conditie necesara înt . Traducerea idealului în fapta. vointa. asigura judecarea realitatii din pun ct de vedere ideal si alegerea mijloacelor de înfaptuire. o atitudine fata de lucrul explicat. adica de la sistematizarea curentelor si orientarilor care circula în stiintele sociale. relatii si procese Caracterizarea sociala Metode O data cu aceasta conceptie generala a raporturilor dintre stiintele sociale par ticulare. înteleasa ca manifestare colectiva de vointa. demografia. realizarea vointei înno ada firul. stiintele econom ice. producându-se întro totalitate. precum si fiecare disciplina sociala particulara (filosofia culturii. formând o triada dia lectica a trairei actului social. Fiecare punct de vedere particular este îndrepta tit în masura în care se margineste a lamuri o latura definitiva a vietii sociale. Rezultatul este definirea unei întelegeri originale a vietii sociale. la rândul lor. etica si politica. Nici una din aceste manifestari nu este întâmplatoare. si orisice vointa genereaz a o tendinta. corelata "circuitului social" pomenit mai sus. V. rezultatul ei devine din nou obiect de constatare pentru stiintele sociale particulare. istoria si psihologia sociala). Si. eticei un nou material de apreciere. revendica pretentia de a-i servi drept unic fundament constitutiv. chiar de nevoia determinarii limitelor înauntrul caro ra e îndreptatit fiecare dintre ele. concluziile sociologiei sunt. sau e în legatura cu societatea (antropogeografi a. de apreciere. prima stabilind scopurile. singura stiinta cu adevarat si complet explicativa a realitatii socia le. se precizeaza treptat în mintea lui Dimit rie Gusti si conceptiile sale speciale asupra fiecareia din aceste discipline. Sistematizarea lui nu e o juxtapunere dogmatica a rezultatelor acestor curente. iar c oncluziile acesteia ofera. Am aratat ca societatea este pentru Dimitrie Gusti un complex de manifestari col ective. se reformeaza. Toate manifestarile sociale. sistemul de sociologie porneste tot de la încer carea organizarii experientei stiintifice existente. antropologia.

spre deosebire de lumea fizi ca. Asa ca manifestarile oricarei societati sunt. printr -un fel de autodeterminism care nu exclude cauzalitatea. cadrele nu determina societatea în mod mecanic. mai exact. 1. Fiecare conditioneaza viata sociala în alt fel. Societatea se determina deci singura. 3. întreprinderi. Ea va cauta sa determine tip uri de societate. 2. decât ca niste cauze propriu-zise. Influenta faptelor trecute asupra celor de azi constituie cadrul istoric. A doua m etoda. Sunt cadrele sociale. cercetatorul trebuie s-o v . des i nu pot fi întelese decât în cadrul factorilor cari le conditioneaza. trebuie deci raportata la totul în care se naste si privita paralel cu celelalte parti ale acestui tot. e directa. O prima parte e constituita chiar de formele de activitate. nu sufera totus i niciodata pasiv influenta cauzalitatii lor. Societatile re actioneaza asupra cadrelor. aceste unitati s tabilesc relatii si în interiorul lor se petrec prefaceri structurale ale manifest arilor lor caracteristice: procesele sociale. activitate sufleteasca . Aceasta vointa sociala. societat i. sa stabileasca corelatiile esentiale. manifestari. Caci. inductiva. în cadrul carora valoreaza legile stabilite. Unele din aceste cadre conditioneaza viata sociala din afara ei. aceasta existenta te leologica sui-generis. timp. Cum se îmbina între ele aceste elemente? Caracterul esential al vietii sociale sta în faptul ca formele de manifestare. pregatita de cea dintâi. elemente determinat e si determinante ale devenirei ei. S ubiectele acestea ale vietii sociale sunt unitatile sociale. va cauta sa formuleze legi. Societatea putând reactiona prin manifestarile vietii sociale. sau ansambluri conditionate. Un al doilea grup e constituit din factorii cari conditioneaza aceste activit ati. putându-se su strage influentei lor. intuitiva. esenta ultima a realitatii sociale. Sunt cadrele asocial e (cosmologic si biologic). Acesti factori se pot grupa împreuna în planuri. Altele reprezinta influenta faptelor sociale asupra societatii. Altele. ci numai o circumscrie. relatii si procese sunt elementele vietii sociale. mari sau mici. etico-juridice si politice. familie. economice. nu este un lucru inaccesibil. Metoda folosita în acest scop este dubla. orga nizate sau neorganizate: masa. Unele dintre aceste manifes tari. Sarcina concreta a stiintei sociologice este sa ajunga s-o determine. cum sunt manifestarile juridice (norme) si politice (re alizari de norme) reguleaza aceasta viata. cadrele apar mai cu rând ca niste motive ale unei vointe colective. natiune. Caracterul teleologic al vointei devine astfel cheia de bolta a întelegeri i sociale a profesorului Gusti. biologic. pentru a putea fi înteleasa. procesul subtil prin care societatea c apata personalitate e lamurit prin operatia socializarii vointelor individuale. ca orientare si intensitate. Presiunea manifestarilor sociale concomitente consti tuie cadrul psihologic. psihologic si istoric. O prima metoda. aristoteli ce. cum sunt cele culturale (scopuri) si cele economice (mijloace) constituies c viata sociala. Aceasta socializare se înfaptuieste prin subordonarea indivizilor unei finalitati comune. Între ele. în fiecare caz. unitati. Orice manifestare sociala. Dar toate lucreaza împreuna. viata. o personalitate proprie. Sunt manifestaril e: culturale. cu ajutorul propriilor sale manifestari. având.elegerii fiecarei manifestari în parte. stat. în acelasi timp. prin interferenta acestor reactii. sau. utilizând-o într-un anumit fel. de netagaduit. Elementele întregului social nu sunt însa omogene. c adrele: cosmologic. indirecta. Formele de activitate pomenite mai sus sunt manifestate de anumite grupuri. spre deosebire de un anumit nivel de aproximatie al masurato rilor lumei fizice. Totul se petrece ca si cum societatea ar fi suportul unei vointe autonome. comunitati. Fiecare cadru e o dimensiun e speciala a determinismului social: spatiu. Si radacinile ei sunt. Cadre. paralelismele ca racteristice dintre manifestari între ele si dintre manifestari si cadre. public. Când cercetarea inductiva a observat un numar suficient de corelatii si când tendint a acestora s-a precizat. cu alte cuvinte. umanitate etc. grupuri simpatetice.

în stare sa ale . Cercetând relatiile dintre scopuri si mijloace. u n criteriu sigur de alegere între fapte? Criteriul de alegere . Viata neavând un scop în sine. Cu ajutorul acestei conceptii. D. Si. care neaga existenta unui criteriu absolut. la fel ca în sociologie. D. VI. ti pul stabilit prin intuitie directa poate servi de punct de plecare pentru verifi cari de corelatii. Evolutia ei Personalitatea. aritmetizeaza un bun social relativ si maxim. prin combinare cu fundamentul afectiv. Pentru a stabili un criteriu temeinic de valorificare a faptelor omenesti. Activitatea omeneasca fiind în esenta ei vointa. fara ca totusi acesta presu punere sa compromita libertatea rationala. ci dimpotriva o presupune. în aparenta incoerenta a activitatii sociale. CONCEPTIA ETICA Lumea valorilor Idealul Problema criteriului Antinomiile Structura motivarii actiunilor umane Scop si mijloc Lungimea vointei. sistemul de etica al profesorului Gusti pornes te de la o critica serioasa a doctrinelor care-si disputa câmpul de speculatie al acestei discipline. întemeiat pe observatii superficiale si pe contradictii construite în mod fi ctiv. vointa tehnica . înl aturând succesiv: autoritarismul. prin cautarea unui fir calauzitor de clasificare a problemelor si sistemelor. ci în elementul intelectual al actului d e vointa: reprezentarea anticipata a efectului. D. precedând la o analiza functionala a struc turii procesului motivarii. ca ratiunea suficien ta a actului moral nu sta în aceste afecte. motivata. pe rând. împotriva intelectualismului. care sa situeze fiecare doctrina particulara la locul ei adevarat. cautând criteriul actului moral în conformitatea.spune D. care genereaza scopul si mijlocu l. traind sub impresia imediata a prezentului. reprezentând si trei stadii evolutive ale acestor relatii: vointa primitiva. care nu e decât un sistem de morala practica. care. El înlatura apoi rigorismul formalist. stabilind totusi. precum si eudemonismul. care este continutul acestui ideal? Pentru a raspunde. a vointei cu legea morala. incapabila sa aleaga. si vointa personala. Profesorul încearca o sinteza a poz itiilor opuse. solutiile date acestei probleme. si s cepticismul. aratând cum în actul motivarii finalitatea nu exclude cauzalitatea. impo sibila. Dimitrie Gusti deosebeste trei tip uri. cum se poate stabili. care urmareste scopuri si foloses te mijloace. El constata astfel. hedonist si utilitari st. ca v ointa omeneasca e întemeiata pe afectiuni tipice: iubire de sine. si cu el posibilitatea eticei. simpatie si reli giozitate. a agentului moral. În sens invers. care neglijeaza realitatea psihica in erenta operatiei de motivare. si împotriva sentimentalismului. în locul încercarilor succesive.este idealul. Elementele ei Iubirea de sine Simpatia Religiozitatea Cooperarea personalitatilor Dreptatea sociala Personalitatea sociala Natiunea Umanitatea Ca si sistemul sau de sociologie. evoluata. Gusti examineza. capabila sa-si aleaga mijloacele. Gust i înlatura antinomia libertate-determinism. Gusti . migaloase si adesea imposibile. Gu sti adopta un punct de vedere original.erifice prin participatia directa la viata unitatii respective. în neputinta determinarii calitative a bunului suprem.

Realitatea sociala existenta e obiect de cunoastere indicativa. la limita. politica. virtutea e i nefiind decât exercitiul ei în aceste limite. la timpul cugetarii. rezultate din valorificarea manifestarilor actuale ale acestei realitati. si 2) planul imperativelor. dezvoltata prin cunoasterea si iu birea de sine. Ea se depaseste necontenit. S-o cercetam aci. constienta de sine. într-o unitate vie. prin lungirea treptata a vointei. mai de aproape. dupa Gusti. motive afective si intelectuale. simpa tizanta cu altii si încadrata în universul material si spiritual în care traieste . creatoare de valori. idealul suprem al indivizilor ca si al colectivitatilor. prin care-si asuma tot mai multa umanitate . ca obiect de vointa. Gusti. în c are scopurile si mijloacele i se impun. pe alt plan. tinzând sa creeze valori universal valabile. cu întregul univers material si social. Privit sub raportul existential. pe lânga antinomiile înlaturate în curs ul demonstratiei. Dar pentru ca. de la starea primitiva. adica împlinirea datoriei. ca termen al unui proces sufletesc. Cercetarea sociologica si etica a realitatii sociale sfârseste totdeauna cu situar ea rezultatelor pe doua planuri diferite: 1) planul posibilitatilor. a egoi smului si a altruismului. Întelepciunea suprema spre care tinde personalitatea apare. decât virtual. ca sinteza armonioasa a scopurilor si a mijloacelor. pe care le descopera cercetarea stiintifica în realitat ea sociala a cadrelor. largita prin simpatia pentru altii. pe care îl impune etica. scopuri si mijloace. care o supune dreptatii sociale. Ca reprezenta re anticipata. de solidaritatea interpersonala. e un vesnic efort de autorealizare. în exercitiul ei. îmbinând. Cum se transforma impe rativul idealurilor în realitate prezenta? Cum trece în act idealul? Raspunsul îl da considerarea actiunii constiente a omului în timp. precum si aceea a optimismului si a pesimismului. CONCEPTIA POLITICA Îndoita radacina a reformei sociale Norma si posibilitate Ideal. Ideea de personalitate rezolva.aga deopotriva. idealul nu exista azi. în raport cu idealul. "Afirmarea vointei de putere a acestor personalitati este limitata. creatoare de cultura este." VII. caruia trebuie sa i se subordoneze toate activitatile acestora. pâna la solidaritatea omului cu lumea întreaga. la starea superioara. stiinta si reforma socia la. tendinte si motive sociale Cauzalitatea teleologica Rolul actiunii Rolul cunoasterii în actiunea sociala Personalismul Democratia elitelor Acesta fiind cuprinsul întelegerii gustiene a disciplinelor sociologica si etica. Ridicata. în hot arârile ei. Personalitatea maxima. asa cum o concepe D. în actul religiozitatii.cu m se realizeaza înfaptuirea acestuia? Raspunsul Profesorului e simplu: prin reforma sociala. Am mai atins în treacat aceasta problema. si alte antinomii: aceea a individului si a societatii. Idealul constând în dezvoltarea maxima a tuturor posibilitatilor oferite de cadrele vietii sociale. deopotriva. dupa D. a exigentelor constiintei. atunci când am vorbit de teoria gustiana a circuitului social si de triada dialectica: realitate. Termenul acestei sinteze este personalitatea: unitatea de scopuri si mijloace co nstiente si liber alese. Idealul etic e o biect de dorinta optativa. în care-si alege sco purile si-si creeaza mijloacele în chip autonom. legatura dintre ele urmeaza sa fie realizata de o a treia disciplina. personalitatea autonoma. în procesul actiunii voluntare. reprezentarea anticipata a efectulu . Gusti. sau de prescriptie imperativa.

intemporal. coboa ra în vreme si devine. si romantismul social revolutionar. Rezulta ca prefacerea idealului în realitate nu e posibila fara cunoasterea stiint ifica a acesteia si fara o tehnica speciala întemeiata pe aceasta cunoastere. circuitul social. ca fapt sui-gene ris. înlocuindu-se dibuirile risipitoare de energii. Numa i acesta poate genera programul actiunii sociale. Institutul Social va deveni. care nu considera decât idealul. Numai prin ea posibilul devine actual. prin transpunerea lui în planul realitatii. Exercitarea acestei actiuni este singurul principiu specificativ al diferitelor viitoruri conditionale. întemeiata pe realitat ea concreta si constienta de scopurile si mijloacele ei. ci de o activitate umana . între ideal si realitate? Prin actiunea omului real asupra cadrelor vietii asociale. Idealul se realizeaza . De ce atârna însa succesul acestei actiuni? Mai întâi.i e causa movens a procesului de înfaptuire. Existenta fiind conditionata de cadr e. si în al doilea rând. Numai cunoscând cauzalitate a adevarata a realitatii actuale se pot cauta mijloace eficace pentru înfaptuirea idealului social. vointa îsi realizeaza scopurile prin modificarea lor. ca îndreptar pentru actiunea sociala. între realismul social conservator. contingenta. Înca o data. ceva care corespunde idealului. si socialismul care subordoneaza pe individ societatii. D. Cum se face aceasta transpunere? Cercetarea realitatii sociale arata ca vointa sociala fiind totdeauna motivata. sau poate lipsi. sau imitatiile servile ale semidoctilor. În realitatea sociala exista. Cum se insereaza aceasta activitate. Caracterul propriu al conceptiei gustiene sta în rolul preponderent acordat cunoas terii sociologice. Mai întâi. Privit în timp. Dar acesta anticipare este libera. principalul instrument de realizare a conce ptiei sale politice. de putinta mânuirii acestor cauze în sensul dorit. Gusti defines . ca închipuire. Reforma sociala are prin urmare doua radacini. D. asem enea acestuia. în planul de existenta al cadrelor vietii sociale. astfel. deopotriv a posibile. si sub raportul devenirii. sub dublul aspect: de motiv al acesteia si de posibilitate a unei existente viitoare. dar care. idealul este deci anticipare a ceea ce va fi. invers. date mai dinainte. în doua feluri. ceea ce trebuie sa fie. printr-o actiune logica. imperativul sau optativul devin viitor indicativ. care face din individ scop si din societate mijloc. conditionalul existenta concr eta. ci temeiurile lui exista în realitatea actuala. Conceptia politica a lui Dimitrie Gusti rezolva în chip sintetic antinomiile clasi ce ale stiintei politice. realitatea cu idealul. în planul propriu de existenta ideal-obiectiva. în perspectiva timpului. deci. Între individualismul contractualist. nu are existenta în fapt. sterile în masura în care nu coincid exa ct cu împrejurarile în care se aplica. Gusti îsi defineste pozitia lui originala. Acest ceva este constituit de tendintele sociale care se contureaza totdeauna prin comparatia p osibilitatilor pe care le ofera cadrele vietii sociale cu gradul în care manifesta rile actuale realizeaza aceste posibilitati. ca exigenta a vointei. Idealul exista deci în actualitatea sociala. fara o idee clara a mijloacelor de înfaptu ire. Legatura dintre cele doua radacini e ceea ce am putea numi: "desfasurarea tempor ala a actiunii". care poate fi. tagaduind vointei orice eficacitate si confundând astfel i dealul cu realitatea. ale nestiutorilo r. reformist-criticista. confundând adica. pe care îl ant icipeaza temporal. alta în realitatea cadrelor pe care urmeaza sa le modifice prin fapta. c a motive de a-l voi. si aici. nu necesara. idealul nu e niciodata arbitrar. ca si cum ar fi gata realizat. de cunoasterea exacta a cauzelor realitatii sociale prezente ce trebuie r eformata si apoi. prin actiunea omului asupra conditiilor care fac împlinirea lui posibila. Realizarea a ce va fi nu este în functie de conditii obiective. Prin mijlocirea actiunii reformatoare. ceea ce va fi. care reduce toata actiunea sociala la încadrarea ma nifestarilor existente. daca actiunea reforma toare izbuteste. acest obiect ideal devine anticipare a existentei viitoare. Una în idealul social. ci numai ca virtualitate.

potential. în anume împrejurari. lipsita de cunoasterea realitatii sociale. "pedagogii vointei sociale". si aristocratie. Fie ca acestia impun semenilor lor nazuinte. fie ca le descopera numai. fauritori de mijloace si cenzori de u topii. stabile si competente. Gusti defineste de asemeni o pozitie sintetica. motive de a voi. stabilind ierarhia si oportunitatea lor. este ca reprezentarea intereselor corporative si sindicale nu se poa te niciodata substitui functiei unificatoare a organului politic care reprezinta interesele general-etice ale natiunii. între corporatismul pur. care arata în ce masura idealurile propuse îsi afla în realitatea sociala posibilitati de înfaptuire. întemeiat pe interese le speciale reprezentate de competenta tehnica organizata. Gusti adopta de asemeni o pozitie intermediara. Ceea ce este esential. misiunea acestor "profeti sociali" este cea mai înalta dintre toate misiunile politice. Când a cest lucru e periclitat. ultima antinomie rezolvata. conceptia profesorului Gusti nu exclude posibilita tea ca. a irosirii în zadar. profesorul Gusti e adus. organizatia sociala în care actiunea competente i organizate (corporatiile) frâneaza asupra utopismului demagogic care poate ispit i manifestarea momentana a vointei generale. D.te o pozitie personalista. cazând în pacatele n estabilitatii si incompetentei. fie acesta parlament. adica neparlament are. 2) mai presus de acesti tacticieni. Idealul sau este aristodemocratia. naruitori de utopii si topitori de aripi de ceara. si o explic atie a guvernarilor de mase. îndrumând vointa sociala sa se manifest e în directia destinului sau. care recomanda conducerea poporului prin popor. aceea a natiunii universal creatoare de cultura. dar în care actiunea acesteia nu se s ubstituie reprezentarii tendintelor etice generale ale comunitatii nationale. În sfârsit. caracteristica tuturor utopiilor. si a deceptiilor de dupa desteptare. între nationalismul particularist si internati onalismul cosmopolit. caci nu e numai regulativa ca legisla tia. parând a nu pune la îndoiala posibilitatile regimulu i parlamentar de a reprezenta întotdeauna interesele general-etice ale natiunii. nici altul nu sunt scopuri în sine. Desi Profesorul nu spune acest lucru nicaieri în mod categoric. o pozitie intermediara. Nici unul. prin distinctia facuta între competenta tehnica s i competenta etico-morala. e conomic si social". ci coordona rea lor în fapt atârna de gradul în care fiecare realizeaza în sine idealul etic al pers onalitatii. Actiunea acestor îndrumato ri. desi adânc democratica. prin instau rarea dreptatii. ci efectiv creatoare de valori. Între democratie. stau însa strategii reformelor. si ce mijloace trebuiesc întrebuinta te pentru modificarea acestei realitati. D. sau partid unic. ale carei idealuri sunt în chip firesc i . unitatea etica a natiunii sa ajunga a fi reprezentata altfel decât prin mecanismul regimului parlamentar. prin recunoasterea rolului personalitatii. dar nu asigura reprezentativitatea intereselor generale ale colectivitatii. si parlamentarismul înt emeiat pe interesele generale aparate de organele reprezentative ale vointei nat ionale permanente. acei oameni de osebiti care creeaza semenilor lor idealuri. care cuprinde astfel. Adevarati tacticieni ai devenirii sociale. si acesta este argumentul sau principal împotriva corporati smului pur. reprezentative în chip plebiscitar. care recunoaste nevoia elitelor sociale. Rezulta de aci ca în organizarea constienta a devenirii sociale sunt necesare doua categorii de personalitati: 1) specialistii si tehnicienii. este amenintata de aceeasi primej die a nalucirii idealurilor false. nici societate fara individ. sa adopte. menirea lor este sa gaseasca cele mai potrivite cai pentru realizarea cel or mai nimerite reforme. înlocuind-o cu scopurile coteriilor politice. Personalizarea elimina orice antagonism posibil între ele. Nu exista individ fara societate. Astfel. Astfel. ca organ de realizare a reformei soci ale. a smintirii oamenilor. unitatea etica a natiunii îsi poate cauta altfel de organ e de reprezentare. din aceasta conceptie politica rezulta clar limitele ei. Democratia fiind "activitatea si responsabilitatea maselor în domeniul cultural. intermediara. Con ditia de existenta a democratiei este ca jocul fortelor politice sa nu primejdui asca unitatea etica a natiunii. în asa fel încât realizarea lor sa devina pos ibila. sau administrarea. e l rezulta limpede din conceptia sa.

Fara a intra în discutia amanun tita a acestui element creator. Prin aceasta. în conceptia profesorului Gusti. sau lucrari în care expune rezultatele activitatii reformatoare întrep rinse sub îndrumarea lui. cât un mod nou. VIII. izvorât di n specificitatea stilului conditionarii lor. propunând reforme pentru în dreptarea ei. în care a plica realitatii sociale metodele lui de cercetare. manifestat sau virtual. a vietii universitare si a culturii populare Lucrarile fundamentale Conceptia natiunii Lucrarile profesorului Gusti se pot împarti în mai multe cicluri: A) studii si recenzii în care expune teorii si fapte ale altor cercetatori. nu ne putem împiedica sa nu s emnalam. numeroasele cercetari si aplicatii concrete ale acestei metode la studiul realitatilor sociale românesti. Ea încheie ciclul cercetarilor care au de obiect viata sociala. B) expuneri teoretice de ansamblu. prin mânuirea inteligenta a posibilitatilo r oferite de realitate. sub sanctiunea desfiintarii. fie o dare de seama asupra unei actiuni. în care cerceteaza critic aceasta realitate. Din cele expuse mai sus se vede clar ca sistemul profesorului Gusti nu este atât o expunere de fapte. de întelegere "totalitara" a vietii so ciale si un motiv nou de actiune sociala. deci. fie un pr ogram de actiune. asa cum se obisnuieste în stiinta. si îndeosebi a viet ii culturale. Solutiile problemelor pe care le înlesneste sistemul profesorului Gusti. Între lucrarile lui Dimitrie Gusti si activitatea lui creatoare la institutii întrep atrunderea este atât de mare. si judecând. sau fragmentare. relatii si procese sociale Lucrari despre organizarea culturii în genere. al actiunii: planul mijloacel or necesare pentru înfaptuirea idealului. îndreptându-se spre fa pta. trebuie sa-si mentina si sa-si dezvolte specificitatea stilului de manifestare. perspectiva pe care o introduce în stiinta fiind. În rezumat. LUCRARILE Biografii si expuneri de sisteme Recenzii de carti si probleme Expuneri sistematice si de metoda Monografii despre unitati. intermediar. pe care le-a prilejuit aceasta întelegere a vietii sociale. Politica este. c aracterul suprem al acestei discipline apare limpede orisicui. consacrate câtorva unitati si probleme. consacrate sistemului si met odei sale de cercetare. pe de o parte. Caci fiecare lucrare a lui cuprinde. Acest lucru îl sublinia . de care vom vorbi mai jos. valo area unui instrument de lucru dupa fecunditatea lui. se gasesc înfatisate în diferitele lucrari ale acestuia. sistemul Profesorului de vine un instrument creator. C) cercetari stiintifice concrete. stiinta mijloacelor de înfaptu ire a reformelor recunoscute necesare. dar care. Disciplina care se ocupa cu acest plan e disciplina politica. din comparatia planului ideal cu acela al posibilitatilor izvorâte din r ealitate. instrument de cercetare si ipoteza de lucru. încât numai cu greu se poate trage o linie de despartire între ele. original.ntegrate în acelea ale umanitatii. rezulta un al treilea plan. prin aprecierea manifestarilor actuale al e realitatii sociale în lumina idealului si devenite posibile prin cercetarea stii ntifica a cadrelor acestei realitati. ca si apl icatiile concrete ale sistemului sau. simu ltan. si pe de alta. Politica fiind stiinta mijloacelor prin care se înfaptuieste în realitate idealul. numeroasele solutii ale problemelor ramase mult tim p nelamurite. D) lucrari consacrate studiului politic al realitatii sociale. aci.

Oncken. D. da prilej profesorului Gusti sa opuna conceptia sa dinamica a natiunii. 557.unuia din prietenii cei mai apropiati ai Profes orului. 14 Recenzia cartii lui: L. S. M. Tarde.Eine Skizze zur Wiederkehr seines Todestages. 11 Die soziologischen Bestrebungen in der neueren Ethik. 9 Recenzia cartii lui: Frank Alengry. fiind ut ilizate ca baze de discutie de catre criticii autorilor recenzati. Studiul despre A. Recenziile sale cuprind domeniul vast al eticei. G. 1908. Strafrechtliche Aufsätze und Vorträge. Le droit social. 27 Arta de a conduce si de a se conduce în societate de V. Aristoteles. D. 1909. Geschichte der Strafrechtlichen Zurechnungslehre. 567. 8 Gabriel Tarde . 36. Xenopol analizeaza teoriile acestui gânditor si expune functi a lui creatoare culturala. al dreptului pena l. A. von Liszt.. Xenopol. al politicei externe si sociale. Studiul privitor la Masaryk ilustreaza viata unuia din acei "pedagogi sociali" a i natiunilor al caror rol a fost aratat mai sus. H. Conta. le droit individuel et les transformations de l'Etat .Dionisie Roman. c onceptiei realiste a d-lui Radulescu-Motru si sa expuna conceptia sa despre misi unea reformatoare a culturii nationale. Cercetând aceste recenzii putem reconstitui firul calauzitor al gândului Profesorulu i în faza lui de formatie.. O caracterizare.. 1904. 1921. 1905. 4 Recenzie sistematica a cartilor lui: G. inventarul influentelor suf erite. 1906. în "Boabe de grâu". Un model academic. S. S. Studii si recenzii în care expune critic teorii si fapte ale altor cercetatori a) Despre personalitati si sisteme 5 Kant. Der moderne Kapitalismus. C. Die Zurechnungslehre Aristoteles. 1928. Recenziile sunt lucrari serioase. un centenar de la moartea lui. Thomas Garrigue Masaryk. 1909. La morphologie sociale. M. Studiul consacrat d-lui Radulescu-Motru. I. 551. 1906. 12 Nota asupra tendintelor psihologiste în miscarea de reforma a dreptului penal s i a procedurii penale în Germania.. 10 Recenzia cartii lui: B. Leon Pontet.za de altfel si titlul revistei al carei ctitor este. D'ou nous venons. evolutia preocuparilor lui. S. 7 Recenzia cartii lui: Fr. vol. 29 In Memoriam: A. conturându-i fizionomia culturala. unit cu el prin tovarasia de nazuinte nationalist-culturale . M. Loenig. 41 Ion Bianu. 1920. Die Einzelne und die Gesellschaft. al istoriei filosofiei antice. Studiul închinat lui Vasile Pârvan . 1904. 545. Geschichte der Nationalökonomie. 1902. 1926. când am expus conceptia politica a Profesorului. 34 C. b) Despre carti si articole Recenzia unei carti asupra lui V. Schmoller. W. A. Reader. 38 Personalitatea lui Vasile Pârvan. Condorcet. 1928. . Radulescu-Motru. Conta de I. Nu fara însemnatate este întâlnirea printre recenzii a unor lucrari despre Aris . Acille Loria. 1933. raspuns la discursul de receptie al ace stuia. Piat. precum si însemnatatea ei pentru natiunea româneasca. Torsch. 1924. care au fost în chip deosebit pretuite. Psychologie economique. Grundriss der allgemeinen Volkswirtschaftslehre. 1906. al economiei. Sa cercetam pe scurt studiile cuprinse în fiecare grup. W. Sombart. M. 1908. Duguit. Radulescu-Pogoneanu. 16 Recenzia câtorva carti privitoare la Aristotel si la Platon: B. Platons philosophische Entwiscklung.evoca viat a spirituala a acestuia.

dar orientata spiritual catre lumea idealurilor umanitatii. Politik und Ethik. 45 Problema federatiei statelor europene. 19 10. 1909. anarhism. care merge de la individ pâna la um anitate. nr. cel mai de seama este desigur acela consacrat Proble mei natiunii. înradacinata în realitatea sociala a cadrelor. 7-9. S.Introducere în sociologia politica. conservatoare. Ca de obicei.. stiinta si reforma sociala. 1920. 35 Societatea Natiunilor. 42. si în ce fel se realizeaza ierarhiz area justa a scopurilor fiecareia. 99. 1930. 64 Sociologie româneasca. M. decât c ea rezultând din adiacenta acestor recenzii cu catedra de Istoria filosofiei antic e a Facultatii de la Iasi.Cercetari partiale si cercetari integrale sociale. 1924. sistemul sociologic si etic al unitatilor sociale. în linii mari. 61 Temeiul muncii echipelor studentesti: monografia. stiinta a realitatii sociale. Aceata coincidenta este mai însemnata.. M. 67 Cunoasterea sociologica si actiunea culturala. 52 Sociologia militans . în care a plica realitatii sociale metodele lui de cercetare a) Despre unitatile sociale 26 Problema natiunii. 469. statul. urmatoarea. etica si sociologie. M. Profesorul arata cum fiecare unitate mai larga este. 3. tocmai în momentul în care D. Gusti arata. p artidul. 121. socialism. 1922. S. care o confunda cu poporul. 1922. nr. S. 1919. simultan. în "Soc[iologie] româneasca". desigur. C. D. Materia acestor studii a fost cercetata cu prilejul expunerii conceptiilor Profe sorului. împotriva doctrinei realiste. b) Despre metoda 49 Sociologia monografica. 1935. Temeiurile teoretice ale cercetarilor monografice. 15 Sozialwissenschaften. unitate vie. Gus ti arata mai întâi insuficienta încercarilor unilaterale de a explica natiunea prin el ementele unui singur cadru.schita unui sistem de sociologie. 1935. S. 10. D. pentru cea subordonata. Aceste studii cuprind. Zur soziologischen Motivation des praktischen Wollens . 25 Realitate. 47 Sociologia . sau fragmentare. S. Soziologie. Individul izolat este pentru el o abstractie. 1936. 24. [în] "Soc[iologie] româneasca". Substituind apoi explicatiilor unilaterale.. de natiuni autonome. 1910.Prolegomena zu einem System. 1936. M. 1935. asa ca nu mai e cazul sa revenim aici. 17 Introducere la cursul de Istoria filosofiei grecesti. 53 La monographie et l'action monographique en Roumanie. 1935. 160. B. 31 Partidul politic. S. 255. Cercetari stiintifice concrete. Originea si fiinta ei. o functie organizatoare. 206. 69 Sociologia unitatilor sociale. formata din societatea de fapt a natiunilor. S. ca natiunea nu e un lucr . in ihrem einheitlichen Z usammenhang . a natiunii.. S. 30 Individ. sindicalism si bolsevism. Singura realitate inte grala este natiunea. 1932. explicat ia prin sinteza dinamica a cadrelor.. 1934. consacrate câtorva unitati si probleme. cu indivizi aut onomi. ce i s-a oferit în urma acestor studii.totel.. M. 18 Despre natura vietii sociale.. organizatie autonoma. 1936 (40).. Gusti îsi lamurea ultimele temeiuri ale doctrinei sale despre vointa sociala. un instrument de realizare a a idealului social. 1936 (44). M. Conceptia sa asupra natiunii este.. Expuneri teoretice de ansamblu. consacrate sistemului si met odei sale de cercetare a) Despre sistem 2 Egoismus und Altruismus. M. 1936. cadru spiritual d e activitate si ideal. . M. societate si stat în Constitutie. S. într-o desfasurare larga. M. 1904. Dintre toate aceste studii. 1919. 28 Comunism. 54 Elemente de sociologie.

1908. 1929. 1930. 1913. Lucrari consacrate studiului politic al realitatii sociale si îndeosebi a vieti i culturale. 314. înlocuindu-l cu aderenta colectiva. 1933. 37 Universitatea sociala. 1935. însemnat e stadiul închinat unirii Provinciilor Românesti. M. Gusti înlatura mai întâi explicatiile unilaterale. însa. 48 Politica scolara în cadrul statului cultural.Cultura poporului. ca si cel consacrat natiunei. 1925. c) Despre organizarea culturii populare . S. S. 1918. 50 Un an de activitate la Ministerul Instructiei. 57 8 Iunie. . 1935. Eine Studie zur Einführung in die pressrecht lichen Probleme. Un si stem de propuneri cu numeroase documente si planuri anexe.. care-i gasesc temeiul în faptul autodeterminarii. ziua Tarii. printr-un singur cadru.. 1928. sp re a pune în relief principiul unificator al fenomenului: conflictul de vointe soc iale. 200. 1904. 46 Îndreptar pentru studentul de la Facultatea de Filosofie si Litere din Bucurest i. Politik und Ethik an der Universität Iassy. contractul uni lateral. S. M. S. 442. în care dezvolta ideea misiunii culturale a României. ci un lucru în curs de a se face. cel mai de seama e cel consacrat sociologiei razboiului. .. Masura natiunii nu o gaseste însa în ea însasi. 1914. S. 1930. 1915. M.. 1923. . M.. . Cultelor si Artelor. 428. 55 Les Fondations Culturelles Royales de Roumanie. M.Menirea Radiofoniei Românesti si Universitatea Radio.u facut. 1935. 21. 42 Cu prilejul aniversarii de zece ani de la unirea Ardealului. 1936. 23 Studii sociologice si etice. 1922. S. 464. 418. 21 Întemeierea Bibliotecii si Seminariilor de pe lânga Universitatea din Iasi. M.Radiofonia si scoala. D. 22 Sociologia razboiului.. 20 Necesitatea reorganizarii Bibliotecii Centrale de pe lânga Universitatea din Ia si. 13 Die Grundbegriffe des Pressrechts. Natura unitatilor ei este voluntara. 1928. S. M ... 56 Die königlichen Stiftungen Rumäniens.1931. M. 456. în care cerceteaza critic aceasta realitate. 461. 44 Institutul Social Român. Dupa zece ani de lucru. Dintre aceste studii. 66 Consideratii în legatura cu un concurs universitar. S.. 1915... D. Eine Skizze. 40 Politica culturii si statul cultural. Spre deosebire de acestia. un proces. 1905. 1929. Câteva lamuriri. Banatului si a p artilor locuite de Românii din Ungaria la Vechiul Regat. 6 Die Grundbegriffe des Pressrechts. o existenta dinamica. 1928. De asemeni. Gusti. 43 Problema organizarii muncii culturale. . Gusti înlatura arbitrarul aderentei individuale. 450. D. 1912. 365. propunând reforme pentru înd reptarea ei. dupa realizarea unitatii politice a natiunii românesti. M.. 32 Fiinta si menirea Academiilor. M. S.Spiritul cooperatist si cooperatia. S. 1930. 1934. S. ci în actiunea ei culturala. b) Despre relatii si procese sociale 3 Die Donaufrage. M. 39 Universitatea sociala (Prefata la Calauza studentului).Anteproiect de organizare a culturii. M. b) Despre organizarea vietii universitare 19 Ein Seminar für Soziologie. motivata de comunitatea cadrelor. fapt care-l apropie de teoreticien ii voluntaristi. 395. prin care p articipa la creatia si îmbogatirea umanitatii cu valori universale. ziua Regelui. 447. S.. S tudiul sau este construit pe acelasi plan vast. Vointa de a învinge si de a-si impune idealul sau este factorul dinamic esential care genereaza acest proces si care îsi subordoneaza toate manifestarile. M. S. dupa D. sau în care expune rezultatele activitatii reformatoare întreprinse sub îndrumarea lui: a) Despre organizarea culturii în ansamblu 24 Asociatia pentru studiul si reforma sociala în România. 1927. La fel. fiecare cu temeiurile ei particulare.

Dupa cum se vede. 1935. 1935. e destinata sa reprezinte aspectul dinamic. Nicaieri gândirea Profesorului nu s-a construit mai arhitectonic. 1934. studiul consacrat doctrinelor sociale: a) Individualism. sau pentru alte prilejuri. 4) stabilirea implicatiilor practice ale acest ui sistem. Tot despre scolile taranesti. d) Originea si fiinta Societatii Natiunilor. 3) stabilirea raporturilor reale dintre ele si construirea sist emului acestor raporturi. fie pentru "Arhiva.". 1936. Un scop al muncii noastre: Muzeul Satelor Românesti. cele doua planuri se întrepatrund însa atât de strâns în gândirea Profesorului. ar putea servi drept unica il ustrare a sistemului sau. 2. Cea mai mare parte a acestor studii au fost adunate în Sociologia militans. 1936. 3. activ al gândirii lui. a sistemului: "sociologia cogitans". Catre echipe. dezvoltata în perioade echilibrate. La încheierea muncii. Dintre toate studiile. Acestea constituiesc. în afara de lectia inaugurala. 1936. sindicalism si comunism. urmatoarel e lucrari: 1. argumentarea lui nu s-a dezvoltat mai riguros. 1935. Stilul Profesorului e vioi si elegant. aceste studii sunt însa înt otdeauna expuneri de cel mai mare pret asupra problemelor cercetate de ele. cea stii ntifica. b) Partidul politic. intitulat: a) Sociologia razboiului. În sfârsit. 1935. Scolile taranesti. cea mai mare parte a lucrarilor publicate ale profesorului Gus ti nu sunt carti. a stilului nobil. Metoda lui de expunere îmbratiseaza succesiv: 1) cercetarea sistematica a literatu rii chestiunii si critica ei. încât cele mai multe lucrari se situa pe amândoua planurile cugetarii sale. cele cinci studii consacrate unitatilor sociale: a) Individ. cu fraza bogata. materia cursurilor trebuind sa constituie a doua parte. ca în acest studiu. 4. 1936. anarhism. în conceptia Profesorului. c) Problema natiunii.. al gândirii Profesorului. Despre "Curier". fata de a carui doctrina a natiunii Profesorul av ea sa încerce una din rarele precizari în care gândirea lui se articuleaza direct pe a . Cele care au vreo legatura cu activitatea lui didactica vor fi cercet ate o data cu expunerea chestiunilor respective.51 58 59 60 62 63 65 68 70 71 72 Idei calauzitoare pentru munca culturala la sate. este studiul consacrat Problemei natiunii. în care se poate afla concentrata întreaga lui învatatura într-un exemplu viu si care. societate si stat în Constitutie. e) Problema federatiei statelor europene. un fel de rezumat substantial. la nevoie. cel mai de seama. cele doua studii consacrate teoriei si metodei de cercetare a vietii sociale: a) Realitate. Învataminte si perspective din munca echipelor studentesti. 1935. Chezasia unei munci rodnice: caminul cultural. Poate numai în unele pasagii din raspunsul sau la discursul de receptie al d-lui [ Radulescu-] Motru la Academie. la un loc. doctrina lui nu s-a formulat mai articulat si mai pregnant. Fundatia Culturala Regala "Principele Carol" si învatatorii. alternând fraza rapida. 1936.. ci studii. Aceste studii dezvolta ideile fundamentale care stau la temelia activitatii sale practice. 2) desprinderea faptelor esentiale prezentate în ace asta literatura. incisiva a stilului natural. studiul consacrat unui proces social. Dintre lucrarile publicate pâna astazi de Dimitrie Gusti sunt indispensabile pentr u precizarea fizionomiei sale culturale. carte care. stiinta si reforma sociala. Întocmite fie pentru conferintele Institutului Social Român. Cum am vazut. Muzeul Satului Românesc. b) Sociologia monografica. teoretic si apli cat. socialism. Scoala primara si cultura poporului.

al treilea. Sa încercam sa precizam aci fizionomia cursurilor sale în genere. fara înte legere pentru munca altora si incapabili sa se orienteze în realitate altfel decât p rin daruiri totale. subiectiv si dinamic. cursul de etica din 1928 (A. aluzii la evenimentele din jur. cursul de etica. Ideile lor sunt idei-forte. mai putin. au fost editate mai cu îngrijire si pot fi folosite înca: curs urile de sociologie din 1925-1926. paralel cu tendintele sociologice. din care unul consacrat teoriei generale a cadrelor vietii sociale (1926-19 27) si celalalt teoriei generale a manifestarilor sociale (1927-1928). naturi puternice si personale. Profesorul expunând un an etica sistematica. Din cursurile facute. Cursul de etica pare a se des doi si el. IX. asa cum o gasim formulata înca de la începutul carierei lui didactice . separat. Învatamântul universitar în genere. N-am asistat personal la cursurile profesorului Gusti decât cu începere din anul 192 1. din pricina lipsei timpu lui. cu acel de etica (1922-1923 si 1924-1925). cunoaste mai multe tipuri de profesori. cursul de sociologie al profesorului Gusti tinde sa se dezvolte pe o perioada de trei ani : primii doi consacrati teoriei cadrelor si manifestarilor. framântate de problemele lor proprii. dupa 1925. În ultima vreme. construite uneori numai din nevoia rafuiel . pe care le însufletesc prin raportarea lor necontenita la actualitatea vie. unitatil or. Despre cursurile sale de la Iasi nu stim astfel decât din descrieri. ideile lui din aceasta perioada nu pa r a se deosebi de cele împartasite mai târziu. Profesorul facea. pe lânga curs ul de estetica. toata materia fiecarei discipline era expusa în cadrul câte unui curs de un singur an. Profesorul alterna cursul de sociologie (1921-1922 si 1923-1924 ). etica politica. ju decând dupa ideile dezvoltate în lectia inaugurala de care am vorbit si dupa un plan al cursului sau publicat înainte de razboi. d-l Vianu face. un prim tip de profesor. lectiile. cursul de sociologie a fost dezvoltat pe o perioada de doi ani. FORMELE ÎNVATAMÂNTULUI Cursul Transmiterea orala a sistemului Tipologia didactica Substanta. la catedra. profesorii din aceasta categorie dispretuiesc bibliografia. Cursurile de sociologie si etica ale profesorului Gusti s-au dezvoltat an cu an. cu sporirea timpului de scolaritate impusa studentilor. proceselor si tendintelor sociale care. si cel românesc în special. iar în celalalt. De asemenea. erau oarecum neglijate în ciclurile precedente. Sa vedem cum le realizeaza. si mai mult. 1926-1927 (Stahl) si 1931 (Amzar). Mai târziu. lucrarile lor. Totusi. relatiilor. Am expus de asemeni si conceptiile sale speciale asupra societatii si asupra p urtarii omenesti. asa cum au fost dezvoltate în cursurile sale de sociologie si et ica ori în studiile sale publicate în rastimp. Ei îsi stapânesc materia intuitiv. cel din 1931 (Amzar). precum si a activi tatii sale seminariale. Cursul de estetica se facea de d-l Tudor Vianu. Am expus mai sus conceptia generala a profesorului Gusti asupra sistemului de st iinte sociale. Întâlnim astfel. 1. în sinteze mari de fapte. un curs introductiv de filosofie a culturii cu studentii anului preparator. În primii ani. Ionescu). dibuirile si informatia exacta. actiune si metoda Fizionomia generala a învatamântului gustian Dinamismul organizator Instrumentele de lucru pe cari universitatea le pune la dispozitia profesorului pentru a-si îndeplini misiunea didactica sunt: cursul si seminarul. Am vazut cum concepe profesorul Gusti functiunea cursului si a seminarului sau. În rastimp. la Bucuresti.ceea a preopinentului. De ob icei. polemici împotriva altor pozitii.

ca tipul dinamic. care se multumeste sa entuziasmeze pe stud enti pentru materia predata. profesorul din aceast a categorie prefera. Totdeauna în opozitie cu acest tip. Lectiile lui sunt predanie de adevar. El nu se adreseaza deci. ideile lui sunt. în amanunt. pe care îl întruchipeaza Dimitrie Gusti. uneori. Ca si tipul dinamic. ascultatorul trebuie sa-si adune sufletul di n cenusa. gata facuta. olimpian. preocupat ca expresia sa nu-i depaseasca gândul. a li teraturii. Contemplativ. ca pentru c arte. poate fi orientata spre lucrurile gata facute. a tehnicilor. în felul în care procedeaza tipul substantial. ori a unei scântei de sus. ca si tipul substantial. semanatori de idei si creatori de curente. prin perspectivele pe cari le deschide cursul sau a supra ei. Explicatia existentei acestor doua tipuri tine în parte de deosebirea psihologica dintre tipul subiectiv si [cel] obiectiv. sub stantial si obiectiv. ca instrument de lucru. migalos. el e preocupat. ca orice actiune d e acest fel. fara sa-i pese de participarea studentilor la curs. ca metoda. Tipul acesta al profesorului "metodic". în sfârsit. în locul atractiei capricioase a masei. Lucr arile lui. Sintezele nu îi displac. pâna ce n-a verificat. ca su bstanta de asimilat. nu e a scultat. în anumite împr ejurari. profesorul devine "profet" si glasul lui hotaraste o clipa destinele obstii. întâlnim. de obice i. exclusivisti. Experienta stiintifica acumulata. nu ramâne decât amintirea unei flacari. societatea cartilor si a egalilor sai. existenta celor doua tipuri nu e greu de lamurit. "metodic". concentrând în jurul lor. el nu se daruieste niciodata clipei. Si glasul lui. ca cel din urma. si tipul de profesor "dinamic". El nu contempla ideile în etern itate. ci lucreaza pentru timp. sunt contributii cinstite la progresul stiintelor. în clipele esentiale. dezinteresat. si mai mult de ce trebui e sa stie. 3. Preocupat sa cunoasca tot ce s-a facut. în viata universitara. Transmitând numai cunostinte verificate. rep rezinta o sinteza a celorlalte doua tipuri. de cele mai multe ori. si nici numai sa entuziasmeze o clipa pentru ea. tovarasia sigura a el itelor. decât de ce are de facut. daca nu entuziasme aza. expuneri concrete a ceea ce s-a facut si a ceea ce a mai ramas de facut într-un domeniu definit. potolit. ca cel dintâi. preocupat mai mult de adevar decât de bine. instruieste. tipul metodic e un tip activ. toata atentia multimi i. Lirici si temperamentali. temeinicia fiecarui element. de obicei. e numai pentru a o preveni sa nu se lase is pitita de vraja subiectiva a individualistilor. Ceea ce exclude. multimilor. sub impresia subiectivitatii. Risipita vraja. învatamântul lor. Substanta fiind corelata obiectivitatii si subiectivitatea actiuni i. întelegator crit ic. Dar. ci sa deprinda pe studenti cu mânuirea instrumentelor de lucru. sub specie aeternitatis. si confrun ta. 2. deveniti la rândul lor independenti. dar strivesc pe a celor din jur. în asa fel încât acesti studenti. Dar odata "ceasul lui" trecut. Între tipul profesorului "substantial". el nu procedeaza intuitiv. dar nu le încearca niciodata. rascolitori de suflete. Dimitrie Gusti reprezinta un al treilea tip. e t ransmisa de el în mod critic si activ. rezultatele experientei si reflectiilor proprii cu cercetarile ma i vechi. în sfera valorilor pure. puneri la punct. sau spre cele în curs de a se face. sa poa ta crea stiinta ei însisi.ii. în parte de îndoita modalitate de existent a a actiunii sociale. în loc sa fie însa transmisa de el dogmatic. care preda materia completa a manualulu i sau tratatului de specialitate. dar care lasa exclusiv pe seama lecturii acestora cunoasterea ei efect iva. darâmatori de idoli si rasturnatori de perspective. acesti profesori covârsesc prin activitatea lor proprie. Ei pot dinamiza. de obicei. atent la amanunte. retezator de avânt si îndreptator de greseli. ci reflexiv. si când o face. dispretuind agitatia a ctualitatii spre a pluti. de profesor a carui prin cipala atentie nu e nici sa predea materia stiintei în mod impersonal. Învatamântul fiind si el o actiune sociala. . Glasul lor se aude afara din universitate. spre deosebire de tipul activ propriu-zis. (Una din sinteze. si de tot ce urmeaza sa se faca! Dar pentru a se hotarî.) Ceea ce uneste ac easta sinteza e dinamismul. pe un altul. e contemplatia s i subiectivitatea. Atunci. documentat. cu obiectivitatea. masele. Totdeauna riguros.

oamenii cei mai tenaci se uzeaza repede. Un duh neastâmparat. Firea lui e setoasa de or dine si realitate. misiunea elitelor fiind subordonata. fiecare devine autonom. în treprinzator. Dimitrie Gusti nu ramân e totusi surd ca ei. Fara sa vrem. fara mijloace de lucru. Dornic de a se gasi între egali. iscoditor. într-o clipa de avânt.Curios. cei buni s-aduna: mult pot. de idei. alaturi de profesorii obiectivi. Paralela precedenta contureaza un prim cadru pentru definirea activitatii didact ice a profesorului Gusti. Trebuie in . Ce poti sa faci. Cât despre lucrari. dupa el. Si. Colaborarea lui cu egalii se savârseste pe ntru masa. Aceeasi pozitie sintetica determina orientarea sociala a învatamântului sau. vorbesc de d-nii Iorga si [Radulescu-]Motru. Câte creatii de ale lui n-au ajuns astfel sa faca faima altora? Dar ce importa? Vin îndata altele la rând. fara cadre. timpul nu iarta. fara preget. la chemarea masei. ca si primul. integrându-se. deosebit de activitatea lor faptuitoare. destinului colectivitat ii. apoi o echipa de lucru si la sfârsit o institutie. toate. actiunea lui nu va fi niciodata alaturi de aceea a razvratitorilor de mase. experimentator. Dimitrie Gusti e grabit sa creeze. în primul rân d pentru a denunta maselor primejdia înselaciunilor subiectivitatii. Ce s-a închipuit trebuie imediat concretizat în fapta. gândul comparatiei ne duce la ceilalti doi mari dascali ai Universit atii românesti contimporane. si altul. seminariile. Chiar i nstitutiile pe care Dimitrie Gusti le întemeiaza. mijloace de lucru. metode de folosire organizata a mijloacelor de l ucru existente si îndemnuri la cooperarea metodica a specialistilor în folosul masel or. activitati noi. De a ceea. Si fiecare e primit la fel. Pentru el. foarte frecvent în Apus. ca si ideile. Orice intentie de înfaptuire i s-ar sugera e imediat cântarita si. Alaturi d e el. Caci oamenii. În jurul lui roiesc totdeauna to t soiul de cercetatori. mereu altele. ci cheama elitele sa coopereze pentru ridicarea maselor. me todic. institutii noi. ci chiar în cursul faptuirii lor. ca si profesorii de al doilea tip. Daca deci. de îndata ce devin viabile. Dimitrie Gusti e în vesnica framântare pentru aflarea acestuia. dupa el. viziuni de santier: buletine d e analiza a mijloacelor tehnice de care dispune stiinta. E pus în legatura cu cei pe care ideea lui e chemata sa-i intereseze. împreuna" pare a fi. activ. la fe l. toate. nu se maturizeaza la el. îl îndeamna sa nascoceasca necontenit lu cruri noi. descoperitor de oameni si fauritor de mijl oace. trebuie înfaptuit dupa aceea. profesorul Gusti nu e niciodata singur. pentru el. planuri de lucru pentru un proiect si un sec tor determinat. Îndata ce s-au maturizat. Creatia este pentru timp. "La treaba buna. Profesorul e în sa mai mult decât atât. de bunavoie. ca acestia. într-un anumit domeniu. Continuitatea efortului organizat stimuleaza actiunea în chip mult mai efic ace decât biciuirea trecatoare a entuziasmului. mai întâi un plan. un cuvânt de ordine.Organizarea nu e însa posibila fara plan. oameni practici. în primu l moment. Daca el intra prin urmare în arena. vine altul. daca e judecata temeinica si ofera posibilita ti de realizare. De aceea. la un moment dat. mai departe în lucrarea comuna. El e si un mare animator al vietii noastre culturale. îsi dobând esc autonomia. cu trecerea clipei de el an! Ceea ce s-a închipuit odata. si ideile cele mai fecunde. sprijin m aterial si moral. pentr u cercetarea unei anumite probleme. Tipul acesta de profesor. putini buni. Între lini stea celui din urma si nestâmparul celui dintâi. e destul de rar în Universitatea româneasca. vizionari. actiunea lui nici nu se va risipi. nascocitor de probleme. Astfel. Cursurile lui sunt predarea unui instrument de lucru. el nu se retr age îndata dupa aceea. ideile lui sunt. e imediat sprijinita. în care predomina tipul substantial sau cel dinamic. sau expunerea rezultatelor provizorii obtinute prin aplicarea me todelor. Functiunea care uneste dinamica cu obiectivitatea e spiritul de organizare. Propunatorul primeste sugestii. programe noi. deprinder ea mânuirii lui. stimulator de energii si ordonator d e eforturi. Nu pentru et ernitate. iarasi în turnul de fildes. fa îndata! Dar neastâmparul sau creator nu se margineste numai sa scrie carti si sa antreneze oameni dupa sine. Dimitrie Gusti n-a abordat odata o problema fara ca de pe urma lui s a nu apara. ele sunt. vesnic mobil. ca a acestora. Nediscutabil pare faptul ca Profesorul este în primul rând un mare organizator al stiintelor si al actiunii sociale românesti.

Figura lui nu e nici "profetica". sunt: 1) empirismul. since ritatea marilor momente cu politetea necesara convenientelor marunte. printr-o echipa. impresionismul. nepriceperea. Inventarul lor va servi la conturarea definitiva a profilului profesoral. .stitutionalizat. plasticitatea ar pu tea dovedi existenta unui spirit amorf. sa le scoata d in fire. refuzul de a coop era. Cu aceste precizari deslusim mai exact chipul profesorului Gusti. Nu e cazul. 7) izolarea. de inertiile si nesigurantele tem peramentale ale colaboratorilor. verva si luciditatea. Calitatea esentiala a personalitatii lui este dinamismul ei obiectiv si organizator. de in sistente si rezerve. 8) interesarea. ca a elevilor l ui Maiorescu. sfârsesc prin a fi "deceptii". care cucereste. incultur a. coplesita de lene si t embelism. dar necontenit iluzionat asupra omului si posi bilitatilor lui. orice avânt . catre cei care la chemarea lui raspund: gata! Dojana lui întâmpina mai ales pe lenesii care se codesc sa-si iasa din ale lor. uneori. prostia . de opozitia surda. înmormântând. necorectitudinea. Omul acesta care uneste în chip atât de neasteptat neastâmparul creatiei si spiritul o rganizator. omul acesta atât de bine informat întotdeauna. aceea de a crea vietii forme si temeiuri noi si de a dezvolta constiinta contimporanilor asupra lor însisi si asupra telurilor actiunii lor. orientat spre fapta. gata sa vibreze la cel dintâi gest de elan ori de bunavointa. la fiece pas. nestiinta. ea îmbina. necompetentii. amestecul. Stai câteodata si te miri. trebuie sa le ciocaneasca necontenit. care biruie pe toti. fara sa se urneasca. Niciodata nu l-am vazut multumit de ce a facut. E în el un duh de tinerete neb iruita. ca la începutul carierei! Daca te gândesti ca activitatea lui organizatoare se înfaptuieste în domeniul cel mai complex si nestabil. de când am început a lucra cu el. pe care trebuie sa le folo seasca omul hotarât sa biruiasca. cum e a lui Nicolae Iorga. calapoadele dupa care lucrurile merg anapoda. scoate oamenii din fire si-i îndeamna sa-si încordeze puterile la maximum. Aci. si ca. Lucrurile pe care Dimitrie Gusti nu le poate suporta.energia acestui om ramas tot atât de proaspata si de neistovita. lipsa de generozitate si tendinta de a specula oamenii si s ituatiile. superficialitat ea. dar si de intransigenta. stimuleaza. Profesorul se loveste. Grija lui de capetenie se îndreapta totdeauna spre ce mai e de facut. Un mare organizator si animator cultural! Un exemplar modern din rasa care a dat altadata omenirii pe colonizatorii. cum . Proteica si sociala. cele cu care nu se împaca. Fara anumite neputinte si refuzuri. în cel mai înalt grad. sa sparga tiparele vechi. dar merg. fara exceptie. deopotriva. solipsismul. prin munca unui corp s ocial definit. îti dai seama de prodigioasa activitate de adaptari si de nuante. nici "olimpiana". "anim atia" pe care o imprima oricarui lucru de care se apuca. de ineptiile si rutina birocratica a autoritati lor.este în fond un entuziast. care e acela al relatiilor sociale. dar întotdeauna încântat de ce va face. de-a lungul carierei lui didactice. lipsa de tinuta stiintifica. 6) dezorgani zarea. la prima ocazie. Recunostinta lui. 3) lipsa de informatie. 4) necorectitudinea. sa reînceapa! Ceea ce-l fereste de deziluzii mai grave este faptul ca entuziasmul sau e totdea una activ. Nazuinta nestabila trebuie sa se fixeze. Sa nu se creada însa ca aceasta extrema elasticitate spirituala a efortului gustia n nu-si are limitele ei. c u nici un pret. mai curând sau mai târziu. în savâr sirea ei. si mustrarea lui pe siretii care simuleaza osteneli. Lucrurile pe care profesorul Gusti nu le poate suferi sunt categorice si pot fi precis enumerate. 2) munca nesistematica. pentru a le birui. Unul din acei "pe dagogi ai vointei sociale" care au de realizat cea mai înalta misiune sociala din câte se pot închipui. Profesorul se apropie mai mult de d-l [Radu lescu-]Motru. daca te gândesti ca. Ceea ce nu împiedica pe Profesor ca. atât de exigent si de ironic când critica falsele valori. 5) necuviinta. fauritori de civilizatii.în tara aceasta rasariteana. interiorizarea contemplativa. ba chiar si de sabotarea directa a cercurilor interesate . Necontenit deceptionat de oameni. în care toate entuziasmele sfârsesc prin a se irosi în scepticismul si indif erenta generala. neinformatia. Mai curând sau mai târziu. toti. dezinteresate. asa l-am cunoscut pe profesorul Gusti.

cum se redacteaza textul provizor si cel definitiv si cum se tipareste un articol de ziar.X. Si una si celelalte arata ca între seminarul de l a Iasi si primele seminarii din Bucuresti ale profesorului Gusti n-au existat de osebiri esentiale. Despre ce au fost seminariile de la Iasi nu avem informatii decât indirect. se tinea în sala a V-a a vechei Univer sitati si studia doctrinele politice ale lui Machiavelli (Radu Budisteanu). ceil alti. istoric (Pasa). de mirare ca. desfasurata în mai multe probleme. îti pune la dispozitie carti le lui proprii. dezvoltându-se paralel cu problemele iscate la cursurile sau în lucra rile lui. clasele (I. sau problema unitatilor sociale. încât problemele sa aiba un aspect stiintific general si un caracter de aplicatie concreta. cauta mijloacele sa te puna în contact cu cercetatorii competenti de îndata ce te vede preocupat de o chestiune. în vreme ce unii profesori. deci. g elosi de renumele câstigat de elevii lor. La fel. Amândoua aveau ca obiect o tema generala. cum se adnoteaza. seminarul se ocupa cu cercetarea desfasurarii istorice a doctrinelor. în cari stiinta mai poate fi m onopolizata -. cu cercetarea sistematica a problemelor. Hobb es (Al. de revista sau o carte. a creat si a impus valori. Tema era astfel aleasa. deci. Îmi amintesc desigur de acele vremi în care seminarul. formarea person alitatii cercetatorilor sociali. alt an. se întorc ca Saturn împotriva acestora ca sa -i distruga de îndata ce cuteaza sa emita vreo parere originala deosebita de a lor .obicei specific culturilor înapoiate. La cursurile si seminariile lui insista totdea una asupra bibliografiei. cu o migala pretioasa si cu o pasiune admirativa pentr u informatia corecta si complexa asupra problemelor puse în discutie. Nu o data Dimitrie Gusti nu se sfieste sa învete pe studenti "secretele profesiona le" ale mestesugului carturaresc. condus direct de Profesor. Di mitrie Gusti te întâmpina întotdeauna cu ultima informatie. ca si de seminariile în care se studia problema cadrelor: biologic (Facaoaru). din ce ea ce a scris D. de-a lungul timpului. Cum se citeaza. gelosi de i nformatia lor . Un an. Formarea personalitatii cercetatorilor Originea aplicatiilor sistemului Monografiile sociologice si etice Spiritul seminarului Munca de echipa Daca cursurile profesorului Gusti alcatuiesc forul în care se transmite instrument ul de cercetare ce-l constituie sistemul sau. coreferenti. C. Studentii erau obligati sa cerceteze un anumit numar de carti fundamentale recom . precum si din lucrarile tiparite ale acestuia. în vreme ce alti profesori. seminariile lui reprezinta atelier ul în care se deprinde mânuirea acestui instrument. se desemna unul ca referent. superioritatea si distanta fata de acestia. Claudian) sau Jean-Jacques Rousseau (Gabrea). Seminariile conduse de profesorul Gusti au suferit. Astfel. ascund studentilor cu grija propriile lor izvoare de informatie. mai mult decât oricine. în aceste conditii. Nu e. SEMINARUL Misiunea lui. macar astfel.Dimitrie Gusti îsi sprijina studentii cu toate puterile lui si se bucura de izbân zile lor ca de niste izbânzi proprii. Dimitrie Gusti a facut scoala în Unive rsitatea româneasca si ca. Învata pe stud entii sai cum se citeste o carte. trebuind sa participe la colocviul care urma totdeauna dupa c itirea lucrarii. Principalul obiectiv al lucrarilor de seminar îl constituie. mai mult sau mai putin straluciti. Petrescu). iar dintre toti studentii care preparau acelasi subiect. pentru a-si pastra. Fiecare student alegea câte o problema. cum se extrag pasagiile de u tilizat si cum se folosesc. Gusti în revistele straine asupra acestui seminar. P reocuparea aceasta de initiere tehnica si de progresele stiintifice ale studenti lor sai e aproape unica în Universitatea româneasca în care profesorii sunt preocupati mai mult de ideile lor decât de formarea elevilor. numero ase prefaceri.

bibliotecarul. studentii în sociologie îsi împart mu nca. dintre cei mai buni. care confunda natiunea cu poporul. pe atun ci student. împreuna cu studentii. Orice idee era primita. Zadarnic a sarit Alexandru Vianu. Profesorul aducea totdeauna în sala cartile despre care se discuta si le facea sa circule. Studentii se pun pe lucru si dupa câteva luni. Avea. vorbim de cuprin sul lui. avea gr oaza de asemenea "gazetarie". discutata si lamurita. Programul studentesc e gata de tiparit. cu toate ca personalitatile puternice îl interesau pâna într-atâta. ci "omul politic" obisnuit. când izbucneste greva studenteasca. trecut la Rectorat. . sa arate ca. chiar atunci când comba ti pe adversar. apoi sa-si completeze bibliografia singuri. drept "canalie" pe Machiavelli. Profesorul nu se sfia sa ironizeze crunt pe delincvent. cu un ton autoritar. Profesoru l deprindea pe studenti sa fie corecti în tinuta si continutul comunicarilor. Profesorul nu admitea însa improvizatii le studentilor. Altii cerceteaza situatia comparativa. întemeiata pe vointa trairii în comun. Rezultatul e Oficiul Uni versitar. Profesorul trece la înfa ptuirea dezideratelor programului. Furtuna trecuta si lucrarile intrate în fagasul lor normal. si d octrina pur autodeterminista. cu conditia sa aiba v aloare de argument. în Bucuresti. Profesorul. Acolo. fata de ideile vremii. Aplecati asupra Nationa litatii în arta a d-lui A. Mi-aduc aminte de indignarea Profesorului fata de un student al lui. inspirata de comunitatea idealuril or etice. Unii desfrunzesc fisierele bibliotecii spre a gasi literatura explicativa a misc arii studentesti. Mai departe. A raspuns tare de tot. pâna a rosti t epitetul injurios la adresa florentinului. adunate de pe ulita. care aseaza natiunea în arbitrar. de "sfertodocti" cum îi placea sa-i numeasca cu o vorba a lui Pârvan. Astazi o înteleg mult mai bine. la mesele din salile Casei Macca. care nu urmareau decât "sa faca efect" asupra cole gilor. care-ti impune curtenie si stapânirea de tine. Cu blândete uneori. Dimitrie Gusti gasese cel dintâi pri lej. de asemeni. Aci îi lamurim numai geneza. Cuza. înlatu rând taria invectivelor menite sa ascunda slabiciunea argumentelor si parada de er uditie când nu era decât de suprafata. Aci se vadeste. În anul 1923. precum si de nadejdea viitorului comun. îsi face loc în mintea lor adevarata idee a natiunii. în chip minunat. de asemeni. Tineretul punea patima si problemele erau p asionante. si nu stiu daca n-a poftit pe preopine nt afara! Ne-am mirat atunci de aceasta vehementa. Preopinentul s-a încapatânat. conceptele g ata facute. oarecare temere de "geniile" pus tii. care toata viata a visat înfiintarea unui institut de presa. Amândoua. în cursul disc utiei. care dainuieste pâna azi. dar si o tinuta intelectuala si etica fata de idei. Comunitatea de lucru a echipei din 1923 nu ramâne fara roade. "Principele" lui nu e un monstru . Era desigur o copilarie! Dar Profes orul nu a admis-o. un anumit respect fata de demnitat ea cugetarii. chiar destepti. pentru ca studentii sa le cunoasca. dar tare intransigent în vorba. cari risipiti pe ulita îsi striga sentimentul vag al unei nevoi de actiune fara ideal precis. cu ultimele lucr ari aparute asupra subiectului. motivata de c omunitatea de soarta. care. Caci ceea ce cauta sa impuna Profesorul prin seminar nu erau numai idei. alteori cu ironie si câteodata chiar taios. ridicând tonul. adunati în jurul Profesorului. care a îndraznit sa califice. aprinsa. sub îndrumarea de fiecare clipa a Pro fesorului. D imitrie Gusti îsi aduna studentii în fostul local al Bibliotecii Pedagogice a Casei Scoalelor. dadea indicatii asupra felului în car e trebuiesc citite si folosite. sa foloseasca lucrarile seminarului la rezolvarea problemelor s ociale de imediata actualitate.andate de Profesor. exista înca. Evoc în gând amintirea acelor seminarii! Discutia se isca totdeauna. C. ei se caznesc sa înteleaga adevaratul concept al nationalismului. În vreme ce Universitatea sta închisa pentru marea masa a studentilor. si Cooperativa studenteasc a . erau "cliseele retorice". caracterul metodic al învatamântului sau. pusa la dispozitie de d-l Bi ber. încât studentii cârteau ca ar fi d "superstitia valorilor". Între doctrina realista. ca si invectivele. restabilind ordinea îndata. Când preopinentul era îndraznet. impusa de identitatea cadrelor si de asemanarea manifestar ilor. apanagiul stilului asa-zis "gazetaresc" . Tot atât de rau primite.

vor fi întovarasite. dupa cum mai fu sesera si cercetatori singuratici ai trecutului istoric. pasionatul cercetator al "omului" si al "formei lui vii". religia si moralitatea: eu. limba si obiceiurile: C onstantinescu. Dar voia buna a tineretii biruia. Ionescu. . Vignes. am a gasit echipa la Fundul Moldovei în Bucovina. P. era sobra. Mi-aduc aminte. în cea dintâi cercetare monogr afica.. literatura si arta: P. cu asistentii sai de la Institutul de Anatomie si Embriologie d in Bucuresti. chipul vietii sociale si sufletesti a stramosilor no stri. Metoda de lucru e aceeasi. Eu am plecat apoi în Franta. Cercetarile echipelor arheologice ale lui Pârvan. Ionescu .si rezervându-si siesi cercetarea "socialului" ca aspect special. primeam vesti. D. Convins ca o cercetare sociologica nu este posibila decât prin colaborarea special istilor. zi de zi. Si cam pe aproape de Pastele anului 19 25. A vorbit masurat. sunt cercetati: Le Play. Georgescu. manifestarile spirituale. care-si propuneau sa întel eaga împreuna. recunoscând greutatile drumului de strabatut. si studentii: C. economia si manifestarile politice: Vladescu-Ra coasa . profesorul D. Si harta pe care studia devenea vie.În curând. aratatoare a unui viitor pe care l-as înc hipui în vis. ca totdeauna. d -l Vladescu-Racoasa. în vagonul-restaurant al trenului care ne aducea înapoi în Bucuresti. I. D. în zece zile de munca. Nomenclaturile lor sunt comparate cu planul cursului din 1910 al profesorului Gusti. ceea ce în fapt traia ca un tot. si condu cerea generala a echipei -. îndeletnicirilor. pornesc catre Goicea-Mare din judetul Dolj. din Ne rejul Vrancei. Si. adânc gânditor. Multumirea lui. Popescu-Goicea. daca nu l-as fi vazut aievea. planul cercetarilor e gata. daca nu sa în faptuiasca cea dintâi monografie sociologica (pâna acolo va mai fi drum). Aceasta expeditie de zece zile a "Argonautilor" monografiei în cautarea "lânei de au r" a realitatii românesti deschidea o epoca. chipul autentic al românului de astazi! Cercetatori singuratici ai acestor lucruri mai fusesera desigur. Prej beanu. Eram acum peste patruzeci de insi. luptând sa reconstituie. Popescu. de acum. Dar în ochii lui era o bucurie greu de as ternut în scris. O munca în colaborare. Bureau si alti ce rcetatori monografisti si etnografi. Întorsi în Bucuresti. ajunsi curând de pe urma de Alex. Tourville. Rând pe rând.sa iasa din turnul de fildes al preocuparilor lor. în sti inta sociala româneasca. Gusti. din Rusetul Brailei. Decusara. cel putin sa masoare greutatile si sa jaloneze calea înlaturarii lor. Fireste. spre a lucra l aolalta. pentru studii. asistent. În timpul verii. care luptau sa reconstituie. Constantinescu-Mircesti. care consimtisera. Roux. psihologia: Costin. om de va sta cultura. Cârlogea si cu mine. de seara în care. Gh. dar a vorbit cu caldura si entuziasm launtric. printre noi erau specialisti încercati în di sciplinele necesare ansamblului cercetarilor monografice. dar nu fusese pâna atunci înteles decât în ragmente. Era profesorul Brailoiu. de cercetarile echipelor monografice ale priet enului sau. Profesorul avea sa dea studentilor o noua sarcina: alcatuirea "planului d e cercetari monografice" si pregatirea acestor cercetari pe teren.pri n ce minune? . munca a a urmat fara preget. ingenios nascacitor de metode. Împartind rolurile strict: cosmologia: Prejbeanu. În vara anului1928. se muncea înca mai mult paralel decât împreuna. istoria: Popescu -Goicea. Ce li se cere e ste sa faca o aplicatie a sistemului de cercetare la realitate. în 1927. ca acum. si destule greutati în tâmpina colaborarea la tot pasul. De la începutul anului scolar 1924-1925 studentii se pun pe lucru. Era acolo d-l profesor Rainer. economia: Dumitrescu. credintelor. În 1926. Dumitrescu. V. Însem narea problemelor esentiale care revin în fiecare sistem si apoi rânduirea lor logic a. Confruntarea planurilor si metodelor preexistente si critica lor. Ion Belcin. D. Gusti a izbutit. Pentru întâia oara însa. dupa observatiile facute direct asupra asezar ilor. Ioan Costin. dupa ramasitele pastrate în pamântul adânc si neprefacut al vechei Dacii. obiceiurilor. nadejdilor si ostenel ilor oamenilor de la tara. Dimitrie Gusti por nea cu studentii sai ca sa-i formeze la aceasta munca. Profesorul a multumit echipierilor pentru munca înfaptuit a. între cercetatori specializati în ramuri deosebite. din nefericire la noi înca nedeprinsi cu munca în comun. Vedea crescând frageda întreprindere sti intifica si multiplicându-se în zarea satelor numeroase pe care le strabateam din fu ga. se înjgheba aici o munca de echipa. biologia: Georgescu.. manif estarile administrative: Belcin. portului. Gh. Îndata dupa Duminica Tomii.

Era Traian Herseni. Paula Gusti. Mai târziu. pe atunci la începuturile "Arhivei" sale. Claudian. în 1931. cu problemele respective. la Cornova. Pe baza ac estui plan. Burdun. minunatul cunoscator al a riilor de raspândire ale cântecului românesc. Stahl.eu îl întâlneam la lucru întâia oara. seminarul general era facut de Profesor.H. Nu e locul sa insist aici. v esnic preocupat sa organizeze totul. vaile. codrii si casele. iar eu am trecu t la "Sociologia generala". pâna la venirea lui Traian Herseni din Germania. cu sotia. în sfârsit -last not least -. Ajunge sa spun ca. iscoditor. Deasupra tuturor era însa Dimitrie Gusti. Ion Zamfirescu. acest seminar a fo st preluat de H. tot mai adâncit. la Dragus. dezvoltându-se mereu si interesând tot mai mul ti studenti si cercetatori. asa încât în curând va fi împartit pe materii. Profesorul m-a însarcinat sa condu c primul meu seminar. pentru întâia oara. constiincios. o problema speciala: Individ si societate. de curând traduse în editura "Cultura Nationala". m asuratori si curele de mosie. la întocmirea noului plan de cercetare. cu o mustrare. Petrescu. cu o vorba. care stia sa faca sa vorbeasca muntii. studiind. pe lânga cercetarile propriu-zise. pe atunci îndragostit de Vrancea. în prezentarea sistematica a profes orului Gusti. e facut de Traian Herseni. cu toata amanuntimea bibliografica . Tema proseminarului era comentarul textelor lui Tard e si Durkheim. Xenia Costa-Foru bunaoara. Semnatarul acestor rânduri face cu studentii din toti anii de la specialitatea fil . Si. cercetarile au continuat. la Runc. iar la Dragus. Studentii specializati în filosofie faceau cu d-l Vladescu-Racoasa. Ma ria Negreanu. St ahl. Era profesorul Georgescu Breazul. zicatori. pe atunci proaspat licentiat în filosofie. Studentii de la istorie. întâlneam l a lucru. întorsi de la Fundul Moldovei. cercetând totul. p utin timid. Pe masura ce cursul se dezvolta. H. când ac est seminar i-a trecut lui. Ion Costin. divulgându-se tuturor metoda Profesorului. Seminarul meu a fost cel dintâi în care s-a studiat planul de lucru. neobosit. Era . în 1929. ca si în 1933. Stahl. Era u. Elvira Georgescu. seminar de sociologie si etica. Cront. În ultimul timp. muzicologul erudit. Nicolae Argintescu. În tot acest interval de timp. geografie si folclor fac seminar de sociologie monograf ica cu H. în 1930. pe care l-am întins pe pereti în nenumarate tablouri sinoptice în ziua "expozitiei" si a serbarii de sfârsit! Din tot timpul cât am lucrat cu profesorul Gu sti. Stahl si cu mine a lucrat pe îndelete. C. cu toti studentii. cu Profesorul. cercetând metoda de lucru în monografie si aplicatiile ei. Marcela Focsa. arheologul trecutului nostru nescris. iar proseminarul obligat or pentru studentii anului I era dat în seama d-lui conferentiar N. Tema acestui seminar este enciclopedia stiintelor socia le si înfatisarea lor. Fapt mai însemnat . proaspat cuceriti pen tru cercetarile monografice. H. pâna astazi. eu ramânând numai la cel de etica. apele. aceasta este perioada în care am stat cel mai aproape de gândul lui. vesnic atent sa surprinda un fapt nou. consacrându-l formarii elementelor necesare echipelor monogr afice. dezvaluind întelesuri nebanui te lucrurilor celor mai obisnuite. pe teren. pastrat numai în obiceiuri. De la 1933. Cos tin. H. G. caci întâlnirea în treaca ea Bibliotecii Nationale din Paris nu-mi lasase nici o amintire clara . d-l Vladescu-Racoasa face seminar de sociologie politica. cu un îndemn. sau. Maria Darmanescu. Felul în care s-a precizat mai târziu tehnica cercetarilor monografice a fost descri s în chip amanuntit de d-nii Herseni si Stahl în volumele consacrate acestei problem e. pe ani si pe sectii. îndraznet. în cicluri succesive. Marin Popescu-Spineni. în 1932. o echipa formata din Prejbeanu. alaturi de cei ramasi din vechiul grup al "Sociologilor din dreapta Dâmbo vitei". lua si seminarul o dezvoltare tot mai mare. Seminarul pentru anul II e bifurcat. Alexandru Claudian. pâna în ultimul ti mp. Elisabeta Constante. cu un sfat. când trebuia. iar în 1935 si 1936. Campania aceasta a întrecut în amploare tot ce se lucrase pâna atunci. tot când treb uia. arhitectul Armasel si atâti altii. la Sant. si m ai târziu d-lui Al.secretarul general al Societatii Compozitorilor Români. aflata sub îngrijirea Profesorului.vazând totu l. cu aparatele lui perfectio nate de înregistrare. si pe studentele si studentii mai tineri: Dom nica Paun. în care studentii mai rasariti ne ocupam sa înjghebam " monografiile". seminarul pentru anul I. cu studentii de la toate specialitatile. care îl face. îndrumând totul.

de specializare. Exigent. biblioteca lui. pâna ce ajung sa po ata lucra singuri. sentimentul distantelor sociale. Dimitrie Gusti n-a sovait niciodata sa-si puna obraz ul pentru altii. În ultimul an s-au studiat Manifestarile spirituale. Casa lui. fara sa nu-l fi luat numaidecât în seama. Timiditatea fireasca a celor multi. pe nesimtite. Staruinta lui nu si-a preocupetit-o niciodata pentru ei. pentru învingerea obstacolelor întâlnite-n drum. se face pe nesimtite. în care studentii sunt pusi sa-si încerce puterile în cercetari concrete tot mai grele. seminariile profesorului Gusti sunt azi o vasta întreprindere stiintifi ca . Trecerea di n ele. uneori. Astfel. sau a asistentilor. ca profesor. comentând toata literatura respectiva. în to ate amanuntele ei. constiinta împartasirii aceluiasi ideal. deosebirea de vârsta si de formatie creeaza de obicei între unii si altii o prapastie. profesorul Gusti i-a purtat de grija. în fata oricarei dezaprobari . în jurul seminarului s-a constituit cu vremea o adevarata familie spiritua la. Atunci sunt trecuti din seminar în una din numeroasele întreprind eri care întregesc activitatea acestuia conduse de profesorul Gusti. acest seminar cerceteaza o problema anumita. seminar pentru aceasta stiinta. Nu numai când era v orba sa-i dea sprijin în munca ei intelectuala. alternând. profesorul Gusti face un seminar deosebit. În fapt. o comunitate de sentimente greu de destramat. creeaza. care-l face slab. Daca. când a fost nevoie de un cuvânt pentru ca sa li se deschida o poarta. nu i s-a atras o data atentia as upra cuiva. însa. tot pe lânga aceeasi catedra e socotit si seminarul de estetica al d-lui Tudor Vianu. cursurile si seminariile d-sale sunt independente de celelalte. în sectiile diferitelor institutii sociale organizate de Profesor. Seminariile profesorului Gusti sunt deci institutii deschise în afara. atunci când un lucru i s-a parut drept. ci mai mult de ce au de gând sa faca. dar si când era vorba sa o sprijine în viata ei de toate zilele. cu acel sentiment degajat. Nu sunt admisi decât studentii care se disting la seminar iile preparatorii. dar în fond generos si bun. În relatiile lui cu studentii. Dar a facut-o totdeauna camaradereste . Dar. care nu creeaza nici un sentiment de jena celui obl igat. ori de câte ori e silit sa spuna cuiva o vorba de descurajare si timid. Cum vedem. câte un an. a fost sa stearga ac easta deosebire. Ani de zile. N-as putea încheia aceste rânduri consacrate seminarului profesorului Gusti fara a v orbi nimic de atmosfera care domnea în el si de relatiile acestuia cu studentii sa i. a putut trece pe lânga unii oameni fara sa se intereseze de ce e în su fletul lor. sub îndrumarea directa a titularului. foarte rar. între colaboratorii oricarei întreprind eri omenesti. În afara de aceste seminarii.osofie care dau examen de etica. Amintirea ex perientelor comune. precum si pentru ce i care se prepara pentru doctorat. Acest seminar este închis. Singurul lucru ce i s-ar putea reprosa este aceasta bunatate excesiva. pâna a ajunge "piatra de încercare" pentru unii . ca orice îndrumator. În fiecare an. niciodata nu i-a privit autoritar. chiar at unci când lucreaza împreuna. nevoia ajutorului rec iproc. relatiile lui au fost totdeauna la dispozitia studentilor. Exista deci o penetratie continua între activitatea seminariala si a ctivitatea institutelor prin care studentii îsi întregesc pregatirea intelectuala! Lucrul acesta împlineste dezideratul exprimat în lectia inaugurala a cursului sau di n 1910. aceasta comunitate ajunge sa cuprinda laolalta pe conducatori s i condusi. parinteste. recomandarile lui. fireste. solidaritatea împotriva atacuril or pornite din afara. Pentru studentii cari prepara licenta în sociologie sau etica. studiul istoric al doctrinelor cu acela sistematic al problemelor acestei st iinte. Prietenia ce leaga oamenii care întreprind un lucru împreuna nu e rara. de sus: ci totde auna ca persoana fata de persoana. Unul din marile daruri ale lui Dimitrie Gusti.

în primul rând. Ele vor fi realizate mai întâi în proiectul de organizare a Universitatii Daciei Super ioare si apoi în institutiile create de pe urma programului studentesc. nu s-au sfiit ca. sensul reformei universitatii trebuie cautat în functiunea ei social a. sau poate chiar i-a salvat de la moarte. asa cum sunt naturile cu adevarat sociabile. ca si în afara de ea.. Profesorul nu a scapat. organizarea cercetarilor sociale. care este aceea de a pregati elitele creatoare de cultura si conducatoare ale . pentru ca întotdeauna. ori i-a impus. Principiile reorganizarii universitatii sunt cuprinse într-o lectie. organizarea vietii universitare. asa cum era predat în scolile superioare românesti. azi greu de g asit. În ce masura aceasta activitate are legatura cu învatamântul sau universitar. Ca întotdeauna. Am vazut. Activ itatea ei îl interesa deci prea de aproape. dar constiinta misiunii lui si larga lui simpatie "iubitoa re de viata si oameni" l-au facut sa-si reverse asupra altora grija parinteasca a formatiei lor intelectuale. mai mul t decât individualitatea oamenilor. Astfel. Bunatatea aceasta nu i-a adus întotdeauna recunostinta ce i se cuvenea. în sfârsit. l-a preocupat personalitatea lor. 2. Dimitrie Gusti reprezinta un liman. profesorul Dimitrie Gusti a desfas urat. XI. nu fara oarecare amaraciune. o intensa activitatea culturala si poli tica. Pentru el. ORGANIZAREA VIETII UNIVERSITARE Fisiere. universitatea. în pustiul însingurarii la care se izoleaza majoritatea intelectualilor români . în Planul de organizare a vietii studentesti. alcatuit cu studentii în 1923. hranindu-i cu lingurita. si asupra misiunii pe c are o atribuie el acestui învatamânt. sa se întoarca împotriva dascalului lor spre a-si reali za ambitiile sau socotelile proprii. adica ceea c e puteau face. Ideile din aceasta lectie au fost reluate mai târziu. Fireste ca eticianul cunoasterii si iubirii de sine i-a înteles. si a surâs. care privesc: 1. pentru a nu o judeca în raport cu idealu rile sale etice si pentru a nu-si propune imediat s-o reformeze. consacrata acestui subiect. ne propu nem sa cercetam în paginile urmatoare: Vom urmari aceasta activitate în trei directii. p recum si în alte doua studii. pe Profesorul de curând întors din strainatate. cu ideile pe care le-am vazut în primele pagini ale acestui studiu. odata ajunsi. Nu putea însa ramâne neîndreptat cadrul însusi în care urma sa se desfasoare învatamântul s al. Am vazut. în universitate. Am vazut. organizarea vietii culturale. biblioteci si centre de documentare Programul studentesc Opera de Ajutorare Oficiul Universitar Cooperativa Studentilor în Litere Calauza studentului Ancheta asupra vietii universitare În afara activitatii universitare propriu-zise. universitatea era prima unitate sociala cu care se întâlnea direct. un centru de atractie si de putere. Ci multi din cei pe care i-a îndrumat. din 1927-1928. sau carora le-a deschis o cale în viata. ce a realizat di n aceste idei. De toate aceste neajunsuri. Reforma vietii universitare nu putea sa nu ispiteasca. cercetând lectia lui inaugurala. intitulate Universitatea sociala. iar oamenii sunt asa alcatuiti încât prefera sa fie pretuiti pentru e i însisi mai mult decât pentru misiunea lor. 3. stiut fiin d ca aceasta floare rara e apanajul sufletelor alese. de asemeni. APLICATIILE SOCIALE ALE SISTEMULUI. ce caracter întelege Profe sorul sa dea cursurilor si seminariilor sale. care sunt ideile sale asupra învatamântului social.

la Institutul Socia l. programul preconizeaza: putinta înlocui rii examenelor prin participarea activa si meritorie a studentilor la lucrarile de seminar. Despre organizarea studiilor universitare. Din acel moment. un fisier centralizator al tutulor cartilor de sociologie. cu studentii seminarului de sociologie si et ica. perfect defini ta. înfiintarea unui corp de stenografi universi tari si a unui învatamânt social comun tutulor studentilor. înfiinta rea unei sali de lectura.natiunilor. D. de la baza învatamântului universitar românesc. proiecteaza. a acelei Alma mater pusa în slujba creatiei. organizate de atu nci încoace. Ca atare. a natiunii si a omenirii. gândirea lui Dimitrie Gusti va fi necontenit preocupata de proble ma aceasta a bibliotecilor. programul recomanda: terminarea localului universitatii. cu planuri si anexe asupra felului în care sunt organizate aceleasi institutii în strainatate. în germene. a unei biblioteci generale a univers . etica si politic a aflatoare în bibliotecile publice din Bucuresti. puse la dispozitia studentilor. dornice sa înfiinteze în Bucuresti centre de documentare sud-est-europe ana. Organizarea bibliotecilor si a izvoarelor de informatie stiintifica nu e singura preocupare reformatoare a profesorului Gusti. cu a jutorul colaborarii dintre Institutul Social si Fundatia Rockefeller. care cuprinde toate periodicele importante di n domeniul stiintelor sociale particulare. cuprinzând toate ziarele si revistele periodice. izbucnirea grevei stud entesti descopera criza adânca. nece sar pentru pregatirea legislatiei. Recomandarile acestui program sunt grupate pe capitole. realizarea ei nu si-a gasit înca o formula definitiva. care sa centralizeze întreg materialul documentar. prin Oficiul Universitar. Ceea ce nu poate înfaptui în universitate organizeaza însa. Ceea ce urmareste necontenit este înfiintarea unui vast centru de documentare sociala. stud iu amanuntit. Daca ideea acestui centru de documentare e. care este Universitatea în sensu l ei esential. pentru organizarea unei biblioteci de sta t. înfiintarea unor institute superioare de cercetari practice. îl vom vedea organizând. misiune care sa cu prinda întreaga viata a comunitatii studentilor cu profesorii. a id eilor esentiale ale sistemului amintit. organizarea învatamântului universitar nu trebuie sa tinda la înmagazinarea de cunostinte. ideile tutulor reformel or universitare si tutulor operelor de asistenta studenteasca. în mintea Profesorului. Când. El însusi nu e decât o aplicare la împrejurarile specifice ale României. în 1923. regularea orelor de curs între profesori. unde creeaza o sala de lectura. în curând. care va culmina în proiectul iesit din lucrarile secti ei bibliologice a Institutului Social. întocmirea unui prospect al lor. Ideea bibliotecii nu-l satisface însa pe deplin. în timpul decanatului sau. Mai târziu. a unor vaste arhive sociolog ice. Astfel. sociologiei. Prima concretizare a preocuparilor lui de organizare universitara este acel proi ect de organizare a bibliotecii seminariilor Facultatii de Litere din Iasi. publicarea unor anuare de lucrari. În ce priveste seminariile. gruparea seminariilor în institute. În ce priveste cursurile. Dimitrie Gusti gaseste un prilej neasteptat sa aplice principiul sau de cercetare direct a a actualitatii sociale cu studentii seminarului sau. Lectura fiind principalul instrument de formatie a cercetatorilor si baza materi ala a oricarei cercetari. universitatea nu trebuie sa fie o fabrica de diplome. A încercat-o totusi. eticei. organizarea bibliografiilor de special itate. programul preconizeaza: înzestrarea lor cu materialul ne cesar. intern si comparativ. Gusti va da o atentie desavârsita institutiilor menit e sa înlesneasca aceasta lectura. Pentru aceasta. înfiintarea unei sali de lectura. Programul rezultat din aceste studii cuprinde. în 1923. al profesorului Gusti. politicei. ci la formarea personalitatilor creatoare de valori folositoare s ocietatii. sau Fundat ia Carnegie. ci pregati rea universitara trebuie sa devina o adevarata misiune etica. completa rea catedrelor cu docentele necesare.

regulamentelor de studii. ajutoare banesti. A. o ancheta as upra vietii studentesti. (European Student Relief). reunite în asociatii pe centre universitare si în asociatii ju detene. El mai pune principiul organizarii si conducerii prin studenti a institutiilor crea te pentru acestia: camine si cantine pe facultati si pe judete. întemeierea unui credit cultural si a u nei case de economii studentesti. un îndreptar pentru studentii acestei facultati si întreprinde. hrana. În ce priveste organizarea studentimei. întocmirea obligatorie a rapoartelor de activitate a acestor asociatii. cu ajutorul muncii dezinteresate ofe rita de câtiva medici universitari. precum si un apendice consacrat tehnicei muncii intelectuale. carti. studii si publicatii asupra vie tii universitare si în special sa publice o calauza destinata studentilor. El mai organizase un serviciu de informatii pri vitoare la viata materiala: gazde. S. în frunte. mai completa. Zaharescu si mai târziu de d-l Paul Sterian. Oficiul Universitar publica cea dintâi Calauza a studentului. Când. Acelasi oficiu ar fi urmat sa întreprinda anchete. Dimitrie Gusti devine decanul Facultatii de Litere. organizarea asistentei medicale. apoi un istoric al învatamântului universitar românesc. ideea autoa jutorarii studentesti. camine. prima publica tie de acest fel. care sa poata da lamuriri asupra posibilitatilor de gasire de locuinta. El organizase o retea de informatii asupra studiilor. . În sfârsit. ajutoare si planuia sa organizeze o tipografie proprie pentru publicarea cursurilor în conditi i satisfacatoare precum si o sala de lectura. regulata. Oficiul Universit ar este preluat de aceasta facultate si pus sub îndrumarea directa a Seminarului d e sociologie. În 1928 apare o noua calauza. programul cere asigurarea suprematiei elementului national. în legatu ra cu activitatea E. o statistica a vietii universitare . Aceasta calauza e un îndrepta r complet al studentului în privinta studiilor. al carui principal protagonist va fi în lumea noastra culturala. studiul Profesorulu i asupra misiunii sociale a universitatii. el organizeaza mai întâi O. prin organizarea de catre stat a trecerii fii lor de sateni în universitate cu ajutorul burselor acordate elevilor distinsi. În 1930. El mai preconizeaza participarea obligatorie a studentilor la viata asociat iilor. în tara si strainatate. intitulat Universitatea sociala. C. distractii si asupra orientarii profesionale.-ul (Opera de Ajutorare Studenteasca). S. pe care profesorul Gusti o inspira ca administrator-delegat. în genul celor aparute în strainatate. S. condus de d-l C. Când. S. S. Cu privire la relatiile dintre studenti si profesori. devenit mai târziu I. masa. ale carei rezultate sunt în curs de publicatie. asi stenta medicala. realizeaza la noi. asupra relatiilor interuniversitare si relatii lor intelectuale internationale. precum si schimbul de studenti cu strainatatea. medicamente. cantine. în 1932. Dimitrie Gusti trece de înda ta! Împreuna cu studentii de la A. spiritul sau organizator îmbrat iseaza ideea "Cetatii Universitare". cuprinzând. înfiintarea de coo perative. În 1927. Pe lânga acest O. examenelor. ocupatii. împreuna cu Seminarul de sociologie. Relativ la organizarea vietii materiale a studentimei. D. (Asociatia Studentilor Crestini din România) . ocupatii. R. a unei calauze-almanah si a unui birou de informatii. Oficiul Universitar fiind preluat de rectorat. a congreselor. înfii ntarea unui ziar studentesc si organizarea anuala. se înfiinteaza primul Oficiu Unive rsitar. împreuna c u secretarul Facultatii de Litere. (International Student Service). D. R. D. S.itatii. D. în 1929. programul cere ca modifica rea regulamentului sa se faca cu participarea studentimii. La realizarea dezideratelor prevazute în acest program. pentru întâia oara. El recomanda înfiintarea unui oficiu de informatii privitoare la viata universitar a nationala si internationala.toate grupate în uniunea generala studentea sca. adunate în asociatii regionale . Aceasta institutie. Acest oficiu îndeplinea functiuni informative multiple. orasului si vietii universitare. mai cere sa se organi zeze trecerea studentilor prin mai multe centre universitare. prin secretariat. programul prevede organizarea paralela în as ociatii de facultati. îmbracaminte. Oficiul Universitar organi zase o sectie importanta de ajutor medical. A. Gusti devine ministru de instructie. Gusti publica.

Ideea Institutului Social e cuprinsa limpede în acest text. ca studiul stiintelor sociale. Institutul Social Român. Înfiintarea Institutului Social s-a înfaptuit la Iasi. în afara de universitate. în cursul lectiei inaugurale din 1910. o proiecteaza pentru viitor prin: Facultatea de Stiinte Sociale. în tara noastra. Totusi. dupa care numai colaborarea dezinteres ata a specialistilor poate realiza. ca în Germania. ideea acestui institut e mai veche. asa cum le cunoastem si din alte activitati.Toate aceste întreprinderi vadesc interesul continuu al Profesorului pentru viata studenteasca. de stimulent. precum si problemele sociale românesti în special? Este timpul. Ea nu e decât o aplicare a principiului teoretic dezvoltat în cursul acelei lectii. Ea nu face decât sa rodeasca o ide e a carei samânta se gaseste aruncata tocmai în lectia inaugurala a cursului din 191 0. campaniile monografice. de creatie necontenita. aici. în universitate.. vestitul Verein für Sozial politik. care Verein. XII. modul îngrozitor de superficial cum se trateaza astazi stiintele sociale si sociologice în general.. intentia de actiune nu e precis conturata. profesorul Gusti spusese: "Seminariilor le corespunde în Germania organizarea tuturor specialistilor în asocia tiuni care se întâlnesc anual si care au organele lor periodice. Si mai departe: "Sa îndraznim oare a spera ca prin activitatea unor viitoare seminare si asociatii sa se schimbe fundamental. acest Institut. al profesorului Gusti. din imboldul dorintei de a evita repetarea experientelor dureroase ale nepre gatirii acestuia. studiul problemelor sociale ro mânesti sa se stramute si la noi în tara. aceeasi încredere în oameni si în posibilitatile lor. Profesorul a rostit ex plicit cuvintele: "viitoare asociatii". decât în masura în care existenta lui se leaga de învatamântul Profesorului. care constituiesc însusirile sale sufletesti esentiale. în ceasurile amare ale razboiul ui. o asemenea cercetare. Ele evidentiaza aceleasi însusiri de ingeniozitate. dezvoltat în aceeasi lectie. Aceasta activitate Dimitrie Gusti a întreprins-o prin: a) b) si c) Institutul Social Român. Într-adevar. în fapt. este. care cheama actiune a sociala. ca si în afara ei. seminariilor d e stiinte de stat le corespund. Si o aplicare a princip iului practic. Asa. cred. politica sociala a imperiului german". din comisiunile parlamentare si din ministere la universitati". întemeiat de profesori universitari de economie politica si barbati de st at germani. aceeasi credinta în cooperatie si în colabo rare. a) Institutia de capetenie careia Dimitrie Gusti i-a consacrat cea mai aleasa pa rte a activitatii sale. Nu ne i ntereseaza deci. aceeasi nemultumire cu starea de fapt. dupa care nu poate exista o reforma sociala serioasa fara cercetarea prealabila sociologica si etica a realitatei ce se cere reformata1. ORGANIZAREA CERCETARILOR SOCIALE Ofensiva contra empirismului politic si legislativ Institutul Social Campaniile monografice Facultatea de Stiinte Sociale Alta latura importanta a activitatii profesorului Gusti este organizarea cerceta rilor sociale. acelasi spirit de organizare. stimulator de oameni si de inter es social. a influentat si influenteaza înca. fara îndoiala. de un sfert de veac. cu soarta careia s-a identificat si în slujba careia a pus cea mai mare parte a geniului sau organizator. Activitatea acestui institut formeaza obiectul unei cercetari deosebite. În realitate. Caci Profesorul crede înca în pos ibilitatea stramutarii activitatii legislative din comisiile parlamentului si di .

cercetatori si oameni practici bine cunoscuti în specialitate. A trebuit sa vina razboiul cel mare. fie ca practicieni specialisti.". acea reiz bucnire neasteptata a nadejdii care a premers ceasurile Unirii. Dar. În loc sa se adreseze deci. Pasul definitiv în acesta directie îl savârseste chemarea adresata de Profesor. Prin scrisoarea aceasta. toate obiectivele pe care le urmar este Institutul si toate mijloacele propuse spre a le realiza. compuse din oame ni competenti. propuna reformele ce izvorasc logic si firesc din aceste studii. în 1918. Asociatia pentru Studiul si Reforma Social a. în urma careia se constituie. în care pregatirea legislatiei urma sa treaca d e la sine. prin scrisoarea adresata în acel an colaboratorilor "Arhivei. Primul pas pentru trecerea de la idee la realizarea ei îl face profesorul Gusti ab ia în 1913. izbucnirea razboiului avea sa precipite. Luând atitudine împotriva "empirismului guvernamental". Caci scrisoarea trimisa în martie 1913 precede cu 6 a ni aparitia primului numar al "Arhivei. iesirea stiintei sociale afara din universitati. sociologice. în afara de universitate. 4) cronici asupra principalelor evenimente sociale. pe orice cai. asociatia îsi propune sa constituie: 1) Un centru de studii si cercetari. interne si externe. punct cu punct. În loc sa astepte momentul ipotetic. o atitudine militanta. întarita în comunitatea de durere.. A trebuit sa vina. Si. alcatuit din sapte sectii. care pâna aci statuse retras în turnul de fildes al st iintei universitare. E primul pas facut de Profesor pentru extinderea cercetarilor sociale. 3) recenzii sistematice si critice asupra literaturii problemelor sociale. înfii ntarea asociatiei proiectate sa dobândeasca un nepretuit sens etic. constiente de menirea ei în istoria universala" si la construirea unui stat corespunzator "constiintei de sine a natiunii". acea mare rasturnare a norocului. pentru întâia oara. Si. propunându-si sa contribuie "l a formarea unei natiuni viguroase. profes orul Gusti se adreseaza de asta data fostilor lui studenti si tovarasilor lor de generatie. Profesorul. contribuie la educarea sociala a maselor. Cele sapte sectii sunt: . 2) studii si aprecieri documentate asupra realitatii românesti. idealiste si optimist-sociale.. cu ajutorul lor. Pentru îndeplinirea acestor scopuri. de la Iasi. Chemarea Profesorului expune. Lansând acest apel. înauntrul Facultatii de Stiinte Sociale. întru întâmpinarea empirismului politic si legislativ. adica în câmpul larg al vietii culturale. numai studentilor sai universitari. Gusti îsi propune editarea unui organ care sa publice: 1) contributiuni stiintifice privitoare la toate problemele stiintelor sociale p articulare. pe tarâmul propriu. pentru ca. mai ales. D. lupte. cu vremea tulbure de îngrijorare si de restri ste. Institutul Social este deci primul bastion pe care se sprijina ofensiva stiintel or sociale universitare împotriva "empirismului dezorganizator" care domneste în via ta noastra publica. care au strabatut în viata sociala. asa cum o concepuse Profesorul. pe când înfiintarea Institutului Social presupune schimbarea acestui gând si stramutarea centrului de inspiratie legislativa dincolo de zidurile universitatii. constituie Institutul. În consecinta. fie ca cercetatori teoretici... la Iasi. Asociatia pentru Studiul si Reforma Sociala îsi propune: 1) 2) 3) 4) Sa sa sa sa cerceteze toate laturile vietii sociale românesti. el nu are ecou imediat. fie cu caracter explicativ cauzal. politice si etice. pentru înfaptuirea lor. ia. care va studia problemele propuse spre cercetare Institutului. Asociatia îsi marturiseste cre dintele democratice. a trebuit sa se deschida aripile retezate ale nazuintelor obstesti. dar si de apropiere sufleteasca. pentru ca sa dospeasca în suflete sentimentul necesitatii imediate a unei asociat ii pentru stiinta si reforma sociala. prin acestea.n ministre înauntrul universitatii. ceva mai pe urma.". ca pâna acum. între timp. f ie cu caracter de apreciere normativa. pe alte cai. el ia initiativa unei iesiri a stiintelor sociale în afara de universitate.

privit în ansamblul activitatii profesorale a lui Dimitrie Gusti. Institutul a desfasurat o activitate neîntrerupta. în zece ani. oricât de deosebite le -ar fi fost gândurile si de potrivnice intentiile. unindu-se cele trei sectii economice într-una singur a si creându-se patru noi sectii: cooperativa. cât si o manifestare exterioara. propunerile de reforma. la o aceeasi tribuna. Cât priveste conferintele publice. un an mai târziu. Caci. e) si care va tine relatiile cu institutiile straine similare. fata de problemele . d) un oficiu de informatii pentru cercetatori si oameni politici. în aceste cicluri auditorul putea întâlni pe cei mai distinsi gânditori politici ai t arii. care va edita: publicatii. sau studii publicate în volume speciale (ca acelea ale s ectiei culturale). ca si pe multi gânditori straini. b) o arhiva documentara. care va constitui: a) o biblioteca cu sala de lectura. fie publicatii speciale (ca acelea ale sectiilor economice si cooperative. El le putea astfel compara argu mentele si îsi putea statornici o orientare rationata. 3) Un centru de documentare. Sunt expuse aci toate obiectivele si mijloacele de lucru ale unui Institut moder n de cercetari sociale. azi epuizate. o maturizare a seminarului din 191 5 si a dezideratelor expuse în lectia inaugurala din 1910. si din munca lor au rezultat fie proiecte de lege (ca acelea ale sectiilor juridice si bibliologi ce). c) un repertoriu bibliografic.. care au tiparit buletine proprii). fapt aproape nemaiîntâlnit în viata noastra cultural a. lu crarile în curs de legiferare. si cursuri.. sectia juridica. apoi cu Viata sociala a României dupa razboi (17). a tât o activitate interioara. Asa ca. proprie. La aceste discutii au p articipat si fruntasii vietii noastre publice si profesionale. statistica. si un organ periodic pentru studiul si reforma sociala. dupa transferarea la Bucuresti a profesorului Gusti. Sat si oras (21). Când. cultural a. economica. sectia industriala si comerciala. care va organiza: conferinte. consacrate diferitelor probleme sociale de actualitate. care sa procur e acestora: bibliografii. privitoare la toate domeniile vietii sociale. Institut ul Social nu e decât o extindere. cooperatista. fie studii publicate în "Arhiva. Problemele românesti în cadrul vieti i internationale. o dezvoltare. Un centru de propaganda. bibliologica si juridica au facut. toate trei publicate în volume. Cum a realizat Institutul aceste deziderate? Ce rezonanta noua a dat el învatamântul ui gustian? Timp de peste 15 ani de zile. în sectii." (ca acelea ale sectiei sociologice). lista persoanelor competente. sectia culturala. Discutiile sectiilor: sociologica. de mai multe ori. acesta nu va suferi decât foarte mici mod ificari în structura sectiilor.a) b) c) d) e) f) g) 2) a) b) si c) d) sectia agrara. bibliologica si sociolo gica. Politica culturii (27). Asociat ia se transforma în Institutul Social Român. începând cu Constitutia cea noua a României (23 prelegeri). prin conferin te si publicatii. legislatia comparata. Institutul a organizat opt cicluri. Caracteristica acestor cicluri este efortul simultan de organizare a ideilor si de informatie a publicului. sectia politica si administrativa. inventarul problemelor t impului si solutiilor recomandate pentru rezolvarea lor. continuând cu Doctrinele partidelor politice (18) si cu Politica externa a României (20). cu Capitalismul în viata sociala (20). sectia de politica si igiena sociala. statistica. sectia financiara.

cu oamenii s i influenta sectiei sociologice s-au înfaptuit. în 193 0. în care s-au publicat: Sociologia militans a profesorului Gusti. proiectul de reforma a învatamântului. În sfârsit. pe lânga diferitele departamente ale statului.". încep uturile muncii de ridicare a satelor. activitatea Institutului nu s-a dezvoltat înca pe depli n. si unul din cele mai folositoare pentru progresul democratiei românesti. prin diferite alte institutii. si nici sa sub stituie Institutul Social. tot a d-lui Traian Herseni. prin cele trei serii de tiparituri sociolog ice. oficii de cercetari. Din alte puncte de vedere. si în urma la Asociatia cu acelasi scop. Întâlnirea aceasta a opiniilor politice si sociale diferite.. Publicarea traducerii Regulelor metodei sociologice ale lui Durkheim (Sudeteanu) .puse în discutie. acea Enciclopedie a Ro mâniei. este unul din rezultatele cele mai caracteristice ale Ins titutului Social. Astfel. a "Arhivei. Ajunge sa spunem ca aci au aparut studiile: al lui Zeletin asupra Originei burgh eziei. Încercare de ontologie regionala.. Profesorul n-a izbutit sa stramute pregatirea legif erarii din parlament în universitate.". pentru a ne da seama de însemnatatea acestei publicatii. Institutul nu a izbutit înca sa constituie o arhiva centrala completa de legisl atie sociala. E poate aci singurul punct ramas nerealizat din chemarea din 1918. Totusi.. pe lânga mari le institutiuni si pe lânga asociatiile de specialitate. i se datoresc aproape în întregime. o depasire a intentiilor initiale ale profesorului Gusti. la Casa Scoalelor (Am zar). Recensamântul. pe tarâm ul neutru al stiintei. pâna acum. ceea ce era mai usor. apoi la Instit utul de Conjunctura. Teoria monog rafiei sociologice a d-lui Traian Herseni. trebuie sa mentionam influen ta lui indirecta asupra altor institutii de cercetari sociale. trebuie pusa seria t extelor traduse în colectia "Culturii Nationale". de curând. asa cum dorea. tot în 1930. a Scurtei expuneri a filosofiei sceptice a lui Sextus Em piricus (Bezdechi). sub acest raport. si.. a cartii despre Idealurile umanitatii a lui Masaryk. în 1930. info rmatie si documentare asupra diferitelor probleme sociale care le interesau. desi nu face parte din activitatea Institutului Social. Sub influenta si cu oamenii sectiei s tatistice s-a constituit. al d-lui Filitti asupra Claselor sociale în trecutul românesc. pe care Profesorul a preconizat-o acum sapte ani. Consiliului Legislativ. dezvoltate pe urm a lui. s-a înjg hebat. a Prolegomenelo r lui Kant (Antoniade). cu oamenii sectiei economice. Scoala de Statistica. sub influenta sectiei demografice a Institutului. al d-lui Madge aru asupra Capitalismului în Rasaritul Europei. din cele mai rodnice. În afara acestor activitati directe ale Institutului. a traducerii Criticii ratiunii practice a lui Kant. si sub acest raport. al d-lui Gusti asupra Problemei na tiunii. destinata sa devina instrumentul de div ulgare a informatiei centralizate. cu toat e ca nu stim daca ar fi fost bine. a Individului împotriva statului a lui Spencer (15). s-a constituit echipa de cercetatori ai "conjuncturii" economice. conceputa si realizata mai întâi în 1915. mai târziu. s-a putut înjgheba. initiata si patronata de D. Sub influenta si. Realitatea sociala. în realitat e. dar si aci. mai întâi la Camera de Comert si Industrie. Gus ti. ceea ce era greu de conceput. a Catechismului industriasilor a lui Saint-Simon. în 1933. Tot în activitatea publicistica extrauniversitara. prin volumele în care s-au adunat ciclurile de conferinte de care am vorbit mai sus si. a Noii teorii a statului a lui K. dar substantiala. de a publica o culegere a lucrarilor de seama ale seminarului s-a dovedit. corelata centrului de documentare. H. Nu mai prejos a fost activitatea publicistica a Institutului. desfasurata prin p ublicatia rara. Stahl. patrunderea oamenilor pregatiti sociologicest . Scoala de Asistenta Sociala. iar sub influenta sectiei culturale s-a înto cmit. s ubzista întrebarea daca felul în care s-au desfasurat lucrurile nu înseamna. Menger. s -au constituit treptat. Sub influenta si cu oamenii sectiei de asistenta sociala. de asemeni. Ideea. Tot atât de rodnica a fost publicatia "Arhivei. Si nici sa publice. Caci daca. în bu na parte. sub influenta membrilor de seama ai Institutului. Tehnica monografiei sociologice a d-l ui H. prin buletinele sectiilor econ omica si cooperativa.

D. în acest domeniu concret. ca organizatie. Ajunge sa spunem ca. Cu alte cuvinte.e în oficiile de studii si în administratiile de stat pare a fi rasturnat solutia ap roblemei. în fiinta institutului sau propriu. Institutul Social intra într-o noua faza. Nu credem deci ca exageram. care de acum se dezvolta autonom.cu sau fara voie . efortul Profesorului de a dezvolta învatamântul stiintelor sociale si în afara de universitate s-a dovedit fecund. Prin aceasta însa. cu toate ca nu se integrau. 4) nu mai putin simtita a fost înrâurirea acestuia asupra mediului intelectual românes c în genere. Institutul Social a fost. în administ ratie spiritul stiintific si metodele universitare. cu ajutorul careia am lamurit relatiile învatamântului profesorului Gusti cu Institutul Social. sau Djuvara. Se poate spune. Daca legiferarea n-a patruns în facultati. principalul instrum ent de educatie politica a elitelor sociale. 3) am vazut ca D. a vând ca principala îndeletnicire sa dezvolte constiinta de sine a societatii si sa a simileze experientele sociale din afara. Rezumând caracterele acestei izbânzi. Caci. Gusti avea sa imprime . ca Al. Gusti avea constiinta ca fara o aristocratie a inteligentei. Institutul Social este chemat sa devi na un centru de coordonare a tuturor acestor institutii de cercetare sociala. pentru a încerca sa cuprinda întelesul întregului. si misiunea lui se schimba. spiritul lucrarilor Institutului Social s-a raspândit în societatea române asca dincolo de limitele propriei sale organizatii. oameni ca d-nii Mihail Manoilescu s i Nae Ionescu au fost adusi sa reflecteze la problemele sociale. începând din anul 1930. prin Institutul Social. aceea de proliferare.o noua orientare curentului legislat iv. amenintat sa fie eliminat din viata publica. putem spune: 1) lucrarile Institutului Social au fost cea dintâi solicitare catre specialisti d e a depasi cu întelegerea câmpul domeniului lor strict de cercetare. El a fost o catedr a de difuziune a cunostintelor sociologice si un stimulent al cercetatorilor ace stor stiinte. realizând. cu toata reactiunea violenta din ultimul timp a empiri smului discreditat. În sfârsit. atribuind învatamântului gustian prestigiul tot mai mare acordat "specialistilor" di n viata publica româneasca. si ca tot la Institutul Social s-au manifestat un Zeletin. tot el a constituit. în schimb. Sub acest raport. Cu o întelegere si cu o dezint eresare neobisnuita. Gusti a sprijinit toate aceste initiative cât a putut. Prin el au fost atrasi f ilosofi. a patruns. Înfaptuind aceasta întoarcere asupra cunoasterii realitatii ce se cere reformata. ca tineretul di n generatia mea numai prin conferintele acestui institut a mai putut auzi în publi c pe unii barbati de stat ai generatiei trecute. ca. am putea spune ca bastionul reprezentat de acest ins titut si-a constituit. un Madgearu . D. prin contactul direct între oamenii rep rezentând conceptiile politice cele mai deosebite. Rolul Institutului Social este deci multiplu si variat. deci. 2) aceasta organizare punea în practica vechile idei calauzitoare ale profesorului Gusti asupra necesitatii colaborarii specialistilor în vederea cunoasterii vietii sociale. Din cadrele lui s-a recrutat aproape întreg aparatul politic al tarii de dupa 1928 . cum am mai spus. pentru ca din aceasta cunoastere sa se desprinda nevoile reale de refo rmare a ei. În acest fel. mediul în care au fermentat toate . în loc de a mai fi un stimulent generator al unor ramuri de activitate stiintifica sociala. Reluând imaginea. Prin el s-a stimulat interesul opiniei publice pentru astfel de probleme. tehnicieni. democratia nu e decât un cult al incompet entelor. Marghiloman sau Vintila Bratianu. la perfectiunea caruia colaboreaza activitatea lor . El a fost si prima încercare de organizare a muncii în echipa si în colaborare a cerce tatorilor sociali. pâna atunci gelosi de specializarea lor. celule înaintate de lupta si si-a întins ramificat iile adânc în câmpul adversarului. politicieni catre studiul problemelor sociale. pentru a putea aprecia varietatea interesului stârnit de activitate a acestei institutii. ceea ce pentru junimisti era numai un ideal : înlaturarea formelor fara fond. cu vremea. A prins. ridicate imediat dupa razboi.

dub lat de un statistician. Nu cred ca este deci o exagerare a spune ca primul deceniu de dupa Unire a const ituit în cultura româneasca "vremea Institutului Social". pe de o parte. Am aratat în alta parte geneza seminariala a acestor preocupari monografice. "Arhiva. Care e caracterul esential al cercetarilor monografice întreprinse de scoala socio logica a profesorului Gusti? Cercetari monografice s-au facut desigur si înaintea lui. faptul social sa fie restituit întreg ului din care face parte. literatura si ideologie. aspectul acesta dublu. Ca. În ce priveste nomenclatura. un cercetator al vietii politice si ad ministrative si cel putin trei cercetatori ai vietii spirituale: un folclorist m uzicolog. odata analiza tehnica terminata. un literat-lingvist pentru limba. un economist. un antropolog. A doua forma de dezvoltare a cercetarilor sociale au fost campaniile monografice . printr-u n mod deosebit de cercetare. monografia va ajunge sa desemneze o metoda speciala completa de cercetare a realitatii sociale. câte puncte de vedere pot fi izolate în cercetarea realitatii sociale. tehnicei si moravurilor l . D ar nu numai atât. deosebiti. decât în masura în care lamuresc învatamântul profesor ului Gusti. Actiunea monografica este unul din cele mai interesante exemple pentru ilustrare a felului în care gândurile Profesorului se maturizeaza treptat. întocmit de d-l Setlacec. Ceea ce deosebeste însa cercetarile profesorului Gusti. Nu e deci locul sa insistam aici asupra lor. Un st udiu deosebit le cerceteaza mai de aproape rostul. Numarul minim necesar e de cel putin doisprezece: un geograf. Caci de la termenul vag. Vorbind de lucrarile seminarului ce proiecteaza. în echipa. dimpotriva. un istoric si un psiholog-etnograf pentru cadre. de acest ea. chiar în acest volum. al cer cetarii sociologice derivata din sistemul profesorului Gusti. acesta îsi propune sa inaugureze în curând " monografiile sociologice si etice". caci permite colaborarea specialistilor fiecarei ramuri sociale la cercetarea monografica." publica si programul de cercetare mon ografica a industriilor. colectiva. cercetarile profesorului Gusti refuza planurile întemei ate pe o conceptie sociologica unilaterala. precum si un etnolog. Am lamurit. cercetarii carora au fost consacrate pâna acum zece campanii. oricarei unitati soc iale. adica printr-o nomenclatura originala. Ele resping orice încercare apriorica de a elimina vreuna din cercetari. Ce sunt aceste monografii nu se lamureste însa decât mai târziu. Faptul acesta are consecinte însemnate asupra organizarii propriu-zise a cercetari i colective. care pare a indica simpla preocu pare a Profesorului pentru problemele actuale si concrete. punctul acesta este din cele mai interesante de retinut. Ideea lor. monografia constituie o aplicatie concreta a sistemului si a m etodei Profesorului la studiul unei unitati sociale determinate. Metoda monografica poate fi însa aplicata. Profesorul nu exclude. un jurist. este sistemul de cercetare. La o campani e de cercetari monografice sunt utili atâtia cercetatori. ca si aceea a Institutului Social. Si nu e fara interes de semnalat ca în acelasi timp în care luau fiinta cercet arile de monografie a satelor. e. Cu o condi tie însa. de toata scoala discipol ilor lui Le Play. noologic si explicativ. cu acelasi succes. Într-adevar.. sa introduca în fiecare mono grafie un numar cât mai mare de puncte de vedere si sa stabileasca. pentru muzica si dans.ideile sociale ale deceniului al treilea al secolului al XX-lea în România.. daca nu e fapt întâmplator. un fapt legat de c ontingentele speciale ale tarii românesti. cel mai mare numar de corelatii cu putinta. Iar pen tru manifestari. pe de alta parte. printr-un plan deosebit. o data cu desfasurare a actiunii monografice. propriu. în cursul cercetarii. Ca monografia s ociologica s-a preocupat mai ales de sate. Sub acest raport. paralel cu desfasur area actiunii sociale. si la fel cu toate ideile fundamen tale ale profesorului Gusti. cunoscator al artei. se gaseste tot în lectia inaugurala din 1910. caracterizat. cautând. în orice caz. nici macar considerar ea fiecarei manifestari în planul propriu al disciplinei sale speciale. între toate elem entele cadrelor si manifestarilor. cu alt prilej.

Principalul obiectiv al profesorului Gusti a fost sa deprinda pe cât mai multi cer cetatori specialisti sa se asocieze muncii acesteia de cercetare colectiva. încât întregul lor fel de a gândi în propria lor specialitate sschimbat în urma acestei experiente stiintifice. m. constituit de aceasta cooperare a specialistilor pentru întelegerea întregului social. Tot asa. În conceptia profesorului Gusti. care ofera o pluralitate de aspecte. confruntare a posibilitatilor oferite de cadre cu actualizarea înfaptui ta prin manifestari. putinta de a-l sit ua succesiv pe mai multe planuri sunt atât de neasteptate încât risca uneori sa provoa ce dezorientarea cercetatorului. demografia va lamuri uneori anumite forme de echilibru între produc tie si consumatie. În acelasi sens. Unii s-au integrat în asa fel. fie pentru observarea împreuna a fenomenelor complexe. S. muzicologia va putea explica unele particularitati ale ritmicei poetice . prin planul de cercetare comun. A afirma deci. pâna la constituirea unei stiinte a natiunii. Perspectivele pe care le deschide întelegerii unui fapt social. Idealul etic constând în dezvoltarea maxima a tuturor posibilit atilor. explica tiva. a r ealitatii. în slujba ridicarii culturale a maselor populare. Ceea ce justifica în primul rând metoda colaborarii e fecunditatea ei. a. pentru ca unii cercetatori au întrezari t câteodata corelatia unora din manifestari. Apoi. care defineste fiecarui cercetator o misiune precisa în cadrul an samblului. Altii au luat parte la cercetare . pe care i-a format în anumite specialitati. însa. Alteori. Ceea ce se impune deci. devin un punct însemnat de trecere de la activitatea d idactica a Profesorului la activitatea lui politica. normativa. în legatura cu asezarea unui sat. demonstrând ca dimensiunile vetrei reproduc pro portional. geograful va putea rezolva. într-o singura institutie. ca cercetarile individuale de folclor constituie ad evaratul început al monografiei sociologice. Legatura dintre toti acesti cercetatori se face în doua feluri. Întrucât nici o actiune sociala nu este eficace daca nu s-au studiat în prealabil cauz ele starii de fapt. Profesorul a trebuit sa recurga la studenti. o cercetare apreciatoare. relatii si procese mai e necesar si un sociolog. Pentru coordonarea ansamblului cercetarilor si efectuarea studiilor privi toare la unitati. configuratia solului descrisa de geograf va putea sugera juristulu i ratiunea de a fi a anumitor institutii. dimensiunile hotarului întreg. Înseamna a lasa la o parte cu vrere. sau din ignoranta. pe neamuri. credinte sau purtari. prin raportare la situatia locurilor. cercetar ii colective este critica în comun a fiecarei interpretari propuse fenomenului. cu stringenta. cercetarea monografica se impune de asemeni ca un auxiliar i ndispensabil în orice actiune reformatoare. juristul va putea pune în garda pe geograf. presupune. care reprezinta ultima etapa a acestor cercetari. Fiecare monografie s e încheie cu o activitate reformatoare. Orice cercetare stiintifica. Întâi. Prin acesta. caracterul esential al c ercetarilor monografice. cercetarile monografice sunt destinate sa se întind a treptat. desfasurare directa a aplicatiilor învata mântului universitar gustian. pe care o face posibila si o cere conceptia de ansam blu a profesorului Gusti. fie pentru discutarea împreuna a i nterpretarilor propuse cu privire la fiecare fenomen observat. împotriva unor interpretari pripit e. Ultima forma de organizare a cercetarilor sociale preconizata de D. ca un fel de cunoastere de sine a societatii. În sens invers. campaniile monografice. Legatura dintre stiinta si reforma sociala explica deci relatia care exista între campaniile monografice si activitatea practica de ridicare sociala a unitatii su pusa cercetarii. Unde nu a reusit. Aceasta facultate ar urma sa reuneasca. Cum se face aceasta trecere? Foarte simplu. d.ocale. prin sedinte comune. cum fac unii. înseamna a confunda întâmplarea cu sistemul . care altfel ar fi ramas neexplicabile. fiecare cercetare se încheie cu o chemare la actiune. ca un corolar necesar. chest iuni pe care cercetarea documentelor din arhiva nu le poate lamuri. dar nu s-au putut adapta telurilor ei. cu scopul anum e de a le putea folosi cândva specializarea pentru cercetarea colectiva. As tfel. învatamântul stiint . Gusti este F acultatea de Stiinte Sociale.

ca un complement stiintific. vor fi ajuns dascali în locul dascalilor de azi ai Facultatii de Dr ept. un institut lib er de cercetari. politica.obligat. care sa cuprinda trei sectii speciale: una economica si f inanciara. sociologie etc. În desfasurarea acestor trei aspecte..elor sociale. a carei misiu ne va fi sa duca la bun sfârsit sarcina celorlalte doua. Ea nu e decât o reintegrare a Institutului Social . Monografia sociologic a este cadrul colaborarii lui cu a doua generatie de studenti. ori celor de drept. consulara. ca Aca demia Comerciala. Conceptia profesorului Gusti asupra Facultatii de Stiinte Sociale a fost expusa în Cuvântul înainte al Sociologiei militans. prin intermediul ambiantei spirituale. mai ales din cauza rezistentei facultatilor juridice. devenind astfel un instrument stiintif ic al puterii nationale". nici un început de realizare. cu necesitatile serviciilor publice ale statului si cu trebuintele societatii românesti. noi nu o vedem posibila decât în ziua în care studentii scoalei ac tuale de sociologie. . cu cursuri comune celorlalte trei: etica. sau la facultatile de drept.. corespunzatoare sectiei. Daca în mai multe rânduri s-a vânturat ideea crearii unui centru de studii administrat ive. una juridica si alta politica-administrativa (aceasta cu trei subsect ii: administrativa. Spre deosebire însa de celelalte conceptii ale profesorului Gusti. precum si o sectie ge nerala. Universitatea va participa. unor institutii speciale. Pe lânga noua facultate ar functiona. pâna acum. în primul rând. astazi risipit prin mai multe facultati si academii speciale. asistam parca la desfasurare a unui ritm pe generatii. care sa împace cultul dezinteresat al stiinte i sociale cu aplicari imediate la cunoasterea Tarii. ale preocuparilor profesorului Gu sti pentru organizarea cercetarilor sociale în România. Facultatea de Stiinte Sociale reprezinta astfel viitorul ideilor profesorului Gu sti. Si o realiz are definitiva a ideilor cuprinse în lectia inaugurala din 1910. înfiintarea facultatii nu va mai putea întâlni nicaieri rezistente serioase. înainte de razboi. diplomatica si ziaristica). aceasta idee nu a primit înca. Si aceasta idee exista.. astazi în curs de formatie. în lupta lui contra superficialitatii vieti i noastre publice. Prin crearea acestei facultati. cunoasterii tarii si natiunii: Institutul Social al României.organizarea lor ar trebui sa se faca înt r-o singura facultate. ea va avea o influen ta hotarâtoare asupra moralului natiunii. Rupând cu tipurile de organizare existente. la Bucuresti. în germen. Rezistenta speciala a Facultatii de Drept ar trebui sa atraga excluderea acestei a dintre sectiile Facultatii de Stiinte Sociale si mentinerea ei în organizatia ac tuala. închinate. care atribuie învatamântul stiintelor soci ale facultatilor de litere. ca si celelalte. de ideile ei. spre a fi eficient.în cadrul universitatii. În acea zi. stapâna pe destinele statului si ale Neamului. sau unor scoli libere . Înfiintarea Facultatii de Stiinte Sociale încheie circuitul organizarii cercetarilor sociale conceputa de profesorul Gusti. Realizarea ei. sau ai Academiei Comerciale. etica si nationala" a Facultatii de Stiinte Sociale este sa d evina "o scoala a spiritului public. deosebite. fie care cu câte un institut special de înalte studii. din ziua lectiei inaugurale de la Iasi. sa iasa din universitate . formati dupa razb oi. Facultatea de Stiinte Sociale va fi cadrul colaborarii lui vii toare cu a treia generatie studenteasca. "Misiunea sociala. Institutul Social Român a fost cadrul colaborarii profesorului Gusti cu generatia primilor studenti formati de el. sau a înfiintarii unor cursuri de sociologie la academiile comerciale. la Iasi.] formând elita sociala si politica co nducatoare. la viata sociala si politica a natiunii. [. în care întelegerea sociologica a tutulo r manifestarilor vietii sociale va fi devenit un bun comun. perspectivele unificarii învatamântului social nu sunt din ce le mai stralucite. mai mult ca pâna acum. sau tineri patrunsi.

E. Profesorul a stimulat necontenit energiile creatoare de cultura.. profesorul Gusti a gândit si a lucrat necontenit pentru organizarea culturii superioare si în special a îmbunatat irii conditiilor activitatii intelectuale de creatie.. pe un plan no u. În afara celor scrise asupra acestui subiect. neexplorat. ruseasca în Basarabia.XIII. R. din toate d omeniile. trecând prin activitatea de campanii sanitare si de înfiintare de bibliote ci si camine culturale la sate. De la memoriul întocmit de el. Dimitrie Gusti n-a încetat o clipa sa se ocupe de org anizarea ridicarii culturale a poporului. 2) prin ridicarea culturala a poporului românesc în general. sa fi dispus de timpul si de fondurile de care a u putut dispune altii! Oricum. apoi prin memoriul în aintat în 1928 Ministerului Instructiei si sfârsind cu proiectele sale de transforma re a Ministerului Instructiei în Minister al Culturii Nationale. de organizare a S enatului Cultural si a Fundatiilor Culturale Regale. a activitatii Fundatiei Regale "Principele Carol" si prin cooperarea activita tilor cercetasiei. de zarile altei culturi: germana în Tr ansilvania. ori. consacrat Fiintei si menirei Academiilor. pentru reorganizarea bibliotecii Facultatii de Litere din Iasi si pâna la ideea înfiintarii unei biblioteci de stat emisa si stu diata de sectia bibliologica a Institutului Social. în sfârsit. Gusti. cum poate fi realizata aceasta misiune? Cercetarea sociologica a culturii românesti ne descopera un fapt grav. Organizarea culturii superioare a format. Daca misiunea esentiala a natiunilor în genere. în 1912. cum se p oate realiza unificarea culturii românesti superioare si punerea ei în legatura cu f ondul? În doua feluri: 1) printr-o organizare adecvata a culturii românesti superioare. De-o parte sta. ramas neîmplinit. fondul cultural ime ns si autentic al satelor românesti. Ce ar fi putut face. anticipând chiar pe cele referitoare la organizarea culturii superioare. trecuta de la Ministerul Muncii la acela al instructiei. T. trecând prin [raspunsul la] discursul de receptie rostit la primirea profesorului [Radulescu-]Motru. în repetate rînduri. ORGANIZAREA VIETII CULTURALE Cultura superioara Cultura poporului Ideea înfiintarii unor institutii speciale menite sa preia conducerea si îndrumarea activitatii culturale a poporului românesc izvoraste. De la vechiul proiect. de la discursul sau de recep tie la Academie. Faptul e cu atât mai deosebit cu cât perioada ministeriatului sau coincide cu perioada celor mai mari dificultati financiare ale departamentului pe care l -a condus. cu aceea a echipelor regale studen testi. atrasa în fiecare provincie. în acelasi timp: . Unitatea culturala fii nd principalul element de cimentare a unitatii politice a unei natiuni. sau la organizarea propagandei culturale prin radiofonie. Organizarea culturii poporului nu a fost neglijata în acest timp. al organizarii Casei Culturii Poporului. din 1920.. întreprinsa cu Institutul de Anatomie sau cu cel d e igiena al Universitatii din Bucuresti în timpul campaniilor monografice din peri oada anilor 1925 si 1931.. Natiunea ro mâneasca nu are o cultura unitara. si aceea a natiunii românesti în speci al este sa-si dezvolte la maximum personalitatea si sa creeze cultura. franceza în Vechiul Regat. obiectul preocuparilo r profesorului Gusti. în masura în care a avut putinta sa o fa ca. din constatarea situatiei culturii românesti îndata dupa Unire. Preocuparile pen tru aceasta activitate de ridicare culturala a maselor au mers paralel. prin reluarea. pr in studiul sau consacrat Organizarii muncii culturale în 1927. si pâna la organizarea noii Directii a Educatiei Poporul ui. De alta parte sta o cultura superioara a oras elor. la D. fie si pe tarâmul altora. Obiectivul aci era întreit. strajeriei si O. divergent. Caci se urmarea. ideea fusese aruncata si problema organizarii efo rturilor culturale nu a întârziat sa rodeasca. ale acestei fundatii.

arta. Înca o data. . cu care prilej manifesta din nou intentia reluarii aceleiasi idei. viata sociala si culturala populara (duminica) . judetene si comunale. În sfârsit. Nu putem cerceta mai amanuntit. plastica si relatii cu strainatatea. Profesorul recoma nda: c) o fundatie regala sa preia îndrumarea ei.privitoare la: stiinta (luni). d) întarirea rezistentei împotriva propagandei demagogice. 2) "Directia culturii populare".urmaresc "cimentarea energiilor nationale" si "formarea sentimentului de comunitate. Aceleasi idei le dezvolta profesorul Gusti cu prilejul raspunsului sau la discur sul de receptie al profesorului [Radulescu-]Motru. educatie. îndrumare centrala. la îmbinarea celor doua planuri: cugetarea si mili tarea. amenintata de ne putinta si prea însemnata pentru ca statul sa se poata dezinteresa de ea. Institutul ar cuprinde sectii comune ambelor directii. serviciul social studentesc. în acelasi an. Organizarea ciclurilor saptamânale . într-o coalizare a societatilor culturale. 3) ridicarea obstei prin cresterea mintii si a inimii. Înca din memoriul prezentat în 1920 catre M. dar careia i-ar impune o coordona re menita sa evite risipa de energii. pâna la Unire. specificitate . muzica. între anarhia initiativelor individuale neorganizate si rigiditatea autorit ara a culturii de stat.1) regenerarea biologica a natiunii. muzica. du pa Renan. stiinte sociale si politica externa (miercuri). Ministerului Instructiei. ca întotdeauna. c) pregatirea democratiei reale prin dezvoltarea constiintei nat ionale si sociale a maselor românesti. literatura. pentru biblioteci si publ icatii. teatre si muzee publice. S. 2) Obiectivele ei erau: a) educatia fizica. în raspunsul la ancheta ziarului "Universul" din 1928 si în me moriul înaintat. având de ales între: a) initiativa privata. tea tru. litere. pe atunci principe mostenito r. aci. Ajunge sa stabilim ca toata acea politica a culturii preconizata si înfaptuita de Dimitrie Gusti nu este decât desfasurarea în planul practic a principiilor preconiza te în cursul expunerii teoriilor sale sociologice. El reia apoi efectiv. ca un plebiscit de toate zilele". Principiul de organizare a vietii culturale îl vede Profesorul. cuprinzând sectiile pentru stiinte. li mba si folclor (marti). filosofie si religie (vineri). careia statul i -ar aduce sprijinul îngaduintei si eficacitatii. b) cultura economica. Regele. b) raspuns propagandei culturale interne a minori tatilor etnice. Aceeasi idee de unificare sufleteasca prin cultura sta la temelia organizarii Un iversitatii Radio. pentru a le da mai târziu fi inta în proiectele pregatite în timpul ministeriatului sau. la m ijloc. 3) Forma de organizare. c) dezvoltarea sufleteasca. studii si propaganda. judeteana si locala prin consilii spec iale. folclor muzical si arta (joi). profesorul Gusti precizase stringent temeiurile si obiectivele muncii de ridi care culturala a poporului. autonomie. regionala. istorie si geograf ie (sâmbata). de c onstiinta a valorilor si solidaritatii nationale. institutii particulare si de stat cu consilii regionale. aceasta politica culturala. "Institutul de stat al culturii" ar urma sa fie organizat în doua ramuri: 1) "Directia culturii superioare". precum si conditiile optime de organizare a ei. Principiile acestei organizari se pot rezuma în: unitate. 1) Temeiurile ei erau: a) unificarea sufleteasca a natiunii românesti robita de cu lturi divergente. amenintata de politicianism si discontinuitate. surprindem astfel ro lul specific al "profesorului". 2) intensificarea productiei economice a poporului. cuprinzând sectiile pentru pregatirea personalulu i si a materialului. b) insti tutia de stat. ilustrând definitia natiunii. libertate.

ajungem sa-i stabilim urmatorul activ: 1. 7. a organizat cu ltura superioara (Academia Româna. Senatul cultural. 4. Dresda. si Radiodifuziunea. facând prin Institutul Social educatia politica a unei întregi generatii de conducatori ai statului român s i deschizând lumii gustul preocuparii de problemele sociale. el însusi. 6. pe care a aplicat-o apoi. viata universitara. înfiintând numeroa se institutii de orientare si ajutorare studenteasca. Organizator si conducator al campaniilor de cercetari monografice. ca profesor si decan. cerceta torii stiintifici ai vietii sociale si specialisti în diferitele ramuri ale stiint elor sociale. în stare sa înteleaga si ansamblul fenomenelor în care se integreaza dis ciplina lor. seminarii si campanii de lucrari. 12. a organizat. neobosita si entuziasta. a militat pentru cunoasterea concreta a realitatilor românesti. ca presedinte al Oficiului National. al echipe lor studentesti ale Fundatiei Regale "Principele Carol" si al revistei "Sociolog ie româneasca". 8. prin cooperarea specialistilor si prin stimularea activitatii creatorilor de valori. 3.generatoare de elite sociale Misiunea elitelor. înlesnin d cooperatia intelectuala internationala (schimburi intelectuale cu asociatiile sociologice straine si cu fundatiile sociale internationale. A conceput un sistem filosofic original de întelegere a societatii si a discipl inelor care se ocupa cu ea. pent ru organizarea vietii culturale românesti. în acelasi timp. conferinte. l a studiul societatii românesti. a organizat cultura poporului.XIV. înfiintând Universitatea Radio. 11. Academician. 10. congres e internationale). ca presedinte al societatii. A conceput o metoda originala de cercetare a unitatilor sociale. simultan sim patetica si obiectiva. si înd eosebi pentru îndrumarea intelectualilor spre cunoasterea vietii satelor. cu ajutorul muncii organizate a elitelor cu lturale. consilier tehnic si ministru de instructie fiind. A întreprins o actiune vasta. erudita si concreta. 13. de asemeni. Rezumând cele spuse pâna acum. conferinte. bibliotecile publice). cooperatia. a organizat propaganda culturala a tarii înauntru si în afara (Expozitii le de la Barcelona. . prin cursuri. ca si pe ntru ridicarea culturala a acestora. A organizat cercetarile sociale în afara de universitate. de reforma sociala. 2. organizarea culturii înalte. În sfârsit. Paris. Ca director al Casei Culturii Poporului si apoi al Fundatiei Culturale "Prin cipele Carol". a culturii poporului si a cooperarii dintre elite si popor. care-i confera un loc de seama printre cercetatorii contimporani ai stiintelor sociale. Muzeul Satului). A organizat. tinuta demna si o biectiva a discutiilor. A deprins pe acesti conducatori sa-si conditioneze actiunea lor reformatoare de cunoasterea prealabila a realitatii ce-si propuneau sa reformeze. A format. 14. SEMNIFICATIA GENERALA A ÎNVATAMÂNTULUI GUSTIAN Contributia profesorului Gusti în cultura româneasca Inventar si idei esentiale Universitatea . 5. si publicul sa-si rationeze adeziunile sociale. utilizarea corecta a materialului. Aceasta actiune a urmarit. 9. Astfel. Colaborarea pentru ridicarea maselor Idealul învatamântului gustian Specificitatea si universalitatea lui Locul lui în cultura româneasca E momentul sa încercam a face un bilant al contributiei profesorului Gusti în cultur a româneasca. A deprins pe acesti cercetatori cu conditiile generale ale muncii stiintifice : informatia bibliografica.

2. ideea bibliotecii de stat. În ce fel? Observând. prin tehnicizarea administratiei în urma pat runderii în aceasta administratie a elementelor cu pregatire sociologica universit ara. legatura dintre ele fiind asigurata de elitele care se ridica din cea dintâi spre a se cufunda în cea din urma. multipli ca. prodigioasa activitate desfasurata de profesorul Gusti în toate domeniile vietii culturale. pentru uzul natiunii întregi. În toate domeniile vietii culturale. dupa care toate activitatile Profesorului sunt arcuite. Muzeul Satului dezvolta expozitiile seminarului. Astfel: 1. ierarhizarea valorilor si integrarea personalitatilor în personalitati mai vast . decât aparent . constituie ide ea ordonatoare. în acest proces de dezvoltare succesiva. Ideea înfiintarii Facultatii de Stiinte Sociale. ideea concentrarii tutulor arhivelor statului si a tutulor institutelo r de cercetare sociala amplifica organizarea arhivei documentare a Institutului. Peste tot. punerea actiunii sociale în slujba crearii personalitatilor. regenerarea masei prin cultura si actiune organizata. Arhiva documentara a Institutului Social dezvolta fisierele seminarului de so ciologie. E locul sa coordonam. S i mai observând ca. a acestei îndoite ierarhii. punerea stiintei în slujba actiunii sociale. într-o sinteza didactica. Urmarind. înfiintarea bibliotecilor publice urba ne si satesti. numai doua din nazuintele sale au ramas neîmplinite pâna astazi: 1. dupa care univer sitatea e menita sa genereze patura conducatoare a natiunii. 4. caminele culturale. De la studentime la elite. 6. Comunicarile din sectiile Institutului Social adâncesc problemele discutate în se dintele de seminar. 7. pavilionul românesc la Expozit ia Internationala din Paris duce aceeasi idee la o noua dezvoltare. punerea personalitatilor în slujba crearii de valori. 2. la rândul ei. încoronare a vietii lui întregi. sunt: 1) a 2) 3) 4) 5) folosirea tuturor încercarilor empirice pentru cunoasterea critica si sintetica realitatii concrete. Conferintele publice ale Institutului Social dezvolta printre intelectuali pr eocuparile pe care cursul le propune studentilor. e de asemeni înca nerealizata. de la intentia vadita de titlul acestui studiu. rasunetul pr eocuparilor Institutului. foarte simplu. în paginile de mai sus. munca Profesorului e supusa acelorasi principii. ceea ce am înfatisat pâna acum. axiala. a caror realizare re petata ajunge sa constituie faptuirii sale un stil propriu. care la rândul ei amplifica pe o a treia.Cât despre pasiv. Cetatea universitara amplifica ideea oficiului universitar. sau Univer sitatea Radio amplifica si diversifica. organizate prin caminele culturale si ateneele populare. si de la elite la popor. 3. care rasfrânge influenta acestor a ca o îndoita bataie de aripi. profesionale si a instit utelor speciale înfaptuieste o cercetare mai amanuntita a acelorasi probleme. spre uzul natiunii. Activitatea echipelor monografice fructifica rezultatul îndeletnicirilor semina riale. a carei misiune e. activitatea asociatiilor culturale. care era aceea de a înfatisa chi pul "profesorului" Gusti. concentric. în jurul învatamâtului sau. Ideea trecerii studiilor sociale din viata publica în universitate s-a înfaptuit altfel decât si-a închipuit-o Profesorul. ca fiecare activitate a Pro fesorului amplifica o alta activitate. ideile care conduc dezvoltarea activitatii pr ofesorului Gusti par deci supuse unui dublu ritm. Constiinta acestei duble subordonari. 5. Aceste principii. gândul nostru nu s-a abatut. satele model mult iplica ideea cetatii universitare. Proiectul organizarii unei biblioteci de stat amplifica proiectul organizarii bibliotecii Facultatii de Litere din Iasi. munca echipelor regale studentesti multiplica actiunea echipelor monograf ice. universitatea sta în cent ru si natiunea sta în jur. formulate pe scurt.

cosmopolit). unei perioade diferite a dezvoltarii României moderne: 1848. 3) fata de grupul de e lectie si de valorile lui (national. obiceiurile si valorile specifice ale ne amului lor. dorinta lui de autenticit ate îl facea sa simpatizeze cu valorile culturii autohtone si sa ia atitudine împotr iva "înstrainarii" pasoptiste. Dar nationalismul lor de frantuziti. de exilatii politici basarabeni. Fara a fi deci nationalist. dimpotriva: contemplativ si realist. dispretuitor de noutate. liberalii pasoptisti au fost nationalisti în sensul ca urmareau ri dicarea tarii lor. punerea elitelor în serviciul maselor: Toata aceasta prodigioasa activitate sociala n-ar fi fost desigur cu putinta dac a n-ar fi fost însufletita de un ideal. care i-au organizat manifestarile. 7) si. de tineretul generos al partidelor liberale. prin atitudinile caracteristice ale omului: 1) fata de existenta si de ideal (activ. precum si de burghezia eteroetnica si de proletariatul ei intelectual. încrezat ori în puterile vointei. occidentalisti. de o credinta. boieresc. Si. conservator. junim ismul se înfatiseaza. devenit mai târ ziu poporanist. care foloseau ideologia liberala si formula statului d emocrat si individualist ca instrument de rasturnare politica a "neamurilor" dec azute. si nationalismul samanatorist. dusman imitatiei. cucerind elitele intelectuale ale noii Românii. realist. Doctrina prin care patura boiereasca lupta sa-si mentina. în institutii. idealist). 3. într-un anumit sens. 1870. obiectiv. Si fiecare se de fineste social. prin unificarea scopurilor si coordonarea mijloacelor lor. Predominarea fiecaruia din aceste curente corespunde. în sensul pasoptist. 1. 2) fata de timp si de pre faceri (traditional. plutind abstr act. Idealul junimist se dezvolta în opozitie categorica cu acela al pasoptistilor. 4) fa ta de scopul si regimul vietii sociale (individualist. dispretuia trecutul. Cât despre socialismul revolutionar. cu exceptia lui Nicolae Balcescu si în parte a lui Alecsandri.nu sun t deosebite de telurile care au însufletit curentele generale ale culturii românesti . international. burghez sau muncitoresc). progresist. a-ti iesi din fire. Termenul desemneaza idealul boiernasilor înstariti de la jumatatea veacului trecut . el a fost la noi un curent îmbratisat. Încrezator în puterile firesti. cuceriti de un ideal univer sal si cosmopolit. El sintetiza. democrat. 1907.e. dând forme specifice avântului tineresc si orientându-l catre misiuni distincte . pe care le socotea roade ale întunericului si nestiintei. Cel dintâi ideal cultural al României moderne este acela al liberalismului pasopt ist. Idealul acesta al ridicarii neamului prin luminare si dezrobire politica a însufle tit. autoritar si sceptic fat a de reforme. junimismul era preocupat mai ales de valorea universala a creatiei umane. dar dispretuitor al sfortarilor facute pentru a te depasi. dornici de progres si de reforme proiectate dupa modelul celor din Apus. grosso modo. deasupra mizeriilor zilei. conservatorismul junimist. 1890. reformismul dinamic al liberalilor cu obiectivi . liberal. autohton. Activi. în sfârsit. autor itar). 2. începând de la sfârsitul veacului trecut. abia daca am gasi vreo patru: liber alismul pasoptist. socialist. devenit mai târziu poporanist. pe tarâmul cultural. socialismul marxist. si 5) fata de forma de guvernamânt si de clasa sociala pe care se sprijina (aristocrat. contemplativ. învatati în scoli din Apus. idealisti. dispretuitori de trecut si iubitori de noutate. aproape întreaga cultura româneasca dinainte de 1870. Sistematizând si simplificând lucrurile îndeajuns. pre stigiul pierdut politiceste. Care e acest ideal si cum se situeaza el în lumea telurilor care au calauzit de-a lungul timpurilor viata noastra universitara? Idealurile care au însufletit aceasta viata. peste tot: 6) substituirea efortului individual prin cooperarea organizata a personalitatil or. o data cu viata sociala. conservator si iubito r de trecut. taranesc. reformist).

Gusti nu a avut relatiile directe ale d-lor Petrovici. care n-a facut parte din învatamânt. Elementele esentiale ale acestei sinteze le-am vazut. realitate si reforma. în personalitate. Departe de a se exclude. antinomiile individului. a e . iubitor de con cret si ostil abstractiei. în sfârsit. samanatorismul era dornic de reforme. b) circuitul social. în care si-a publicat lectia inaugurala. ca întotdeauna. Mehedin ti sau [Radulescu-]Motru. pe ntru situarea idealului social al învatamântului profesorului Gusti. Realitatea che ama idealul si idealul se face realitate.smul junimist. Sub raportul social. ardelene sau din Regat. care au împartasit-o multimil or si s-au jertfit pentru ea. p entru Gusti actiunea implica cunoasterea si cunoasterea actiunea. particula rism si universalism. dar numai în masu ra în care acestea aveau radacini în realitate si îsi pastrau un caracter specific. filiatia spirituala autentica a junimismului: linia de gândire a acestuia . libertatea implica autorit atea si democratia reala implica aristocratia personalitatilor. Ideile care fac posibile aceste sinteze le cunoastem de asemenea. Individ fara societate nu exista. A doua rezolva antinomiil e progresului. Sa examinam pe scurt elementele pe care se sprijina aceasta sinteza. Dimitrie Gusti nu e încadr at în nici unul din aceste curente. Sunt: a) dubla modalitate de existenta a vointei. ideologia lui se apropie de aceea a curentelor prejunimiste. idealul sau colectivist. De idealul samanatorist se leaga numele d-lor Iorga si Cuza. în reforme. De fapt. Simi on Barnutiu. ca si liberalismul. caruia i-a apartinut cândva. conservare si progres. de sinteza. ca fenomen si ca proces. natiune si umanitate. în viitor. pozitia lui are puncte de contact cu fiecar e din aceste ideologii. Cu junimismul. samanatorismul e de asemeni o sinteza a primelor doua curente. limbajul acestei lectii n-are nimic junimist. ca si între individ si colectivitate. natiunii. Dimitrie Gusti refuza alegerea si instituie sinteza. samanatorismul reprezinta ideologia pregatitoare a realizar ii idealului national al unitatii politice a tutulor românilor. individualismul ui amândorura. nu se mai leaga azi în universitate nici un nume. în fruntea carora sta astazi d-l Radulescu-Motru. Dimpo triva. La fel. Activ. amintirea d-rului Ion Cantacuzino si mai al es a lui Stere. Între actiune si cunoastere. Preocupat. fara a se identifica însa cu nici una. Însa alt fel. A treia idee rezolva.. si c) personalitatea creatoare. Opunea însa. D. prin anumite accente de încredere în puterile vointei. si democratia sociala. De idealul social-poporanist se leaga. De idealul pasoptist.. libertatii si democratiei. De idealul junimist e legat numele lui Maiorescu si al elevilor lui. sau între libertate si autoritate. N. dinamic.". Natiunea nu exclude umanitatea. democratie si aristocrati e. celei individualist e. în învatamântul superior românesc. în om. Spre deosebire de cei mai multi profesori universitari. continuata de d-l [Radulescu-]Motru si reînnoita de curând de d-l Nae Ionescu. Iorga. Radulescu-Motru si C. În sfârsit. ci o implica. realism si idealism. în umbra numelui lui Gher ea. democrat. dar traditionalist. Sa examinam mai de aproape relatiile sintezei gustiene cu fiecare din aceste cur ente. Prima idee rezolva antinomiile actiunii si realitatii. asa cum o visau cl asele intelectuale mijlocii. în menirea lui universala. întrucât preconiza o politica stiintifica. Stere sunt trei puncte de reper contimporane. Cu toate ca a colaborat la "Convorbiri. si tuându-se în prelungirea tendintelor trecutului national. socie tate fara individ la fel. 4. în progres. Progresul fara conservare nu e posibil si conservarea fara progres n-are sens.

dar nu-mi amintesc sa-l fi auzit pome nind de fostul conducator junimist. la Berlin. Dar. nici Maiorescu. din a doua generatie. dupa el. Dimitrie Gusti a accentuat si caracterele comune si însusirile distincte ale idealului sau. sistematica si coerenta. rezultând din insuficienta felului lor de a fi realizat ce .xpus totdeauna doctrine politice. cu evlavia cu care i-am auzit pomenit numele de catre d-nii [Radulescu-]Motru. dispr etuitor de "balcanisme" sunt la ele acasa în acest birou! Ele coboara din portret si se amesteca în conversatii. spiritul larg universalist. nu un sens estetic. Comunitatea atitudinii lui antiliberale si antiburgheze. E suficient sa amintim de staticismul teoriei primilor doi asupra natiunii. Toate aceste însusiri. desig ur. O lega tura a avut desigur. ca unitate. trântându-L cu unanimitate. ostila oricarei falsificari emfatice. În preocuparea lui de sinteza. Gusti. cu aceea a juni mistilor. Locul original . fata de di namismul doctrinelor profesorului Gusti. desigur. zeflemeaua sa rcastica. cred. sau al conceptiei celui de al doilea asupra culturii. Daca ar fi sa judecam printr-o parabola. Dimi trie Gusti sa fi aplicat pontificelui junimist masura pe care acesta o aplicase productiei culturale a liberalismului. m ai putin un singur vot. spre deosebire de junimistii propriu-zisi. Banuiesc însa ca legatura lor dateaza din vremea studiilor universitare ale Profesorului. munca institutionalizata. Am ascultat ani multi pe profesorul Gusti. îl înrudesc printre contimporani. si aceasta trasatura fundamentala îl d esparte de toti ceilalti junimisti universitari. idealismul stenic. personal. Influenta lui Caragiale s-a r asfrânt deci asupra Profesorului în plina perioada de formatie. l-am auzit zeflemisind memorabila sedinta în car e docta societate a pus la vot existenta lui Dumnezeu. concom itente cu exilul voit al lui Caragiale. în loc sa se faca prin Maiorescu. Nici Junimea.multumita biografilor . pe atât de inutil comple zent cu bodnarestii celei noi. legatura lui spirituala cu Junimea. singura data când l-am auzit pe profeso rul Gusti vorbind despre Junimea. Influenta lui Caragiale asupra lui Dimitrie Gusti este. încrederea în puterile vointei. Nu stiu în ce împrejurari l-a cunoscut profesorul Gusti pe Caragiale. în fond. Petrovici. cea mai adânca influenta suferita de acesta. nu a izbutit sa acopere deosebirea dintre pozitia lui izolata.destul de bine cu noscut. Dar. Mehedinti. spiritul lui "occidentalizant". fie ca i-au urmarit cursul. în fond. la fel cu orice tânar format la sfârsitul veacului trecut. Cei care-l cunosc pe Dimitr ie Gusti. pretentia ridicola. Sa nu aiba Dimitrie Gusti nici o legatura spirituala cu Junimea? Nu cred. intransigenta în fata nulitatilor. farmecul sau de causeur. mai mult cu Nicolae Iorga si cu liberalismul întemeietorilor României moderne . pentru a risipi orice echivoc în aceasta privinta. n-au putu t sa nu ramâna impresionati de frecventa cu care Profesorul pomeneste numele lui C aragiale. Dimitrie Gusti nu condamna în mod esential efortul generati ei întemeietorilor României moderne. decât cu adevaratii junimisti. cu aceea a lui Vas ile Pârvan. asa cum îl condamna. pe cât de ironic cu "epigonii" vechii directii. nu au exercitat asupra tânarul ui Dimitrie Gusti vreun ascendent deosebit. îmi lamuresc mai usor de ce. ze flemismul. fie ca i-au stat mai de aproape. ca re dau. si admiratia zgomotoasa creata în jurul pontificelu i junimist. reformist. Stiind acestea. Verva ironica a "maestrului". ca si generozitatea funciara care izbucneste de sub masc a de ironie care o acopera ca o cuirasa. al caror caracter comun e constituit de admiratia neprecupetita pentru Titu Maiorescu.pe care-l ocupa Caragiale printre juni mistii din a doua generatie e astazi . Nu e exclus ca. fata de cel junimist. precum am spus. Chipul Aristofanului român surâde din portrete nenumarate în biroul profesor ului Gusti. fara putinta de apel.si prea putin "curios" . ar trebu i sa spunem ca. sub influenta lui Caragiale. filosofice si sociale categoric opuse acelora dezvoltate de profesorul D. ci un sens eti c. predilectia pentru valorile autentice ale culturii. complet deosebit de junimism este dinamis mul sau neastâmparat. Ceea ce condamna el la pasoptisti este. Tzigara-Samurcas sau [R adulescu-] Pogoneanu. sau de naturalismul conceptiei celui dintâi asupra personalitatii. contemplativ. Dimitrie Gusti are. s-a facut prin Caragiale. d-nii [Radulescu-]Motru sau Nae Ionescu. lasând asupra lui o pe cetie nestearsa. vietii. Comun cu junimismul.

ramân pentru Dimitrie Gusti un obiect de s impatie si de încurajare fecunda. decât tot pe jumatate. care pare ca reteaza aripile avântului idealist. pentru duhul lui iscoditor. fondul adânc al atitudinii filosofice a profesorului Gusti ramâne idealist. care s-ar putea scrie cu cel mai mare interes. efortului gustian. Faptul nu poate fi contestat. de a fi per sonalitate. Ajunge sa spunem aici ca spirit mai critic. acuzatia de se catuire sufleteasca pe care a adus-o lui Maiorescu si neputinta lui organica de a întelege pe Caragiale. în mare parte. fata de vâltoarea torentiala a curentului samanatorist. risipei de energie si. în vreme ce aceasta încredere e dublata la N.ea ce voiau sa înfaptuiasca. Dimitrie Gusti s-a opus întotdeauna. în chip neîndoios. desigur cu geniu. neastâmparat. Lamurim însa. din aproximatii în aproximatii. Nici de samanatorism nu e deci legat Dimitrie Gusti. de a se ridica peste putintel e cuprinse în actualitatea unui anumit moment. De aceea. Nu numai pentru ca. Dimitrie Gusti e în fond un aristocrat. a fost de-ajuns un nimic. o relatie subtila. ca la temelia pozitiei profesorului Gusti sunt afinitati in contestabile cu samanatorismul. desi destul de t emperamental. Dimitrie Gusti nu putea sa nu apara ca o piatra de poticnire. nu fara oarecare îndoieli. concret. actualizata cu maximu . fire complexa si subtila. cu tot realismul sau critic. legatura lor fiind mai mult o tovarasie decât o simpla vecinatate de drum. În aceasta scoatere a omului din sinele sau obisnuit. care pentru N. Iorga de o intuitie simpatetica a masei si a nazuintelor ei. Ci numai faptei! Iar fapta lui. Dar. Nu încape îndoiala deci. mai putin vulcanic. aproape imponderabila. temei ul pentru care. dar în fond mai cumpanit. mai departe. dar ac i legatura poarta asupra jumatatii launtrice. deci. Iorga e un exercit iu de fiecare zi. Raporturile dintre Dimitrie Gusti si N. E adevarat ca în desfasurarea actiunii gustiene intervine un element critic si rea list. Dimitrie Gusti nu putea sa nu simta chemarea unui suflet frate ! Totusi. d-l Gusti a vorbit întotdeauna cu o a dmiratie netarmurita pentru fecunditatea lui. Dar mai ales pentru ca. zdrun cinator de cadre si cuceritor de suflete. cred totusi ca nu e o greseala sa afirmi ca un contact spiritual adânc nu a existat niciodata între Dimitrie Gusti si Junimea. contactul lui Dimitrie Gusti e desigur mai direct si mai ampl u. adica esentiale. mai mult o vecinatate vremelnica de drum decât o tovarasie de nazuinte. decât spre înflacarar ea adoratoare sau razbunatoare a masei. rascolitor de energii. prin dinamica reformista si pri n încrederea teoretica în masa. Între Dimitrie Gusti si junimism pare a fi. al carei spirit critic nu abdica în fata entuzia smului. despre Nicolae Iorga. între zonele de contact ale celor doua sp iritualitati. si cu o dinamica sufleteasca orientata mai mult spre asezaminte destinate colaborarii elitelor gânditoare. zadarniciei unui neastâmpar care refuza sa-si dea contur definitiv. de unde Dimitrie Gusti a mers multa vreme în acelasi sens cu d-l I orga. desi prilejurile de obiectii din parte-i nu au lipsit. Lucrul acesta reprezinta. vointa de a însemna ceva. Se stie cu ce asprime a judecat totdeauna d-l Iorga pe junimisti. mai presus de toate. pentru lamu rirea multor probleme recente de istorie a culturii românesti. Efortul de a se depasi. nimanui. chiar daca îsi pastreaza prospetimea sufleteasca necesara ca sa vibreze. pentru universalitatea preocuparilor lui si pentru memoria lui p rodigioasa. E totusi curios de observat ca niciodata d-sa nu a îndreptat o asemenea critica împo triva efortului gustian. care merg pâna la completa uitare si daruire de sine. E legat desigur. fara ca totusi acestea sa fie datatoare de seama . de precizie. Pe sine nu s-a r darui. de samanatorism Dimitrie Gusti. Dimitrie Gusti l-a pretuit pentru " viata" lui. lipsei de metoda. s au sa se înduioseze. care constituie în fond partea pozitiva a sufletului liberal si a tipu lui social românesc pe care-l reprezinta. în acest îndemn arzator la depasire. Iorga sunt un alt capitol de istorie spi rituala contimporana. Cu samanatorismul. egotismului. pentru capacitatea lui de intuitie si de sinteza. ci se arunca. energic. pentru ca drumurile lor sa se desparta. apropiind pe profesor de at itudinea junimista. Asa se face ca.

forme sintetice recente ale acelor asi patru directii. hic et nunc. dar cu care n-a avu t decât prea putin contact. eliminând totdeodata ceea ce în samanatorism e am enintat de artificialitate: stilul voit popular. în mod linistit. de asemeni. N-as putea spune limpede. în detrimentul sentiment ului lor. pr in Stere. care tendinta prevaleaza în ultima a naliza asupra învatamântului gustian. Pretuitor al analizelor marxiste. a carui conceptie a nationalismului cultural se înrudeste mult cu aceea a profeso rului Gusti. desi concepti a sa sociala a democratiei e mai apropiata de socialism decât de democratia indivi dualista. Daca însa. în criteriu de omenie. între profesorul Gusti si Vasile Pârvan. Si totusi. Fapt e ca exigenta de sinteza care caracterizeaza idealul spiritual al profesorului G usti vrea sa adune ce e viabil în samanatorism: dinamica entuziasta si preocuparea specificitatii. Ea nu e totusi o dialectica materialista. în vesnic salt peste sine. Nationalismul lui Dimitrie Gusti nu e. cu obiectivitatea rigida si rotund conturata a j unimismului. Ajunge sa constatam ca problema sintezei e. cu entuziasmul dinamic s i creator al lui Nicolae Iorga. pe care Dimitrie Gusti l-a cunoscut bine. nu-si afla totusi tem eiul niciodata în exigentele concretului în care se exercita. ar trebui sa recunoastem precumpanirea spiritu lui occidental si universalist. Conc eptia sa despre "circuitul social" e totusi foarte apropiata de dialectica marxi sta. e în universalitate. în masura a omului universal. dimpotriva. daca aceste elemente sunt echilibrate în sufletul Profes orului. pâna ce n-a facut. Într-adevar. si aici. numai sinteza acestor patr u elemente poate lamuri configuratia generala a spiritului gustian. Temeiul ei e un temei general. în acest punct. dreptate fiecarei tendinte. Acestea sunt relatiile principale ale sintezei gustiene fata de principalele cur ente ideologice ale vietii universitare românesti. Mai ramâne. nici omul.m de intensitate si pâna la completa absorbire. decât cunoaste rea prietenilor si a dusmanilor unui om. a lu i Pârvan. o exigenta de fiecare ceas. umanitatea. Ea urmareste sa înlature. în lumina neclara a intentiilor. Interesul partii nu l-ar face nicio data sa uite interesele adevarului. conturul prea aparent al lucrurilor asa cum sunt. în s ensul conceptiilor neohegeliene. asa cum stau sa se faca. prie tenul lui Caragiale. Nimic nu înlesneste determinarea mai precisa a unui profil spiritual. ci o dialectica spiritualista. de definit un ultim plan: acela al relatiilor lui cu poporanismul. cu care Dimitrie Gusti a fost aproape contimporan. Dimitrie Gusti n-a fost totusi niciodata un marxist în sensul complet al cuvântului. am încerca sa disociem elementele acestei sinteze. Posibilitatea ca spiritul critic zeflem ist al lui Caragiale sa coexiste. ca al lui Nic olae Iorga. legatura lui cu acest curent nu se face în chip obisnuit. Este desigur înca prematur sa încer cam si o definitie fata de curentele mai noi. dupa care sa jude . în toate formele acestui învatamânt. Legatura lui se face prin socialism. într-un acelasi suflet. voluntarista. sau daca îsi cauta cearta. si cu asceza interioara a spiritului. rastoarna însa toate pronosticurile. mare apropiere exista. în masura în care reprezinta o orientare simultan obiectiva si dinamica a politicei stiintifice. p entru a vedea. Dimitri e Gusti se apropie iarasi de junimisti mai mult decât de d-l Iorga. traditionalist. ceea ce stânjeneste elanul junimistilor: simtul acut al neputintei omenesti în fata real itatii. Dimitrie Gusti nu se apleaca asupra realitatii românesti ca s-o prefaca în ideal etic. si în fond spiritualista a acestei existente. limitarea voluntara si risipire a în inconsistenta prin refuzul criteriilor universal valabile. Fapt curios. apropiata de a sa. Prin aceasta. în sinele sau. prin Gherea. la Dimitrie Gusti. printr-o analiza împinsa cu îndrazneala pâna dincolo de limitele îngaduite ale exprimarii gândului profesoral. pentru situarea figurii profesorului Gusti. În fond. care-l framânta si care nu-i da astâmpar. Ceea ce l-a împiedicat probabil sa se apropie mai mult de marxism a fost neputinta aderarii la o interpretare unilaterala a existentei sociale si întelege rea lui dinamica. cu ceea ce e valabil în junimism: universalitatea orizontului si demnitatea critica a tinutei culturale. ci creator de valori universale.

Dar tocmai de aceea. cu valorile universale si eterne ale umanitatii . caracterul imperios al nevoiei de a-l prinde si de a-l folosi. si al celei poporaniste). afin de pouvoir al propovaduitorului organizatiei intelectuale a umanitatii. Depasirea aceasta libera. pe alocuri. precara. din ispitele din jur. Iar sensul activitatii lui didactice. sa împingem analiza pâna la ultimele temeiuri si sa dam în vileag cele din urma radacini metafizice ale acestei atitudini. un Blaga. Încrederea lui în puterile vointei reactualizeaza maxima din fruntea "Român ului" lui Rosetti: "Voieste si vei putea!". Ci omul se scutura de el. Dar sentimentul acesta metafizic de tristete. ca acestia. pentru ca. la rangul de om în genere. prin transfigurarea ei în cultura. asa cum este idealul apro ape întregei noastre culturi universitare (zic unii. noi suntem cei ce murim!. dupa care fiinta spirituala . Idealul sau social universalist coboara dec i direct din acela al lui Comte. si biruie într-însul. dar vii. persona litate vie. pentru ca prin ea fiinta spirituala îsi risca în fiecare clipa existenta.fac din el un urmas direct al ideologiei generatiei fauritorilor Român iei moderne. prin urmare. sa se adune în fiecare clipa. ideea ca prin actiune ordonata si metodica un popor îsi poate schimba soarta. El nu universalizeaza. de a mu ri . prin ultimii sai reprezentanti. printr-un act de vointa arbitrar. Lumina de zi. care da existentei un caracter de maretie tragica. în actul de creatie.da vietii personale omenesti si existentei în genere caracterul dramatic al u nei mari aventuri! Aventura nestabila. sa f ie. ori niciodata. gândul faustesc. al neputintei firii de a se depasi prin sine însasi . Idealul etic gustian nu este deci un ideal reactionar. Dimitrie G usti cauta s-o cunoasca asa cum e. de a rata. cu metode stiintifice. Croieste-ti alta soarta!. iar sârguinta lui pentru ridicarea pri n cultura a personalitatii da sensul ei întreg. un Nae Ionescu si.ridicând "omul românesc". obligatia de a trece imedia t la fapta. pent ru ca singura fiinta spirituala merita cu adevarat numele de "fiinta" -. întreaga. Daca ar trebui. învatamântul lui Dimitrie Gusti îi reactualizeaza chemarea.Dimitrie Gus ti propovaduieste o conceptie dinamica si creatoare a existentei. care. sub cerul unei noi zodii. esti de-a pururea. Aplecat asupra realitatii românesti. universale. care cântase în Câmpia Libertatii versurile revolut ionare ale lui Andrei Muresanu: Acum. sa-nvesniceasca. metafizic.si poate chiar fiinta în genere. ci e în necon tenita prefacere si în necontenita încercare de a se depasi si întregi. adic a prin contopirea ei substantiala. continua sa tina ferm principiul stati c. chiar un [Radulescu-]Motru. substantial. în fond. O clipa numai? Desigur. o presimtire trista a zadarnici ei efortului. ce scumpa! Fapta mesterului face sa straluceasca aievea chi . dar aventura creatoare. s-o reformeze. care încearca sa se mântuie. credinta lui în posibilitatea nelimitata a progresului mo ral si material al omenirii. dar si u n pret nesfârsit .pentru ca e viata! De dincolo de accentele majore ale imnului de slava închinat efortului de personal izare a fiintei precare. adica o concep tie idealista. în care fiinta vie e obligata sa r eînceapa necontenit. restituie relatia comteia na dintre stiinta si aplicarea ei. uneori. Substratul relatiilor dintre "sociologia cogi tans" si "sociologia militans" nu e altul decât acel savoir pour prevoir. ar trebui sa r ecunoastem ca. din prici na putintei ce-i e lasata de a nu se împlini. sau de credinta care transfigureaza realitatea. urmareste s-o transforme. asa cum e în fapt. încadrat în t itulatura "Arhivei pentru stiinta si reforma sociala". sau de a se fixa. pe care dascalii realisti o denunta ca pe o primejdie. ca de o vraja rea. asa cum fac astazi un N. în forma în care aceasta ideologie a putut supravietui dupa critica jun imismului. înfratita cu acordurile pagâne ale pârvanicei cântari catre Clio: Ci Tu.strabate astfel. I orga. constiinta dramatica a acuitatii momentului. în plina acceptie metafizica a cuvântului. adica ceva gata facut.ce si sa valorifice firea si purtarile altor neamuri. sa-i descopere taina conditionarilor ei esent iale. în opozitie categorica cu idealul junimismului conservator si reali st. care surprinde pe gânditor masurând di stanta dintre existenta si valoare. Optimismul sau inovator. Urm as la catedra lui Simion Barnutiu. nu biruie pâna la urma. si vei fi!". nu e niciodata definitiv închegata. specificul national . dupa calapoadel e unui ideal universal de umanitate. celeilalte maxime a ace luiasi: "Lumineaza-te.

Te poti îndoi de eficacitatea ultima a acestei mântuiri prin cultura. . al stradaniei care subîntinde întreaga voc atie profesorala a lui Dimitrie Gusti si toate activitatile culturale care deriv a din ea.pul frumusetii nepieritoare: prin ea valoarea ia fiinta. prometeic. Poti simti adânc tragedia acestui bob de întuneric sortit sa straluceasca o clipa scân teia luminii de zi. universalul se face act . Nu poti însa tagadui sensul adânc. de perenitatea acestei îndumnezeiri provizorii a omului trecator.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->