Mircea Vulcanescu SCOALA SOCIOLOGICA A LUI DIMITRIE GUSTI ************* Editie îngrijita de dl.

Marin Diaconu Editura Eminescu 1998 Qu'est ce qu'une grande vie? Une pensée de jeunesse accomplie dans l'âge mur . A. de VIGNY I. Misiunea sociala a profesorului în genere. Creatia si transmiterea valorilor. F ormele universitare si extrauniversitare. II. Originile vocatiei didactice a Profesorului Gusti. Studiile universitare. In fluentele. Formatia si dezvoltarea orientarii personale. III. Locul carierei profesorale în ansamblul activitatii sociale a Profesorului Gu sti. Lectia inaugurala. Ideile ei fundamentale si realizarea lor succesiva în viat a Profesorului. Cugetare si militare. IV. Fundamentele teoretice ale învatamântului gustian. Sistemul stiintelor sociale. Stiinte sociale particulare, sociologie, etica si politica. Relatiile lor. Natur a voluntara a vietii sociale. Dubla ei modalitate de existenta. Circuitul social . Realitate, stiinta si reforma sociala. V. Conceptia sociologica. Critica teoriilor unilaterale. Elementele societatii. Cadre asociale si sociale. Manifestari constitutive si regulative. Unitati, rela tii si procese. Caracterizarea sociala. Metode. VI. Conceptia etica. Lumea valorilor. Idealul. Problema criteriului. Antinomiile . Structura motivarii actiunilor umane. Scop si mijloc. Lungimea vointei. Evolut ia ei. Personalitatea. Elementele ei. Iubirea de sine. Simpatia. Religiozitatea. Cooperarea personalitatilor. Dreptatea sociala. Personalitatea sociala. Natiune a. Umanitatea. VII. Conceptia politica. Îndoita radacina a reformei sociale. Norma si posibilitat e. Ideal, tendinte si motive sociale. Cauzalitatea teleologica. Rolul actiunii. Rolul cunoasterii în actiunea sociala. Personalismul. Democratia elitelor. VIII. Lucrarile. Biografii si expuneri de sisteme. Recenzii de carti si probleme . Expuneri sistematice si de metoda. Monografii despre unitati, relatii si proce se sociale. Lucrari despre organizarea culturii în genere, a vietii universitare s i a culturii populare. Lucrarile fundamentale. Conceptia natiunii. IX. Formele învatamântului. Cursul. Transmiterea orala a sistemului. Tipologie didac tica. Substanta, actiune si metoda. Fizionomia generala a învatamântului gustian. Di namismul organizator. X. Seminarul. Misiunea lui. Formarea personalitatii cercetatorilor. Originea apl icatiilor sistemului. Monografiile sociologice si etice. Spiritul seminarului. M unca de echipa. XI. Aplicatiile sociale ale sistemului. Organizarea vietii universitare. Fisiere , biblioteci si centre de documentare. Programul studentesc. Opera de Ajutorare. Oficiul Universitar. Cooperativa Studentilor în Litere. Calauza studentului. Anch eta asupra vietii universitare. XII. Organizarea cercetarilor sociale. Ofensiva contra empirismului politic si l egislativ. Institutul Social. Campaniile monografice. Facultatea de Stiinte Soci

ale. XIII. Organizarea vietii culturale. Cultura superioara. Cultura poporului. XIV. Semnificatia generala a învatamântului gustian. Contributia profesorului Gusti în cultura româneasca. Inventar si idei esentiale. Universitatea - generatoare de el ite sociale. Misiunea elitelor. Colaborarea pentru ridicarea maselor. Idealul înva tamântului gustian. Specificitatea si universalitatea lui. Locul lui în cultura române asca. I. MISIUNEA SOCIALA A PROFESORULUI ÎN GENERE Creatia si transmiterea valorilor Formele universitare si extrauniversitare Încercarea de a privi izolat un singur aspect din activitatea proteica a unui om c are toata viata lui a luptat împotriva marginirii pe care o implica unilateralitat ea seamana prea mult cu o tradare, pentru ca un discipol constiincios sa o îndrazn easca fata de figura maestrului sau, fara a avea convingerea ca aspectul a carui izolare o urmareste nu închide-n el trasaturile esentiale ale chipului pe care-si propune sa-l reconstituie. Într-adevar, daca Dimitrie Gusti a fost, rând pe rând, publicist, conferentiar, presed inte al Institutului Social Român, director al "Arhivei pentru stiinta si reforma sociala", director al Casei Culturii Poporului, academician si vicepresedinte al Academiei, presedinte al Casei Autonome a Monopolurilor, presedinte al Oficiulu i National al Cooperatiei, presedinte al Societatii de Radiodifuziune, decan al Facultatii de Litere, ministru de Instructie, director general al Fundatiei Cult urale Regale "Principele Carol" si autor de carti didactice, nu numai ca a fost în ainte de orice - si a ramas mai presus de orice - profesor; dar toate celelalte activitati ale lui îsi gasesc rost si temei în exigentele carierei lui profesorale. Daca în rândurile ce urmeaza, consacrate acestei activitati, voi izbuti sa lamuresc acest lucru, sunt sigur nu numai ca nu voi fi tradat învatatura, dar voi fi si ilu strat, printr-un exemplu viu, relatia ce trebuie sa existe, dupa aceasta învatatur a, între practica si teorie, între acele "sociologia cogitans" si "sociologia milita ns" de care vorbeste maestrul. Activitatea profesorala a lui Dimitrie Gusti apare astfel ca o cheie de bolta ce leaga planul activitatii sale filosofice cu acela al activitatii lui sociale si politice. Functia sociala a "profesorului" e o functie dubla, simultan conservatoare si cr eatoare. Pe de o parte, el e menit sa predea stiinta, adica sa transmita generat iilor urmatoare, nealterat, ansamblul de cunostinte si valori care-i constituie disciplina, aparând-o de intruziunea falselor valori si a perspectivelor interesat înselatoare ce se tes în jurul ei. Pe de alta parte, el este dator sa sporeasca acest patrimoniu cultural, fie creând direct stiinta prin cercetari originale, fie contribuind indirect la dezvoltare a ei: prin pregatirea elementelor capabile s-o retransmita si sa creeze, la rândul lor; prin înmultirea si îmbunatatirea mijloacelor de lucru; ori prin constituirea s i dezvoltarea unui mediu intelectual în stare sa sustina, prin preocuparile lui, i nteresul pentru activitatea stiintifica si sa încurajeze eforturile cercetatorilor . Pentru îndeplinirea acestei duble misiuni, universitatea pune la dispozitia profes orului doua forme principale de activitate: cursul si seminarul. Functiunea amândorura e precumpanitor informativa. Totusi, de cele mai multe ori, cursul îndeplineste si o functiune creatoare, dând pr ilej profesorului sa expuna rezultatele cercetarilor lui originale, sau cel puti n sa îmbrace materia disciplinei într-o forma care-i tradeaza propria orientare stii ntifica. Într-adevar, chiar atunci când profesorul nu expune rezultatele unor cercetari propr ii, functiunea creatoare a cursului nu e cu totul înlaturata. Coordonarea informat iei, critica ei, înmanuncherea dupa criterii definite dezvaluie articulatiile gândir ii personale a profesorului. Prin simplul fapt ca acesta e nevoit sa expuna sist ematic materia disciplinei, orisice curs tinde sa devina schita unui sistem. Caracterul creator al cursurilor e cu atât mai important, încât în unele tari universita

tile impun profesorului - ca o conditie a mentinerii sale la catedra - originali tatea cursurilor si regulata publicare a lor, lasând astfel pe seama manualelor tr ansmiterea propriu-zisa a bagajului de cunostinte. Fata de curs, seminarul nu exercita decât o functiune creatoare indirecta. Participarea activa a studentilor la lucrari, deprinderea lor cu folosirea tehni cilor stiintifice, confruntarea publica a tezelor exprimate în sedinte contribuie, fireste, la dezvoltarea indirecta a disciplinei, în felul care s-a aratat mai sus . În afara acestor doua aspecte, curat universitare, ale activitatii profesorale, ac easta activitate îmbraca si alte forme, extrauniversitare, în strânsa legatura cu cele dintâi, pe care nu fac decât sa le dezvolte. Unele din aceste activitati au drept scop documentarea indispensabila ambelor te luri ale activitatii profesorale. Ele urmaresc: înfiintarea si dezvoltarea bibliot ecilor de specialitate, a salilor de lectura, a muzeelor, expozitiilor si în gener e a oricaror centre de informatie stiintifica. Altele au ca obiect principal cercetarea propriu-zisa. În rândul lor, întâlnim: lucrarile practice, campaniile de cercetari, înfiintarea si dezvo ltarea institutelor stiintifice, a laboratoriilor si a centrelor de investigatie , în genere. Alte activitati tind catre publicarea si raspândirea rezultatelor cercetarii si a informatiei documentare. În acest grup se cuprind: comunicarile facute în sectiile a sociatiilor stiintifice, conferintele publice, publicatiile proprii, înfiintarea s i îndrumarea revistelor de specialitate, editurile de publicatii stiintifice si, în general, centrele de publicatii. În sfârsit, uneori activitatea profesorala e încoronata de o serie de întreprinderi si i nstitutii în care se urmareste aplicarea rezultatelor cercetarilor stiintifice pe un plan mai mult sau mai putin întins, constituind deci centre de aplicatie a rezu ltatelor activitatii profesorale, care stau practic sub autoritatea si controlul acesteia. Toate aceste activitati si institutii nu fac decât sa multiplice, sa dezvolte si s a potenteze în viata culturala activitatea ce radiaza de la catedra. Coordonarea unui ansamblu atât de impresionant de activitati ce deriva din activit atea profesorala si o sustin nu ar fi posibila, daca toate acestea nu ar avea un principiu comun de unificare spirituala. Acest principiu nu e numai curiozitatea dezinteresata. Oricât ar fi de adevarat ca întregul învatamânt, ca traditie de cunostinte, ca si întreaga creatie culturala sunt subordonate adevarului, nu trebuie uitat ca nici un învata mânt si nici o creatie de valori nu sunt organizate în afara anumitor chipuri social e de a-si înfatisa binele si frumosul. De aceea, nu exista nici o activitate profe sorala care sa transmita numai cunostinte si sa nu participe sau sa nu încerce sa îm partaseasca si un anumit ideal etic-social. Pretinsa "dezinteresare" si "obiectivitate" stiintifica nu sunt decât tot asemenea "tinute etice", propuse spiritelor ca îndreptar în munca stiintifica. Idealul etic social este principiul dinamic prin care se unifica, la urma urmelo r, activitatea profesorala si capata sens si configuratie proprie. Prin aceasta, învatamântul unui profesor ramâne ca o pecetie spirituala asupra tuturor celor care s -au împartasit din el. Si, în afara lui, vocatia profesorala ramâne fara înteles.

II. ORIGINILE VOCATIEI DIDACTICE A PROFESORULUI GUSTI Studiile universitare Influentele Formatia si dezvoltarea orientarii personale Vocatia profesorala a lui Dimitrie Gusti îsi afla radacinile în formatia lui univers itara. E si firesc, adolescenta fiind perioada vietii cea mai prielnica înrâuririlor adânci, avânturilor îndraznete si sintezelor fecunde. Cu toate ca aceasta perioada a activitatii nu face parte din cariera lui didacti

ca, ea nu poate fi lasata la o parte de cel care urmareste întelegerea acesteia. Cariera universitara a lui Dimitrie Gusti fiind puntea de legatura dintre activi tatea lui intelectuala consacrata elaborarii sistemului si activitatea lui pract ica organizatoare, consacrata înfaptuirei reformelor sociale derivate din acesta, cunoasterea genezei sistemului sau de gândire sociologica este tot atât de necesara pentru întelegerea rolului activitatii profesorale, ca si cunoasterea desfasurarii ulterioare a realizarilor sale culturale. Profesorul a atras atentia destul de des asupra acestui lucru spre a putea fi tr ecut cu vederea. "Când am plecat în strainatate, în preajma vârstei de 19 ani - scrie el în Cuvântul înainte Sociologiei militans -, îmi aveam planul de lucru destul de precis tras. Întelesese m înca de atunci, cu o intuitie care s-a verificat exacta, ca, daca dezvoltarea st iintifica a ultimilor ani facuse sa creasca puterea omului asupra naturii (...), stiinta nu facuse însa progrese corespunzatoare în puterea ei asupra oamenilor si a societatii. (...) Cu avântul tineretii si cu o pornire de iluminat, mi-am închinat în treaga munca cercetarii stiintelor care se ocupau cu socialul". Dimitrie Gusti si-a facut studiile universitare în Germania si Franta, în perioada a nilor 1900-1909, mai întâi ca student în filosofie la Lipsca si apoi ca student în stiin te juridice la Berlin. Dupa terminarea studiilor în Germania a lucrat un timp la P aris, cu Durkheim, sociologie. Perioada studiilor sale de la Lipsca (1900-1904) e orientata mai ales spre filos ofia morala. Perioada studiilor sale la Berlin (1904-1909) e plina de preocupari propriu-zis sociologice. Studiile sale sociologice au îmbratisat întregul câmp al stiintelor sociale si au fost îndrumate de stralucita pleiada de dascali cari au împodobit învatamântul universitar g erman de la sfârsitul veacului al XIX-lea. În filosofia generala, etica si psihologia sociala l-au initiat succesiv W. Wundt la Lipsca si Fr. Paulsen la Berlin. Ucenicia economica si statistica a facut-o l a Lipsca cu K. Bücher si cu Schmoller la Berlin. Orientarea juridica, în criminologie, în drept international si în politica externa si -a facut-o la Berlin, cu Franz von Liszt. În sociologia propriu-zisa, l-au initiat mai întâi F. Tönnies si P. Barth; mai târziu, la Paris, francezul Durkheim. A studiat i storia universala cu K. Lamprecht; cu Ratzel, antropogeografia. Germania era, pe vremea aceea, înca plina de rasunetul marilor încrucisari de idei d in a doua jumatate a secolului trecut. În filosofie, idealismul absolut al hegelianismului, atacat cu brutalitate de real ismul materialist, cedase pasul unui idealism moderat, epistemologic, pe care ne okantienii îl aparau, cu sârguinta, împotriva realismului, mai spiritual si mai subtil , al pozitivismului. Reactia noologica, spiritualista, iscata cu Dilthey, spre sfârsitul veacului, nu-s i dobândise înca semnificatia general-metodica, pe care avea s-o dobândeasca dupa publ icarea Ideilor... lui Husserl. În câmpul stiintelor sociale, se trageau ultimele focuri, în faimoasa "batalie a metod elor", care învrajbise, timp de aproape un veac, pe partizanii stiintei teoretice cu aceia ai metodelor istorice; în vreme ce pe tarâmul doctrinal se ascuteau armele pentru o noua rafuiala - aceasta a veacului al XX-lea -, între partizanii individu alismului si ai socialismului. Într-un câmp, ca si într-altul, plutea însa în atmosfera spirituala a epocii o cerinta de sinteza. Între deosebitele curente se iscau patrunderi subtile. Pozitiile unilater ale, pâna atunci opuse intransigent, tindeau sa se apropie. Sub impresia acestei s ituatii, Dimitrie Gusti a putut scrie mai târziu: "Progresul filosofic se face (...) printr-o oscilatie ale carei amplitudini se m icsoreaza fara încetare si ai carei termeni tind a se apropia". Si, acest spirit l-a calauzit în întreaga lui opera. În filosofie, nazuintele de sinteza se grupau în jurul psihologismului; în stiintele s ociale, în jurul doctrinei personaliste. De unul, ca si de alta, se apropie Dimitr ie Gusti prin învatamântul lui W. Wundt. În perioada în care Dimitrie Gusti lua contact cu el, Wundt depasise faza cercetaril or lui de psihologie experimentala si îsi largise câmpul de activitate în directia fil osofiei morale si psihologiei popoarelor.

Idealist voluntarist, situat în prelungirea curentului kantian, Wundt încercase o si nteza a filosofiei spiritului cu stiintele naturale, a hegelianismului cu poziti vismul. Împotriva lui Hegel, însa, care cautase cheia relatiilor dintre cele doua lumi: a na turii si a spiritului, în logica, inventând, pentru explicarea lor, dialectica, Wund t credea ca gaseste aceasta cheie în psihologie, viata sufleteasca fiind asezata c hiar pe muchia care desparte cele doua lumi. Trecerea de la natura la spirit se în faptuieste, pentru el, prin "persoana", în clipa în care fiinta naturala, devenita c onstienta de menirea ei, substituie cauzalitatii oarbe si echivalentei mecanice a energiei motivarea si sinteza creatoare. Prin aceasta prefacere, fiinta natura la devine fiinta spirituala, creatoare a propriei sale sorti. Colaborând la lucrarile seminarului lui Wundt, interesul lui Dimitrie Gusti n-a me rs catre psihologia experimentala, ca acela al d-lui [Radulescu-] Motru cu câtiva ani mai înainte. Din activitatea dascalului, l-au atras vadit preocuparile lui eti ce concrete, asa cum se înfatisau dupa publicarea primei editii a Psihologiei popo arelor. În lumina învataturii lui Wundt se lamuresc unele din pozitiile fundamentale ale gândi rii lui Dimitrie Gusti: 1) situatia sa filosofica, realist critica, neokantiana; 2) ideea opozitiei lumii naturale si a lumii spirituale, a naturii si culturii si necesitatea de a-si explica aceasta opozitie. Felul în care D. Gusti lamureste acest punct se deosebeste însa de al lui Wundt. Caci, pentru el, cheia relatiilor dintre cele doua lumi nu este viata sufleteasca individuala, ci societatea ca f orma de viata sui-generis; 3) desi originala, ideea cu ajutorul careia D. Gusti explica aceasta relatie e t otusi înrudita cu ideile lui Wundt. Vointa, din care ultimul facea substratul esen tial al tuturor manifestarilor fenomenale, e la Gusti substratul manifestarilor sociale; 4) în sfârsit, tot de filosofia lui Wundt este legata ideea fundamentala a eticei gu stiene: ridicarea omului prin propria lui fapta, idee care sta la temelia person alismului: "Werde was du bist". În 1904, D. Gusti îsi trece doctoratul în filosofie. Teza lui, pregatita cu Wundt, int itulata Egoismus und Altruismus, cu subtitlul Zur soziologischen Motivation des praktischen Wollens, cuprinde un program si o metoda. Pornind de la expunerea cr itica a filosofiilor morale ale lui Comte si Spencer, Dimitrie Gusti arata artif icialitatea opozitiei dintre egoism si altruism si felul în care aceasta opozitie, teoretic ireductibila, se rezolva de la sine prin considerarea structurii motiv arii actiunilor umane. Datele etnografiei vin sa ilustreze schema evolutiva a gr adului de lungime a vointei, care de la constiinta primitiva, incapabila sa sele ctioneze scopurile si mijloacele, se dezvolta treptat pâna la constiinta personala , care prin iubire de sine, simpatie si religiozitate ajunge sa integreze consti ent pe om în universul natural si social. Aceasta teza a fost bine primita de critica de specialitate si apreciata mai ale s pentru unghiul nou de atac al problemelor de etica, egal departat de discutia teoretica sterila si de empirismul etnografic lipsit de orizont, pe care cauta s a le îmbine într-o sinteza concreta menita sa le înlature defectele si sa le completez e reciproc calitatile metodice. Îndata dupa teza, Dimitrie Gusti e solicitat de P. Barth sa colaboreze la "Viertel jahrsschrift für wissenschaftliche Philosophie und Sociologie". Solicitarea va izb uti si, vreme de peste un deceniu, Dimitrie Gusti va fi un colaborator pretuit a l revistei acestuia, pe care o va cinsti cu studii si recenzii, dintre care unel e vor fi citate ca modele ale genului - de pilda, studiul asupra Tendintelor soc iologice în etica mai noua sau recenziile mult apreciate ale lucrarilor lui Fr. v. Liszt si G. Schmoller, pe care V. Pârvan le caracterizeaza: "sistematizari origin ale sociologice ale teoriilor strict economice ori juridice, înca neformulate sau necomplet formulate filosofic de cei doi învatati". În acest timp, Dimitrie Gusti trece la Berlin, unde studiile sale iau, sub influen ta celor doi dascali: Schmoller si Liszt, o orientare mai concreta si mai apropi ata de actualitatea sociala. Preocupat în acel moment cu initierea în tainele diferitelor stiinte sociale particu

se servea parlamentul în actiunea lui de legiferare". dar nu lipsita de migala. odata ajuns profesor. în lectia inaugurala a cursului sa u din 1910 -. D. ale celui din urma. e sa putem întemeia un seminar de sociologie si etica asa cum le-am cunoscut în studiile noastre îndelungate în Germania! În Germania. dar. materialul legislativ. Schimbarea de orientare se rasfrânge asupra operei lui. s-o ordoneze conform unui principiu unificator. colaborând simultan la patru.. Si mai departe: "Îmi amintesc de activitatea membrilor din seminariile de stiinte de stat din Berl in si Lipsca. privitoare la libertatea de navigatie pe Dunare. la publicatiile seminarului criminologic al lui von Liszt.) probleme de însemnatate sociala imediata". (. ca într-un fel de parlamente consultative ad-hoc. Si una si alta din aceste lucrari inaugureaza preocupari care vor deveni mai târzi u probleme de predilectie ale activitatii profesorului: chestiunile de politica externa si institutul de presa. socotit de Spann ca un a din putinele lucrari vrednice de luat în seama. Cu o la rga întelegere. gânditorul încearca sa-si organizeze experienta stiintifica. Si spiritul lor va genera mai târziu si publicarea "Studiilor sociologice si etice" ale Seminarului sau de la Iasi (1915). Gusti publica în "Preussische Jahrbücher" ale lui H. .). printre care trebuie pomenit studiul despre Tarde. de etica si politica pe de a . D. În timp ce studiile lui iau aceasta orientare sociologica concreta. ele nu vor fi decât re actualizarea. si de criminalistica. Preocuparile teoretice nu numai ca nu-l parasesc în aceasta perioada. si întocmirea Programului studentesc.lare (politica. care uneori se întrepatrund. sub specie aeternitatis. Amintirea acestor seminarii va calauzi toata activitatea didactica a lui Dimitri e Gusti. mai înainte de toate stiinta. la "Anuarul prusian " al lui H. în 1908. Astfel. cu prilejul publicarii colectiei de documente franceze a lu i D. precum si de activitatea seminarului criminalistic din Berlin. studi ile teoretice cedeaza pasul câtorva monografii privitoare la probleme sociale de i mediata actualitate. Dimitrie Gusti desfasoara o intensa activitate publicistica. profesorul si studentii discuta si cerceteaza nu numai toate probleme le stiintelor speciale. Sturdza. În fata bogatului material de fapt e.. drept. în buna parte. înca în "Caietele trimestriale" ale lui Barth si în "Anuar ul" lui Schmoller. În aceste seminarii se facea. Dimitrie Gusti urzeste o viziune de ansa mblu a vietii sociale si a stiintelor care se ocupa cu lamurirea ei. apare în "Abhandlungen des kriminalistischen Semina rs" ale lui von Liszt. înca din 1904.. Delbrück stralucita monografie asupra chestiuni i dunarene. Gusti colaboreaza la "Anuarul legislativ" al lui Schmoller . studii si recenzii teoretice asupra operelor sociologilor fra ncezi. Dimitrie Gusti face la Berlin o ucenicie care avea sa lase asupra vi itoarelor lui îndeletniciri didactice o pecete nestearsa. aju nge treptat sa constituie sistemul sau de stiinte sociale. din 1923. Astfel. si întemei erea Institutului Social în 1918. pe alte planuri. lucrarea lui despre fundamentele organizarii juridice a p resei Die Grundbegriffe des Pressrechts. "Daca avem vreo ambitie . Caci daca D. fireste.. de care a poi. perspective si metode pe care le aduce cercetatorului cunoasterea stiintelor sociale particulare. consacrate acestui gânditor. dupa 1925 . dar mai ales si (. D. impresionat de caracterul dinamic si actual al unui învatamânt îndreptat spre cercetarea tuturor problemelor sociale co ntimporane. pe care le deprinde în seminariile de economie s i de statistica ale celui dintâi. Pe lânga "Caietele trimestriale" ale lui Barth. a acestei experiente stiintifice fundamentale. economie). dar în afara de stiinta pura.cu toate institutiile si ope rele care s-au dezvoltat dintr-însele. se mai cerceta. de care am vorbit. intitulata Die Donaufrage. menit sa lege pe de o parte sociologia de stiintele sociale particulare. Gusti simte nevoia unei sinteze. Delbrück si la "Foile pentru stiinta dreptului comparat si economia so ciala". în mod monografic minutios si strict stiintific. mai mul t ca oricând. drept international. polit ica externa si ziaristica.. cinci reviste germane de specialitate. Gusti publica.va scrie el mai târziu. si organizarea campaniilor monografice. Iar patru ani mai târziu. Rod al unui singur gând. alteori se contesta reciproc si foarte des revendica o suprematie exclusivista.

ca si pentru înaintasii sai. conceptiile sale stiintifice. etica si sociolog ia. Soziologie. mai multor generatii de stud enti. felul în care întelege sa-si exercite activitatea academica ex professo. Profesorul arata ca însemnatatea acestuia nu sta pentru el în transmiterea rezultatelor stiintei gata facute. intereseaza în cel ma i înalt grad studiul de fata. a ideei sale de capetenie. dupa cuvenita reverenta catre înaintasi. Lucrarea sa din 1909. caci în cursul ei Dimitrie Gusti expune. prin cursuri. Desi înca nepublicata în întregul ei. Politik und Ethik. pe care o de sfasoara în liniile ei generale. ramasa pâna astazi nerealizata. Trecând la materia învatamântului. Lectia aceasta. Dimitrie Gusti e numit profesor la catedra de Istoria filoso fiei antice si Morala a Facultatii de Litere la Universitatea din Iasi. faza pregatirii stiintifice a vietii lui Dimitr ie Gusti ia sfârsit. ci filosofia practica. Fara a a stepta schimbarea oficiala a titulaturei. divulgând mai întâi. pentru întâia oar a în public. spre a o face mai adecvata tendintelor învatamântului predat în curs. prin curs. se poa te verifica în ce masura învatamântul Profesorului Gusti si-a atins obiectivele stiint ifice si etice si ce rol a avut acest învatamânt în ansamblul activitatii sale cultura le. i ar acum în urma prin lucrarile scoalei române de sociologie. Sozialwissenschaften. Totusi. Prolegomena zu einem System. pregatind apoi. cu al caror material se constituie sociolog ia. Cu precizarea acestor conceptii. E aci prima for mulare. Ca si cum împrejurarile ar presimti ca orientarea lui teoretica e de acum ispravit a. pe care va cauta sa le fructifice. ca ciclul formatiei lui intelectuale s-a încheiat. p rin seminarii si institute. El e acum în stapânirea unei metode si a unui sistem propriu de înt elegere a vietii sociale. lectia inaugurala a cursului s au se deschide printr-un adevarat manifest intelectual. astazi împartit între Facultatile de Litere. Urmarind deci ideile expuse în aceasta lectie. in ih rem einheitlichen Zusammenhang. ci în transmiterea met . În 1910. care. în care urmeaza sa se concentreze integral învatamânt ul acestor stiinte. nici morala. fagaduind totodata ca va lupta pentru organizarea lor. întocmai cum va fi dezvoltata ulterior în cursurile d e etica si sociologie. conferinte si lucrari. înca necompleta. se pot stabili intentiile activitat ii lui didactice. III. Justificând metoda învatamântului sau. Profesorul lamureste ca ea deriva din conceptia sa generala asupra societatii si a stiintelor care se ocupa cu ea. angajând. Drept si Academiile Comerciale. noul profesor arata ca va da toata atentia rezultat elor stiintelor sociale particulare. Amestecul acciden tal al moralei cu istoria filosofiei dadea catedrei un caracter hibrid. faza uceniciei lui stiintifi ce se curma. pe care. e rodul acestor pre ocupari. din fericire. aceasta conceptie a fost raspândita oral. ea nu corespundea decât în parte aspiratiilor sale. Vorbind apoi de menirea cursului. precum si în lucrarile lui. elementele necesare pentru înfaptuirea reformelor deri vate din aceste conceptii. Într-adevar. ni s-a pastrat integral. precum si prin diferite lucrari în care se face aplicarea principiilor ei. viitorul acestui neam în functie de progresul culturii sociale. în care-si expune succesiv sistemul. comparându-le apoi cu realizarile lui culturale. LOCUL CARIEREI PROFESORALE ÎN ANSAMBLUL ACTIVITATII SOCIALE A PROFESORULUI GU STI Lectia inaugurala Ideile ei fundamentale si realizarea lor succesiva în viata Profesorului Cugetare si militare Catedra la care se urca Dimitrie Gusti era desigur o catedra ilustra. El deplânge faptul ca aceste stiinte nu sunt mai bine organizate în învatamântul uni versitar. Fusese ocu pata cândva de Simion Barnutiu si mai târziu de Titu Maiorescu. a Facultatii de Stiinte Sociale. metoda si ambitiile universitare.lta. printr-o puternica anticipa re si solicitare. Dimitrie Gusti anunta ca obiectul preocuparilor lui nu va fi istoria filosofiei.

studiul problemelor sociale n-a trecut din comisiile parlamentului si din ministere la universitate. În acest fel.). "Daca avem vreo ambitiune . înca de pe acum.. 2) sa cerceteze metodic problemele sociale ale actualitatii.. prin deprinderea studentilor cu problemele.le corespunde în Germania organizarea tutur or specialistilor în asociatiuni. lucrat în 1923. în "Arhiva. N-ai decât sa consulti Studiile sociologice si etice. fagaduiel ile lectiei inaugurale au fost pe deplin realizate.. cum am mai amintit -. în timpul grevelor studentesti. seminariilor de stiinte de stat le corespunde în afara de Universitate vestitul Verein für Sozialpolitik. de un sfert de veac. de elevii seminarului sau din Bu curesti. publicate în 1915 de elevii se minarului sau de la Iasi. Muzeul Satului-. ca sa-ti dai seama ca. cât si prin contribuirea la forma rea gândirii ascultatorilor. create pe lânga diferitele departamente. d upa curs. "Seminariilor .continua el . care se întâlnesc anual si care au organele lor peri odice. totusi cadre de speci alisti formate în seminariile universitatii au patruns la Consiliul Legislativ si în oficiile de studii. marea însemnatate a seminariilor.) Cursul are importanta prin familiarizarea cu metoda de cercetare pe care apoi. Recapitulând. alcatuind monografi i stiintifice asupra acestor probleme. 3) organizarea unitara a învatamântului stiintelor sociale în universitati. a influentat si influenteaza înca. 2) atentia deosebita data stiintelor sociale particulare. a stiintelor sociale si a misiunii reformatoare a acestora. activitatea Echipelor regale studentes ti. învatamântul stiintelor sociale a contribuit. Activitatea acestui seminar are un îndoit scop: 1) sa formeze personalitatile creatoare de valori stiintifice. constituind astfel arhiva documentara ind ispensabila pentru înfapatuirea judicioasa a reformelor legislative. . acesta va fi principalul obiect de interes al noului profesor. dar mai ales si p robleme de legislatie actuala ori probleme de însemnatate sociala imediata"..". Programul studentesc de organizare a vietii universita re. " vom inaugura în cercetarile noastre monografiile sociologice si etice".. perfect definita. din acest punct de vedere.n-are însemnatate atât prin numarul cunostintelor care se dau. este sa putem întemeia un seminar de sociologie si etica pe care sa-l punem în legatura cu institutiile de cercetare stiintifica similare din strainatatea apuseana (. Si mai departe: "Este timpul. întemeiat de profesorii universitari de economie si de barbatii de stat germani. în oarecare masura. Asa. ascultatorii sa o aplice în cercetarile lor". Cooperativa studenteasca. Într-adevar. ideile principale cuprinse în lectia inaugurala asupra misiunii si org anizarii învatamântului stiintelor sociale sunt urmatoarele: 1) derivarea metodei cursului din conceptia originala a Profesorului asupra soci etatii..pentru a nu vorbi de insti tutiile create pe urma acestora: Oficiul universitar. "În Germania . Cetatea Universitara. cred.scrie Dimitrie Gusti .zice el . Evitând deci orice "generalizari si analogii pripite" -urmeaza Dimitrie Gusti -. fara îndoiala. Caminele culturale. 4) caracterul precumpanitor metodic al cursurilor. în 1918. Ideea care avea sa genereze mai târziu. la înlaturarea em pirismului legislativ. o ri prin frumusetea expunerii acestor cunostinte. instrumentele si metodele de lucru obisnuite în special itate.profesorii si studentii discuta si cerceteaza nu numa i toate problemele stiintelor sociale sub specie aeternitatis. în ce priveste ultimul deziderat. ca studiul problemelor sociale românesti sa se stramute (.odelor de cercetare folosite de aceste stiinte. Daca. Ea trebuie prelungita mai departe prin crearea asociatiilor de specialisti. politica sociala a imperiului german". 5) functia creatoare de personalitati stiintifice a seminarului. sau fragmentele publicate în 1932.. Acest seminar va deveni obiectul celei mai încordate atentiuni a noastre".. din lucrarile "campaniil or de cercetari monografice" asupra satelor românesti ..) din comisiunile parlamentare si din ministere la universitati". Institutul Social Român si "Arhiva pe ntru stiinta si reforma sociala" este. De aci.scrie el. Misiunea stiintifica si etica a seminarului nu se încheie însa cu sfârsitul studiilor.. (. "Cursul . care Verein.

întreprinse cu studentii seminarului de sociologie. si dupa care rodnica dezvoltare sociala a unei ta ri nu poate fi asigurata fara crearea unor cadre de specialisti. creatoare de cultura. Fapt vrednic de retinut: spre deosebire de atâtia altii care-si facusera studiile în Germania si care fusesera într-atât de mult înrâuriti de cultura acestei tari încât nu s-a mai putut desprinde de ea. fiecare latura a activitatii lui. prin campaniile de cerc etari monografice ale vietii sociale românesti. mai daunatoare de multe ori decât necinstea. dar proiectul sau este zadarnicit de vitregia împrejurarilor. în masu ra în care are legatura cu activitatea profesorala. la colaborarea pe care o preconizase în lectia inaugurala -. 7) prelungirea activitatii seminariilor prin institute sociale. Renuntând la pozitia sa de arbitru al culturii. întrerupând orice colaborare stiintifica cu aceasta tara. în 1929. convins ca idealul acesta trebuie sa se împlineasca. din îndemnul A. menita sa îndeplineasca în viata Universitatii clujene rolul împlinit în Bu curesti de Institutul Social. împreuna cu ea. înca o data. menite sa co ntribuie la reforma vietii sociale. când. strainatatea cere un nume cu destula autoritate ca sa fie che . astfel. D. Dimitrie Gusti. înfiintate în 1918 . Principelui Carol. Se lamureste. Scopul nostru nu e sa povestim o viata. Faptul nu va descuraja pe Profesor. precum si prin opera întreprinsa de Institutul Social Român si de "A rhiva pentru stiinta si reforma sociala". Cei doi prieteni a u astfel prilejul sa-si aplice conceptiile comune asupra rostului învatamântului uni versitar. printr-o succesiune necontenita de creatii proprii si colective. precum si programul privitor la extensiunea u niversitara. seminarii lor. proiecteaza sa organizeze Casa Culturii Poporului. vom încerca sa consideram. R. Dimitrie Gusti este însarcinat. Dimitrie Gusti începe sa militeze în viata politica. dar si ideea fundamentala a activitatii sale practice: consti inta misiunii reformatoare a învatamântului stiintelor sociale. guvernul român se hotaraste sa nationalizeze universitatea m aghiara de la Cluj. Ajunge sa spunem aici. rolul central pe care îl ocupa cariera profesoral a în ansamblul activitatii culturale a lui Dimitrie Gusti. S. adevarati tehni cieni ai devenirii sociale.6) lucrarile cu caracter monografic si actual al acestor seminarii. Impus dupa razboi atentiei societatii culte bucurestene. e chemat sa participe. În momentul în care prima generatie crescuta de el politiceste devine capabila sa pr eia conducerea statului român. creatoare si reformatoare a unei noi Românii. împreuna cu prietenul sau Vasile Pârvan. sa organizeze noua "Universitate a Daciei Superioare". si apoi vom cauta sa sistemati zam aceste aspecte în lumina idealului etic-cultural pe care se întemeiaza. când trece la catedra de sociologie. care-i îndrumase formatia politica. laboratoarelor si clinicilor. prin care încearca sa adune cadrele de speci alisti. em pirismul si incoerenta. pentru situarea celor ce vor urma. Pârvan. Între timp. Astfel. asupra organizarii cursurilor. Gusti n-a sovait. ca si prietenul sau V. reunind asociati ile specialistilor din diferitele ramuri ale stiintei. Din examinarea acestor puncte expuse în lectia inaugurala rezulta ca: în mometul în ca re Dimitrie Gusti urca treptele catedrei de la Iasi el are bine definita. Aceste cadre sunt menite sa constituie o falanga. pentru aceea de creator cultural. sa -si sacrifice toate relatiile intelectuale. mai întîi analitic. În rândurile ce urmeaza nu vom putea urmari cronologic întreaga activitate a Profesoru lui. care va continua sa militeze pentru înfaptuire a ei. Lunga desfasurare ulterioara a carierei culturale a Profesorului nu va face decât sa ilustreze. D. unde profeseaza pâna astaz i. Când. Gusti e al es în 1923 membru al Academiei si apoi vicepresedinte al ei. etica si politica de la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti.scoala politica si tr ibuna a unei întregi generatii sociale. De aceea. meniti sa înlature din viata politica nepriceperea. nu num ai conceptia sa filosofica asupra realitatii sociale si a sistemului de stiinte care o cerceteaza. din clipa izbucnirii razboiului. îndata dupa razboi. ci sa întelegem un învatamânt. ca Dimitrie Gusti prof eseaza la Iasi pâna în 1920. asupra programului de studii. la organizarea activitatii sale culturale. menita sa dobândeasca un loc de frunte printre natiunile universale. i deea dupa care cunoasterea stiintifica a realitatii sociale este singura temelie serioasa a politicii sociale.

textul lectiei inau gurale. aici. asa cum se înfatiseaza si astazi. sociologia pretindea sa-si anexeze întregul câmp al disciplinelor normat . cu o claritate si o vigoare cu nimic mai prejos de formularile mai noi. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE ÎNVATAMÂNTULUI GUSTIAN. Dimi trie Gusti nu-si paraseste nici o clipa catedra de sociologie. fara alte referi nte la sistemele sociologice contimporane de cât este strict necesar pentru întelege rea lor. Gusti derivând. în 1932. mai mult decât atât. S. stiinta si reforma sociala Întreaga activitate profesorala a lui D.exemplu rar. al profesorului [Radulescu-] Motru. sociologic si etic-politic sunt expuse în lectia inaugurala a cursului. Dimitrie Gusti întruneste. cultura de toate gradele ca ministru de Ins tructie. de care vorbea cu zece ani mai devreme. prin pres tigiul lui necontestat si prin neutralitatea lui politica. ministru în functie fiind. care sunt. liniile generale ale siste mului sau filosofic. toate aceste conceptii sunt gata precizate în mintea lui. în raspunsul sau la discursul de rec eptie la Academie. în momentul în care Dimitrie Gusti devine titularul catedrei de Istoria filosofiei antice si morala la Universitatea din Iasi. elevii din ultima generatie îi vor pune înainte problema lipsei de lucru a intelectualilor. cu acela al scrierilor sale ulterioare. etica si politica Relatiile lor Natura voluntara a vietii sociale Dubla ei modalitate de existenta Circuitul social Realitate. Fapt vrednic de însemnat. ca presedinte al Oficiului National. Peste putin. în jurul muncii studentesti la sate. În primul rând. S. lucrul întreprins de altii înaintea noastra. un izvor nesecat de sugestii pen tru reformele înfaptuite în cursul prodigioasei activitati savârsite ca ministru. Gusti e chemat sa îndrumeze pe rând. trecute azi pe seama Fundatiilor Regale. pe care îl realizeaza la chemarea M. D. nu poate fi lasata la o parte. ca o anticipare a interesului pentru problema pe care nu avea timp sa o rezolve ca ministru. sociologie. Fara a încerca sa refacem deci. D. paralel. SISTEMUL STIINTELOR SOCIALE Stiinte sociale particulare. viata studenteasca. Rupând cu traditia. Când. soc otim ca o prezentare a acestor conceptii în liniile lor generale. în tot acest timp. expu sa pe larg în volumul consacrat ministeriatului sau. Gusti va înfiinta premiile autorilor tineri nee ditati. În tot acest timp . Într-adevar. D. cooperatia. Catedra ramâne astfel sufletul activitatii lui întregi si legatura dintre conceptia lui teoretica si activitatea lui practica. Regelui Carol al IIlea. din conceptiile lui generale teoretice asupra filosofiei si societatii. prin planul organizarii educatiei tineretului. Patru ani mai târziu.zasie a îndeplinirii obligatiilor statului român. IV. îsi face r egulat seminariile. toate sufragiile ceru te pentru numirea sa ca presedinte al Casei Autonome a Monopolurilor Statului. îsi face cursurile regulat si. dupa cum ne-o spune singur. Regele se hotaraste sa puna soarta organizatiei cult urale a natiunii sub privegherea obladuitoare a monarhiei. ca decan al Facultatii de Liter e. radiodif uziunea ca presedinte al Societatii. În expunerea acestor conceptii am folosit. În clipa în care M. cerceta rea acestora este indispensabila pentru întelegerea învatamântului sau. de altfel. nemaiîntâlnit la noi decât la d-l Nicolae Iorga -. Gusti înlocuieste imaginea apasatoare a lagarelor de munca prin ideea crea toare a muncii constructive a elitelor intelectuale românesti pentru ridicarea sat elor. Încercarea de a constitui un sistem de stiinte sociale se lovea de mai multe dific ultati. el îsi aduce aminte de vechiul sau colaborator si-l însarcineaza sa redea fiinta vechiului proiect al Cas ei Culturii Poporului prin Fundatiile Regale.

ca fapta gata facuta si ca putere faptuit oare. care-i contestau. facea din orice fapt social un lucru natural si reducea stiintele sociale particulare la sociologie. orice fapt social trebuie privit sintetic. constatare obiectiva si explicatie a fenomenului social. mixta. În schimb. considera. Singura. cauta sa tie cumpana. cu Dilthey si urmasii lui . valor ificare ideala. s i orice drept de a se constitui deosebit de ele. sau daca nu e decât o sinteza abstracta a stiintelor sociale particular e. Ea nu este o constructie a mi ntii. dezvoltând-o într-o conceptie filosofic a. obisnuita în stiintele inductive. Gusti avea de ales între mai multe solutii: 1) o conceptie monista. întelegerea ei poate fi cuno astere mijlocita. mai mult sau mai putin vag. ultimele un caracter idealist si normativ. necesa ra analizei. descriptiva. o structura. asa cu m si-o formase pe vremea uceniciei la Wundt. tot unitate a vointei o lamureste. dar p oate fi si traire imediata a procesului de înfaptuire. Ca atare. Întreaga conceptie e centrata pe ideea de vointa si pe îndoita modalitate de existen ta a acesteia ca fenomen si ca proces. principial. ea trebuia sa faca fata pre tentiei stiintelor sociale particulare. cu idealul. pure con statari descriptive. constituindu-se ca stiinta întem eietoare si coordonatoare a acestora. Aceasta legatura constituie ceea ce numes te D. De unde si deosebirea dintre sociologie si stiintele soci ale de o parte. nu poate duce niciodata. Viata sociala fiind o manifestare complexa de vointa. înlocuind-o cu o întelegere tipol ogica. valabile în împrejurarile în care au fost stabilite. aceasta conceptie. la descoperirea ratiunilor sufici ente. Pentru a-si realiza conceptia. dintre ea si etica si politica de cealalta. 2) alta conceptie. dimpotriva. singura. ci un fapt de configuratie re ala a vointei. orice fapt social ca forma spirituala si desfiinta sociologia în favoarea stiint elor sociale particulare. Gusti "circuitul social". între celelalte doua. naturalista. Pentru a le gasi. ci o realitate. încercând sa descopere un amestec de forma spirituala si de materie existentiala. si cercetat paralel cu aceste împrejurari si cu manif estarile ce-l însotesc. din care stiintele p articulare izoleaza numai fragmente. metafizica si epistemologica originala. Pretentia ei de a întemeia. cu unii neokantie ni. Stiintele sociale particulare constatatoare alcatuiesc astfel materia prima a so . de vreme ce toate legile pe care le stabilesc sunt legi conditionate. o data cu existenta. se lovea de neputinta de a gasi o punte solida de trecere de la obiectul disciplinelor care se ocupa normativ. a realitatii. considerarea unui asemenea fragment. în care momentul "cunoasterii" este indisolubil legat de acela al "militarii". naturalismul era însa silit sa sacrifice ideea de s tiinta normativa si sa transforme disciplinele particulare în sociologii fragmenta re. având fiecare ca obiect una din aceste forme. a realitatii sociale si a mijloacelor de cunoastere a ei. ci un fapt. unitatea celor doua aspecte nu este o abstractie. conceptia dualista reusea sa înlature a ceste dificultati. Vointa e realitatea ultima a întregii vieti sociale. greutatea era de a distinge daca sociologia are într-adevar un obiec t propriu. odata facuta separatia între domeni i. Dimitrie Gusti rezolva problema cu ajutorul conceptiei sale voluntariste. Dar nu toate trag concluziile acestui fapt. 3) o a treia conceptie. atitudine. împreuna. real. alcatuiesc filosofia practica. Spiritualismul trebuia. comuna evolutionismului spencerian si socio logismului lui Durkheim. primele având un carac ter realist explicativ.ive. Fata de stiintele sociale particulare. al faptuirii. sa înlature din câmpul stiintelor sociale id eea de explicatie. Viata sociala constituind în realitate un singur tot concret. la obiectul ei explicativ. nu izbutea sa mai gaseasca o unitate reala care sa asigure trecerea între ele. Pentru rezolvarea acestor probleme. apreciere. constiinta acestui lucru . norma. De aseme nea. dualista. Toate stiintele sociale au. în complexul împr ejurarilor în care se produce. În al doilea rând. D. Cât despre relatia dintre sociologie si stiintele sociale particulare. stiintele normative. care. de real si de idealitate în orice existenta sociala. pluralist-spiritualista. dualitatea ei nu este o distinctie analitica.

ca unitate. Nici una din aceste manifestari nu este întâmplatoare. formând o triada dia lectica a trairei actului social. Fiecare punct de vedere particular este îndrepta tit în masura în care se margineste a lamuri o latura definitiva a vietii sociale. Toate manifestarile sociale. asigura judecarea realitatii din pun ct de vedere ideal si alegerea mijloacelor de înfaptuire. dreptul si politica). este prima conditie necesara înt . Ca si sistemul de stiinte sociale. si el. Firul calauzitor al acestei sinteze îl constituie conceptia sa despre structura so cietatii. a doua mijloacele prin care viata sociala se modifica în sensul idealurilor ei. precum si fiecare disciplina sociala particulara (filosofia culturii. stiinta si reforma sociala se conditioneaza reciproc. la rândul lor. V. Cercetatorul care vrea sa-si dea seama de natura si limitele sociologiei se gase ste într-adevar. se precizeaza treptat în mintea lui Dimit rie Gusti si conceptiile sale speciale asupra fiecareia din aceste discipline. antropologia. care ofera un nou material de explicatie sociologiei. prima stabilind scopurile. sinteza a tu turor sociologiilor particulare. de apreciere. iar c oncluziile acesteia ofera. Sistematizarea lui nu e o juxtapunere dogmatica a rezultatelor acestor curente. demografia. obiect de judecata pentru o stiinta supraordonata a valorificarii: etica si politica. producându-se întro totalitate. Reforma sociala odat a realizata. s ens real si limite. Rea litate. ci o sistematizare critica a lor. eticei un nou material de apreciere. la rândul lor. adica trecerea de la soc iologie la etica si politica. etica si politica. în fata unei competitii tulburatoare. Totusi. Am aratat ca societatea este pentru Dimitrie Gusti un complex de manifestari col ective. adica de la sistematizarea curentelor si orientarilor care circula în stiintele sociale. sau e în legatura cu societatea (antropogeografi a. istoria si psihologia sociala). Si. înteleasa ca manifestare colectiva de vointa. se reformeaza. Cum sa operezi o alegere între atâtea puncte de vedere? Profesorul Gusti este adus sa reflecteze asupra relatiilor ce exista între fiecare punct de vedere unilateral. stiintele econom ice. relatii si procese Caracterizarea sociala Metode O data cu aceasta conceptie generala a raporturilor dintre stiintele sociale par ticulare. sistemul de sociologie porneste tot de la încer carea organizarii experientei stiintifice existente. corelata "circuitului social" pomenit mai sus. chiar de nevoia determinarii limitelor înauntrul caro ra e îndreptatit fiecare dintre ele. singura stiinta cu adevarat si complet explicativa a realitatii socia le. CONCEPTIA SOCIOLOGICA Critica teoriilor unilaterale Elementele societatii Cadre asociale si sociale Manifestari constitutive si regulative Unitati. revendica pretentia de a-i servi drept unic fundament constitutiv. si orisice vointa genereaz a o tendinta. în cadrul careia fiecare îsi afla. realizarea vointei înno ada firul. concluziile sociologiei sunt. d ar e respins în masura în care pretinde sa explice singur toata aceasta realitate. nici una nu p oate fi explicata de sine statator. o atitudine fata de lucrul explicat. cercetarea acestui tot. pentru ca viata sociala este. sociologie. Traducerea idealului în fapta.ciologiei. Un proces de explicatie generala asigura trecerea de la stiintele sociale partic ulare la sociologie si altul. dând din nou pas stiintelor sociale particulare. în acelasi timp. biopolitica. în esenta ei. vointa. rezultatul ei devine din nou obiect de constatare pentru stiintele sociale particulare. Rezultatul este definirea unei întelegeri originale a vietii sociale. caci fiecare stiinta c are are de obiect un fapt social.

esenta ultima a realitatii sociale. cadrele nu determina societatea în mod mecanic. S ubiectele acestea ale vietii sociale sunt unitatile sociale. Sunt manifestaril e: culturale. relatii si procese sunt elementele vietii sociale. natiune. Presiunea manifestarilor sociale concomitente consti tuie cadrul psihologic. etico-juridice si politice. în acelasi timp. putându-se su strage influentei lor. grupuri simpatetice. Societatea putând reactiona prin manifestarile vietii sociale. O prima metoda. sa stabileasca corelatiile esentiale. timp. Când cercetarea inductiva a observat un numar suficient de corelatii si când tendint a acestora s-a precizat. Dar toate lucreaza împreuna. 2. Metoda folosita în acest scop este dubla. Caracterul teleologic al vointei devine astfel cheia de bolta a întelegeri i sociale a profesorului Gusti. indirecta. societat i. Asa ca manifestarile oricarei societati sunt. în fiecare caz. prin interferenta acestor reactii. comunitati. activitate sufleteasca . aceste unitati s tabilesc relatii si în interiorul lor se petrec prefaceri structurale ale manifest arilor lor caracteristice: procesele sociale. Caci. orga nizate sau neorganizate: masa. nu sufera totus i niciodata pasiv influenta cauzalitatii lor. Fiecare conditioneaza viata sociala în alt fel. cercetatorul trebuie s-o v . Influenta faptelor trecute asupra celor de azi constituie cadrul istoric. Elementele întregului social nu sunt însa omogene. cum sunt cele culturale (scopuri) si cele economice (mijloace) constituies c viata sociala. nu este un lucru inaccesibil. Aceasta socializare se înfaptuieste prin subordonarea indivizilor unei finalitati comune. des i nu pot fi întelese decât în cadrul factorilor cari le conditioneaza. Sunt cadrele asocial e (cosmologic si biologic). Acesti factori se pot grupa împreuna în planuri. Altele reprezinta influenta faptelor sociale asupra societatii. Unele dintre aceste manifes tari. ci numai o circumscrie. va cauta sa formuleze legi. Sarcina concreta a stiintei sociologice este sa ajunga s-o determine. decât ca niste cauze propriu-zise. Sunt cadrele sociale. public. economice. c adrele: cosmologic. Ea va cauta sa determine tip uri de societate. viata. unitati. cum sunt manifestarile juridice (norme) si politice (re alizari de norme) reguleaza aceasta viata. familie. în cadrul carora valoreaza legile stabilite. intuitiva. e directa. procesul subtil prin care societatea c apata personalitate e lamurit prin operatia socializarii vointelor individuale. întreprinderi. umanitate etc. O prima parte e constituita chiar de formele de activitate. psihologic si istoric. Fiecare cadru e o dimensiun e speciala a determinismului social: spatiu. Societatile re actioneaza asupra cadrelor. paralelismele ca racteristice dintre manifestari între ele si dintre manifestari si cadre. Unele din aceste cadre conditioneaza viata sociala din afara ei. Societatea se determina deci singura. biologic.elegerii fiecarei manifestari în parte. manifestari. inductiva. pentru a putea fi înteleasa. elemente determinat e si determinante ale devenirei ei. Între ele. Formele de activitate pomenite mai sus sunt manifestate de anumite grupuri. pregatita de cea dintâi. mari sau mici. stat. Totul se petrece ca si cum societatea ar fi suportul unei vointe autonome. printr -un fel de autodeterminism care nu exclude cauzalitatea. cu ajutorul propriilor sale manifestari. Altele. Si radacinile ei sunt. cadrele apar mai cu rând ca niste motive ale unei vointe colective. sau. Orice manifestare sociala. spre deosebire de un anumit nivel de aproximatie al masurato rilor lumei fizice. aceasta existenta te leologica sui-generis. ca orientare si intensitate. Aceasta vointa sociala. cu alte cuvinte. aristoteli ce. trebuie deci raportata la totul în care se naste si privita paralel cu celelalte parti ale acestui tot. mai exact. o personalitate proprie. Un al doilea grup e constituit din factorii cari conditioneaza aceste activit ati. 1. 3. A doua m etoda. având. spre deosebire de lumea fizi ca. Cum se îmbina între ele aceste elemente? Caracterul esential al vietii sociale sta în faptul ca formele de manifestare. de netagaduit. utilizând-o într-un anumit fel. Cadre. sau ansambluri conditionate.

si împotriva sentimentalismului. care. D. în stare sa ale . ti pul stabilit prin intuitie directa poate servi de punct de plecare pentru verifi cari de corelatii. fara ca totusi acesta presu punere sa compromita libertatea rationala. motivata. sistemul de etica al profesorului Gusti pornes te de la o critica serioasa a doctrinelor care-si disputa câmpul de speculatie al acestei discipline. Gusti examineza. Gusti .spune D. cum se poate stabili. Cercetând relatiile dintre scopuri si mijloace. El constata astfel. la fel ca în sociologie. migaloase si adesea imposibile. aratând cum în actul motivarii finalitatea nu exclude cauzalitatea. care urmareste scopuri si foloses te mijloace. si vointa personala. ca ratiunea suficien ta a actului moral nu sta în aceste afecte. si cu el posibilitatea eticei. împotriva intelectualismului. D. capabila sa-si aleaga mijloacele. CONCEPTIA ETICA Lumea valorilor Idealul Problema criteriului Antinomiile Structura motivarii actiunilor umane Scop si mijloc Lungimea vointei. D. precedând la o analiza functionala a struc turii procesului motivarii. care nu e decât un sistem de morala practica. Pentru a stabili un criteriu temeinic de valorificare a faptelor omenesti. prin combinare cu fundamentul afectiv. care sa situeze fiecare doctrina particulara la locul ei adevarat. Si. aritmetizeaza un bun social relativ si maxim. a agentului moral. ci în elementul intelectual al actului d e vointa: reprezentarea anticipata a efectului. VI. ci dimpotriva o presupune. simpatie si reli giozitate. traind sub impresia imediata a prezentului. incapabila sa aleaga. reprezentând si trei stadii evolutive ale acestor relatii: vointa primitiva. care neaga existenta unui criteriu absolut. Activitatea omeneasca fiind în esenta ei vointa. Dimitrie Gusti deosebeste trei tip uri. în aparenta incoerenta a activitatii sociale. Gust i înlatura antinomia libertate-determinism. Cu ajutorul acestei conceptii. întemeiat pe observatii superficiale si pe contradictii construite în mod fi ctiv. hedonist si utilitari st.este idealul. în neputinta determinarii calitative a bunului suprem. precum si eudemonismul. El înlatura apoi rigorismul formalist. Elementele ei Iubirea de sine Simpatia Religiozitatea Cooperarea personalitatilor Dreptatea sociala Personalitatea sociala Natiunea Umanitatea Ca si sistemul sau de sociologie. care genereaza scopul si mijlocu l. impo sibila. a vointei cu legea morala. care este continutul acestui ideal? Pentru a raspunde. ca v ointa omeneasca e întemeiata pe afectiuni tipice: iubire de sine. solutiile date acestei probleme. Viata neavând un scop în sine. stabilind totusi. vointa tehnica . Evolutia ei Personalitatea. înl aturând succesiv: autoritarismul. pe rând. si s cepticismul. Profesorul încearca o sinteza a poz itiilor opuse. Gu sti adopta un punct de vedere original. care neglijeaza realitatea psihica in erenta operatiei de motivare. cautând criteriul actului moral în conformitatea. evoluata. prin cautarea unui fir calauzitor de clasificare a problemelor si sistemelor. în locul încercarilor succesive. u n criteriu sigur de alegere între fapte? Criteriul de alegere .erifice prin participatia directa la viata unitatii respective. În sens invers.

a egoi smului si a altruismului. personalitatea autonoma. reprezentarea anticipata a efectulu . Ea se depaseste necontenit. politica." VII. dupa Gusti. îmbinând. Gusti. în c are scopurile si mijloacele i se impun. în actul religiozitatii. Cercetarea sociologica si etica a realitatii sociale sfârseste totdeauna cu situar ea rezultatelor pe doua planuri diferite: 1) planul posibilitatilor. sau de prescriptie imperativa. în raport cu idealul. Întelepciunea suprema spre care tinde personalitatea apare. S-o cercetam aci. prin care-si asuma tot mai multa umanitate . ca obiect de vointa. atunci când am vorbit de teoria gustiana a circuitului social si de triada dialectica: realitate. pe lânga antinomiile înlaturate în curs ul demonstratiei. caruia trebuie sa i se subordoneze toate activitatile acestora. tendinte si motive sociale Cauzalitatea teleologica Rolul actiunii Rolul cunoasterii în actiunea sociala Personalismul Democratia elitelor Acesta fiind cuprinsul întelegerii gustiene a disciplinelor sociologica si etica. largita prin simpatia pentru altii. creatoare de cultura este. a exigentelor constiintei. Am mai atins în treacat aceasta problema. Cum se transforma impe rativul idealurilor în realitate prezenta? Cum trece în act idealul? Raspunsul îl da considerarea actiunii constiente a omului în timp. asa cum o concepe D. Ca reprezenta re anticipata. si 2) planul imperativelor. Dar pentru ca. tinzând sa creeze valori universal valabile. scopuri si mijloace. dupa D. idealul suprem al indivizilor ca si al colectivitatilor. e un vesnic efort de autorealizare. Realitatea sociala existenta e obiect de cunoastere indicativa. de solidaritatea interpersonala. la timpul cugetarii. în hot arârile ei. "Afirmarea vointei de putere a acestor personalitati este limitata. idealul nu exista azi. dezvoltata prin cunoasterea si iu birea de sine. într-o unitate vie. si alte antinomii: aceea a individului si a societatii. pe alt plan. CONCEPTIA POLITICA Îndoita radacina a reformei sociale Norma si posibilitate Ideal. virtutea e i nefiind decât exercitiul ei în aceste limite. legatura dintre ele urmeaza sa fie realizata de o a treia disciplina. de la starea primitiva. pâna la solidaritatea omului cu lumea întreaga. Gusti. în procesul actiunii voluntare. pe care îl impune etica.aga deopotriva. motive afective si intelectuale. la limita. precum si aceea a optimismului si a pesimismului. adica împlinirea datoriei. în care-si alege sco purile si-si creeaza mijloacele în chip autonom. Privit sub raportul existential. Ridicata. constienta de sine. la starea superioara. rezultate din valorificarea manifestarilor actuale ale acestei realitati. cu întregul univers material si social. ca sinteza armonioasa a scopurilor si a mijloacelor. Idealul etic e o biect de dorinta optativa. Termenul acestei sinteze este personalitatea: unitatea de scopuri si mijloace co nstiente si liber alese. mai de aproape. pe care le descopera cercetarea stiintifica în realitat ea sociala a cadrelor.cu m se realizeaza înfaptuirea acestuia? Raspunsul Profesorului e simplu: prin reforma sociala. în exercitiul ei. care o supune dreptatii sociale. ca termen al unui proces sufletesc. prin lungirea treptata a vointei. stiinta si reforma socia la. creatoare de valori. simpa tizanta cu altii si încadrata în universul material si spiritual în care traieste . Personalitatea maxima. decât virtual. deopotriva. Ideea de personalitate rezolva. Idealul constând în dezvoltarea maxima a tuturor posibilitatilor oferite de cadrele vietii sociale.

si socialismul care subordoneaza pe individ societatii. asem enea acestuia. Gusti defines . Rezulta ca prefacerea idealului în realitate nu e posibila fara cunoasterea stiint ifica a acesteia si fara o tehnica speciala întemeiata pe aceasta cunoastere. tagaduind vointei orice eficacitate si confundând astfel i dealul cu realitatea. vointa îsi realizeaza scopurile prin modificarea lor. ale nestiutorilo r. Caracterul propriu al conceptiei gustiene sta în rolul preponderent acordat cunoas terii sociologice. întemeiata pe realitat ea concreta si constienta de scopurile si mijloacele ei. ca închipuire. sub dublul aspect: de motiv al acesteia si de posibilitate a unei existente viitoare. contingenta. de cunoasterea exacta a cauzelor realitatii sociale prezente ce trebuie r eformata si apoi. circuitul social. prin actiunea omului asupra conditiilor care fac împlinirea lui posibila. ca si cum ar fi gata realizat. D. Dar acesta anticipare este libera. Gusti îsi defineste pozitia lui originala. sterile în masura în care nu coincid exa ct cu împrejurarile în care se aplica. În realitatea sociala exista. prin transpunerea lui în planul realitatii. Existenta fiind conditionata de cadr e. deopotriv a posibile. ceva care corespunde idealului. si romantismul social revolutionar. coboa ra în vreme si devine. Institutul Social va deveni. conditionalul existenta concr eta. Cum se insereaza aceasta activitate. care nu considera decât idealul. imperativul sau optativul devin viitor indicativ. care face din individ scop si din societate mijloc. si în al doilea rând. între realismul social conservator. Numai prin ea posibilul devine actual. Numa i acesta poate genera programul actiunii sociale. astfel. si sub raportul devenirii. alta în realitatea cadrelor pe care urmeaza sa le modifice prin fapta. invers. acest obiect ideal devine anticipare a existentei viitoare. date mai dinainte. Realizarea a ce va fi nu este în functie de conditii obiective. Între individualismul contractualist. confundând adica. sau poate lipsi. Legatura dintre cele doua radacini e ceea ce am putea numi: "desfasurarea tempor ala a actiunii". realitatea cu idealul. ci temeiurile lui exista în realitatea actuala. între ideal si realitate? Prin actiunea omului real asupra cadrelor vietii asociale. Idealul se realizeaza . pe care îl ant icipeaza temporal. ceea ce va fi.i e causa movens a procesului de înfaptuire. Privit în timp. ca îndreptar pentru actiunea sociala. nu necesara. în planul propriu de existenta ideal-obiectiva. D. Acest ceva este constituit de tendintele sociale care se contureaza totdeauna prin comparatia p osibilitatilor pe care le ofera cadrele vietii sociale cu gradul în care manifesta rile actuale realizeaza aceste posibilitati. Mai întâi. idealul este deci anticipare a ceea ce va fi. Prin mijlocirea actiunii reformatoare. si aici. dar care. care reduce toata actiunea sociala la încadrarea ma nifestarilor existente. daca actiunea reforma toare izbuteste. în doua feluri. în perspectiva timpului. ci numai ca virtualitate. idealul nu e niciodata arbitrar. de putinta mânuirii acestor cauze în sensul dorit. principalul instrument de realizare a conce ptiei sale politice. sau imitatiile servile ale semidoctilor. înlocuindu-se dibuirile risipitoare de energii. printr-o actiune logica. care poate fi. în planul de existenta al cadrelor vietii sociale. ca exigenta a vointei. Numai cunoscând cauzalitate a adevarata a realitatii actuale se pot cauta mijloace eficace pentru înfaptuirea idealului social. intemporal. Înca o data. deci. Conceptia politica a lui Dimitrie Gusti rezolva în chip sintetic antinomiile clasi ce ale stiintei politice. ci de o activitate umana . Exercitarea acestei actiuni este singurul principiu specificativ al diferitelor viitoruri conditionale. Reforma sociala are prin urmare doua radacini. fara o idee clara a mijloacelor de înfaptu ire. reformist-criticista. c a motive de a-l voi. Una în idealul social. De ce atârna însa succesul acestei actiuni? Mai întâi. Cum se face aceasta transpunere? Cercetarea realitatii sociale arata ca vointa sociala fiind totdeauna motivata. ceea ce trebuie sa fie. ca fapt sui-gene ris. Idealul exista deci în actualitatea sociala. nu are existenta în fapt.

a irosirii în zadar. dar nu asigura reprezentativitatea intereselor generale ale colectivitatii. Astfel. între nationalismul particularist si internati onalismul cosmopolit. D. ultima antinomie rezolvata. intermediara.te o pozitie personalista. si ce mijloace trebuiesc întrebuinta te pentru modificarea acestei realitati. o pozitie intermediara. Astfel. menirea lor este sa gaseasca cele mai potrivite cai pentru realizarea cel or mai nimerite reforme. caci nu e numai regulativa ca legisla tia. Nici unul. lipsita de cunoasterea realitatii sociale. acei oameni de osebiti care creeaza semenilor lor idealuri. sau partid unic. e l rezulta limpede din conceptia sa. îndrumând vointa sociala sa se manifest e în directia destinului sau. Idealul sau este aristodemocratia. misiunea acestor "profeti sociali" este cea mai înalta dintre toate misiunile politice. sa adopte. care arata în ce masura idealurile propuse îsi afla în realitatea sociala posibilitati de înfaptuire. D. adica neparlament are. si aristocratie. în asa fel încât realizarea lor sa devina pos ibila. unitatea etica a natiunii îsi poate cauta altfel de organ e de reprezentare. a smintirii oamenilor. cazând în pacatele n estabilitatii si incompetentei. si a deceptiilor de dupa desteptare. Desi Profesorul nu spune acest lucru nicaieri în mod categoric. e conomic si social". Când a cest lucru e periclitat. stabile si competente. ale carei idealuri sunt în chip firesc i . înlocuind-o cu scopurile coteriilor politice. Gusti adopta de asemeni o pozitie intermediara. prin distinctia facuta între competenta tehnica s i competenta etico-morala. stau însa strategii reformelor. reprezentative în chip plebiscitar. este ca reprezentarea intereselor corporative si sindicale nu se poa te niciodata substitui functiei unificatoare a organului politic care reprezinta interesele general-etice ale natiunii. dar în care actiunea acesteia nu se s ubstituie reprezentarii tendintelor etice generale ale comunitatii nationale. nici altul nu sunt scopuri în sine. în anume împrejurari. Gusti defineste de asemeni o pozitie sintetica. motive de a voi. "pedagogii vointei sociale". parând a nu pune la îndoiala posibilitatile regimulu i parlamentar de a reprezenta întotdeauna interesele general-etice ale natiunii. caracteristica tuturor utopiilor. Ceea ce este esential. si acesta este argumentul sau principal împotriva corporati smului pur. Adevarati tacticieni ai devenirii sociale. În sfârsit. potential. Nu exista individ fara societate. ca organ de realizare a reformei soci ale. sau administrarea. care cuprinde astfel. unitatea etica a natiunii sa ajunga a fi reprezentata altfel decât prin mecanismul regimului parlamentar. naruitori de utopii si topitori de aripi de ceara. fie acesta parlament. ci efectiv creatoare de valori. prin recunoasterea rolului personalitatii. fauritori de mijloace si cenzori de u topii. prin instau rarea dreptatii. Între democratie. Personalizarea elimina orice antagonism posibil între ele. 2) mai presus de acesti tacticieni. între corporatismul pur. si o explic atie a guvernarilor de mase. fie ca le descopera numai. si parlamentarismul înt emeiat pe interesele generale aparate de organele reprezentative ale vointei nat ionale permanente. ci coordona rea lor în fapt atârna de gradul în care fiecare realizeaza în sine idealul etic al pers onalitatii. Actiunea acestor îndrumato ri. aceea a natiunii universal creatoare de cultura. care recomanda conducerea poporului prin popor. întemeiat pe interese le speciale reprezentate de competenta tehnica organizata. este amenintata de aceeasi primej die a nalucirii idealurilor false. organizatia sociala în care actiunea competente i organizate (corporatiile) frâneaza asupra utopismului demagogic care poate ispit i manifestarea momentana a vointei generale. din aceasta conceptie politica rezulta clar limitele ei. profesorul Gusti e adus. conceptia profesorului Gusti nu exclude posibilita tea ca. stabilind ierarhia si oportunitatea lor. care recunoaste nevoia elitelor sociale. Fie ca acestia impun semenilor lor nazuinte. Con ditia de existenta a democratiei este ca jocul fortelor politice sa nu primejdui asca unitatea etica a natiunii. nici societate fara individ. Rezulta de aci ca în organizarea constienta a devenirii sociale sunt necesare doua categorii de personalitati: 1) specialistii si tehnicienii. Democratia fiind "activitatea si responsabilitatea maselor în domeniul cultural. desi adânc democratica.

Din cele expuse mai sus se vede clar ca sistemul profesorului Gusti nu este atât o expunere de fapte. pe de o parte. si judecând. pe care le-a prilejuit aceasta întelegere a vietii sociale. În rezumat. B) expuneri teoretice de ansamblu. trebuie sa-si mentina si sa-si dezvolte specificitatea stilului de manifestare. Solutiile problemelor pe care le înlesneste sistemul profesorului Gusti. valo area unui instrument de lucru dupa fecunditatea lui. stiinta mijloacelor de înfaptu ire a reformelor recunoscute necesare. manifestat sau virtual. numeroasele solutii ale problemelor ramase mult tim p nelamurite. în conceptia profesorului Gusti. al actiunii: planul mijloacel or necesare pentru înfaptuirea idealului. propunând reforme pentru în dreptarea ei. sub sanctiunea desfiintarii. din comparatia planului ideal cu acela al posibilitatilor izvorâte din r ealitate. sau lucrari în care expune rezultatele activitatii reformatoare întrep rinse sub îndrumarea lui. C) cercetari stiintifice concrete. prin aprecierea manifestarilor actuale al e realitatii sociale în lumina idealului si devenite posibile prin cercetarea stii ntifica a cadrelor acestei realitati. deci. relatii si procese sociale Lucrari despre organizarea culturii în genere. fie un pr ogram de actiune. ca si apl icatiile concrete ale sistemului sau. nu ne putem împiedica sa nu s emnalam. perspectiva pe care o introduce în stiinta fiind. Între lucrarile lui Dimitrie Gusti si activitatea lui creatoare la institutii întrep atrunderea este atât de mare. Fara a intra în discutia amanun tita a acestui element creator. cât un mod nou. instrument de cercetare si ipoteza de lucru. simu ltan. de întelegere "totalitara" a vietii so ciale si un motiv nou de actiune sociala. aci. izvorât di n specificitatea stilului conditionarii lor. se gasesc înfatisate în diferitele lucrari ale acestuia. numeroasele cercetari si aplicatii concrete ale acestei metode la studiul realitatilor sociale românesti. rezulta un al treilea plan. intermediar. sau fragmentare. LUCRARILE Biografii si expuneri de sisteme Recenzii de carti si probleme Expuneri sistematice si de metoda Monografii despre unitati. Ea încheie ciclul cercetarilor care au de obiect viata sociala. Disciplina care se ocupa cu acest plan e disciplina politica. consacrate sistemului si met odei sale de cercetare. încât numai cu greu se poate trage o linie de despartire între ele. c aracterul suprem al acestei discipline apare limpede orisicui. în care cerceteaza critic aceasta realitate. si îndeosebi a viet ii culturale. a vietii universitare si a culturii populare Lucrarile fundamentale Conceptia natiunii Lucrarile profesorului Gusti se pot împarti în mai multe cicluri: A) studii si recenzii în care expune teorii si fapte ale altor cercetatori. asa cum se obisnuieste în stiinta. îndreptându-se spre fa pta. si pe de alta. Caci fiecare lucrare a lui cuprinde. dar care. în care a plica realitatii sociale metodele lui de cercetare. consacrate câtorva unitati si probleme. original. prin mânuirea inteligenta a posibilitatilo r oferite de realitate. Politica este. Prin aceasta. de care vom vorbi mai jos. D) lucrari consacrate studiului politic al realitatii sociale. Politica fiind stiinta mijloacelor prin care se înfaptuieste în realitate idealul. VIII.ntegrate în acelea ale umanitatii. Acest lucru îl sublinia . sistemul Profesorului de vine un instrument creator. fie o dare de seama asupra unei actiuni.

când am expus conceptia politica a Profesorului. von Liszt. 34 C. precum si însemnatatea ei pentru natiunea româneasca. D. 1926. I. 545.. al politicei externe si sociale. Torsch. 1933. W. al dreptului pena l. Conta. Conta de I. Platons philosophische Entwiscklung. Sa cercetam pe scurt studiile cuprinse în fiecare grup. 1904. fiind ut ilizate ca baze de discutie de catre criticii autorilor recenzati.za de altfel si titlul revistei al carei ctitor este. vol. 8 Gabriel Tarde .. Studii si recenzii în care expune critic teorii si fapte ale altor cercetatori a) Despre personalitati si sisteme 5 Kant. La morphologie sociale. Nu fara însemnatate este întâlnirea printre recenzii a unor lucrari despre Aris . 1909. Schmoller. Oncken. 1920. Duguit. 27 Arta de a conduce si de a se conduce în societate de V. S. raspuns la discursul de receptie al ace stuia.. 36. Studiul consacrat d-lui Radulescu-Motru. Die Zurechnungslehre Aristoteles. 10 Recenzia cartii lui: B. le droit individuel et les transformations de l'Etat . 1906. Der moderne Kapitalismus. Un model academic. conturându-i fizionomia culturala. Geschichte der Nationalökonomie. 1928. Xenopol. 567. care au fost în chip deosebit pretuite. 1908. inventarul influentelor suf erite.. Le droit social.evoca viat a spirituala a acestuia. 16 Recenzia câtorva carti privitoare la Aristotel si la Platon: B. 14 Recenzia cartii lui: L. M. O caracterizare. D'ou nous venons. evolutia preocuparilor lui. S. Radulescu-Motru. Studiul privitor la Masaryk ilustreaza viata unuia din acei "pedagogi sociali" a i natiunilor al caror rol a fost aratat mai sus. Die Einzelne und die Gesellschaft. 1902. Grundriss der allgemeinen Volkswirtschaftslehre. Geschichte der Strafrechtlichen Zurechnungslehre. Recenziile sunt lucrari serioase. da prilej profesorului Gusti sa opuna conceptia sa dinamica a natiunii. Aristoteles. 7 Recenzia cartii lui: Fr. 557.Dionisie Roman. 38 Personalitatea lui Vasile Pârvan. Condorcet. M. al economiei. un centenar de la moartea lui. 1905. 29 In Memoriam: A. Acille Loria. în "Boabe de grâu". A. A. unit cu el prin tovarasia de nazuinte nationalist-culturale . Radulescu-Pogoneanu. c onceptiei realiste a d-lui Radulescu-Motru si sa expuna conceptia sa despre misi unea reformatoare a culturii nationale. Leon Pontet. Reader.Eine Skizze zur Wiederkehr seines Todestages. G. 9 Recenzia cartii lui: Frank Alengry. Thomas Garrigue Masaryk. 1904. S. 551. 1906. Xenopol analizeaza teoriile acestui gânditor si expune functi a lui creatoare culturala. S. H. W. Psychologie economique.unuia din prietenii cei mai apropiati ai Profes orului. Recenziile sale cuprind domeniul vast al eticei. 1908. Loenig. Sombart. Studiul închinat lui Vasile Pârvan . 41 Ion Bianu. M. Tarde. 4 Recenzie sistematica a cartilor lui: G. Strafrechtliche Aufsätze und Vorträge. D. M. 1921. . Studiul despre A. b) Despre carti si articole Recenzia unei carti asupra lui V. 1909. 12 Nota asupra tendintelor psihologiste în miscarea de reforma a dreptului penal s i a procedurii penale în Germania. 11 Die soziologischen Bestrebungen in der neueren Ethik. Cercetând aceste recenzii putem reconstitui firul calauzitor al gândului Profesorulu i în faza lui de formatie. 1928. C. Piat. al istoriei filosofiei antice. 1924. 1906.

stiinta a realitatii sociale. Individul izolat este pentru el o abstractie. Profesorul arata cum fiecare unitate mai larga este. ce i s-a oferit în urma acestor studii. 1936 (40). etica si sociologie. 42. 18 Despre natura vietii sociale. Gusti arata.. o functie organizatoare. 1919. sistemul sociologic si etic al unitatilor sociale. socialism.Cercetari partiale si cercetari integrale sociale. 25 Realitate. S. 10. desigur. statul. decât c ea rezultând din adiacenta acestor recenzii cu catedra de Istoria filosofiei antic e a Facultatii de la Iasi. M. 1935. 160. Zur soziologischen Motivation des praktischen Wollens . M. 1930. unitate vie. societate si stat în Constitutie. simultan. Conceptia sa asupra natiunii este. 54 Elemente de sociologie. 17 Introducere la cursul de Istoria filosofiei grecesti. S. 1935. p artidul. S. consacrate sistemului si met odei sale de cercetare a) Despre sistem 2 Egoismus und Altruismus. Soziologie. 7-9. formata din societatea de fapt a natiunilor. a natiunii. pentru cea subordonata. 61 Temeiul muncii echipelor studentesti: monografia. 1904.. 1922. Substituind apoi explicatiilor unilaterale. 255. S. 1922. urmatoarea. D. 1932. tocmai în momentul în care D. 99. 1935. in ihrem einheitlichen Z usammenhang . [în] "Soc[iologie] româneasca". sindicalism si bolsevism. 35 Societatea Natiunilor. cadru spiritual d e activitate si ideal.. 1909. Gus ti arata mai întâi insuficienta încercarilor unilaterale de a explica natiunea prin el ementele unui singur cadru. Politik und Ethik. 19 10. 52 Sociologia militans . un instrument de realizare a a idealului social. care merge de la individ pâna la um anitate. 47 Sociologia . 1910. 67 Cunoasterea sociologica si actiunea culturala. cel mai de seama este desigur acela consacrat Proble mei natiunii. Dintre toate aceste studii. 121. si în ce fel se realizeaza ierarhiz area justa a scopurilor fiecareia. 1936 (44). M. S. dar orientata spiritual catre lumea idealurilor umanitatii. Originea si fiinta ei. în linii mari. 45 Problema federatiei statelor europene. 1920. 30 Individ. Expuneri teoretice de ansamblu. S. asa ca nu mai e cazul sa revenim aici. 3. S. 24. sau fragmentare. 53 La monographie et l'action monographique en Roumanie. conservatoare. Aceata coincidenta este mai însemnata. 28 Comunism. 69 Sociologia unitatilor sociale. Materia acestor studii a fost cercetata cu prilejul expunerii conceptiilor Profe sorului. M.Introducere în sociologia politica. 469. 15 Sozialwissenschaften. . Gusti îsi lamurea ultimele temeiuri ale doctrinei sale despre vointa sociala. organizatie autonoma.. S. în "Soc[iologie] româneasca".. 31 Partidul politic.. C. Temeiurile teoretice ale cercetarilor monografice. explicat ia prin sinteza dinamica a cadrelor. M. M. într-o desfasurare larga. anarhism. nr. 206. b) Despre metoda 49 Sociologia monografica. care o confunda cu poporul. 1936. stiinta si reforma sociala. M.schita unui sistem de sociologie. consacrate câtorva unitati si probleme.. 1936. Singura realitate inte grala este natiunea.. D. Cercetari stiintifice concrete.totel. 1919. nr. M. B. de natiuni autonome. împotriva doctrinei realiste. în care a plica realitatii sociale metodele lui de cercetare a) Despre unitatile sociale 26 Problema natiunii. 1935. 64 Sociologie româneasca. M. 1936. cu indivizi aut onomi.Prolegomena zu einem System. înradacinata în realitatea sociala a cadrelor.. 1934. 1924. Ca de obicei. S. Aceste studii cuprind. ca natiunea nu e un lucr .

1928. . M. ca si cel consacrat natiunei. printr-un singur cadru.. De asemeni. M. 447. M. Gusti înlatura mai întâi explicatiile unilaterale.. 1934. 23 Studii sociologice si etice. La fel. 66 Consideratii în legatura cu un concurs universitar.1931. D. S. 55 Les Fondations Culturelles Royales de Roumanie. 428. 1929. 418. 1930. 1928. 42 Cu prilejul aniversarii de zece ani de la unirea Ardealului..Cultura poporului. 365. 56 Die königlichen Stiftungen Rumäniens. 1918. M. 1935. 1905. în care cerceteaza critic aceasta realitate. . o existenta dinamica. 1915.. 314.. Lucrari consacrate studiului politic al realitatii sociale si îndeosebi a vieti i culturale. M . 1930. S. 1930. 46 Îndreptar pentru studentul de la Facultatea de Filosofie si Litere din Bucurest i. 20 Necesitatea reorganizarii Bibliotecii Centrale de pe lânga Universitatea din Ia si. 464. Eine Studie zur Einführung in die pressrecht lichen Probleme.... 1913. S. 1927. S.. S. S.. cel mai de seama e cel consacrat sociologiei razboiului. Vointa de a învinge si de a-si impune idealul sau este factorul dinamic esential care genereaza acest proces si care îsi subordoneaza toate manifestarile. D. 50 Un an de activitate la Ministerul Instructiei. prin care p articipa la creatia si îmbogatirea umanitatii cu valori universale. M. Masura natiunii nu o gaseste însa în ea însasi. 43 Problema organizarii muncii culturale. S. 1908.. 1925. fiecare cu temeiurile ei particulare. 450. 13 Die Grundbegriffe des Pressrechts. . Câteva lamuriri. 1928. 39 Universitatea sociala (Prefata la Calauza studentului). 44 Institutul Social Român. 1914. 6 Die Grundbegriffe des Pressrechts. 1935. . ziua Tarii. M. M. 22 Sociologia razboiului.Menirea Radiofoniei Românesti si Universitatea Radio.Spiritul cooperatist si cooperatia.u facut. Gusti înlatura arbitrarul aderentei individuale. sau în care expune rezultatele activitatii reformatoare întreprinse sub îndrumarea lui: a) Despre organizarea culturii în ansamblu 24 Asociatia pentru studiul si reforma sociala în România. un proces. D. S tudiul sau este construit pe acelasi plan vast.Anteproiect de organizare a culturii. Cultelor si Artelor. 48 Politica scolara în cadrul statului cultural. S. Gusti. dupa D. 40 Politica culturii si statul cultural. M. 1933. b) Despre organizarea vietii universitare 19 Ein Seminar für Soziologie. 1935. 1915. motivata de comunitatea cadrelor. Un si stem de propuneri cu numeroase documente si planuri anexe. înlocuindu-l cu aderenta colectiva. Banatului si a p artilor locuite de Românii din Ungaria la Vechiul Regat. 57 8 Iunie. fapt care-l apropie de teoreticien ii voluntaristi. 37 Universitatea sociala. în care dezvolta ideea misiunii culturale a României. Dupa zece ani de lucru. S. c) Despre organizarea culturii populare . 1922. ci în actiunea ei culturala. 21 Întemeierea Bibliotecii si Seminariilor de pe lânga Universitatea din Iasi. M. S. 32 Fiinta si menirea Academiilor.. 1923. M. Spre deosebire de acestia. 1904. Dintre aceste studii. 442. dupa realizarea unitatii politice a natiunii românesti. S. M. contractul uni lateral. S. Natura unitatilor ei este voluntara. sp re a pune în relief principiul unificator al fenomenului: conflictul de vointe soc iale.Radiofonia si scoala. M. . 461. S. 1912. 200.. ziua Regelui. însemnat e stadiul închinat unirii Provinciilor Românesti. însa. care-i gasesc temeiul în faptul autodeterminarii. Politik und Ethik an der Universität Iassy. b) Despre relatii si procese sociale 3 Die Donaufrage. 395. 456. propunând reforme pentru înd reptarea ei. 1929. 21. 1936. ci un lucru în curs de a se face. Eine Skizze.

studiul consacrat doctrinelor sociale: a) Individualism. fie pentru "Arhiva. 1935. Cea mai mare parte a acestor studii au fost adunate în Sociologia militans. doctrina lui nu s-a formulat mai articulat si mai pregnant. Aceste studii dezvolta ideile fundamentale care stau la temelia activitatii sale practice. Muzeul Satului Românesc. cele cinci studii consacrate unitatilor sociale: a) Individ. 1936. c) Problema natiunii. În sfârsit. 2. ar putea servi drept unica il ustrare a sistemului sau. cele doua studii consacrate teoriei si metodei de cercetare a vietii sociale: a) Realitate. argumentarea lui nu s-a dezvoltat mai riguros. Catre echipe. cele doua planuri se întrepatrund însa atât de strâns în gândirea Profesorului. sindicalism si comunism. carte care. e destinata sa reprezinte aspectul dinamic. cea stii ntifica. ca în acest studiu. este studiul consacrat Problemei natiunii. Un scop al muncii noastre: Muzeul Satelor Românesti. 4) stabilirea implicatiilor practice ale acest ui sistem. la un loc. 1935. Cele care au vreo legatura cu activitatea lui didactica vor fi cercet ate o data cu expunerea chestiunilor respective. materia cursurilor trebuind sa constituie a doua parte. dezvoltata în perioade echilibrate. Întocmite fie pentru conferintele Institutului Social Român. la nevoie. 1936. urmatoarel e lucrari: 1. al gândirii Profesorului. b) Sociologia monografica. Dintre lucrarile publicate pâna astazi de Dimitrie Gusti sunt indispensabile pentr u precizarea fizionomiei sale culturale.. activ al gândirii lui. Despre "Curier". Dupa cum se vede. cea mai mare parte a lucrarilor publicate ale profesorului Gus ti nu sunt carti. încât cele mai multe lucrari se situa pe amândoua planurile cugetarii sale. 2) desprinderea faptelor esentiale prezentate în ace asta literatura. Acestea constituiesc. sau pentru alte prilejuri. 3) stabilirea raporturilor reale dintre ele si construirea sist emului acestor raporturi. 1935. socialism. Nicaieri gândirea Profesorului nu s-a construit mai arhitectonic. 1936. anarhism. 1936.. fata de a carui doctrina a natiunii Profesorul av ea sa încerce una din rarele precizari în care gândirea lui se articuleaza direct pe a . Scolile taranesti. Chezasia unei munci rodnice: caminul cultural. alternând fraza rapida.". societate si stat în Constitutie. studiul consacrat unui proces social. incisiva a stilului natural. Învataminte si perspective din munca echipelor studentesti. cel mai de seama. 1934. în conceptia Profesorului. Metoda lui de expunere îmbratiseaza succesiv: 1) cercetarea sistematica a literatu rii chestiunii si critica ei. Tot despre scolile taranesti. cu fraza bogata. 1935. aceste studii sunt însa înt otdeauna expuneri de cel mai mare pret asupra problemelor cercetate de ele. teoretic si apli cat.51 58 59 60 62 63 65 68 70 71 72 Idei calauzitoare pentru munca culturala la sate. a stilului nobil. Fundatia Culturala Regala "Principele Carol" si învatatorii. d) Originea si fiinta Societatii Natiunilor. Poate numai în unele pasagii din raspunsul sau la discursul de receptie al d-lui [ Radulescu-] Motru la Academie. e) Problema federatiei statelor europene. Cum am vazut. Stilul Profesorului e vioi si elegant. în care se poate afla concentrata întreaga lui învatatura într-un exemplu viu si care. 4. 1936. b) Partidul politic. Scoala primara si cultura poporului. La încheierea muncii. în afara de lectia inaugurala. a sistemului: "sociologia cogitans". intitulat: a) Sociologia razboiului. 1935. ci studii. un fel de rezumat substantial. 3. stiinta si reforma sociala. Dintre toate studiile.

proceselor si tendintelor sociale care. IX. paralel cu tendintele sociologice. N-am asistat personal la cursurile profesorului Gusti decât cu începere din anul 192 1. 1926-1927 (Stahl) si 1931 (Amzar). din pricina lipsei timpu lui. cursul de sociologie al profesorului Gusti tinde sa se dezvolte pe o perioada de trei ani : primii doi consacrati teoriei cadrelor si manifestarilor. toata materia fiecarei discipline era expusa în cadrul câte unui curs de un singur an. De asemenea. la Bucuresti. În rastimp. ju decând dupa ideile dezvoltate în lectia inaugurala de care am vorbit si dupa un plan al cursului sau publicat înainte de razboi. etica politica. în sinteze mari de fapte. Am vazut cum concepe profesorul Gusti functiunea cursului si a seminarului sau. lectiile. cel din 1931 (Amzar). profesorii din aceasta categorie dispretuiesc bibliografia. pe care le însufletesc prin raportarea lor necontenita la actualitatea vie. aluzii la evenimentele din jur. Cursul de etica pare a se des doi si el. pe lânga curs ul de estetica. Sa încercam sa precizam aci fizionomia cursurilor sale în genere. Ideile lor sunt idei-forte. la catedra. precum si a activi tatii sale seminariale. naturi puternice si personale. asa cum o gasim formulata înca de la începutul carierei lui didactice . Ionescu). În ultima vreme. cursul de sociologie a fost dezvoltat pe o perioada de doi ani. Am expus mai sus conceptia generala a profesorului Gusti asupra sistemului de st iinte sociale. un prim tip de profesor. dibuirile si informatia exacta. si cel românesc în special. Profesorul facea. FORMELE ÎNVATAMÂNTULUI Cursul Transmiterea orala a sistemului Tipologia didactica Substanta. erau oarecum neglijate în ciclurile precedente. Profesorul expunând un an etica sistematica. din care unul consacrat teoriei generale a cadrelor vietii sociale (1926-19 27) si celalalt teoriei generale a manifestarilor sociale (1927-1928). Despre cursurile sale de la Iasi nu stim astfel decât din descrieri. mai putin. Mai târziu. lucrarile lor. subiectiv si dinamic. În primii ani. Totusi. cursul de etica din 1928 (A.ceea a preopinentului. Sa vedem cum le realizeaza. al treilea. Cursul de estetica se facea de d-l Tudor Vianu. Ei îsi stapânesc materia intuitiv. actiune si metoda Fizionomia generala a învatamântului gustian Dinamismul organizator Instrumentele de lucru pe cari universitatea le pune la dispozitia profesorului pentru a-si îndeplini misiunea didactica sunt: cursul si seminarul. framântate de problemele lor proprii. fara înte legere pentru munca altora si incapabili sa se orienteze în realitate altfel decât p rin daruiri totale. relatiilor. unitatil or. cunoaste mai multe tipuri de profesori. Din cursurile facute. Profesorul alterna cursul de sociologie (1921-1922 si 1923-1924 ). separat. d-l Vianu face. au fost editate mai cu îngrijire si pot fi folosite înca: curs urile de sociologie din 1925-1926. cu sporirea timpului de scolaritate impusa studentilor. Cursurile de sociologie si etica ale profesorului Gusti s-au dezvoltat an cu an. Am expus de asemeni si conceptiile sale speciale asupra societatii si asupra p urtarii omenesti. Învatamântul universitar în genere. polemici împotriva altor pozitii. 1. iar în celalalt. asa cum au fost dezvoltate în cursurile sale de sociologie si et ica ori în studiile sale publicate în rastimp. construite uneori numai din nevoia rafuiel . si mai mult. un curs introductiv de filosofie a culturii cu studentii anului preparator. Întâlnim astfel. ideile lui din aceasta perioada nu pa r a se deosebi de cele împartasite mai târziu. dupa 1925. De ob icei. cu acel de etica (1922-1923 si 1924-1925). cursul de etica.

Si glasul lui. sa poa ta crea stiinta ei însisi. de obicei. Dimitrie Gusti reprezinta un al treilea tip. care preda materia completa a manualulu i sau tratatului de specialitate. Învatamântul fiind si el o actiune sociala. acesti profesori covârsesc prin activitatea lor proprie. Risipita vraja. masele. Glasul lor se aude afara din universitate. instruieste. în sfârsit. Explicatia existentei acestor doua tipuri tine în parte de deosebirea psihologica dintre tipul subiectiv si [cel] obiectiv. rep rezinta o sinteza a celorlalte doua tipuri. existenta celor doua tipuri nu e greu de lamurit. dar nu le încearca niciodata. de profesor a carui prin cipala atentie nu e nici sa predea materia stiintei în mod impersonal. Substanta fiind corelata obiectivitatii si subiectivitatea actiuni i. Atunci. si când o face. de cele mai multe ori. a li teraturii. dispretuind agitatia a ctualitatii spre a pluti. sub stantial si obiectiv. el e preocupat. ci lucreaza pentru timp. 2. Ceea ce exclude. dar strivesc pe a celor din jur. concentrând în jurul lor. profesorul devine "profet" si glasul lui hotaraste o clipa destinele obstii. tipul metodic e un tip activ. în loc sa fie însa transmisa de el dogmatic. ci reflexiv. care se multumeste sa entuziasmeze pe stud enti pentru materia predata. Lectiile lui sunt predanie de adevar. expuneri concrete a ceea ce s-a facut si a ceea ce a mai ramas de facut într-un domeniu definit. în sfera valorilor pure. decât de ce are de facut. El nu contempla ideile în etern itate.) Ceea ce uneste ac easta sinteza e dinamismul. "metodic". în parte de îndoita modalitate de existent a a actiunii sociale. multimilor. pe un altul. nu e a scultat. darâmatori de idoli si rasturnatori de perspective. rezultatele experientei si reflectiilor proprii cu cercetarile ma i vechi. El nu se adreseaza deci. sunt contributii cinstite la progresul stiintelor. Ei pot dinamiza. spre deosebire de tipul activ propriu-zis. puneri la punct. e numai pentru a o preveni sa nu se lase is pitita de vraja subiectiva a individualistilor. Contemplativ. ca orice actiune d e acest fel. sau spre cele în curs de a se face. rascolitori de suflete. exclusivisti. sub impresia subiectivitatii. de obicei. el nu se daruieste niciodata clipei. Dar. pe care îl întruchipeaza Dimitrie Gusti. Dar odata "ceasul lui" trecut. Experienta stiintifica acumulata. poate fi orientata spre lucrurile gata facute. gata facuta. dar care lasa exclusiv pe seama lecturii acestora cunoasterea ei efect iva. ca tipul dinamic. temeinicia fiecarui element. ca cel din urma. Tipul acesta al profesorului "metodic". tovarasia sigura a el itelor. sub specie aeternitatis. în anumite împr ejurari. ca su bstanta de asimilat. Totdeauna în opozitie cu acest tip. nu ramâne decât amintirea unei flacari. (Una din sinteze. daca nu entuziasme aza. Transmitând numai cunostinte verificate. ci sa deprinda pe studenti cu mânuirea instrumentelor de lucru. si tipul de profesor "dinamic". Sintezele nu îi displac. întâlnim. retezator de avânt si îndreptator de greseli.ii. ori a unei scântei de sus. preocupat ca expresia sa nu-i depaseasca gândul. ca instrument de lucru. 3. olimpian. pâna ce n-a verificat. în felul în care procedeaza tipul substantial. ca metoda. el nu procedeaza intuitiv. de obice i. în asa fel încât acesti studenti. preocupat mai mult de adevar decât de bine. ideile lui sunt. întelegator crit ic. ca cel dintâi. Între tipul profesorului "substantial". prin perspectivele pe cari le deschide cursul sau a supra ei. e contemplatia s i subiectivitatea. Ca si tipul dinamic. si confrun ta. în viata universitara. atent la amanunte. ascultatorul trebuie sa-si adune sufletul di n cenusa. Lirici si temperamentali. si nici numai sa entuziasmeze o clipa pentru ea. Totdeauna riguros. Lucr arile lui. cu obiectivitatea. în locul atractiei capricioase a masei. în clipele esentiale. si mai mult de ce trebui e sa stie. documentat. potolit. deveniti la rândul lor independenti. ca si tipul substantial. e t ransmisa de el în mod critic si activ. profesorul din aceast a categorie prefera. fara sa-i pese de participarea studentilor la curs. semanatori de idei si creatori de curente. învatamântul lor. Preocupat sa cunoasca tot ce s-a facut. a tehnicilor. societatea cartilor si a egalilor sai. . migalos. ca pentru c arte. toata atentia multimi i. si de tot ce urmeaza sa se faca! Dar pentru a se hotarî. în amanunt. uneori. dezinteresat.

si ideile cele mai fecunde. Paralela precedenta contureaza un prim cadru pentru definirea activitatii didact ice a profesorului Gusti. fa îndata! Dar neastâmparul sau creator nu se margineste numai sa scrie carti si sa antreneze oameni dupa sine. Caci oamenii. Dimitrie Gusti e în vesnica framântare pentru aflarea acestuia. deprinder ea mânuirii lui. vorbesc de d-nii Iorga si [Radulescu-]Motru. în primu l moment. ci cheama elitele sa coopereze pentru ridicarea maselor. nascocitor de probleme. metode de folosire organizata a mijloacelor de l ucru existente si îndemnuri la cooperarea metodica a specialistilor în folosul masel or. dupa el. Îndata ce s-au maturizat. planuri de lucru pentru un proiect si un sec tor determinat. e imediat sprijinita. Si fiecare e primit la fel. mereu altele. oamenii cei mai tenaci se uzeaza repede. Un duh neastâmparat. pentr u cercetarea unei anumite probleme. Fara sa vrem. Tipul acesta de profesor.Organizarea nu e însa posibila fara plan. Si. toate. de îndata ce devin viabile. ci chiar în cursul faptuirii lor. vesnic mobil. Firea lui e setoasa de or dine si realitate. Trebuie in . cu trecerea clipei de el an! Ceea ce s-a închipuit odata. apoi o echipa de lucru si la sfârsit o institutie. la fe l. un cuvânt de ordine. la un moment dat. în primul rân d pentru a denunta maselor primejdia înselaciunilor subiectivitatii. Profesorul e în sa mai mult decât atât. împreuna" pare a fi. Continuitatea efortului organizat stimuleaza actiunea în chip mult mai efic ace decât biciuirea trecatoare a entuziasmului. la chemarea masei. alaturi de profesorii obiectivi. Nu pentru et ernitate. sprijin m aterial si moral. fara preget. fiecare devine autonom. Dimitrie Gusti n-a abordat odata o problema fara ca de pe urma lui s a nu apara. în care predomina tipul substantial sau cel dinamic. Chiar i nstitutiile pe care Dimitrie Gusti le întemeiaza. ca si ideile. misiunea elitelor fiind subordonata. E pus în legatura cu cei pe care ideea lui e chemata sa-i intereseze. timpul nu iarta. Cât despre lucrari. Nediscutabil pare faptul ca Profesorul este în primul rând un mare organizator al stiintelor si al actiunii sociale românesti. Astfel. de bunavoie. seminariile. fara mijloace de lucru. el nu se retr age îndata dupa aceea. vizionari. toate. profesorul Gusti nu e niciodata singur. îsi dobând esc autonomia. De aceea. Propunatorul primeste sugestii. nu se maturizeaza la el. ca acestia. Creatia este pentru timp. experimentator. ideile lui sunt. Dimitrie Gusti nu ramân e totusi surd ca ei. iarasi în turnul de fildes. pentru el. într-un anumit domeniu. gândul comparatiei ne duce la ceilalti doi mari dascali ai Universit atii românesti contimporane. destinului colectivitat ii. Dimitrie Gusti e grabit sa creeze.Curios. ca a acestora. Ce poti sa faci. me todic. într-o clipa de avânt. vine altul. descoperitor de oameni si fauritor de mijl oace. deosebit de activitatea lor faptuitoare. institutii noi. programe noi. fara cadre. actiunea lui nici nu se va risipi. stimulator de energii si ordonator d e eforturi. dupa el. Alaturi d e el. trebuie înfaptuit dupa aceea. Dornic de a se gasi între egali. ca si primul. e destul de rar în Universitatea româneasca. Aceeasi pozitie sintetica determina orientarea sociala a învatamântului sau. În jurul lui roiesc totdeauna to t soiul de cercetatori. Colaborarea lui cu egalii se savârseste pe ntru masa. "La treaba buna. El e si un mare animator al vietii noastre culturale. integrându-se. Între lini stea celui din urma si nestâmparul celui dintâi. foarte frecvent în Apus. de idei. actiunea lui nu va fi niciodata alaturi de aceea a razvratitorilor de mase. Daca el intra prin urmare în arena. ca si profesorii de al doilea tip. activ. Daca deci. Cursurile lui sunt predarea unui instrument de lucru. viziuni de santier: buletine d e analiza a mijloacelor tehnice de care dispune stiinta. activitati noi. Pentru el. mai întâi un plan. ele sunt. Ce s-a închipuit trebuie imediat concretizat în fapta. mijloace de lucru. putini buni. si altul. Câte creatii de ale lui n-au ajuns astfel sa faca faima altora? Dar ce importa? Vin îndata altele la rând. De a ceea. iscoditor. daca e judecata temeinica si ofera posibilita ti de realizare. oameni practici. mai departe în lucrarea comuna. îl îndeamna sa nascoceasca necontenit lu cruri noi. Functiunea care uneste dinamica cu obiectivitatea e spiritul de organizare. Orice intentie de înfaptuire i s-ar sugera e imediat cântarita si. sau expunerea rezultatelor provizorii obtinute prin aplicarea me todelor. în treprinzator. cei buni s-aduna: mult pot.

deopotriva. sunt: 1) empirismul. impresionismul. Niciodata nu l-am vazut multumit de ce a facut. coplesita de lene si t embelism. since ritatea marilor momente cu politetea necesara convenientelor marunte. Profesorul se apropie mai mult de d-l [Radu lescu-]Motru. verva si luciditatea. gata sa vibreze la cel dintâi gest de elan ori de bunavointa. Stai câteodata si te miri. refuzul de a coop era. incultur a. ea îmbina. Omul acesta care uneste în chip atât de neasteptat neastâmparul creatiei si spiritul o rganizator. dar merg. de opozitia surda. uneori. prostia . în cel mai înalt grad. fara exceptie. 6) dezorgani zarea.este în fond un entuziast. catre cei care la chemarea lui raspund: gata! Dojana lui întâmpina mai ales pe lenesii care se codesc sa-si iasa din ale lor. Mai curând sau mai târziu. Aci. sfârsesc prin a fi "deceptii". ba chiar si de sabotarea directa a cercurilor interesate . asa l-am cunoscut pe profesorul Gusti. E în el un duh de tinerete neb iruita. 7) izolarea. pentru a le birui. "anim atia" pe care o imprima oricarui lucru de care se apuca. Cu aceste precizari deslusim mai exact chipul profesorului Gusti. fauritori de civilizatii.energia acestui om ramas tot atât de proaspata si de neistovita. neinformatia. lipsa de generozitate si tendinta de a specula oamenii si s ituatiile. în care toate entuziasmele sfârsesc prin a se irosi în scepticismul si indif erenta generala. fara sa se urneasca. mai curând sau mai târziu. dar întotdeauna încântat de ce va face. daca te gândesti ca. la fiece pas. superficialitat ea. trebuie sa le ciocaneasca necontenit. si mustrarea lui pe siretii care simuleaza osteneli. cum e a lui Nicolae Iorga. . scoate oamenii din fire si-i îndeamna sa-si încordeze puterile la maximum. Grija lui de capetenie se îndreapta totdeauna spre ce mai e de facut. îti dai seama de prodigioasa activitate de adaptari si de nuante. si ca. pe care trebuie sa le folo seasca omul hotarât sa biruiasca. sa le scoata d in fire. dar necontenit iluzionat asupra omului si posi bilitatilor lui. Sa nu se creada însa ca aceasta extrema elasticitate spirituala a efortului gustia n nu-si are limitele ei. ca la începutul carierei! Daca te gândesti ca activitatea lui organizatoare se înfaptuieste în domeniul cel mai complex si nestabil. care biruie pe toti. nici "olimpiana". omul acesta atât de bine informat întotdeauna. 3) lipsa de informatie. Inventarul lor va servi la conturarea definitiva a profilului profesoral. aceea de a crea vietii forme si temeiuri noi si de a dezvolta constiinta contimporanilor asupra lor însisi si asupra telurilor actiunii lor. de-a lungul carierei lui didactice. prin munca unui corp s ocial definit. Calitatea esentiala a personalitatii lui este dinamismul ei obiectiv si organizator. Ceea ce nu împiedica pe Profesor ca. la prima ocazie. stimuleaza. Profesorul se loveste. c u nici un pret. ca a elevilor l ui Maiorescu. calapoadele dupa care lucrurile merg anapoda. de inertiile si nesigurantele tem peramentale ale colaboratorilor. orice avânt . Recunostinta lui. 8) interesarea. sa reînceapa! Ceea ce-l fereste de deziluzii mai grave este faptul ca entuziasmul sau e totdea una activ. care e acela al relatiilor sociale. Fara anumite neputinte si refuzuri. amestecul. Nazuinta nestabila trebuie sa se fixeze. printr-o echipa. 2) munca nesistematica. Lucrurile pe care Dimitrie Gusti nu le poate suporta. plasticitatea ar pu tea dovedi existenta unui spirit amorf. de ineptiile si rutina birocratica a autoritati lor. nestiinta. necompetentii. dezinteresate. solipsismul. toti. 5) necuviinta. necorectitudinea. Figura lui nu e nici "profetica". lipsa de tinuta stiintifica. care cucereste. Necontenit deceptionat de oameni. nepriceperea. de in sistente si rezerve. cum .în tara aceasta rasariteana. Unul din acei "pe dagogi ai vointei sociale" care au de realizat cea mai înalta misiune sociala din câte se pot închipui. cele cu care nu se împaca. Lucrurile pe care profesorul Gusti nu le poate suferi sunt categorice si pot fi precis enumerate. orientat spre fapta. interiorizarea contemplativa. Proteica si sociala. atât de exigent si de ironic când critica falsele valori. înmormântând. de când am început a lucra cu el. dar si de intransigenta.stitutionalizat. 4) necorectitudinea. Un mare organizator si animator cultural! Un exemplar modern din rasa care a dat altadata omenirii pe colonizatorii. în savâr sirea ei. Nu e cazul. sa sparga tiparele vechi.

Astfel. din ce ea ce a scris D. condus direct de Profesor. îti pune la dispozitie carti le lui proprii. clasele (I. precum si din lucrarile tiparite ale acestuia. Un an. se tinea în sala a V-a a vechei Univer sitati si studia doctrinele politice ale lui Machiavelli (Radu Budisteanu). Gusti în revistele straine asupra acestui seminar. numero ase prefaceri. superioritatea si distanta fata de acestia. Claudian) sau Jean-Jacques Rousseau (Gabrea). Tema era astfel aleasa. seminariile lui reprezinta atelier ul în care se deprinde mânuirea acestui instrument. Îmi amintesc desigur de acele vremi în care seminarul. Nu o data Dimitrie Gusti nu se sfieste sa învete pe studenti "secretele profesiona le" ale mestesugului carturaresc. Învata pe stud entii sai cum se citeste o carte. gelosi de i nformatia lor . cum se extrag pasagiile de u tilizat si cum se folosesc. Despre ce au fost seminariile de la Iasi nu avem informatii decât indirect. formarea person alitatii cercetatorilor sociali. cum se redacteaza textul provizor si cel definitiv si cum se tipareste un articol de ziar. Hobb es (Al. ascund studentilor cu grija propriile lor izvoare de informatie. macar astfel. dezvoltându-se paralel cu problemele iscate la cursurile sau în lucra rile lui. cum se adnoteaza. mai mult decât oricine. istoric (Pasa).obicei specific culturilor înapoiate. încât problemele sa aiba un aspect stiintific general si un caracter de aplicatie concreta. în cari stiinta mai poate fi m onopolizata -. sau problema unitatilor sociale. în aceste conditii. desfasurata în mai multe probleme. La cursurile si seminariile lui insista totdea una asupra bibliografiei.Dimitrie Gusti îsi sprijina studentii cu toate puterile lui si se bucura de izbân zile lor ca de niste izbânzi proprii. Amândoua aveau ca obiect o tema generala. SEMINARUL Misiunea lui. Dimitrie Gusti a facut scoala în Unive rsitatea româneasca si ca. de-a lungul timpului. cu cercetarea sistematica a problemelor.X. Petrescu). cu o migala pretioasa si cu o pasiune admirativa pentr u informatia corecta si complexa asupra problemelor puse în discutie. se întorc ca Saturn împotriva acestora ca sa -i distruga de îndata ce cuteaza sa emita vreo parere originala deosebita de a lor . ceil alti. cauta mijloacele sa te puna în contact cu cercetatorii competenti de îndata ce te vede preocupat de o chestiune. C. Cum se citeaza. de revista sau o carte. alt an. în vreme ce alti profesori. mai mult sau mai putin straluciti. g elosi de renumele câstigat de elevii lor. Studentii erau obligati sa cerceteze un anumit numar de carti fundamentale recom . deci. se desemna unul ca referent. în vreme ce unii profesori. Si una si celelalte arata ca între seminarul de l a Iasi si primele seminarii din Bucuresti ale profesorului Gusti n-au existat de osebiri esentiale. coreferenti. deci. Principalul obiectiv al lucrarilor de seminar îl constituie. de mirare ca. pentru a-si pastra. Seminariile conduse de profesorul Gusti au suferit. P reocuparea aceasta de initiere tehnica si de progresele stiintifice ale studenti lor sai e aproape unica în Universitatea româneasca în care profesorii sunt preocupati mai mult de ideile lor decât de formarea elevilor. Fiecare student alegea câte o problema. iar dintre toti studentii care preparau acelasi subiect. Di mitrie Gusti te întâmpina întotdeauna cu ultima informatie. Nu e. La fel. trebuind sa participe la colocviul care urma totdeauna dupa c itirea lucrarii. a creat si a impus valori. Formarea personalitatii cercetatorilor Originea aplicatiilor sistemului Monografiile sociologice si etice Spiritul seminarului Munca de echipa Daca cursurile profesorului Gusti alcatuiesc forul în care se transmite instrument ul de cercetare ce-l constituie sistemul sau. ca si de seminariile în care se studia problema cadrelor: biologic (Facaoaru). seminarul se ocupa cu cercetarea desfasurarii istorice a doctrinelor.

Era desigur o copilarie! Dar Profes orul nu a admis-o. dar tare intransigent în vorba. un anumit respect fata de demnitat ea cugetarii. Aplecati asupra Nationa litatii în arta a d-lui A. ei se caznesc sa înteleaga adevaratul concept al nationalismului. avea gr oaza de asemenea "gazetarie". În vreme ce Universitatea sta închisa pentru marea masa a studentilor. care dainuieste pâna azi. sub îndrumarea de fiecare clipa a Pro fesorului. si nu stiu daca n-a poftit pe preopine nt afara! Ne-am mirat atunci de aceasta vehementa. care nu urmareau decât "sa faca efect" asupra cole gilor. trecut la Rectorat. Profesorul aducea totdeauna în sala cartile despre care se discuta si le facea sa circule. Evoc în gând amintirea acelor seminarii! Discutia se isca totdeauna. Tot atât de rau primite. Furtuna trecuta si lucrarile intrate în fagasul lor normal. de asemeni. cu ultimele lucr ari aparute asupra subiectului. Când preopinentul era îndraznet. Programul studentesc e gata de tiparit. În anul 1923. conceptele g ata facute. cu conditia sa aiba v aloare de argument. Tineretul punea patima si problemele erau p asionante. dar si o tinuta intelectuala si etica fata de idei. la mesele din salile Casei Macca. ridicând tonul. C. Dimitrie Gusti gasese cel dintâi pri lej. Profesorul. aprinsa. drept "canalie" pe Machiavelli. fata de ideile vremii. studentii în sociologie îsi împart mu nca. Rezultatul e Oficiul Uni versitar. Aci îi lamurim numai geneza. chiar atunci când comba ti pe adversar. Aci se vadeste. pusa la dispozitie de d-l Bi ber. Cuza. înlatu rând taria invectivelor menite sa ascunda slabiciunea argumentelor si parada de er uditie când nu era decât de suprafata. Studentii se pun pe lucru si dupa câteva luni. care a îndraznit sa califice. impusa de identitatea cadrelor si de asemanarea manifestar ilor. împreuna cu studentii. Caci ceea ce cauta sa impuna Profesorul prin seminar nu erau numai idei. apanagiul stilului asa-zis "gazetaresc" . dintre cei mai buni. alteori cu ironie si câteodata chiar taios. Comunitatea de lucru a echipei din 1923 nu ramâne fara roade. Preopinentul s-a încapatânat. în cursul disc utiei. de "sfertodocti" cum îi placea sa-i numeasca cu o vorba a lui Pârvan. "Principele" lui nu e un monstru . sa arate ca. motivata de c omunitatea de soarta. care-ti impune curtenie si stapânirea de tine. întemeiata pe vointa trairii în comun. chiar destepti. D imitrie Gusti îsi aduna studentii în fostul local al Bibliotecii Pedagogice a Casei Scoalelor. oarecare temere de "geniile" pus tii. cari risipiti pe ulita îsi striga sentimentul vag al unei nevoi de actiune fara ideal precis. care toata viata a visat înfiintarea unui institut de presa. în chip minunat. când izbucneste greva studenteasca. Profesorul nu se sfia sa ironizeze crunt pe delincvent. Cu blândete uneori. ci "omul politic" obisnuit. care. cu toate ca personalitatile puternice îl interesau pâna într-atâta. si d octrina pur autodeterminista. Zadarnic a sarit Alexandru Vianu. Profesorul trece la înfa ptuirea dezideratelor programului. în Bucuresti. apoi sa-si completeze bibliografia singuri. adunati în jurul Profesorului. A raspuns tare de tot. . care aseaza natiunea în arbitrar. care confunda natiunea cu poporul. inspirata de comunitatea idealuril or etice. pe atun ci student. Mi-aduc aminte de indignarea Profesorului fata de un student al lui. Amândoua. îsi face loc în mintea lor adevarata idee a natiunii. pentru ca studentii sa le cunoasca. si Cooperativa studenteasc a . restabilind ordinea îndata. bibliotecarul. vorbim de cuprin sul lui. Astazi o înteleg mult mai bine. caracterul metodic al învatamântului sau. precum si de nadejdea viitorului comun. încât studentii cârteau ca ar fi d "superstitia valorilor". adunate de pe ulita. Profesoru l deprindea pe studenti sa fie corecti în tinuta si continutul comunicarilor. exista înca. sa foloseasca lucrarile seminarului la rezolvarea problemelor s ociale de imediata actualitate. discutata si lamurita. Profesorul nu admitea însa improvizatii le studentilor. Orice idee era primita. erau "cliseele retorice". dadea indicatii asupra felului în car e trebuiesc citite si folosite. Avea. cu un ton autoritar. Între doctrina realista.andate de Profesor. de asemeni. pâna a rosti t epitetul injurios la adresa florentinului. Unii desfrunzesc fisierele bibliotecii spre a gasi literatura explicativa a misc arii studentesti. Mai departe. Altii cerceteaza situatia comparativa. Acolo. ca si invectivele.

Prej beanu. economia: Dumitrescu. Popescu-Goicea. Popescu. Metoda de lucru e aceeasi. ingenios nascacitor de metode. Însem narea problemelor esentiale care revin în fiecare sistem si apoi rânduirea lor logic a. D. Ionescu. Era profesorul Brailoiu. în zece zile de munca. luptând sa reconstituie. care-si propuneau sa întel eaga împreuna. pasionatul cercetator al "omului" si al "formei lui vii". Pentru întâia oara însa. zi de zi. I. Ionescu . ca totdeauna. De la începutul anului scolar 1924-1925 studentii se pun pe lucru. credintelor.si rezervându-si siesi cercetarea "socialului" ca aspect special. Gusti. Tourville. P. Confruntarea planurilor si metodelor preexistente si critica lor. ca acum. Era acolo d-l profesor Rainer. religia si moralitatea: eu. Profesorul a multumit echipierilor pentru munca înfaptuit a. se muncea înca mai mult paralel decât împreuna. Aceasta expeditie de zece zile a "Argonautilor" monografiei în cautarea "lânei de au r" a realitatii românesti deschidea o epoca. care luptau sa reconstituie. Rând pe rând. si condu cerea generala a echipei -. Constantinescu-Mircesti. În 1926. Gh. Vignes. d -l Vladescu-Racoasa. psihologia: Costin.În curând. spre a lucra l aolalta. si studentii: C. pentru studii. Dimitrie Gusti por nea cu studentii sai ca sa-i formeze la aceasta munca. Dar în ochii lui era o bucurie greu de as ternut în scris. Decusara. sunt cercetati: Le Play. Ion Belcin. Cârlogea si cu mine. Îndata dupa Duminica Tomii. portului. om de va sta cultura. profesorul D. Si. în cea dintâi cercetare monogr afica. În timpul verii. ajunsi curând de pe urma de Alex. . se înjgheba aici o munca de echipa. Multumirea lui. recunoscând greutatile drumului de strabatut. Dumitrescu. ceea ce în fapt traia ca un tot. adânc gânditor. nadejdilor si ostenel ilor oamenilor de la tara. de cercetarile echipelor monografice ale priet enului sau. care consimtisera. În vara anului1928. din Ne rejul Vrancei. din nefericire la noi înca nedeprinsi cu munca în comun. D. aratatoare a unui viitor pe care l-as înc hipui în vis. Ioan Costin. printre noi erau specialisti încercati în di sciplinele necesare ansamblului cercetarilor monografice. Mi-aduc aminte. Si cam pe aproape de Pastele anului 19 25. primeam vesti. planul cercetarilor e gata. am a gasit echipa la Fundul Moldovei în Bucovina. limba si obiceiurile: C onstantinescu. Si harta pe care studia devenea vie. munca a a urmat fara preget. pornesc catre Goicea-Mare din judetul Dolj. vor fi întovarasite. istoria: Popescu -Goicea. Dar voia buna a tineretii biruia.sa iasa din turnul de fildes al preocuparilor lor. chipul vietii sociale si sufletesti a stramosilor no stri. daca nu sa în faptuiasca cea dintâi monografie sociologica (pâna acolo va mai fi drum). în 1927. manifestarile spirituale. Bureau si alti ce rcetatori monografisti si etnografi. manif estarile administrative: Belcin. din Rusetul Brailei. D. cel putin sa masoare greutatile si sa jaloneze calea înlaturarii lor.. dar a vorbit cu caldura si entuziasm launtric. obiceiurilor. îndeletnicirilor. Fireste. dar nu fusese pâna atunci înteles decât în ragmente. cu asistentii sai de la Institutul de Anatomie si Embriologie d in Bucuresti. în vagonul-restaurant al trenului care ne aducea înapoi în Bucuresti. de seara în care. Nomenclaturile lor sunt comparate cu planul cursului din 1910 al profesorului Gusti. Georgescu. de acum. în sti inta sociala româneasca. Gh. economia si manifestarile politice: Vladescu-Ra coasa . Gusti a izbutit. Eu am plecat apoi în Franta. dupa ramasitele pastrate în pamântul adânc si neprefacut al vechei Dacii. V. Profesorul avea sa dea studentilor o noua sarcina: alcatuirea "planului d e cercetari monografice" si pregatirea acestor cercetari pe teren. Ce li se cere e ste sa faca o aplicatie a sistemului de cercetare la realitate. daca nu l-as fi vazut aievea. asistent. Împartind rolurile strict: cosmologia: Prejbeanu. Întorsi în Bucuresti. era sobra. si destule greutati în tâmpina colaborarea la tot pasul. Convins ca o cercetare sociologica nu este posibila decât prin colaborarea special istilor. dupa cum mai fu sesera si cercetatori singuratici ai trecutului istoric.. Eram acum peste patruzeci de insi. Cercetarile echipelor arheologice ale lui Pârvan. A vorbit masurat. Vedea crescând frageda întreprindere sti intifica si multiplicându-se în zarea satelor numeroase pe care le strabateam din fu ga.pri n ce minune? . dupa observatiile facute direct asupra asezar ilor. între cercetatori specializati în ramuri deosebite. biologia: Georgescu. literatura si arta: P. Roux. O munca în colaborare. chipul autentic al românului de astazi! Cercetatori singuratici ai acestor lucruri mai fusesera desigur.

pâna în ultimul ti mp. o echipa formata din Prejbeanu. întâlneam l a lucru. geografie si folclor fac seminar de sociologie monograf ica cu H. sau. Tema proseminarului era comentarul textelor lui Tard e si Durkheim. cu studentii de la toate specialitatile. e facut de Traian Herseni. Pe masura ce cursul se dezvolta. pâna la venirea lui Traian Herseni din Germania. în care studentii mai rasariti ne ocupam sa înjghebam " monografiile". îndrumând totul. m asuratori si curele de mosie. Deasupra tuturor era însa Dimitrie Gusti. când ac est seminar i-a trecut lui. proaspat cuceriti pen tru cercetarile monografice. aflata sub îngrijirea Profesorului. iscoditor. o problema speciala: Individ si societate. în 1930. În tot acest interval de timp. iar eu am trecu t la "Sociologia generala". tot mai adâncit. Marcela Focsa.secretarul general al Societatii Compozitorilor Români. codrii si casele. pastrat numai în obiceiuri. eu ramânând numai la cel de etica. în 1932. pe atunci îndragostit de Vrancea. la Runc. muzicologul erudit. neobosit. Paula Gusti. lua si seminarul o dezvoltare tot mai mare. Era Traian Herseni. Seminarul meu a fost cel dintâi în care s-a studiat planul de lucru. tot când treb uia. Alexandru Claudian. cu toti studentii. pe care l-am întins pe pereti în nenumarate tablouri sinoptice în ziua "expozitiei" si a serbarii de sfârsit! Din tot timpul cât am lucrat cu profesorul Gu sti. consacrându-l formarii elementelor necesare echipelor monogr afice. asa încât în curând va fi împartit pe materii. Era profesorul Georgescu Breazul. la Cornova. Profesorul m-a însarcinat sa condu c primul meu seminar. În ultimul timp. de curând traduse în editura "Cultura Nationala". si m ai târziu d-lui Al. arhitectul Armasel si atâti altii. Ajunge sa spun ca. cu problemele respective. care stia sa faca sa vorbeasca muntii. pe lânga cercetarile propriu-zise. pâna astazi. Burdun. dezvaluind întelesuri nebanui te lucrurilor celor mai obisnuite. iar în 1935 si 1936. constiincios. Ion Zamfirescu. G. în cicluri succesive. Xenia Costa-Foru bunaoara. Cront. v esnic preocupat sa organizeze totul. seminarul general era facut de Profesor. Studentii specializati în filosofie faceau cu d-l Vladescu-Racoasa. Ion Costin. H. p utin timid. iar la Dragus. cu toata amanuntimea bibliografica . Studentii de la istorie. cu o mustrare. în sfârsit -last not least -. minunatul cunoscator al a riilor de raspândire ale cântecului românesc. Stahl. care îl face. Seminarul pentru anul II e bifurcat. Tema acestui seminar este enciclopedia stiintelor socia le si înfatisarea lor. pe ani si pe sectii. Marin Popescu-Spineni.vazând totu l. Elisabeta Constante. în 1931. cu un sfat. pentru întâia oara. cercetarile au continuat. seminar de sociologie si etica. dezvoltându-se mereu si interesând tot mai mul ti studenti si cercetatori. Fapt mai însemnat . d-l Vladescu-Racoasa face seminar de sociologie politica. cercetând totul. îndraznet. pe atunci la începuturile "Arhivei" sale. pe teren. ca si în 1933. cu Profesorul. cu o vorba. Claudian. vesnic atent sa surprinda un fapt nou. la întocmirea noului plan de cercetare. Era u. Elvira Georgescu. Ma ria Negreanu. când trebuia. seminarul pentru anul I. Pe baza ac estui plan. cercetând metoda de lucru în monografie si aplicatiile ei. H. cu aparatele lui perfectio nate de înregistrare. cu sotia. divulgându-se tuturor metoda Profesorului. aceasta este perioada în care am stat cel mai aproape de gândul lui. si pe studentele si studentii mai tineri: Dom nica Paun. C. Campania aceasta a întrecut în amploare tot ce se lucrase pâna atunci. H. alaturi de cei ramasi din vechiul grup al "Sociologilor din dreapta Dâmbo vitei". arheologul trecutului nostru nescris. iar proseminarul obligat or pentru studentii anului I era dat în seama d-lui conferentiar N. caci întâlnirea în treaca ea Bibliotecii Nationale din Paris nu-mi lasase nici o amintire clara . Semnatarul acestor rânduri face cu studentii din toti anii de la specialitatea fil . apele. Felul în care s-a precizat mai târziu tehnica cercetarilor monografice a fost descri s în chip amanuntit de d-nii Herseni si Stahl în volumele consacrate acestei problem e. Nu e locul sa insist aici. Mai târziu. în prezentarea sistematica a profes orului Gusti. Maria Darmanescu. acest seminar a fo st preluat de H. cu un îndemn. vaile. în 1929. pe atunci proaspat licentiat în filosofie. Era . studiind. Nicolae Argintescu. De la 1933. la Dragus. Si. Stahl si cu mine a lucrat pe îndelete.eu îl întâlneam la lucru întâia oara. Cos tin. întorsi de la Fundul Moldovei. Stahl.H. zicatori. Petrescu. St ahl. la Sant.

biblioteca lui. comentând toata literatura respectiva. precum si pentru ce i care se prepara pentru doctorat. fireste. se face pe nesimtite. relatiile lui au fost totdeauna la dispozitia studentilor. Prietenia ce leaga oamenii care întreprind un lucru împreuna nu e rara. Seminariile profesorului Gusti sunt deci institutii deschise în afara. nevoia ajutorului rec iproc. Nu sunt admisi decât studentii care se disting la seminar iile preparatorii. uneori. aceasta comunitate ajunge sa cuprinda laolalta pe conducatori s i condusi. fara sa nu-l fi luat numaidecât în seama. în sectiile diferitelor institutii sociale organizate de Profesor. parinteste. Staruinta lui nu si-a preocupetit-o niciodata pentru ei. care nu creeaza nici un sentiment de jena celui obl igat. de specializare. Astfel. o comunitate de sentimente greu de destramat. Nu numai când era v orba sa-i dea sprijin în munca ei intelectuala. între colaboratorii oricarei întreprind eri omenesti. Acest seminar este închis. deosebirea de vârsta si de formatie creeaza de obicei între unii si altii o prapastie. sub îndrumarea directa a titularului. în care studentii sunt pusi sa-si încerce puterile în cercetari concrete tot mai grele. Trecerea di n ele. cursurile si seminariile d-sale sunt independente de celelalte. niciodata nu i-a privit autoritar. studiul istoric al doctrinelor cu acela sistematic al problemelor acestei st iinte. În afara de aceste seminarii. pentru învingerea obstacolelor întâlnite-n drum. profesorul Gusti face un seminar deosebit. Exigent. În ultimul an s-au studiat Manifestarile spirituale. care-l face slab. pe nesimtite. foarte rar. a putut trece pe lânga unii oameni fara sa se intereseze de ce e în su fletul lor. Amintirea ex perientelor comune. chiar at unci când lucreaza împreuna. sau a asistentilor. solidaritatea împotriva atacuril or pornite din afara. Dimitrie Gusti n-a sovait niciodata sa-si puna obraz ul pentru altii. Daca. în fata oricarei dezaprobari . constiinta împartasirii aceluiasi ideal. În fapt. Pentru studentii cari prepara licenta în sociologie sau etica. de sus: ci totde auna ca persoana fata de persoana. În fiecare an. nu i s-a atras o data atentia as upra cuiva. câte un an. N-as putea încheia aceste rânduri consacrate seminarului profesorului Gusti fara a v orbi nimic de atmosfera care domnea în el si de relatiile acestuia cu studentii sa i. pâna a ajunge "piatra de încercare" pentru unii . a fost sa stearga ac easta deosebire. seminar pentru aceasta stiinta. În relatiile lui cu studentii. ca orice îndrumator. Unul din marile daruri ale lui Dimitrie Gusti. Casa lui.osofie care dau examen de etica. atunci când un lucru i s-a parut drept. alternând. acest seminar cerceteaza o problema anumita. Dar a facut-o totdeauna camaradereste . dar în fond generos si bun. profesorul Gusti i-a purtat de grija. Dar. ci mai mult de ce au de gând sa faca. dar si când era vorba sa o sprijine în viata ei de toate zilele. Singurul lucru ce i s-ar putea reprosa este aceasta bunatate excesiva. însa. în jurul seminarului s-a constituit cu vremea o adevarata familie spiritua la. Cum vedem. Atunci sunt trecuti din seminar în una din numeroasele întreprind eri care întregesc activitatea acestuia conduse de profesorul Gusti. cu acel sentiment degajat. sentimentul distantelor sociale. ori de câte ori e silit sa spuna cuiva o vorba de descurajare si timid. în to ate amanuntele ei. tot pe lânga aceeasi catedra e socotit si seminarul de estetica al d-lui Tudor Vianu. ca profesor. creeaza. seminariile profesorului Gusti sunt azi o vasta întreprindere stiintifi ca . Ani de zile. recomandarile lui. Exista deci o penetratie continua între activitatea seminariala si a ctivitatea institutelor prin care studentii îsi întregesc pregatirea intelectuala! Lucrul acesta împlineste dezideratul exprimat în lectia inaugurala a cursului sau di n 1910. când a fost nevoie de un cuvânt pentru ca sa li se deschida o poarta. pâna ce ajung sa po ata lucra singuri. Timiditatea fireasca a celor multi.

în primul rând. sensul reformei universitatii trebuie cautat în functiunea ei social a. Pentru el. Nu putea însa ramâne neîndreptat cadrul însusi în care urma sa se desfasoare învatamântul s al. pentru ca întotdeauna. Am vazut. si a surâs. si asupra misiunii pe c are o atribuie el acestui învatamânt. ce caracter întelege Profe sorul sa dea cursurilor si seminariilor sale. XI. nu s-au sfiit ca. Ci multi din cei pe care i-a îndrumat. Ideile din aceasta lectie au fost reluate mai târziu. în pustiul însingurarii la care se izoleaza majoritatea intelectualilor români . asa cum sunt naturile cu adevarat sociabile. în Planul de organizare a vietii studentesti. ORGANIZAREA VIETII UNIVERSITARE Fisiere. profesorul Dimitrie Gusti a desfas urat. 2. care este aceea de a pregati elitele creatoare de cultura si conducatoare ale . ne propu nem sa cercetam în paginile urmatoare: Vom urmari aceasta activitate în trei directii. de asemeni. universitatea. Profesorul nu a scapat. p recum si în alte doua studii. În ce masura aceasta activitate are legatura cu învatamântul sau universitar. azi greu de g asit. 3. asa cum era predat în scolile superioare românesti. Astfel. ca si în afara de ea. De toate aceste neajunsuri. Bunatatea aceasta nu i-a adus întotdeauna recunostinta ce i se cuvenea. ori i-a impus.. sau carora le-a deschis o cale în viata. un centru de atractie si de putere. Am vazut. organizarea cercetarilor sociale. Principiile reorganizarii universitatii sunt cuprinse într-o lectie. hranindu-i cu lingurita. Fireste ca eticianul cunoasterii si iubirii de sine i-a înteles. universitatea era prima unitate sociala cu care se întâlnea direct. sau poate chiar i-a salvat de la moarte. cu ideile pe care le-am vazut în primele pagini ale acestui studiu. consacrata acestui subiect. biblioteci si centre de documentare Programul studentesc Opera de Ajutorare Oficiul Universitar Cooperativa Studentilor în Litere Calauza studentului Ancheta asupra vietii universitare În afara activitatii universitare propriu-zise. adica ceea c e puteau face. stiut fiin d ca aceasta floare rara e apanajul sufletelor alese. Dimitrie Gusti reprezinta un liman. l-a preocupat personalitatea lor. nu fara oarecare amaraciune. organizarea vietii universitare. Ele vor fi realizate mai întâi în proiectul de organizare a Universitatii Daciei Super ioare si apoi în institutiile create de pe urma programului studentesc. o intensa activitatea culturala si poli tica. alcatuit cu studentii în 1923. iar oamenii sunt asa alcatuiti încât prefera sa fie pretuiti pentru e i însisi mai mult decât pentru misiunea lor. cercetând lectia lui inaugurala. pe Profesorul de curând întors din strainatate. ce a realizat di n aceste idei. pentru a nu o judeca în raport cu idealu rile sale etice si pentru a nu-si propune imediat s-o reformeze. sa se întoarca împotriva dascalului lor spre a-si reali za ambitiile sau socotelile proprii. Ca întotdeauna. în sfârsit. în universitate. din 1927-1928. APLICATIILE SOCIALE ALE SISTEMULUI. Activ itatea ei îl interesa deci prea de aproape. care sunt ideile sale asupra învatamântului social. Am vazut. odata ajunsi. mai mul t decât individualitatea oamenilor. dar constiinta misiunii lui si larga lui simpatie "iubitoa re de viata si oameni" l-au facut sa-si reverse asupra altora grija parinteasca a formatiei lor intelectuale. care privesc: 1. Reforma vietii universitare nu putea sa nu ispiteasca. organizarea vietii culturale. intitulate Universitatea sociala.

universitatea nu trebuie sa fie o fabrica de diplome. Lectura fiind principalul instrument de formatie a cercetatorilor si baza materi ala a oricarei cercetari. Astfel. eticei. cu studentii seminarului de sociologie si et ica. A încercat-o totusi. îl vom vedea organizând. cu planuri si anexe asupra felului în care sunt organizate aceleasi institutii în strainatate. perfect defini ta. izbucnirea grevei stud entesti descopera criza adânca. organizate de atu nci încoace. a id eilor esentiale ale sistemului amintit.natiunilor. Despre organizarea studiilor universitare. Organizarea bibliotecilor si a izvoarelor de informatie stiintifica nu e singura preocupare reformatoare a profesorului Gusti. în mintea Profesorului. Ceea ce urmareste necontenit este înfiintarea unui vast centru de documentare sociala. Ideea bibliotecii nu-l satisface însa pe deplin. un fisier centralizator al tutulor cartilor de sociologie. gândirea lui Dimitrie Gusti va fi necontenit preocupata de proble ma aceasta a bibliotecilor. Programul rezultat din aceste studii cuprinde. a unei biblioteci generale a univers . înfiintarea unor institute superioare de cercetari practice. Ca atare. Recomandarile acestui program sunt grupate pe capitole. ci la formarea personalitatilor creatoare de valori folositoare s ocietatii. întocmirea unui prospect al lor. de la baza învatamântului universitar românesc. prin Oficiul Universitar. unde creeaza o sala de lectura. Daca ideea acestui centru de documentare e. Pentru aceasta. gruparea seminariilor în institute. completa rea catedrelor cu docentele necesare. înfiinta rea unei sali de lectura. El însusi nu e decât o aplicare la împrejurarile specifice ale României. în germene. care cuprinde toate periodicele importante di n domeniul stiintelor sociale particulare. cuprinzând toate ziarele si revistele periodice. Prima concretizare a preocuparilor lui de organizare universitara este acel proi ect de organizare a bibliotecii seminariilor Facultatii de Litere din Iasi. nece sar pentru pregatirea legislatiei. înfiintarea unui corp de stenografi universi tari si a unui învatamânt social comun tutulor studentilor. sociologiei. ci pregati rea universitara trebuie sa devina o adevarata misiune etica. dornice sa înfiinteze în Bucuresti centre de documentare sud-est-europe ana. în 1923. realizarea ei nu si-a gasit înca o formula definitiva. regularea orelor de curs între profesori. pentru organizarea unei biblioteci de sta t. care va culmina în proiectul iesit din lucrarile secti ei bibliologice a Institutului Social. Gusti va da o atentie desavârsita institutiilor menit e sa înlesneasca aceasta lectura. la Institutul Socia l. puse la dispozitia studentilor. politicei. organizarea învatamântului universitar nu trebuie sa tinda la înmagazinarea de cunostinte. cu a jutorul colaborarii dintre Institutul Social si Fundatia Rockefeller. misiune care sa cu prinda întreaga viata a comunitatii studentilor cu profesorii. programul recomanda: terminarea localului universitatii. ideile tutulor reformel or universitare si tutulor operelor de asistenta studenteasca. în curând. Când. al profesorului Gusti. a natiunii si a omenirii. care sa centralizeze întreg materialul documentar. sau Fundat ia Carnegie. publicarea unor anuare de lucrari. Din acel moment. intern si comparativ. programul preconizeaza: înzestrarea lor cu materialul ne cesar. în 1923. D. etica si politic a aflatoare în bibliotecile publice din Bucuresti. programul preconizeaza: putinta înlocui rii examenelor prin participarea activa si meritorie a studentilor la lucrarile de seminar. care este Universitatea în sensu l ei esential. Ceea ce nu poate înfaptui în universitate organizeaza însa. În ce priveste cursurile. Mai târziu. înfiintarea unei sali de lectura. a acelei Alma mater pusa în slujba creatiei. Dimitrie Gusti gaseste un prilej neasteptat sa aplice principiul sau de cercetare direct a a actualitatii sociale cu studentii seminarului sau. În ce priveste seminariile. a unor vaste arhive sociolog ice. stud iu amanuntit. în timpul decanatului sau. organizarea bibliografiilor de special itate. proiecteaza.

precum si schimbul de studenti cu strainatatea. Pe lânga acest O. Acest oficiu îndeplinea functiuni informative multiple. În 1930. El mai preconizeaza participarea obligatorie a studentilor la viata asociat iilor.itatii. carti. distractii si asupra orientarii profesionale. pe care profesorul Gusti o inspira ca administrator-delegat. studiul Profesorulu i asupra misiunii sociale a universitatii. S. În 1927. Cu privire la relatiile dintre studenti si profesori. El recomanda înfiintarea unui oficiu de informatii privitoare la viata universitar a nationala si internationala. D. (European Student Relief). .toate grupate în uniunea generala studentea sca. S. a congreselor. Aceasta institutie. (International Student Service). cu ajutorul muncii dezinteresate ofe rita de câtiva medici universitari. prima publica tie de acest fel. S. Când. R. al carui principal protagonist va fi în lumea noastra culturala. întocmirea obligatorie a rapoartelor de activitate a acestor asociatii. ale carei rezultate sunt în curs de publicatie. prin secretariat. În sfârsit. Când. examenelor. D. împreuna c u secretarul Facultatii de Litere. intitulat Universitatea sociala. Aceasta calauza e un îndrepta r complet al studentului în privinta studiilor. El mai pune principiul organizarii si conducerii prin studenti a institutiilor crea te pentru acestia: camine si cantine pe facultati si pe judete. a unei calauze-almanah si a unui birou de informatii. Gusti publica. prin organizarea de catre stat a trecerii fii lor de sateni în universitate cu ajutorul burselor acordate elevilor distinsi. un îndreptar pentru studentii acestei facultati si întreprinde. ajutoare banesti. regulata. în frunte. ocupatii. cuprinzând. S. în legatu ra cu activitatea E. S. pentru întâia oara.-ul (Opera de Ajutorare Studenteasca). Oficiul Universitar organi zase o sectie importanta de ajutor medical. medicamente. devenit mai târziu I. masa. apoi un istoric al învatamântului universitar românesc. în 1932. Acelasi oficiu ar fi urmat sa întreprinda anchete. mai cere sa se organi zeze trecerea studentilor prin mai multe centre universitare. S. Gusti devine ministru de instructie. reunite în asociatii pe centre universitare si în asociatii ju detene. împreuna cu Seminarul de sociologie. R. Dimitrie Gusti trece de înda ta! Împreuna cu studentii de la A. cantine. mai completa. Zaharescu si mai târziu de d-l Paul Sterian. înfii ntarea unui ziar studentesc si organizarea anuala. el organizeaza mai întâi O. care sa poata da lamuriri asupra posibilitatilor de gasire de locuinta. în tara si strainatate. organizarea asistentei medicale. D. hrana. programul cere ca modifica rea regulamentului sa se faca cu participarea studentimii. asupra relatiilor interuniversitare si relatii lor intelectuale internationale. adunate în asociatii regionale . în 1929. întemeierea unui credit cultural si a u nei case de economii studentesti. asi stenta medicala. Dimitrie Gusti devine decanul Facultatii de Litere. (Asociatia Studentilor Crestini din România) . în genul celor aparute în strainatate. C. o statistica a vietii universitare . Oficiul Universitar publica cea dintâi Calauza a studentului. La realizarea dezideratelor prevazute în acest program. o ancheta as upra vietii studentesti. regulamentelor de studii. se înfiinteaza primul Oficiu Unive rsitar. realizeaza la noi. condus de d-l C. Oficiul Universitar fiind preluat de rectorat. camine. orasului si vietii universitare. spiritul sau organizator îmbrat iseaza ideea "Cetatii Universitare". A. înfiintarea de coo perative. El mai organizase un serviciu de informatii pri vitoare la viata materiala: gazde. îmbracaminte. A. În 1928 apare o noua calauza. În ce priveste organizarea studentimei. studii si publicatii asupra vie tii universitare si în special sa publice o calauza destinata studentilor. ideea autoa jutorarii studentesti. precum si un apendice consacrat tehnicei muncii intelectuale. ajutoare si planuia sa organizeze o tipografie proprie pentru publicarea cursurilor în conditi i satisfacatoare precum si o sala de lectura. Relativ la organizarea vietii materiale a studentimei. ocupatii. programul cere asigurarea suprematiei elementului national. Oficiul Universit ar este preluat de aceasta facultate si pus sub îndrumarea directa a Seminarului d e sociologie. programul prevede organizarea paralela în as ociatii de facultati. El organizase o retea de informatii asupra studiilor. D.

Nu ne i ntereseaza deci. de creatie necontenita. seminariilor d e stiinte de stat le corespund. decât în masura în care existenta lui se leaga de învatamântul Profesorului. în tara noastra. al profesorului Gusti. o asemenea cercetare. Ea nu face decât sa rodeasca o ide e a carei samânta se gaseste aruncata tocmai în lectia inaugurala a cursului din 191 0. de stimulent. Caci Profesorul crede înca în pos ibilitatea stramutarii activitatii legislative din comisiile parlamentului si di . din imboldul dorintei de a evita repetarea experientelor dureroase ale nepre gatirii acestuia. Înfiintarea Institutului Social s-a înfaptuit la Iasi. ca studiul stiintelor sociale. Asa. ORGANIZAREA CERCETARILOR SOCIALE Ofensiva contra empirismului politic si legislativ Institutul Social Campaniile monografice Facultatea de Stiinte Sociale Alta latura importanta a activitatii profesorului Gusti este organizarea cerceta rilor sociale. acelasi spirit de organizare. Totusi. dupa care nu poate exista o reforma sociala serioasa fara cercetarea prealabila sociologica si etica a realitatei ce se cere reformata1. XII. Activitatea acestui institut formeaza obiectul unei cercetari deosebite. Ea nu e decât o aplicare a principiului teoretic dezvoltat în cursul acelei lectii. ca în Germania. aceeasi nemultumire cu starea de fapt. Institutul Social Român. în fapt. Ele evidentiaza aceleasi însusiri de ingeniozitate. care constituiesc însusirile sale sufletesti esentiale. precum si problemele sociale românesti în special? Este timpul. ideea acestui institut e mai veche. dupa care numai colaborarea dezinteres ata a specialistilor poate realiza. În realitate. în universitate. Si o aplicare a princip iului practic. de un sfert de veac.. profesorul Gusti spusese: "Seminariilor le corespunde în Germania organizarea tuturor specialistilor în asocia tiuni care se întâlnesc anual si care au organele lor periodice. în afara de universitate. asa cum le cunoastem si din alte activitati. stimulator de oameni si de inter es social. întemeiat de profesori universitari de economie politica si barbati de st at germani. aceeasi credinta în cooperatie si în colabo rare. care Verein. intentia de actiune nu e precis conturata. dezvoltat în aceeasi lectie. cred. în cursul lectiei inaugurale din 1910. în ceasurile amare ale razboiul ui. Aceasta activitate Dimitrie Gusti a întreprins-o prin: a) b) si c) Institutul Social Român. Profesorul a rostit ex plicit cuvintele: "viitoare asociatii". fara îndoiala. o proiecteaza pentru viitor prin: Facultatea de Stiinte Sociale. modul îngrozitor de superficial cum se trateaza astazi stiintele sociale si sociologice în general. Într-adevar. politica sociala a imperiului german". este. campaniile monografice. a) Institutia de capetenie careia Dimitrie Gusti i-a consacrat cea mai aleasa pa rte a activitatii sale. aici. acest Institut. a influentat si influenteaza înca. care cheama actiune a sociala.. aceeasi încredere în oameni si în posibilitatile lor. ca si în afara ei. Ideea Institutului Social e cuprinsa limpede în acest text. vestitul Verein für Sozial politik. cu soarta careia s-a identificat si în slujba careia a pus cea mai mare parte a geniului sau organizator. din comisiunile parlamentare si din ministere la universitati". Si mai departe: "Sa îndraznim oare a spera ca prin activitatea unor viitoare seminare si asociatii sa se schimbe fundamental. studiul problemelor sociale ro mânesti sa se stramute si la noi în tara.Toate aceste întreprinderi vadesc interesul continuu al Profesorului pentru viata studenteasca.

Prin scrisoarea aceasta. contribuie la educarea sociala a maselor. ca pâna acum. dar si de apropiere sufleteasca. fie ca practicieni specialisti. pe orice cai. propunându-si sa contribuie "l a formarea unei natiuni viguroase. Institutul Social este deci primul bastion pe care se sprijina ofensiva stiintel or sociale universitare împotriva "empirismului dezorganizator" care domneste în via ta noastra publica. D. o atitudine militanta. politice si etice. între timp. cu ajutorul lor. Asociatia pentru Studiul si Reforma Social a. numai studentilor sai universitari. Pentru îndeplinirea acestor scopuri.. sociologice. Pasul definitiv în acesta directie îl savârseste chemarea adresata de Profesor. în afara de universitate. care au strabatut în viata sociala.". Primul pas pentru trecerea de la idee la realizarea ei îl face profesorul Gusti ab ia în 1913. toate obiectivele pe care le urmar este Institutul si toate mijloacele propuse spre a le realiza. 2) studii si aprecieri documentate asupra realitatii românesti. A trebuit sa vina. Lansând acest apel. idealiste si optimist-sociale. Profesorul. acea mare rasturnare a norocului. profes orul Gusti se adreseaza de asta data fostilor lui studenti si tovarasilor lor de generatie. cercetatori si oameni practici bine cunoscuti în specialitate. în 1918. asociatia îsi propune sa constituie: 1) Un centru de studii si cercetari.n ministre înauntrul universitatii. înfii ntarea asociatiei proiectate sa dobândeasca un nepretuit sens etic. Asociatia îsi marturiseste cre dintele democratice. ia. alcatuit din sapte sectii. acea reiz bucnire neasteptata a nadejdii care a premers ceasurile Unirii. interne si externe. cu vremea tulbure de îngrijorare si de restri ste. iesirea stiintei sociale afara din universitati. A trebuit sa vina razboiul cel mare. 4) cronici asupra principalelor evenimente sociale. Cele sapte sectii sunt: . În consecinta. pe alte cai. el ia initiativa unei iesiri a stiintelor sociale în afara de universitate. Luând atitudine împotriva "empirismului guvernamental". pentru ca. Si. compuse din oame ni competenti. punct cu punct. Si. constituie Institutul. izbucnirea razboiului avea sa precipite. prin scrisoarea adresata în acel an colaboratorilor "Arhivei. pentru înfaptuirea lor. Dar. 3) recenzii sistematice si critice asupra literaturii problemelor sociale. f ie cu caracter de apreciere normativa. E primul pas facut de Profesor pentru extinderea cercetarilor sociale. În loc sa se adreseze deci.. pentru întâia oara. Caci scrisoarea trimisa în martie 1913 precede cu 6 a ni aparitia primului numar al "Arhivei. fie ca cercetatori teoretici. Asociatia pentru Studiul si Reforma Sociala îsi propune: 1) 2) 3) 4) Sa sa sa sa cerceteze toate laturile vietii sociale românesti. ceva mai pe urma.. la Iasi. înauntrul Facultatii de Stiinte Sociale. el nu are ecou imediat.. propuna reformele ce izvorasc logic si firesc din aceste studii. întru întâmpinarea empirismului politic si legislativ. Gusti îsi propune editarea unui organ care sa publice: 1) contributiuni stiintifice privitoare la toate problemele stiintelor sociale p articulare. întarita în comunitatea de durere. fie cu caracter explicativ cauzal. prin acestea. în care pregatirea legislatiei urma sa treaca d e la sine. în urma careia se constituie. a trebuit sa se deschida aripile retezate ale nazuintelor obstesti. care pâna aci statuse retras în turnul de fildes al st iintei universitare.". de la Iasi. Chemarea Profesorului expune. pe tarâmul propriu. În loc sa astepte momentul ipotetic. pe când înfiintarea Institutului Social presupune schimbarea acestui gând si stramutarea centrului de inspiratie legislativa dincolo de zidurile universitatii. mai ales. pentru ca sa dospeasca în suflete sentimentul necesitatii imediate a unei asociat ii pentru stiinta si reforma sociala. lupte. care va studia problemele propuse spre cercetare Institutului. asa cum o concepuse Profesorul. constiente de menirea ei în istoria universala" si la construirea unui stat corespunzator "constiintei de sine a natiunii". adica în câmpul larg al vietii culturale.

Caracteristica acestor cicluri este efortul simultan de organizare a ideilor si de informatie a publicului. cu Capitalismul în viata sociala (20). sectia politica si administrativa. Asociat ia se transforma în Institutul Social Român. ca si pe multi gânditori straini. care au tiparit buletine proprii). Un centru de propaganda. privitoare la toate domeniile vietii sociale. sectia juridica. fapt aproape nemaiîntâlnit în viata noastra cultural a. care sa procur e acestora: bibliografii. fie studii publicate în "Arhiva. Sunt expuse aci toate obiectivele si mijloacele de lucru ale unui Institut moder n de cercetari sociale. sectia de politica si igiena sociala. care va organiza: conferinte. b) o arhiva documentara. continuând cu Doctrinele partidelor politice (18) si cu Politica externa a României (20). statistica. lista persoanelor competente. Cât priveste conferintele publice. sectia culturala. în aceste cicluri auditorul putea întâlni pe cei mai distinsi gânditori politici ai t arii. bibliologica si sociolo gica. Institutul a desfasurat o activitate neîntrerupta. fata de problemele . toate trei publicate în volume. în sectii. care va edita: publicatii. Institutul a organizat opt cicluri. dupa transferarea la Bucuresti a profesorului Gusti.. fie publicatii speciale (ca acelea ale sectiilor economice si cooperative. consacrate diferitelor probleme sociale de actualitate. o maturizare a seminarului din 191 5 si a dezideratelor expuse în lectia inaugurala din 1910. Institut ul Social nu e decât o extindere. azi epuizate. în zece ani. proprie. cultural a. oricât de deosebite le -ar fi fost gândurile si de potrivnice intentiile. sau studii publicate în volume speciale (ca acelea ale s ectiei culturale). Asa ca. Discutiile sectiilor: sociologica. începând cu Constitutia cea noua a României (23 prelegeri). cooperatista.a) b) c) d) e) f) g) 2) a) b) si c) d) sectia agrara. si din munca lor au rezultat fie proiecte de lege (ca acelea ale sectiilor juridice si bibliologi ce). a tât o activitate interioara. d) un oficiu de informatii pentru cercetatori si oameni politici. si un organ periodic pentru studiul si reforma sociala. La aceste discutii au p articipat si fruntasii vietii noastre publice si profesionale. Caci. Sat si oras (21). acesta nu va suferi decât foarte mici mod ificari în structura sectiilor. apoi cu Viata sociala a României dupa razboi (17).. statistica. e) si care va tine relatiile cu institutiile straine similare. lu crarile în curs de legiferare. unindu-se cele trei sectii economice într-una singur a si creându-se patru noi sectii: cooperativa. inventarul problemelor t impului si solutiilor recomandate pentru rezolvarea lor. la o aceeasi tribuna. Cum a realizat Institutul aceste deziderate? Ce rezonanta noua a dat el învatamântul ui gustian? Timp de peste 15 ani de zile. privit în ansamblul activitatii profesorale a lui Dimitrie Gusti. legislatia comparata. un an mai târziu. El le putea astfel compara argu mentele si îsi putea statornici o orientare rationata. c) un repertoriu bibliografic. propunerile de reforma. care va constitui: a) o biblioteca cu sala de lectura. si cursuri. Problemele românesti în cadrul vieti i internationale. sectia industriala si comerciala. de mai multe ori. bibliologica si juridica au facut. cât si o manifestare exterioara. prin conferin te si publicatii. Politica culturii (27). Când. o dezvoltare. economica. sectia financiara. 3) Un centru de documentare." (ca acelea ale sectiei sociologice).

Realitatea sociala. desi nu face parte din activitatea Institutului Social. sub acest raport. E poate aci singurul punct ramas nerealizat din chemarea din 1918. dezvoltate pe urm a lui. Caci daca. mai târziu. Ideea. sub influenta membrilor de seama ai Institutului. patrunderea oamenilor pregatiti sociologicest . Totusi. pâna acum. mai întâi la Camera de Comert si Industrie.". proiectul de reforma a învatamântului. s-a constituit echipa de cercetatori ai "conjuncturii" economice.". Sub influenta si cu oamenii sectiei de asistenta sociala. a Catechismului industriasilor a lui Saint-Simon. pe lânga mari le institutiuni si pe lânga asociatiile de specialitate.. prin volumele în care s-au adunat ciclurile de conferinte de care am vorbit mai sus si. la Casa Scoalelor (Am zar). Tehnica monografiei sociologice a d-l ui H. în bu na parte. a Prolegomenelo r lui Kant (Antoniade). al d-lui Gusti asupra Problemei na tiunii. pe care Profesorul a preconizat-o acum sapte ani. s ubzista întrebarea daca felul în care s-au desfasurat lucrurile nu înseamna. desfasurata prin p ublicatia rara. Din alte puncte de vedere. Consiliului Legislativ. conceputa si realizata mai întâi în 1915. a Scurtei expuneri a filosofiei sceptice a lui Sextus Em piricus (Bezdechi). dar substantiala. Teoria monog rafiei sociologice a d-lui Traian Herseni. info rmatie si documentare asupra diferitelor probleme sociale care le interesau. Tot în activitatea publicistica extrauniversitara. Încercare de ontologie regionala. de curând. prin buletinele sectiilor econ omica si cooperativa. pe lânga diferitele departamente ale statului. Sub influenta si cu oamenii sectiei s tatistice s-a constituit. este unul din rezultatele cele mai caracteristice ale Ins titutului Social. Nu mai prejos a fost activitatea publicistica a Institutului. H. si în urma la Asociatia cu acelasi scop. Scoala de Asistenta Sociala. trebuie pusa seria t extelor traduse în colectia "Culturii Nationale". în realitat e. Menger. si nici sa sub stituie Institutul Social.puse în discutie. Si nici sa publice. activitatea Institutului nu s-a dezvoltat înca pe depli n. ceea ce era greu de conceput.. a Noii teorii a statului a lui K.. încep uturile muncii de ridicare a satelor. destinata sa devina instrumentul de div ulgare a informatiei centralizate. s -au constituit treptat. Recensamântul. oficii de cercetari. Întâlnirea aceasta a opiniilor politice si sociale diferite. Institutul nu a izbutit înca sa constituie o arhiva centrala completa de legisl atie sociala. în 1933. cu oamenii s i influenta sectiei sociologice s-au înfaptuit. de asemeni. si sub acest raport. Sub influenta si. sub influenta sectiei demografice a Institutului. trebuie sa mentionam influen ta lui indirecta asupra altor institutii de cercetari sociale. Astfel. Stahl. si unul din cele mai folositoare pentru progresul democratiei românesti. si. a traducerii Criticii ratiunii practice a lui Kant. Profesorul n-a izbutit sa stramute pregatirea legif erarii din parlament în universitate. asa cum dorea. cu toat e ca nu stim daca ar fi fost bine. În afara acestor activitati directe ale Institutului. initiata si patronata de D. al d-lui Madge aru asupra Capitalismului în Rasaritul Europei. o depasire a intentiilor initiale ale profesorului Gusti. din cele mai rodnice. i se datoresc aproape în întregime. Ajunge sa spunem ca aci au aparut studiile: al lui Zeletin asupra Originei burgh eziei. iar sub influenta sectiei culturale s-a înto cmit. a "Arhivei. în care s-au publicat: Sociologia militans a profesorului Gusti. prin cele trei serii de tiparituri sociolog ice. în 193 0. cu oamenii sectiei economice. al d-lui Filitti asupra Claselor sociale în trecutul românesc. s-a putut înjgheba. s-a înjg hebat. apoi la Instit utul de Conjunctura. de a publica o culegere a lucrarilor de seama ale seminarului s-a dovedit. Tot atât de rodnica a fost publicatia "Arhivei. Scoala de Statistica. corelata centrului de documentare. Gus ti. tot în 1930. în 1930. prin diferite alte institutii.. ceea ce era mai usor. pentru a ne da seama de însemnatatea acestei publicatii. acea Enciclopedie a Ro mâniei. a Individului împotriva statului a lui Spencer (15). tot a d-lui Traian Herseni. În sfârsit. a cartii despre Idealurile umanitatii a lui Masaryk. dar si aci. Publicarea traducerii Regulelor metodei sociologice ale lui Durkheim (Sudeteanu) . pe tarâm ul neutru al stiintei.

în loc de a mai fi un stimulent generator al unor ramuri de activitate stiintifica sociala. tehnicieni. Reluând imaginea. Prin el s-a stimulat interesul opiniei publice pentru astfel de probleme. pâna atunci gelosi de specializarea lor. Din cadrele lui s-a recrutat aproape întreg aparatul politic al tarii de dupa 1928 . În acest fel. A prins. pentru ca din aceasta cunoastere sa se desprinda nevoile reale de refo rmare a ei. celule înaintate de lupta si si-a întins ramificat iile adânc în câmpul adversarului. a vând ca principala îndeletnicire sa dezvolte constiinta de sine a societatii si sa a simileze experientele sociale din afara. ca tineretul di n generatia mea numai prin conferintele acestui institut a mai putut auzi în publi c pe unii barbati de stat ai generatiei trecute. cu vremea. ridicate imediat dupa razboi. D. si misiunea lui se schimba. oameni ca d-nii Mihail Manoilescu s i Nae Ionescu au fost adusi sa reflecteze la problemele sociale. în acest domeniu concret. Cu o întelegere si cu o dezint eresare neobisnuita. Sub acest raport. Gusti a sprijinit toate aceste initiative cât a putut. am putea spune ca bastionul reprezentat de acest ins titut si-a constituit. D. democratia nu e decât un cult al incompet entelor. la perfectiunea caruia colaboreaza activitatea lor . 3) am vazut ca D. care de acum se dezvolta autonom.cu sau fara voie . prin Institutul Social. cu ajutorul careia am lamurit relatiile învatamântului profesorului Gusti cu Institutul Social. deci. Institutul Social intra într-o noua faza. aceea de proliferare. amenintat sa fie eliminat din viata publica. Cu alte cuvinte. cu toata reactiunea violenta din ultimul timp a empiri smului discreditat. sau Djuvara. atribuind învatamântului gustian prestigiul tot mai mare acordat "specialistilor" di n viata publica româneasca. putem spune: 1) lucrarile Institutului Social au fost cea dintâi solicitare catre specialisti d e a depasi cu întelegerea câmpul domeniului lor strict de cercetare. 4) nu mai putin simtita a fost înrâurirea acestuia asupra mediului intelectual românes c în genere. ca Al. politicieni catre studiul problemelor sociale. a patruns. în fiinta institutului sau propriu. cu toate ca nu se integrau. Se poate spune. tot el a constituit. 2) aceasta organizare punea în practica vechile idei calauzitoare ale profesorului Gusti asupra necesitatii colaborarii specialistilor în vederea cunoasterii vietii sociale. Ajunge sa spunem ca. El a fost o catedr a de difuziune a cunostintelor sociologice si un stimulent al cercetatorilor ace stor stiinte. începând din anul 1930. În sfârsit. cum am mai spus. realizând. Gusti avea constiinta ca fara o aristocratie a inteligentei. Gusti avea sa imprime . mediul în care au fermentat toate . Prin el au fost atrasi f ilosofi. efortul Profesorului de a dezvolta învatamântul stiintelor sociale si în afara de universitate s-a dovedit fecund. Institutul Social este chemat sa devi na un centru de coordonare a tuturor acestor institutii de cercetare sociala. El a fost si prima încercare de organizare a muncii în echipa si în colaborare a cerce tatorilor sociali. prin contactul direct între oamenii rep rezentând conceptiile politice cele mai deosebite. Institutul Social a fost. în administ ratie spiritul stiintific si metodele universitare. Caci. Daca legiferarea n-a patruns în facultati. Înfaptuind aceasta întoarcere asupra cunoasterii realitatii ce se cere reformata. Rezumând caracterele acestei izbânzi. ca. pentru a putea aprecia varietatea interesului stârnit de activitate a acestei institutii. Prin aceasta însa. pentru a încerca sa cuprinda întelesul întregului.e în oficiile de studii si în administratiile de stat pare a fi rasturnat solutia ap roblemei. în schimb.o noua orientare curentului legislat iv. spiritul lucrarilor Institutului Social s-a raspândit în societatea române asca dincolo de limitele propriei sale organizatii. un Madgearu . si ca tot la Institutul Social s-au manifestat un Zeletin. Marghiloman sau Vintila Bratianu. Rolul Institutului Social este deci multiplu si variat. ceea ce pentru junimisti era numai un ideal : înlaturarea formelor fara fond. Nu credem deci ca exageram. principalul instrum ent de educatie politica a elitelor sociale. ca organizatie.

. La o campani e de cercetari monografice sunt utili atâtia cercetatori. nici macar considerar ea fiecarei manifestari în planul propriu al disciplinei sale speciale. cu alt prilej. printr-u n mod deosebit de cercetare. un fapt legat de c ontingentele speciale ale tarii românesti. Ideea lor. de toata scoala discipol ilor lui Le Play. precum si un etnolog. se gaseste tot în lectia inaugurala din 1910. un cercetator al vietii politice si ad ministrative si cel putin trei cercetatori ai vietii spirituale: un folclorist m uzicolog. monografia constituie o aplicatie concreta a sistemului si a m etodei Profesorului la studiul unei unitati sociale determinate. si la fel cu toate ideile fundamen tale ale profesorului Gusti. acesta îsi propune sa inaugureze în curând " monografiile sociologice si etice". Am aratat în alta parte geneza seminariala a acestor preocupari monografice. Metoda monografica poate fi însa aplicata. cautând. sa introduca în fiecare mono grafie un numar cât mai mare de puncte de vedere si sa stabileasca. Am lamurit. Ceea ce deosebeste însa cercetarile profesorului Gusti. noologic si explicativ. caracterizat. În ce priveste nomenclatura. un antropolog. câte puncte de vedere pot fi izolate în cercetarea realitatii sociale. în cursul cercetarii. Iar pen tru manifestari. paralel cu desfasur area actiunii sociale. Numarul minim necesar e de cel putin doisprezece: un geograf.ideile sociale ale deceniului al treilea al secolului al XX-lea în România. colectiva. D ar nu numai atât. pe de o parte. decât în masura în care lamuresc învatamântul profesor ului Gusti. care pare a indica simpla preocu pare a Profesorului pentru problemele actuale si concrete. adica printr-o nomenclatura originala. un istoric si un psiholog-etnograf pentru cadre. e. Un st udiu deosebit le cerceteaza mai de aproape rostul. chiar în acest volum. A doua forma de dezvoltare a cercetarilor sociale au fost campaniile monografice . tehnicei si moravurilor l . monografia va ajunge sa desemneze o metoda speciala completa de cercetare a realitatii sociale. de acest ea. daca nu e fapt întâmplator. între toate elem entele cadrelor si manifestarilor. Si nu e fara interes de semnalat ca în acelasi timp în care luau fiinta cercet arile de monografie a satelor. Care e caracterul esential al cercetarilor monografice întreprinse de scoala socio logica a profesorului Gusti? Cercetari monografice s-au facut desigur si înaintea lui. un jurist. un literat-lingvist pentru limba. cunoscator al artei." publica si programul de cercetare mon ografica a industriilor. cel mai mare numar de corelatii cu putinta. o data cu desfasurare a actiunii monografice. caci permite colaborarea specialistilor fiecarei ramuri sociale la cercetarea monografica. "Arhiva. pe de alta parte. deosebiti. Ce sunt aceste monografii nu se lamureste însa decât mai târziu. cercetarii carora au fost consacrate pâna acum zece campanii. odata analiza tehnica terminata. printr-un plan deosebit. literatura si ideologie. Nu e deci locul sa insistam aici asupra lor. Ele resping orice încercare apriorica de a elimina vreuna din cercetari. ca si aceea a Institutului Social. Cu o condi tie însa. Ca. cercetarile profesorului Gusti refuza planurile întemei ate pe o conceptie sociologica unilaterala. Nu cred ca este deci o exagerare a spune ca primul deceniu de dupa Unire a const ituit în cultura româneasca "vremea Institutului Social". un economist. Ca monografia s ociologica s-a preocupat mai ales de sate. Caci de la termenul vag. întocmit de d-l Setlacec. cu acelasi succes. este sistemul de cercetare. în orice caz. oricarei unitati soc iale. Într-adevar. propriu. faptul social sa fie restituit întreg ului din care face parte. Faptul acesta are consecinte însemnate asupra organizarii propriu-zise a cercetari i colective. Sub acest raport. aspectul acesta dublu. al cer cetarii sociologice derivata din sistemul profesorului Gusti. dub lat de un statistician. Profesorul nu exclude. Actiunea monografica este unul din cele mai interesante exemple pentru ilustrare a felului în care gândurile Profesorului se maturizeaza treptat. Vorbind de lucrarile seminarului ce proiecteaza. pentru muzica si dans. în echipa. dimpotriva. punctul acesta este din cele mai interesante de retinut..

configuratia solului descrisa de geograf va putea sugera juristulu i ratiunea de a fi a anumitor institutii. credinte sau purtari. cercetarea monografica se impune de asemeni ca un auxiliar i ndispensabil în orice actiune reformatoare. Alteori. geograful va putea rezolva. pe neamuri. încât întregul lor fel de a gândi în propria lor specialitate sschimbat în urma acestei experiente stiintifice. pâna la constituirea unei stiinte a natiunii. într-o singura institutie. ca un fel de cunoastere de sine a societatii. cercetar ii colective este critica în comun a fiecarei interpretari propuse fenomenului. Întâi. Profesorul a trebuit sa recurga la studenti. cu scopul anum e de a le putea folosi cândva specializarea pentru cercetarea colectiva. o cercetare apreciatoare. caracterul esential al c ercetarilor monografice. campaniile monografice. pentru ca unii cercetatori au întrezari t câteodata corelatia unora din manifestari. dar nu s-au putut adapta telurilor ei. În acelasi sens. confruntare a posibilitatilor oferite de cadre cu actualizarea înfaptui ta prin manifestari. învatamântul stiint . Tot asa. Ceea ce justifica în primul rând metoda colaborarii e fecunditatea ei. în legatura cu asezarea unui sat. care reprezinta ultima etapa a acestor cercetari. prin planul de cercetare comun. Gusti este F acultatea de Stiinte Sociale. Ceea ce se impune deci. desfasurare directa a aplicatiilor învata mântului universitar gustian. a r ealitatii. care altfel ar fi ramas neexplicabile. Ultima forma de organizare a cercetarilor sociale preconizata de D. Perspectivele pe care le deschide întelegerii unui fapt social. sau din ignoranta. prin sedinte comune. Unii s-au integrat în asa fel. Întrucât nici o actiune sociala nu este eficace daca nu s-au studiat în prealabil cauz ele starii de fapt. Aceasta facultate ar urma sa reuneasca. cu stringenta. fie pentru observarea împreuna a fenomenelor complexe. demografia va lamuri uneori anumite forme de echilibru între produc tie si consumatie. împotriva unor interpretari pripit e. însa. pe care o face posibila si o cere conceptia de ansam blu a profesorului Gusti. înseamna a confunda întâmplarea cu sistemul . cum fac unii. a. d. Înseamna a lasa la o parte cu vrere. explica tiva. Cum se face aceasta trecere? Foarte simplu. care ofera o pluralitate de aspecte. În sens invers. Unde nu a reusit. Principalul obiectiv al profesorului Gusti a fost sa deprinda pe cât mai multi cer cetatori specialisti sa se asocieze muncii acesteia de cercetare colectiva. relatii si procese mai e necesar si un sociolog. A afirma deci. juristul va putea pune în garda pe geograf. pe care i-a format în anumite specialitati. fie pentru discutarea împreuna a i nterpretarilor propuse cu privire la fiecare fenomen observat. Legatura dintre toti acesti cercetatori se face în doua feluri. As tfel. fiecare cercetare se încheie cu o chemare la actiune. m. Altii au luat parte la cercetare . chest iuni pe care cercetarea documentelor din arhiva nu le poate lamuri. putinta de a-l sit ua succesiv pe mai multe planuri sunt atât de neasteptate încât risca uneori sa provoa ce dezorientarea cercetatorului. presupune.ocale. devin un punct însemnat de trecere de la activitatea d idactica a Profesorului la activitatea lui politica. Fiecare monografie s e încheie cu o activitate reformatoare. Apoi. Prin acesta. cercetarile monografice sunt destinate sa se întind a treptat. prin raportare la situatia locurilor. ca cercetarile individuale de folclor constituie ad evaratul început al monografiei sociologice. Orice cercetare stiintifica. Legatura dintre stiinta si reforma sociala explica deci relatia care exista între campaniile monografice si activitatea practica de ridicare sociala a unitatii su pusa cercetarii. demonstrând ca dimensiunile vetrei reproduc pro portional. în slujba ridicarii culturale a maselor populare. Pentru coordonarea ansamblului cercetarilor si efectuarea studiilor privi toare la unitati. care defineste fiecarui cercetator o misiune precisa în cadrul an samblului. S. ca un corolar necesar. constituit de aceasta cooperare a specialistilor pentru întelegerea întregului social. Idealul etic constând în dezvoltarea maxima a tuturor posibilit atilor. dimensiunile hotarului întreg. normativa. În conceptia profesorului Gusti. muzicologia va putea explica unele particularitati ale ritmicei poetice .

ca un complement stiintific. sau tineri patrunsi. sau ai Academiei Comerciale. Prin crearea acestei facultati. care sa cuprinda trei sectii speciale: una economica si f inanciara. politica.. pâna acum. Si aceasta idee exista. consulara. Spre deosebire însa de celelalte conceptii ale profesorului Gusti. cu necesitatile serviciilor publice ale statului si cu trebuintele societatii românesti. prin intermediul ambiantei spirituale. [. Facultatea de Stiinte Sociale va fi cadrul colaborarii lui vii toare cu a treia generatie studenteasca. Ea nu e decât o reintegrare a Institutului Social . ori celor de drept. Rezistenta speciala a Facultatii de Drept ar trebui sa atraga excluderea acestei a dintre sectiile Facultatii de Stiinte Sociale si mentinerea ei în organizatia ac tuala. deosebite.elor sociale.. Institutul Social Român a fost cadrul colaborarii profesorului Gusti cu generatia primilor studenti formati de el.] formând elita sociala si politica co nducatoare. cu cursuri comune celorlalte trei: etica. de ideile ei. asistam parca la desfasurare a unui ritm pe generatii. În acea zi. în primul rând. la Iasi. nici un început de realizare. închinate. Monografia sociologic a este cadrul colaborarii lui cu a doua generatie de studenti. "Misiunea sociala. etica si nationala" a Facultatii de Stiinte Sociale este sa d evina "o scoala a spiritului public. corespunzatoare sectiei. sau unor scoli libere . formati dupa razb oi. aceasta idee nu a primit înca. În desfasurarea acestor trei aspecte. sociologie etc. Daca în mai multe rânduri s-a vânturat ideea crearii unui centru de studii administrat ive. astazi risipit prin mai multe facultati si academii speciale. ale preocuparilor profesorului Gu sti pentru organizarea cercetarilor sociale în România. Universitatea va participa. spre a fi eficient. una juridica si alta politica-administrativa (aceasta cu trei subsect ii: administrativa. în care întelegerea sociologica a tutulo r manifestarilor vietii sociale va fi devenit un bun comun. mai mult ca pâna acum. noi nu o vedem posibila decât în ziua în care studentii scoalei ac tuale de sociologie. vor fi ajuns dascali în locul dascalilor de azi ai Facultatii de Dr ept. astazi în curs de formatie. în germen. care atribuie învatamântul stiintelor soci ale facultatilor de litere. a carei misiu ne va fi sa duca la bun sfârsit sarcina celorlalte doua. sa iasa din universitate . la Bucuresti. Înfiintarea Facultatii de Stiinte Sociale încheie circuitul organizarii cercetarilor sociale conceputa de profesorul Gusti. perspectivele unificarii învatamântului social nu sunt din ce le mai stralucite. Rupând cu tipurile de organizare existente. ea va avea o influen ta hotarâtoare asupra moralului natiunii. Facultatea de Stiinte Sociale reprezinta astfel viitorul ideilor profesorului Gu sti. cunoasterii tarii si natiunii: Institutul Social al României. înainte de razboi. Pe lânga noua facultate ar functiona. Si o realiz are definitiva a ideilor cuprinse în lectia inaugurala din 1910. sau la facultatile de drept.în cadrul universitatii. mai ales din cauza rezistentei facultatilor juridice. fie care cu câte un institut special de înalte studii. precum si o sectie ge nerala. . înfiintarea facultatii nu va mai putea întâlni nicaieri rezistente serioase. sau a înfiintarii unor cursuri de sociologie la academiile comerciale. Realizarea ei. care sa împace cultul dezinteresat al stiinte i sociale cu aplicari imediate la cunoasterea Tarii.organizarea lor ar trebui sa se faca înt r-o singura facultate. la viata sociala si politica a natiunii. devenind astfel un instrument stiintif ic al puterii nationale". din ziua lectiei inaugurale de la Iasi.obligat. Conceptia profesorului Gusti asupra Facultatii de Stiinte Sociale a fost expusa în Cuvântul înainte al Sociologiei militans. ca si celelalte. ca Aca demia Comerciala. diplomatica si ziaristica). în lupta lui contra superficialitatii vieti i noastre publice. stapâna pe destinele statului si ale Neamului. un institut lib er de cercetari. unor institutii speciale..

prin reluarea. consacrat Fiintei si menirei Academiilor. sau la organizarea propagandei culturale prin radiofonie. din 1920. profesorul Gusti a gândit si a lucrat necontenit pentru organizarea culturii superioare si în special a îmbunatat irii conditiilor activitatii intelectuale de creatie. strajeriei si O..XIII. Gusti. sa fi dispus de timpul si de fondurile de care a u putut dispune altii! Oricum. atrasa în fiecare provincie. T. Daca misiunea esentiala a natiunilor în genere. a activitatii Fundatiei Regale "Principele Carol" si prin cooperarea activita tilor cercetasiei. De alta parte sta o cultura superioara a oras elor. Obiectivul aci era întreit. Caci se urmarea. ruseasca în Basarabia. anticipând chiar pe cele referitoare la organizarea culturii superioare. obiectul preocuparilo r profesorului Gusti. ORGANIZAREA VIETII CULTURALE Cultura superioara Cultura poporului Ideea înfiintarii unor institutii speciale menite sa preia conducerea si îndrumarea activitatii culturale a poporului românesc izvoraste. Unitatea culturala fii nd principalul element de cimentare a unitatii politice a unei natiuni. întreprinsa cu Institutul de Anatomie sau cu cel d e igiena al Universitatii din Bucuresti în timpul campaniilor monografice din peri oada anilor 1925 si 1931. trecuta de la Ministerul Muncii la acela al instructiei. Organizarea culturii superioare a format. neexplorat. Natiunea ro mâneasca nu are o cultura unitara. de la discursul sau de recep tie la Academie. si aceea a natiunii românesti în speci al este sa-si dezvolte la maximum personalitatea si sa creeze cultura. si pâna la organizarea noii Directii a Educatiei Poporul ui. E. Preocuparile pen tru aceasta activitate de ridicare culturala a maselor au mers paralel. R. fie si pe tarâmul altora. pr in studiul sau consacrat Organizarii muncii culturale în 1927. ale acestei fundatii. Faptul e cu atât mai deosebit cu cât perioada ministeriatului sau coincide cu perioada celor mai mari dificultati financiare ale departamentului pe care l -a condus. în acelasi timp: . ramas neîmplinit. De-o parte sta. pe un plan no u. pentru reorganizarea bibliotecii Facultatii de Litere din Iasi si pâna la ideea înfiintarii unei biblioteci de stat emisa si stu diata de sectia bibliologica a Institutului Social. cum se p oate realiza unificarea culturii românesti superioare si punerea ei în legatura cu f ondul? În doua feluri: 1) printr-o organizare adecvata a culturii românesti superioare. în 1912. apoi prin memoriul în aintat în 1928 Ministerului Instructiei si sfârsind cu proiectele sale de transforma re a Ministerului Instructiei în Minister al Culturii Nationale. trecând prin activitatea de campanii sanitare si de înfiintare de bibliote ci si camine culturale la sate. în repetate rînduri. În afara celor scrise asupra acestui subiect. cum poate fi realizata aceasta misiune? Cercetarea sociologica a culturii românesti ne descopera un fapt grav. fondul cultural ime ns si autentic al satelor românesti. Dimitrie Gusti n-a încetat o clipa sa se ocupe de org anizarea ridicarii culturale a poporului. Profesorul a stimulat necontenit energiile creatoare de cultura. franceza în Vechiul Regat. la D. divergent. De la vechiul proiect. din constatarea situatiei culturii românesti îndata dupa Unire. 2) prin ridicarea culturala a poporului românesc în general. De la memoriul întocmit de el. Organizarea culturii poporului nu a fost neglijata în acest timp. în masura în care a avut putinta sa o fa ca. în sfârsit. din toate d omeniile. ori.. cu aceea a echipelor regale studen testi. al organizarii Casei Culturii Poporului. trecând prin [raspunsul la] discursul de receptie rostit la primirea profesorului [Radulescu-]Motru. ideea fusese aruncata si problema organizarii efo rturilor culturale nu a întârziat sa rodeasca. de organizare a S enatului Cultural si a Fundatiilor Culturale Regale... Ce ar fi putut face. de zarile altei culturi: germana în Tr ansilvania.

c) pregatirea democratiei reale prin dezvoltarea constiintei nat ionale si sociale a maselor românesti. folclor muzical si arta (joi). 2) Obiectivele ei erau: a) educatia fizica. cu care prilej manifesta din nou intentia reluarii aceleiasi idei. ca întotdeauna.1) regenerarea biologica a natiunii. regionala. judetene si comunale. muzica. Aceleasi idei le dezvolta profesorul Gusti cu prilejul raspunsului sau la discur sul de receptie al profesorului [Radulescu-]Motru. viata sociala si culturala populara (duminica) . pe atunci principe mostenito r. 2) intensificarea productiei economice a poporului. pentru biblioteci si publ icatii. libertate. Ministerului Instructiei. la m ijloc. Înca din memoriul prezentat în 1920 catre M. b) insti tutia de stat. filosofie si religie (vineri). pentru a le da mai târziu fi inta în proiectele pregatite în timpul ministeriatului sau. ilustrând definitia natiunii. aci. S. 2) "Directia culturii populare". studii si propaganda. cuprinzând sectiile pentru stiinte. Principiul de organizare a vietii culturale îl vede Profesorul. de c onstiinta a valorilor si solidaritatii nationale. b) cultura economica. Ajunge sa stabilim ca toata acea politica a culturii preconizata si înfaptuita de Dimitrie Gusti nu este decât desfasurarea în planul practic a principiilor preconiza te în cursul expunerii teoriilor sale sociologice. profesorul Gusti precizase stringent temeiurile si obiectivele muncii de ridi care culturala a poporului. dar careia i-ar impune o coordona re menita sa evite risipa de energii. Organizarea ciclurilor saptamânale . li mba si folclor (marti).urmaresc "cimentarea energiilor nationale" si "formarea sentimentului de comunitate. Aceeasi idee de unificare sufleteasca prin cultura sta la temelia organizarii Un iversitatii Radio.privitoare la: stiinta (luni). du pa Renan. amenintata de ne putinta si prea însemnata pentru ca statul sa se poata dezinteresa de ea. Institutul ar cuprinde sectii comune ambelor directii. într-o coalizare a societatilor culturale. arta. careia statul i -ar aduce sprijinul îngaduintei si eficacitatii. În sfârsit. . istorie si geograf ie (sâmbata). între anarhia initiativelor individuale neorganizate si rigiditatea autorit ara a culturii de stat. educatie. în raspunsul la ancheta ziarului "Universul" din 1928 si în me moriul înaintat. literatura. muzica. institutii particulare si de stat cu consilii regionale. 1) Temeiurile ei erau: a) unificarea sufleteasca a natiunii românesti robita de cu lturi divergente. judeteana si locala prin consilii spec iale. Nu putem cerceta mai amanuntit. "Institutul de stat al culturii" ar urma sa fie organizat în doua ramuri: 1) "Directia culturii superioare". c) dezvoltarea sufleteasca. în acelasi an. pâna la Unire. plastica si relatii cu strainatatea. precum si conditiile optime de organizare a ei. serviciul social studentesc. El reia apoi efectiv. cuprinzând sectiile pentru pregatirea personalulu i si a materialului. ca un plebiscit de toate zilele". Înca o data. Profesorul recoma nda: c) o fundatie regala sa preia îndrumarea ei. autonomie. amenintata de politicianism si discontinuitate. 3) ridicarea obstei prin cresterea mintii si a inimii. Principiile acestei organizari se pot rezuma în: unitate. specificitate . la îmbinarea celor doua planuri: cugetarea si mili tarea. d) întarirea rezistentei împotriva propagandei demagogice. surprindem astfel ro lul specific al "profesorului". b) raspuns propagandei culturale interne a minori tatilor etnice. având de ales între: a) initiativa privata. tea tru. stiinte sociale si politica externa (miercuri). litere. Regele. aceasta politica culturala. îndrumare centrala. teatre si muzee publice. 3) Forma de organizare.

Muzeul Satului). cerceta torii stiintifici ai vietii sociale si specialisti în diferitele ramuri ale stiint elor sociale. ca presedinte al Oficiului National. Paris. a organizat cultura poporului. el însusi. în stare sa înteleaga si ansamblul fenomenelor în care se integreaza dis ciplina lor. pent ru organizarea vietii culturale românesti. A conceput un sistem filosofic original de întelegere a societatii si a discipl inelor care se ocupa cu ea. ajungem sa-i stabilim urmatorul activ: 1. utilizarea corecta a materialului. Senatul cultural. si Radiodifuziunea. ca si pe ntru ridicarea culturala a acestora.generatoare de elite sociale Misiunea elitelor. 9. . prin cursuri. si publicul sa-si rationeze adeziunile sociale. 13. Dresda. A deprins pe acesti conducatori sa-si conditioneze actiunea lor reformatoare de cunoasterea prealabila a realitatii ce-si propuneau sa reformeze. în acelasi timp. Astfel. a organizat cu ltura superioara (Academia Româna. Aceasta actiune a urmarit. seminarii si campanii de lucrari. organizarea culturii înalte. de asemeni. 14. 11. A conceput o metoda originala de cercetare a unitatilor sociale. Colaborarea pentru ridicarea maselor Idealul învatamântului gustian Specificitatea si universalitatea lui Locul lui în cultura româneasca E momentul sa încercam a face un bilant al contributiei profesorului Gusti în cultur a româneasca. congres e internationale). erudita si concreta. A organizat cercetarile sociale în afara de universitate. 5. În sfârsit. tinuta demna si o biectiva a discutiilor. 7. 10. a culturii poporului si a cooperarii dintre elite si popor. A deprins pe acesti cercetatori cu conditiile generale ale muncii stiintifice : informatia bibliografica. înfiintând Universitatea Radio. prin cooperarea specialistilor si prin stimularea activitatii creatorilor de valori. conferinte.XIV. înfiintând numeroa se institutii de orientare si ajutorare studenteasca. simultan sim patetica si obiectiva. 6. al echipe lor studentesti ale Fundatiei Regale "Principele Carol" si al revistei "Sociolog ie româneasca". cu ajutorul muncii organizate a elitelor cu lturale. bibliotecile publice). viata universitara. 12. Academician. a organizat propaganda culturala a tarii înauntru si în afara (Expozitii le de la Barcelona. conferinte. ca presedinte al societatii. înlesnin d cooperatia intelectuala internationala (schimburi intelectuale cu asociatiile sociologice straine si cu fundatiile sociale internationale. de reforma sociala. 3. care-i confera un loc de seama printre cercetatorii contimporani ai stiintelor sociale. l a studiul societatii românesti. pe care a aplicat-o apoi. A organizat. ca profesor si decan. A întreprins o actiune vasta. cooperatia. 2. A format. a militat pentru cunoasterea concreta a realitatilor românesti. Organizator si conducator al campaniilor de cercetari monografice. consilier tehnic si ministru de instructie fiind. neobosita si entuziasta. 4. a organizat. 8. Ca director al Casei Culturii Poporului si apoi al Fundatiei Culturale "Prin cipele Carol". facând prin Institutul Social educatia politica a unei întregi generatii de conducatori ai statului român s i deschizând lumii gustul preocuparii de problemele sociale. si înd eosebi pentru îndrumarea intelectualilor spre cunoasterea vietii satelor. SEMNIFICATIA GENERALA A ÎNVATAMÂNTULUI GUSTIAN Contributia profesorului Gusti în cultura româneasca Inventar si idei esentiale Universitatea . Rezumând cele spuse pâna acum.

caminele culturale. a acestei îndoite ierarhii. Proiectul organizarii unei biblioteci de stat amplifica proiectul organizarii bibliotecii Facultatii de Litere din Iasi. sau Univer sitatea Radio amplifica si diversifica. încoronare a vietii lui întregi. regenerarea masei prin cultura si actiune organizata. În toate domeniile vietii culturale. înfiintarea bibliotecilor publice urba ne si satesti. punerea stiintei în slujba actiunii sociale. care rasfrânge influenta acestor a ca o îndoita bataie de aripi. sunt: 1) a 2) 3) 4) 5) folosirea tuturor încercarilor empirice pentru cunoasterea critica si sintetica realitatii concrete. activitatea asociatiilor culturale. Cetatea universitara amplifica ideea oficiului universitar. S i mai observând ca. Conferintele publice ale Institutului Social dezvolta printre intelectuali pr eocuparile pe care cursul le propune studentilor. concentric. axiala. Activitatea echipelor monografice fructifica rezultatul îndeletnicirilor semina riale. în jurul învatamâtului sau. satele model mult iplica ideea cetatii universitare. 7. prin tehnicizarea administratiei în urma pat runderii în aceasta administratie a elementelor cu pregatire sociologica universit ara. munca echipelor regale studentesti multiplica actiunea echipelor monograf ice. în acest proces de dezvoltare succesiva. legatura dintre ele fiind asigurata de elitele care se ridica din cea dintâi spre a se cufunda în cea din urma. organizate prin caminele culturale si ateneele populare. într-o sinteza didactica. foarte simplu. de la intentia vadita de titlul acestui studiu. e de asemeni înca nerealizata. gândul nostru nu s-a abatut. ceea ce am înfatisat pâna acum. 2. Aceste principii.Cât despre pasiv. a carei misiune e. Urmarind. 6. în paginile de mai sus. ideea concentrarii tutulor arhivelor statului si a tutulor institutelo r de cercetare sociala amplifica organizarea arhivei documentare a Institutului. prodigioasa activitate desfasurata de profesorul Gusti în toate domeniile vietii culturale. numai doua din nazuintele sale au ramas neîmplinite pâna astazi: 1. 5. Peste tot. 4. Arhiva documentara a Institutului Social dezvolta fisierele seminarului de so ciologie. si de la elite la popor. 3. Constiinta acestei duble subordonari. universitatea sta în cent ru si natiunea sta în jur. Ideea înfiintarii Facultatii de Stiinte Sociale. formulate pe scurt. a caror realizare re petata ajunge sa constituie faptuirii sale un stil propriu. ideile care conduc dezvoltarea activitatii pr ofesorului Gusti par deci supuse unui dublu ritm. constituie ide ea ordonatoare. Comunicarile din sectiile Institutului Social adâncesc problemele discutate în se dintele de seminar. care la rândul ei amplifica pe o a treia. Muzeul Satului dezvolta expozitiile seminarului. De la studentime la elite. punerea personalitatilor în slujba crearii de valori. Astfel: 1. Ideea trecerii studiilor sociale din viata publica în universitate s-a înfaptuit altfel decât si-a închipuit-o Profesorul. pentru uzul natiunii întregi. multipli ca. ca fiecare activitate a Pro fesorului amplifica o alta activitate. profesionale si a instit utelor speciale înfaptuieste o cercetare mai amanuntita a acelorasi probleme. E locul sa coordonam. dupa care toate activitatile Profesorului sunt arcuite. 2. care era aceea de a înfatisa chi pul "profesorului" Gusti. ideea bibliotecii de stat. ierarhizarea valorilor si integrarea personalitatilor în personalitati mai vast . dupa care univer sitatea e menita sa genereze patura conducatoare a natiunii. la rândul ei. spre uzul natiunii. În ce fel? Observând. punerea actiunii sociale în slujba crearii personalitatilor. rasunetul pr eocuparilor Institutului. pavilionul românesc la Expozit ia Internationala din Paris duce aceeasi idee la o noua dezvoltare. munca Profesorului e supusa acelorasi principii. decât aparent .

Si fiecare se de fineste social. grosso modo. boieresc. în sensul pasoptist. Predominarea fiecaruia din aceste curente corespunde. contemplativ. de o credinta. începând de la sfârsitul veacului trecut. Cel dintâi ideal cultural al României moderne este acela al liberalismului pasopt ist. dornici de progres si de reforme proiectate dupa modelul celor din Apus. Doctrina prin care patura boiereasca lupta sa-si mentina. deasupra mizeriilor zilei. el a fost la noi un curent îmbratisat. 1907. Idealul acesta al ridicarii neamului prin luminare si dezrobire politica a însufle tit. învatati în scoli din Apus. reformismul dinamic al liberalilor cu obiectivi . punerea elitelor în serviciul maselor: Toata aceasta prodigioasa activitate sociala n-ar fi fost desigur cu putinta dac a n-ar fi fost însufletita de un ideal. idealist). Termenul desemneaza idealul boiernasilor înstariti de la jumatatea veacului trecut . conservatorismul junimist. dar dispretuitor al sfortarilor facute pentru a te depasi. Încrezator în puterile firesti. 7) si. international. unei perioade diferite a dezvoltarii României moderne: 1848. într-un anumit sens. Dar nationalismul lor de frantuziti. El sintetiza. cucerind elitele intelectuale ale noii Românii. dând forme specifice avântului tineresc si orientându-l catre misiuni distincte . autoritar si sceptic fat a de reforme. o data cu viata sociala.nu sun t deosebite de telurile care au însufletit curentele generale ale culturii românesti . aproape întreaga cultura româneasca dinainte de 1870. care foloseau ideologia liberala si formula statului d emocrat si individualist ca instrument de rasturnare politica a "neamurilor" dec azute. Sistematizând si simplificând lucrurile îndeajuns. autohton. 3. socialist. precum si de burghezia eteroetnica si de proletariatul ei intelectual. 4) fa ta de scopul si regimul vietii sociale (individualist. 2) fata de timp si de pre faceri (traditional. obiectiv. Care e acest ideal si cum se situeaza el în lumea telurilor care au calauzit de-a lungul timpurilor viata noastra universitara? Idealurile care au însufletit aceasta viata. junim ismul se înfatiseaza. pe care le socotea roade ale întunericului si nestiintei. dimpotriva: contemplativ si realist. Fara a fi deci nationalist. realist. 1. liberal. pre stigiul pierdut politiceste. Idealul junimist se dezvolta în opozitie categorica cu acela al pasoptistilor. Cât despre socialismul revolutionar. cosmopolit). în institutii. 3) fata de grupul de e lectie si de valorile lui (national. burghez sau muncitoresc). 2. occidentalisti. liberalii pasoptisti au fost nationalisti în sensul ca urmareau ri dicarea tarii lor. si 5) fata de forma de guvernamânt si de clasa sociala pe care se sprijina (aristocrat. abia daca am gasi vreo patru: liber alismul pasoptist. care i-au organizat manifestarile. reformist). peste tot: 6) substituirea efortului individual prin cooperarea organizata a personalitatil or. devenit mai târziu poporanist. progresist. de tineretul generos al partidelor liberale. devenit mai târ ziu poporanist. Activi. cu exceptia lui Nicolae Balcescu si în parte a lui Alecsandri. socialismul marxist. conservator. autor itar). si nationalismul samanatorist. obiceiurile si valorile specifice ale ne amului lor. conservator si iubito r de trecut. dispretuitor de noutate. junimismul era preocupat mai ales de valorea universala a creatiei umane. taranesc. încrezat ori în puterile vointei. dorinta lui de autenticit ate îl facea sa simpatizeze cu valorile culturii autohtone si sa ia atitudine împotr iva "înstrainarii" pasoptiste. plutind abstr act. pe tarâmul cultural. Si. democrat. în sfârsit.e. prin atitudinile caracteristice ale omului: 1) fata de existenta si de ideal (activ. 1870. 1890. dispretuitori de trecut si iubitori de noutate. dispretuia trecutul. dusman imitatiei. cuceriti de un ideal univer sal si cosmopolit. prin unificarea scopurilor si coordonarea mijloacelor lor. de exilatii politici basarabeni. a-ti iesi din fire. idealisti.

Sub raportul social. pozitia lui are puncte de contact cu fiecar e din aceste ideologii. în viitor. Între actiune si cunoastere. Elementele esentiale ale acestei sinteze le-am vazut. conservare si progres. în umbra numelui lui Gher ea. democrat. A doua rezolva antinomiil e progresului. idealul sau colectivist. pe ntru situarea idealului social al învatamântului profesorului Gusti. realitate si reforma. în progres. samanatorismul e de asemeni o sinteza a primelor doua curente. Cu toate ca a colaborat la "Convorbiri. individualismul ui amândorura. sau între libertate si autoritate. Opunea însa. A treia idee rezolva. asa cum o visau cl asele intelectuale mijlocii. Însa alt fel. libertatea implica autorit atea si democratia reala implica aristocratia personalitatilor. libertatii si democratiei.. în om. natiunii. întrucât preconiza o politica stiintifica. Ideile care fac posibile aceste sinteze le cunoastem de asemenea. Radulescu-Motru si C. dar traditionalist. celei individualist e. în fruntea carora sta astazi d-l Radulescu-Motru. ideologia lui se apropie de aceea a curentelor prejunimiste. p entru Gusti actiunea implica cunoasterea si cunoasterea actiunea. samanatorismul era dornic de reforme. 4. si tuându-se în prelungirea tendintelor trecutului national. ca si liberalismul. ca fenomen si ca proces. ardelene sau din Regat. fara a se identifica însa cu nici una. de sinteza. Sa examinam pe scurt elementele pe care se sprijina aceasta sinteza. Activ. Mehedin ti sau [Radulescu-]Motru. La fel.smul junimist. b) circuitul social. amintirea d-rului Ion Cantacuzino si mai al es a lui Stere. în personalitate. Spre deosebire de cei mai multi profesori universitari. socie tate fara individ la fel. ca întotdeauna. Dimitrie Gusti nu e încadr at în nici unul din aceste curente. particula rism si universalism. Sa examinam mai de aproape relatiile sintezei gustiene cu fiecare din aceste cur ente. Dimitrie Gusti refuza alegerea si instituie sinteza. realism si idealism. democratie si aristocrati e. Cu junimismul. N. De idealul social-poporanist se leaga.. care au împartasit-o multimil or si s-au jertfit pentru ea. în sfârsit. Gusti nu a avut relatiile directe ale d-lor Petrovici. În sfârsit. De idealul junimist e legat numele lui Maiorescu si al elevilor lui. Dimpo triva. Prima idee rezolva antinomiile actiunii si realitatii. prin anumite accente de încredere în puterile vointei. De idealul pasoptist. caruia i-a apartinut cândva. filiatia spirituala autentica a junimismului: linia de gândire a acestuia . în care si-a publicat lectia inaugurala. Progresul fara conservare nu e posibil si conservarea fara progres n-are sens. D.". dar numai în masu ra în care acestea aveau radacini în realitate si îsi pastrau un caracter specific. a e . si democratia sociala. Departe de a se exclude. dinamic. iubitor de con cret si ostil abstractiei. Preocupat. limbajul acestei lectii n-are nimic junimist. Sunt: a) dubla modalitate de existenta a vointei. în menirea lui universala. De fapt. samanatorismul reprezinta ideologia pregatitoare a realizar ii idealului national al unitatii politice a tutulor românilor. Individ fara societate nu exista. si c) personalitatea creatoare. nu se mai leaga azi în universitate nici un nume. în învatamântul superior românesc. Iorga. ca si între individ si colectivitate. în reforme. Natiunea nu exclude umanitatea. ci o implica. antinomiile individului. care n-a facut parte din învatamânt. natiune si umanitate. continuata de d-l [Radulescu-]Motru si reînnoita de curând de d-l Nae Ionescu. Stere sunt trei puncte de reper contimporane. Realitatea che ama idealul si idealul se face realitate. De idealul samanatorist se leaga numele d-lor Iorga si Cuza. Simi on Barnutiu.

trântându-L cu unanimitate. pe atât de inutil comple zent cu bodnarestii celei noi. la fel cu orice tânar format la sfârsitul veacului trecut. îl înrudesc printre contimporani. Influenta lui Caragiale s-a r asfrânt deci asupra Profesorului în plina perioada de formatie. desig ur. precum am spus. încrederea în puterile vointei. singura data când l-am auzit pe profeso rul Gusti vorbind despre Junimea. rezultând din insuficienta felului lor de a fi realizat ce . munca institutionalizata. spiritul lui "occidentalizant". idealismul stenic. fie ca i-au stat mai de aproape.xpus totdeauna doctrine politice. în fond. Locul original . vietii. Comun cu junimismul. din a doua generatie. ca unitate. nu a izbutit sa acopere deosebirea dintre pozitia lui izolata. Gusti. Dimi trie Gusti sa fi aplicat pontificelui junimist masura pe care acesta o aplicase productiei culturale a liberalismului. d-nii [Radulescu-]Motru sau Nae Ionescu. ze flemismul. l-am auzit zeflemisind memorabila sedinta în car e docta societate a pus la vot existenta lui Dumnezeu. Banuiesc însa ca legatura lor dateaza din vremea studiilor universitare ale Profesorului. Mehedinti. Tzigara-Samurcas sau [R adulescu-] Pogoneanu. Nu stiu în ce împrejurari l-a cunoscut profesorul Gusti pe Caragiale.si prea putin "curios" . În preocuparea lui de sinteza. al caror caracter comun e constituit de admiratia neprecupetita pentru Titu Maiorescu. nici Maiorescu. Am ascultat ani multi pe profesorul Gusti. desigur. fara putinta de apel. m ai putin un singur vot. Dimitrie Gusti nu condamna în mod esential efortul generati ei întemeietorilor României moderne. Influenta lui Caragiale asupra lui Dimitrie Gusti este. spiritul larg universalist. ci un sens eti c. Dimitrie Gusti are. sub influenta lui Caragiale. filosofice si sociale categoric opuse acelora dezvoltate de profesorul D. ca re dau. personal. fie ca i-au urmarit cursul. decât cu adevaratii junimisti. n-au putu t sa nu ramâna impresionati de frecventa cu care Profesorul pomeneste numele lui C aragiale. s-a facut prin Caragiale. ca si generozitatea funciara care izbucneste de sub masc a de ironie care o acopera ca o cuirasa. în loc sa se faca prin Maiorescu. O lega tura a avut desigur. Ceea ce condamna el la pasoptisti este. cred. contemplativ. sistematica si coerenta. Nu e exclus ca. asa cum îl condamna. concom itente cu exilul voit al lui Caragiale. si aceasta trasatura fundamentala îl d esparte de toti ceilalti junimisti universitari. pretentia ridicola. intransigenta în fata nulitatilor. fata de di namismul doctrinelor profesorului Gusti. Daca ar fi sa judecam printr-o parabola. Dimitrie Gusti a accentuat si caracterele comune si însusirile distincte ale idealului sau.destul de bine cu noscut. în fond. nu un sens estetic. E suficient sa amintim de staticismul teoriei primilor doi asupra natiunii. cu evlavia cu care i-am auzit pomenit numele de catre d-nii [Radulescu-]Motru. pe cât de ironic cu "epigonii" vechii directii. pentru a risipi orice echivoc în aceasta privinta. legatura lui spirituala cu Junimea. nu au exercitat asupra tânarul ui Dimitrie Gusti vreun ascendent deosebit. cu aceea a lui Vas ile Pârvan. Nici Junimea.pe care-l ocupa Caragiale printre juni mistii din a doua generatie e astazi . la Berlin. dupa el. si admiratia zgomotoasa creata în jurul pontificelu i junimist. Verva ironica a "maestrului". Dar. îmi lamuresc mai usor de ce. Toate aceste însusiri. dispr etuitor de "balcanisme" sunt la ele acasa în acest birou! Ele coboara din portret si se amesteca în conversatii. ar trebu i sa spunem ca. predilectia pentru valorile autentice ale culturii. Comunitatea atitudinii lui antiliberale si antiburgheze. Petrovici. Dar. sau de naturalismul conceptiei celui dintâi asupra personalitatii. cea mai adânca influenta suferita de acesta. Stiind acestea. cu aceea a juni mistilor. spre deosebire de junimistii propriu-zisi. complet deosebit de junimism este dinamis mul sau neastâmparat. sau al conceptiei celui de al doilea asupra culturii. ostila oricarei falsificari emfatice. fata de cel junimist.multumita biografilor . mai mult cu Nicolae Iorga si cu liberalismul întemeietorilor României moderne . lasând asupra lui o pe cetie nestearsa. dar nu-mi amintesc sa-l fi auzit pome nind de fostul conducator junimist. reformist. Cei care-l cunosc pe Dimitr ie Gusti. zeflemeaua sa rcastica. Sa nu aiba Dimitrie Gusti nici o legatura spirituala cu Junimea? Nu cred. farmecul sau de causeur. Chipul Aristofanului român surâde din portrete nenumarate în biroul profesor ului Gusti.

care constituie în fond partea pozitiva a sufletului liberal si a tipu lui social românesc pe care-l reprezinta. Asa se face ca. de unde Dimitrie Gusti a mers multa vreme în acelasi sens cu d-l I orga. fondul adânc al atitudinii filosofice a profesorului Gusti ramâne idealist. egotismului. si cu o dinamica sufleteasca orientata mai mult spre asezaminte destinate colaborarii elitelor gânditoare. Lamurim însa. E adevarat ca în desfasurarea actiunii gustiene intervine un element critic si rea list. deci. Iorga e un exercit iu de fiecare zi. de a fi per sonalitate. decât spre înflacarar ea adoratoare sau razbunatoare a masei. Între Dimitrie Gusti si junimism pare a fi. Ajunge sa spunem aici ca spirit mai critic.ea ce voiau sa înfaptuiasca. De aceea. o relatie subtila. s au sa se înduioseze. în vreme ce aceasta încredere e dublata la N. dar ac i legatura poarta asupra jumatatii launtrice. E legat desigur. Nici de samanatorism nu e deci legat Dimitrie Gusti. mai putin vulcanic. Ci numai faptei! Iar fapta lui. care merg pâna la completa uitare si daruire de sine. Raporturile dintre Dimitrie Gusti si N. legatura lor fiind mai mult o tovarasie decât o simpla vecinatate de drum. care pentru N. prin dinamica reformista si pri n încrederea teoretica în masa. desigur cu geniu. care s-ar putea scrie cu cel mai mare interes. acuzatia de se catuire sufleteasca pe care a adus-o lui Maiorescu si neputinta lui organica de a întelege pe Caragiale. concret. energic. efortului gustian. În aceasta scoatere a omului din sinele sau obisnuit. fire complexa si subtila. zdrun cinator de cadre si cuceritor de suflete. nimanui. decât tot pe jumatate. apropiind pe profesor de at itudinea junimista. care pare ca reteaza aripile avântului idealist. în chip neîndoios. fara ca totusi acestea sa fie datatoare de seama . Iorga de o intuitie simpatetica a masei si a nazuintelor ei. zadarniciei unui neastâmpar care refuza sa-si dea contur definitiv. ca la temelia pozitiei profesorului Gusti sunt afinitati in contestabile cu samanatorismul. Dimitrie Gusti l-a pretuit pentru " viata" lui. mai departe. de precizie. pentru universalitatea preocuparilor lui si pentru memoria lui p rodigioasa. nu fara oarecare îndoieli. Lucrul acesta reprezinta. Iorga sunt un alt capitol de istorie spi rituala contimporana. Dar. Dar mai ales pentru ca. pentru capacitatea lui de intuitie si de sinteza. mai mult o vecinatate vremelnica de drum decât o tovarasie de nazuinte. Dimitrie Gusti nu putea sa nu apara ca o piatra de poticnire. Efortul de a se depasi. neastâmparat. temei ul pentru care. din aproximatii în aproximatii. aproape imponderabila. în mare parte. Dimitrie Gusti s-a opus întotdeauna. a fost de-ajuns un nimic. Faptul nu poate fi contestat. al carei spirit critic nu abdica în fata entuzia smului. rascolitor de energii. Pe sine nu s-a r darui. contactul lui Dimitrie Gusti e desigur mai direct si mai ampl u. mai presus de toate. adica esentiale. risipei de energie si. pentru lamu rirea multor probleme recente de istorie a culturii românesti. în acest îndemn arzator la depasire. d-l Gusti a vorbit întotdeauna cu o a dmiratie netarmurita pentru fecunditatea lui. chiar daca îsi pastreaza prospetimea sufleteasca necesara ca sa vibreze. Cu samanatorismul. de samanatorism Dimitrie Gusti. Dimitrie Gusti e în fond un aristocrat. ci se arunca. ramân pentru Dimitrie Gusti un obiect de s impatie si de încurajare fecunda. lipsei de metoda. vointa de a însemna ceva. Se stie cu ce asprime a judecat totdeauna d-l Iorga pe junimisti. între zonele de contact ale celor doua sp iritualitati. cu tot realismul sau critic. de a se ridica peste putintel e cuprinse în actualitatea unui anumit moment. dar în fond mai cumpanit. Dimitrie Gusti nu putea sa nu simta chemarea unui suflet frate ! Totusi. pentru duhul lui iscoditor. actualizata cu maximu . desi prilejurile de obiectii din parte-i nu au lipsit. Nu numai pentru ca. E totusi curios de observat ca niciodata d-sa nu a îndreptat o asemenea critica împo triva efortului gustian. desi destul de t emperamental. fata de vâltoarea torentiala a curentului samanatorist. pentru ca drumurile lor sa se desparta. cred totusi ca nu e o greseala sa afirmi ca un contact spiritual adânc nu a existat niciodata între Dimitrie Gusti si Junimea. Nu încape îndoiala deci. despre Nicolae Iorga.

nu-si afla totusi tem eiul niciodata în exigentele concretului în care se exercita. e în universalitate. în criteriu de omenie. decât cunoaste rea prietenilor si a dusmanilor unui om. Temeiul ei e un temei general. de asemeni. Ea urmareste sa înlature. cu ceea ce e valabil în junimism: universalitatea orizontului si demnitatea critica a tinutei culturale. în vesnic salt peste sine. umanitatea. Este desigur înca prematur sa încer cam si o definitie fata de curentele mai noi. rastoarna însa toate pronosticurile. ci o dialectica spiritualista. Interesul partii nu l-ar face nicio data sa uite interesele adevarului. dar cu care n-a avu t decât prea putin contact. Daca însa. desi concepti a sa sociala a democratiei e mai apropiata de socialism decât de democratia indivi dualista. a carui conceptie a nationalismului cultural se înrudeste mult cu aceea a profeso rului Gusti. Dimitri e Gusti se apropie iarasi de junimisti mai mult decât de d-l Iorga. în acest punct. cu obiectivitatea rigida si rotund conturata a j unimismului. dupa care sa jude . ceea ce stânjeneste elanul junimistilor: simtul acut al neputintei omenesti în fata real itatii. între profesorul Gusti si Vasile Pârvan. prie tenul lui Caragiale. Nimic nu înlesneste determinarea mai precisa a unui profil spiritual. ar trebui sa recunoastem precumpanirea spiritu lui occidental si universalist. o exigenta de fiecare ceas. apropiata de a sa. Nationalismul lui Dimitrie Gusti nu e. în mod linistit. numai sinteza acestor patr u elemente poate lamuri configuratia generala a spiritului gustian. care-l framânta si care nu-i da astâmpar. în s ensul conceptiilor neohegeliene. Ajunge sa constatam ca problema sintezei e. la Dimitrie Gusti. Posibilitatea ca spiritul critic zeflem ist al lui Caragiale sa coexiste. Si totusi. printr-o analiza împinsa cu îndrazneala pâna dincolo de limitele îngaduite ale exprimarii gândului profesoral. p entru a vedea. traditionalist. în sinele sau. mare apropiere exista. în toate formele acestui învatamânt. dimpotriva. de definit un ultim plan: acela al relatiilor lui cu poporanismul. Legatura lui se face prin socialism. Ceea ce l-a împiedicat probabil sa se apropie mai mult de marxism a fost neputinta aderarii la o interpretare unilaterala a existentei sociale si întelege rea lui dinamica. ci creator de valori universale. nici omul. într-un acelasi suflet. eliminând totdeodata ceea ce în samanatorism e am enintat de artificialitate: stilul voit popular. Pretuitor al analizelor marxiste. pentru situarea figurii profesorului Gusti. în lumina neclara a intentiilor. am încerca sa disociem elementele acestei sinteze. care tendinta prevaleaza în ultima a naliza asupra învatamântului gustian. si în fond spiritualista a acestei existente. daca aceste elemente sunt echilibrate în sufletul Profes orului. Prin aceasta. dreptate fiecarei tendinte. cu care Dimitrie Gusti a fost aproape contimporan. sau daca îsi cauta cearta. limitarea voluntara si risipire a în inconsistenta prin refuzul criteriilor universal valabile. conturul prea aparent al lucrurilor asa cum sunt. a lu i Pârvan. si aici. în detrimentul sentiment ului lor. Fapt curios. voluntarista. forme sintetice recente ale acelor asi patru directii. hic et nunc. Într-adevar. Mai ramâne. prin Gherea. Acestea sunt relatiile principale ale sintezei gustiene fata de principalele cur ente ideologice ale vietii universitare românesti. N-as putea spune limpede. Fapt e ca exigenta de sinteza care caracterizeaza idealul spiritual al profesorului G usti vrea sa adune ce e viabil în samanatorism: dinamica entuziasta si preocuparea specificitatii. În fond. Dimitrie Gusti nu se apleaca asupra realitatii românesti ca s-o prefaca în ideal etic. ca al lui Nic olae Iorga. cu entuziasmul dinamic s i creator al lui Nicolae Iorga. Ea nu e totusi o dialectica materialista.m de intensitate si pâna la completa absorbire. legatura lui cu acest curent nu se face în chip obisnuit. asa cum stau sa se faca. pâna ce n-a facut. Dimitrie Gusti n-a fost totusi niciodata un marxist în sensul complet al cuvântului. în masura în care reprezinta o orientare simultan obiectiva si dinamica a politicei stiintifice. si cu asceza interioara a spiritului. pr in Stere. Conc eptia sa despre "circuitul social" e totusi foarte apropiata de dialectica marxi sta. pe care Dimitrie Gusti l-a cunoscut bine. în masura a omului universal.

ar trebui sa r ecunoastem ca. Daca ar trebui. prin transfigurarea ei în cultura. un Nae Ionescu si. nu biruie pâna la urma. constiinta dramatica a acuitatii momentului. de a rata. dupa care fiinta spirituala . si vei fi!". urmareste s-o transforme. care cântase în Câmpia Libertatii versurile revolut ionare ale lui Andrei Muresanu: Acum. chiar un [Radulescu-]Motru. afin de pouvoir al propovaduitorului organizatiei intelectuale a umanitatii. obligatia de a trece imedia t la fapta. la rangul de om în genere. sau de a se fixa. substantial. pentru ca. si biruie într-însul. în opozitie categorica cu idealul junimismului conservator si reali st. sa se adune în fiecare clipa. din ispitele din jur.strabate astfel. ca acestia. în fond. sa-i descopere taina conditionarilor ei esent iale. ori niciodata. sau de credinta care transfigureaza realitatea. Depasirea aceasta libera. ideea ca prin actiune ordonata si metodica un popor îsi poate schimba soarta. ca de o vraja rea. nu e niciodata definitiv închegata. de a mu ri . dupa calapoadel e unui ideal universal de umanitate. care surprinde pe gânditor masurând di stanta dintre existenta si valoare.ce si sa valorifice firea si purtarile altor neamuri.ridicând "omul românesc". sa-nvesniceasca. O clipa numai? Desigur. Urm as la catedra lui Simion Barnutiu. esti de-a pururea. în care fiinta vie e obligata sa r eînceapa necontenit. în forma în care aceasta ideologie a putut supravietui dupa critica jun imismului. un Blaga. Idealul sau social universalist coboara dec i direct din acela al lui Comte. si al celei poporaniste). din prici na putintei ce-i e lasata de a nu se împlini. Croieste-ti alta soarta!. care încearca sa se mântuie. Încrederea lui în puterile vointei reactualizeaza maxima din fruntea "Român ului" lui Rosetti: "Voieste si vei putea!". s-o reformeze. dar si u n pret nesfârsit . restituie relatia comteia na dintre stiinta si aplicarea ei. celeilalte maxime a ace luiasi: "Lumineaza-te. înfratita cu acordurile pagâne ale pârvanicei cântari catre Clio: Ci Tu. în plina acceptie metafizica a cuvântului. El nu universalizeaza. cu valorile universale si eterne ale umanitatii . învatamântul lui Dimitrie Gusti îi reactualizeaza chemarea. universale. Substratul relatiilor dintre "sociologia cogi tans" si "sociologia militans" nu e altul decât acel savoir pour prevoir. în actul de creatie. iar sârguinta lui pentru ridicarea pri n cultura a personalitatii da sensul ei întreg. dar vii. sub cerul unei noi zodii. gândul faustesc. credinta lui în posibilitatea nelimitata a progresului mo ral si material al omenirii. care da existentei un caracter de maretie tragica. continua sa tina ferm principiul stati c. uneori. sa f ie. pe care dascalii realisti o denunta ca pe o primejdie. prin ultimii sai reprezentanti. Dar tocmai de aceea. Aplecat asupra realitatii românesti. adica o concep tie idealista. o presimtire trista a zadarnici ei efortului. Optimismul sau inovator. încadrat în t itulatura "Arhivei pentru stiinta si reforma sociala". adic a prin contopirea ei substantiala. adica ceva gata facut. pent ru ca singura fiinta spirituala merita cu adevarat numele de "fiinta" -.da vietii personale omenesti si existentei în genere caracterul dramatic al u nei mari aventuri! Aventura nestabila. pentru ca prin ea fiinta spirituala îsi risca în fiecare clipa existenta. Ci omul se scutura de el.fac din el un urmas direct al ideologiei generatiei fauritorilor Român iei moderne. ci e în necon tenita prefacere si în necontenita încercare de a se depasi si întregi. asa cum fac astazi un N.Dimitrie Gus ti propovaduieste o conceptie dinamica si creatoare a existentei. metafizic.pentru ca e viata! De dincolo de accentele majore ale imnului de slava închinat efortului de personal izare a fiintei precare. ce scumpa! Fapta mesterului face sa straluceasca aievea chi . dar aventura creatoare. cu metode stiintifice. care. prin urmare. asa cum e în fapt. Dimitrie G usti cauta s-o cunoasca asa cum e. Iar sensul activitatii lui didactice. sa împingem analiza pâna la ultimele temeiuri si sa dam în vileag cele din urma radacini metafizice ale acestei atitudini. al neputintei firii de a se depasi prin sine însasi . asa cum este idealul apro ape întregei noastre culturi universitare (zic unii. I orga. noi suntem cei ce murim!. pe alocuri. persona litate vie.si poate chiar fiinta în genere. întreaga. Lumina de zi. Dar sentimentul acesta metafizic de tristete. precara. printr-un act de vointa arbitrar. Idealul etic gustian nu este deci un ideal reactionar. specificul national . caracterul imperios al nevoiei de a-l prinde si de a-l folosi.

universalul se face act . Te poti îndoi de eficacitatea ultima a acestei mântuiri prin cultura. al stradaniei care subîntinde întreaga voc atie profesorala a lui Dimitrie Gusti si toate activitatile culturale care deriv a din ea. de perenitatea acestei îndumnezeiri provizorii a omului trecator. Poti simti adânc tragedia acestui bob de întuneric sortit sa straluceasca o clipa scân teia luminii de zi.pul frumusetii nepieritoare: prin ea valoarea ia fiinta. prometeic. . Nu poti însa tagadui sensul adânc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful