Mircea Vulcanescu SCOALA SOCIOLOGICA A LUI DIMITRIE GUSTI ************* Editie îngrijita de dl.

Marin Diaconu Editura Eminescu 1998 Qu'est ce qu'une grande vie? Une pensée de jeunesse accomplie dans l'âge mur . A. de VIGNY I. Misiunea sociala a profesorului în genere. Creatia si transmiterea valorilor. F ormele universitare si extrauniversitare. II. Originile vocatiei didactice a Profesorului Gusti. Studiile universitare. In fluentele. Formatia si dezvoltarea orientarii personale. III. Locul carierei profesorale în ansamblul activitatii sociale a Profesorului Gu sti. Lectia inaugurala. Ideile ei fundamentale si realizarea lor succesiva în viat a Profesorului. Cugetare si militare. IV. Fundamentele teoretice ale învatamântului gustian. Sistemul stiintelor sociale. Stiinte sociale particulare, sociologie, etica si politica. Relatiile lor. Natur a voluntara a vietii sociale. Dubla ei modalitate de existenta. Circuitul social . Realitate, stiinta si reforma sociala. V. Conceptia sociologica. Critica teoriilor unilaterale. Elementele societatii. Cadre asociale si sociale. Manifestari constitutive si regulative. Unitati, rela tii si procese. Caracterizarea sociala. Metode. VI. Conceptia etica. Lumea valorilor. Idealul. Problema criteriului. Antinomiile . Structura motivarii actiunilor umane. Scop si mijloc. Lungimea vointei. Evolut ia ei. Personalitatea. Elementele ei. Iubirea de sine. Simpatia. Religiozitatea. Cooperarea personalitatilor. Dreptatea sociala. Personalitatea sociala. Natiune a. Umanitatea. VII. Conceptia politica. Îndoita radacina a reformei sociale. Norma si posibilitat e. Ideal, tendinte si motive sociale. Cauzalitatea teleologica. Rolul actiunii. Rolul cunoasterii în actiunea sociala. Personalismul. Democratia elitelor. VIII. Lucrarile. Biografii si expuneri de sisteme. Recenzii de carti si probleme . Expuneri sistematice si de metoda. Monografii despre unitati, relatii si proce se sociale. Lucrari despre organizarea culturii în genere, a vietii universitare s i a culturii populare. Lucrarile fundamentale. Conceptia natiunii. IX. Formele învatamântului. Cursul. Transmiterea orala a sistemului. Tipologie didac tica. Substanta, actiune si metoda. Fizionomia generala a învatamântului gustian. Di namismul organizator. X. Seminarul. Misiunea lui. Formarea personalitatii cercetatorilor. Originea apl icatiilor sistemului. Monografiile sociologice si etice. Spiritul seminarului. M unca de echipa. XI. Aplicatiile sociale ale sistemului. Organizarea vietii universitare. Fisiere , biblioteci si centre de documentare. Programul studentesc. Opera de Ajutorare. Oficiul Universitar. Cooperativa Studentilor în Litere. Calauza studentului. Anch eta asupra vietii universitare. XII. Organizarea cercetarilor sociale. Ofensiva contra empirismului politic si l egislativ. Institutul Social. Campaniile monografice. Facultatea de Stiinte Soci

ale. XIII. Organizarea vietii culturale. Cultura superioara. Cultura poporului. XIV. Semnificatia generala a învatamântului gustian. Contributia profesorului Gusti în cultura româneasca. Inventar si idei esentiale. Universitatea - generatoare de el ite sociale. Misiunea elitelor. Colaborarea pentru ridicarea maselor. Idealul înva tamântului gustian. Specificitatea si universalitatea lui. Locul lui în cultura române asca. I. MISIUNEA SOCIALA A PROFESORULUI ÎN GENERE Creatia si transmiterea valorilor Formele universitare si extrauniversitare Încercarea de a privi izolat un singur aspect din activitatea proteica a unui om c are toata viata lui a luptat împotriva marginirii pe care o implica unilateralitat ea seamana prea mult cu o tradare, pentru ca un discipol constiincios sa o îndrazn easca fata de figura maestrului sau, fara a avea convingerea ca aspectul a carui izolare o urmareste nu închide-n el trasaturile esentiale ale chipului pe care-si propune sa-l reconstituie. Într-adevar, daca Dimitrie Gusti a fost, rând pe rând, publicist, conferentiar, presed inte al Institutului Social Român, director al "Arhivei pentru stiinta si reforma sociala", director al Casei Culturii Poporului, academician si vicepresedinte al Academiei, presedinte al Casei Autonome a Monopolurilor, presedinte al Oficiulu i National al Cooperatiei, presedinte al Societatii de Radiodifuziune, decan al Facultatii de Litere, ministru de Instructie, director general al Fundatiei Cult urale Regale "Principele Carol" si autor de carti didactice, nu numai ca a fost în ainte de orice - si a ramas mai presus de orice - profesor; dar toate celelalte activitati ale lui îsi gasesc rost si temei în exigentele carierei lui profesorale. Daca în rândurile ce urmeaza, consacrate acestei activitati, voi izbuti sa lamuresc acest lucru, sunt sigur nu numai ca nu voi fi tradat învatatura, dar voi fi si ilu strat, printr-un exemplu viu, relatia ce trebuie sa existe, dupa aceasta învatatur a, între practica si teorie, între acele "sociologia cogitans" si "sociologia milita ns" de care vorbeste maestrul. Activitatea profesorala a lui Dimitrie Gusti apare astfel ca o cheie de bolta ce leaga planul activitatii sale filosofice cu acela al activitatii lui sociale si politice. Functia sociala a "profesorului" e o functie dubla, simultan conservatoare si cr eatoare. Pe de o parte, el e menit sa predea stiinta, adica sa transmita generat iilor urmatoare, nealterat, ansamblul de cunostinte si valori care-i constituie disciplina, aparând-o de intruziunea falselor valori si a perspectivelor interesat înselatoare ce se tes în jurul ei. Pe de alta parte, el este dator sa sporeasca acest patrimoniu cultural, fie creând direct stiinta prin cercetari originale, fie contribuind indirect la dezvoltare a ei: prin pregatirea elementelor capabile s-o retransmita si sa creeze, la rândul lor; prin înmultirea si îmbunatatirea mijloacelor de lucru; ori prin constituirea s i dezvoltarea unui mediu intelectual în stare sa sustina, prin preocuparile lui, i nteresul pentru activitatea stiintifica si sa încurajeze eforturile cercetatorilor . Pentru îndeplinirea acestei duble misiuni, universitatea pune la dispozitia profes orului doua forme principale de activitate: cursul si seminarul. Functiunea amândorura e precumpanitor informativa. Totusi, de cele mai multe ori, cursul îndeplineste si o functiune creatoare, dând pr ilej profesorului sa expuna rezultatele cercetarilor lui originale, sau cel puti n sa îmbrace materia disciplinei într-o forma care-i tradeaza propria orientare stii ntifica. Într-adevar, chiar atunci când profesorul nu expune rezultatele unor cercetari propr ii, functiunea creatoare a cursului nu e cu totul înlaturata. Coordonarea informat iei, critica ei, înmanuncherea dupa criterii definite dezvaluie articulatiile gândir ii personale a profesorului. Prin simplul fapt ca acesta e nevoit sa expuna sist ematic materia disciplinei, orisice curs tinde sa devina schita unui sistem. Caracterul creator al cursurilor e cu atât mai important, încât în unele tari universita

tile impun profesorului - ca o conditie a mentinerii sale la catedra - originali tatea cursurilor si regulata publicare a lor, lasând astfel pe seama manualelor tr ansmiterea propriu-zisa a bagajului de cunostinte. Fata de curs, seminarul nu exercita decât o functiune creatoare indirecta. Participarea activa a studentilor la lucrari, deprinderea lor cu folosirea tehni cilor stiintifice, confruntarea publica a tezelor exprimate în sedinte contribuie, fireste, la dezvoltarea indirecta a disciplinei, în felul care s-a aratat mai sus . În afara acestor doua aspecte, curat universitare, ale activitatii profesorale, ac easta activitate îmbraca si alte forme, extrauniversitare, în strânsa legatura cu cele dintâi, pe care nu fac decât sa le dezvolte. Unele din aceste activitati au drept scop documentarea indispensabila ambelor te luri ale activitatii profesorale. Ele urmaresc: înfiintarea si dezvoltarea bibliot ecilor de specialitate, a salilor de lectura, a muzeelor, expozitiilor si în gener e a oricaror centre de informatie stiintifica. Altele au ca obiect principal cercetarea propriu-zisa. În rândul lor, întâlnim: lucrarile practice, campaniile de cercetari, înfiintarea si dezvo ltarea institutelor stiintifice, a laboratoriilor si a centrelor de investigatie , în genere. Alte activitati tind catre publicarea si raspândirea rezultatelor cercetarii si a informatiei documentare. În acest grup se cuprind: comunicarile facute în sectiile a sociatiilor stiintifice, conferintele publice, publicatiile proprii, înfiintarea s i îndrumarea revistelor de specialitate, editurile de publicatii stiintifice si, în general, centrele de publicatii. În sfârsit, uneori activitatea profesorala e încoronata de o serie de întreprinderi si i nstitutii în care se urmareste aplicarea rezultatelor cercetarilor stiintifice pe un plan mai mult sau mai putin întins, constituind deci centre de aplicatie a rezu ltatelor activitatii profesorale, care stau practic sub autoritatea si controlul acesteia. Toate aceste activitati si institutii nu fac decât sa multiplice, sa dezvolte si s a potenteze în viata culturala activitatea ce radiaza de la catedra. Coordonarea unui ansamblu atât de impresionant de activitati ce deriva din activit atea profesorala si o sustin nu ar fi posibila, daca toate acestea nu ar avea un principiu comun de unificare spirituala. Acest principiu nu e numai curiozitatea dezinteresata. Oricât ar fi de adevarat ca întregul învatamânt, ca traditie de cunostinte, ca si întreaga creatie culturala sunt subordonate adevarului, nu trebuie uitat ca nici un învata mânt si nici o creatie de valori nu sunt organizate în afara anumitor chipuri social e de a-si înfatisa binele si frumosul. De aceea, nu exista nici o activitate profe sorala care sa transmita numai cunostinte si sa nu participe sau sa nu încerce sa îm partaseasca si un anumit ideal etic-social. Pretinsa "dezinteresare" si "obiectivitate" stiintifica nu sunt decât tot asemenea "tinute etice", propuse spiritelor ca îndreptar în munca stiintifica. Idealul etic social este principiul dinamic prin care se unifica, la urma urmelo r, activitatea profesorala si capata sens si configuratie proprie. Prin aceasta, învatamântul unui profesor ramâne ca o pecetie spirituala asupra tuturor celor care s -au împartasit din el. Si, în afara lui, vocatia profesorala ramâne fara înteles.

II. ORIGINILE VOCATIEI DIDACTICE A PROFESORULUI GUSTI Studiile universitare Influentele Formatia si dezvoltarea orientarii personale Vocatia profesorala a lui Dimitrie Gusti îsi afla radacinile în formatia lui univers itara. E si firesc, adolescenta fiind perioada vietii cea mai prielnica înrâuririlor adânci, avânturilor îndraznete si sintezelor fecunde. Cu toate ca aceasta perioada a activitatii nu face parte din cariera lui didacti

ca, ea nu poate fi lasata la o parte de cel care urmareste întelegerea acesteia. Cariera universitara a lui Dimitrie Gusti fiind puntea de legatura dintre activi tatea lui intelectuala consacrata elaborarii sistemului si activitatea lui pract ica organizatoare, consacrata înfaptuirei reformelor sociale derivate din acesta, cunoasterea genezei sistemului sau de gândire sociologica este tot atât de necesara pentru întelegerea rolului activitatii profesorale, ca si cunoasterea desfasurarii ulterioare a realizarilor sale culturale. Profesorul a atras atentia destul de des asupra acestui lucru spre a putea fi tr ecut cu vederea. "Când am plecat în strainatate, în preajma vârstei de 19 ani - scrie el în Cuvântul înainte Sociologiei militans -, îmi aveam planul de lucru destul de precis tras. Întelesese m înca de atunci, cu o intuitie care s-a verificat exacta, ca, daca dezvoltarea st iintifica a ultimilor ani facuse sa creasca puterea omului asupra naturii (...), stiinta nu facuse însa progrese corespunzatoare în puterea ei asupra oamenilor si a societatii. (...) Cu avântul tineretii si cu o pornire de iluminat, mi-am închinat în treaga munca cercetarii stiintelor care se ocupau cu socialul". Dimitrie Gusti si-a facut studiile universitare în Germania si Franta, în perioada a nilor 1900-1909, mai întâi ca student în filosofie la Lipsca si apoi ca student în stiin te juridice la Berlin. Dupa terminarea studiilor în Germania a lucrat un timp la P aris, cu Durkheim, sociologie. Perioada studiilor sale de la Lipsca (1900-1904) e orientata mai ales spre filos ofia morala. Perioada studiilor sale la Berlin (1904-1909) e plina de preocupari propriu-zis sociologice. Studiile sale sociologice au îmbratisat întregul câmp al stiintelor sociale si au fost îndrumate de stralucita pleiada de dascali cari au împodobit învatamântul universitar g erman de la sfârsitul veacului al XIX-lea. În filosofia generala, etica si psihologia sociala l-au initiat succesiv W. Wundt la Lipsca si Fr. Paulsen la Berlin. Ucenicia economica si statistica a facut-o l a Lipsca cu K. Bücher si cu Schmoller la Berlin. Orientarea juridica, în criminologie, în drept international si în politica externa si -a facut-o la Berlin, cu Franz von Liszt. În sociologia propriu-zisa, l-au initiat mai întâi F. Tönnies si P. Barth; mai târziu, la Paris, francezul Durkheim. A studiat i storia universala cu K. Lamprecht; cu Ratzel, antropogeografia. Germania era, pe vremea aceea, înca plina de rasunetul marilor încrucisari de idei d in a doua jumatate a secolului trecut. În filosofie, idealismul absolut al hegelianismului, atacat cu brutalitate de real ismul materialist, cedase pasul unui idealism moderat, epistemologic, pe care ne okantienii îl aparau, cu sârguinta, împotriva realismului, mai spiritual si mai subtil , al pozitivismului. Reactia noologica, spiritualista, iscata cu Dilthey, spre sfârsitul veacului, nu-s i dobândise înca semnificatia general-metodica, pe care avea s-o dobândeasca dupa publ icarea Ideilor... lui Husserl. În câmpul stiintelor sociale, se trageau ultimele focuri, în faimoasa "batalie a metod elor", care învrajbise, timp de aproape un veac, pe partizanii stiintei teoretice cu aceia ai metodelor istorice; în vreme ce pe tarâmul doctrinal se ascuteau armele pentru o noua rafuiala - aceasta a veacului al XX-lea -, între partizanii individu alismului si ai socialismului. Într-un câmp, ca si într-altul, plutea însa în atmosfera spirituala a epocii o cerinta de sinteza. Între deosebitele curente se iscau patrunderi subtile. Pozitiile unilater ale, pâna atunci opuse intransigent, tindeau sa se apropie. Sub impresia acestei s ituatii, Dimitrie Gusti a putut scrie mai târziu: "Progresul filosofic se face (...) printr-o oscilatie ale carei amplitudini se m icsoreaza fara încetare si ai carei termeni tind a se apropia". Si, acest spirit l-a calauzit în întreaga lui opera. În filosofie, nazuintele de sinteza se grupau în jurul psihologismului; în stiintele s ociale, în jurul doctrinei personaliste. De unul, ca si de alta, se apropie Dimitr ie Gusti prin învatamântul lui W. Wundt. În perioada în care Dimitrie Gusti lua contact cu el, Wundt depasise faza cercetaril or lui de psihologie experimentala si îsi largise câmpul de activitate în directia fil osofiei morale si psihologiei popoarelor.

Idealist voluntarist, situat în prelungirea curentului kantian, Wundt încercase o si nteza a filosofiei spiritului cu stiintele naturale, a hegelianismului cu poziti vismul. Împotriva lui Hegel, însa, care cautase cheia relatiilor dintre cele doua lumi: a na turii si a spiritului, în logica, inventând, pentru explicarea lor, dialectica, Wund t credea ca gaseste aceasta cheie în psihologie, viata sufleteasca fiind asezata c hiar pe muchia care desparte cele doua lumi. Trecerea de la natura la spirit se în faptuieste, pentru el, prin "persoana", în clipa în care fiinta naturala, devenita c onstienta de menirea ei, substituie cauzalitatii oarbe si echivalentei mecanice a energiei motivarea si sinteza creatoare. Prin aceasta prefacere, fiinta natura la devine fiinta spirituala, creatoare a propriei sale sorti. Colaborând la lucrarile seminarului lui Wundt, interesul lui Dimitrie Gusti n-a me rs catre psihologia experimentala, ca acela al d-lui [Radulescu-] Motru cu câtiva ani mai înainte. Din activitatea dascalului, l-au atras vadit preocuparile lui eti ce concrete, asa cum se înfatisau dupa publicarea primei editii a Psihologiei popo arelor. În lumina învataturii lui Wundt se lamuresc unele din pozitiile fundamentale ale gândi rii lui Dimitrie Gusti: 1) situatia sa filosofica, realist critica, neokantiana; 2) ideea opozitiei lumii naturale si a lumii spirituale, a naturii si culturii si necesitatea de a-si explica aceasta opozitie. Felul în care D. Gusti lamureste acest punct se deosebeste însa de al lui Wundt. Caci, pentru el, cheia relatiilor dintre cele doua lumi nu este viata sufleteasca individuala, ci societatea ca f orma de viata sui-generis; 3) desi originala, ideea cu ajutorul careia D. Gusti explica aceasta relatie e t otusi înrudita cu ideile lui Wundt. Vointa, din care ultimul facea substratul esen tial al tuturor manifestarilor fenomenale, e la Gusti substratul manifestarilor sociale; 4) în sfârsit, tot de filosofia lui Wundt este legata ideea fundamentala a eticei gu stiene: ridicarea omului prin propria lui fapta, idee care sta la temelia person alismului: "Werde was du bist". În 1904, D. Gusti îsi trece doctoratul în filosofie. Teza lui, pregatita cu Wundt, int itulata Egoismus und Altruismus, cu subtitlul Zur soziologischen Motivation des praktischen Wollens, cuprinde un program si o metoda. Pornind de la expunerea cr itica a filosofiilor morale ale lui Comte si Spencer, Dimitrie Gusti arata artif icialitatea opozitiei dintre egoism si altruism si felul în care aceasta opozitie, teoretic ireductibila, se rezolva de la sine prin considerarea structurii motiv arii actiunilor umane. Datele etnografiei vin sa ilustreze schema evolutiva a gr adului de lungime a vointei, care de la constiinta primitiva, incapabila sa sele ctioneze scopurile si mijloacele, se dezvolta treptat pâna la constiinta personala , care prin iubire de sine, simpatie si religiozitate ajunge sa integreze consti ent pe om în universul natural si social. Aceasta teza a fost bine primita de critica de specialitate si apreciata mai ale s pentru unghiul nou de atac al problemelor de etica, egal departat de discutia teoretica sterila si de empirismul etnografic lipsit de orizont, pe care cauta s a le îmbine într-o sinteza concreta menita sa le înlature defectele si sa le completez e reciproc calitatile metodice. Îndata dupa teza, Dimitrie Gusti e solicitat de P. Barth sa colaboreze la "Viertel jahrsschrift für wissenschaftliche Philosophie und Sociologie". Solicitarea va izb uti si, vreme de peste un deceniu, Dimitrie Gusti va fi un colaborator pretuit a l revistei acestuia, pe care o va cinsti cu studii si recenzii, dintre care unel e vor fi citate ca modele ale genului - de pilda, studiul asupra Tendintelor soc iologice în etica mai noua sau recenziile mult apreciate ale lucrarilor lui Fr. v. Liszt si G. Schmoller, pe care V. Pârvan le caracterizeaza: "sistematizari origin ale sociologice ale teoriilor strict economice ori juridice, înca neformulate sau necomplet formulate filosofic de cei doi învatati". În acest timp, Dimitrie Gusti trece la Berlin, unde studiile sale iau, sub influen ta celor doi dascali: Schmoller si Liszt, o orientare mai concreta si mai apropi ata de actualitatea sociala. Preocupat în acel moment cu initierea în tainele diferitelor stiinte sociale particu

dar în afara de stiinta pura. apare în "Abhandlungen des kriminalistischen Semina rs" ale lui von Liszt. consacrate acestui gânditor. dar nu lipsita de migala. Amintirea acestor seminarii va calauzi toata activitatea didactica a lui Dimitri e Gusti. înca din 1904. cinci reviste germane de specialitate.. în buna parte. mai mul t ca oricând. s-o ordoneze conform unui principiu unificator. Gusti publica în "Preussische Jahrbücher" ale lui H. înca în "Caietele trimestriale" ale lui Barth si în "Anuar ul" lui Schmoller. Astfel. D. si organizarea campaniilor monografice. lucrarea lui despre fundamentele organizarii juridice a p resei Die Grundbegriffe des Pressrechts. se mai cerceta. dar. studii si recenzii teoretice asupra operelor sociologilor fra ncezi. si de criminalistica. D. În aceste seminarii se facea. e sa putem întemeia un seminar de sociologie si etica asa cum le-am cunoscut în studiile noastre îndelungate în Germania! În Germania. dar mai ales si (. din 1923. gânditorul încearca sa-si organizeze experienta stiintifica. care uneori se întrepatrund. Gusti publica. În fata bogatului material de fapt e. socotit de Spann ca un a din putinele lucrari vrednice de luat în seama. drept. pe alte planuri. drept international.lare (politica. pe care le deprinde în seminariile de economie s i de statistica ale celui dintâi. de care am vorbit. printre care trebuie pomenit studiul despre Tarde. . profesorul si studentii discuta si cerceteaza nu numai toate probleme le stiintelor speciale. mai înainte de toate stiinta. în mod monografic minutios si strict stiintific. Astfel. dupa 1925 . sub specie aeternitatis. Dimitrie Gusti desfasoara o intensa activitate publicistica. colaborând simultan la patru. la "Anuarul prusian " al lui H. Cu o la rga întelegere. economie). ale celui din urma. materialul legislativ.cu toate institutiile si ope rele care s-au dezvoltat dintr-însele. Schimbarea de orientare se rasfrânge asupra operei lui. în 1908. "Daca avem vreo ambitie . Dimitrie Gusti face la Berlin o ucenicie care avea sa lase asupra vi itoarelor lui îndeletniciri didactice o pecete nestearsa.. Dimitrie Gusti urzeste o viziune de ansa mblu a vietii sociale si a stiintelor care se ocupa cu lamurirea ei. Gusti colaboreaza la "Anuarul legislativ" al lui Schmoller .va scrie el mai târziu. (. Gusti simte nevoia unei sinteze.. studi ile teoretice cedeaza pasul câtorva monografii privitoare la probleme sociale de i mediata actualitate. aju nge treptat sa constituie sistemul sau de stiinte sociale. D. intitulata Die Donaufrage. Caci daca D. precum si de activitatea seminarului criminalistic din Berlin. odata ajuns profesor.. menit sa lege pe de o parte sociologia de stiintele sociale particulare. fireste. Si mai departe: "Îmi amintesc de activitatea membrilor din seminariile de stiinte de stat din Berl in si Lipsca. Iar patru ani mai târziu. a acestei experiente stiintifice fundamentale. si întemei erea Institutului Social în 1918. perspective si metode pe care le aduce cercetatorului cunoasterea stiintelor sociale particulare. polit ica externa si ziaristica. la publicatiile seminarului criminologic al lui von Liszt. alteori se contesta reciproc si foarte des revendica o suprematie exclusivista. de etica si politica pe de a . se servea parlamentul în actiunea lui de legiferare". cu prilejul publicarii colectiei de documente franceze a lu i D. Pe lânga "Caietele trimestriale" ale lui Barth. Si spiritul lor va genera mai târziu si publicarea "Studiilor sociologice si etice" ale Seminarului sau de la Iasi (1915). Delbrück stralucita monografie asupra chestiuni i dunarene. privitoare la libertatea de navigatie pe Dunare. ca într-un fel de parlamente consultative ad-hoc. de care a poi.). Si una si alta din aceste lucrari inaugureaza preocupari care vor deveni mai târzi u probleme de predilectie ale activitatii profesorului: chestiunile de politica externa si institutul de presa.) probleme de însemnatate sociala imediata". si întocmirea Programului studentesc. Sturdza.. în lectia inaugurala a cursului sa u din 1910 -. Delbrück si la "Foile pentru stiinta dreptului comparat si economia so ciala". În timp ce studiile lui iau aceasta orientare sociologica concreta. impresionat de caracterul dinamic si actual al unui învatamânt îndreptat spre cercetarea tuturor problemelor sociale co ntimporane. ele nu vor fi decât re actualizarea. Rod al unui singur gând. Preocuparile teoretice nu numai ca nu-l parasesc în aceasta perioada.

e rodul acestor pre ocupari. ramasa pâna astazi nerealizata. pe care o de sfasoara în liniile ei generale. faza uceniciei lui stiintifi ce se curma. noul profesor arata ca va da toata atentia rezultat elor stiintelor sociale particulare. Amestecul acciden tal al moralei cu istoria filosofiei dadea catedrei un caracter hibrid. Politik und Ethik. Justificând metoda învatamântului sau. conceptiile sale stiintifice. faza pregatirii stiintifice a vietii lui Dimitr ie Gusti ia sfârsit. aceasta conceptie a fost raspândita oral. prin cursuri. El e acum în stapânirea unei metode si a unui sistem propriu de înt elegere a vietii sociale. ca si pentru înaintasii sai. Profesorul arata ca însemnatatea acestuia nu sta pentru el în transmiterea rezultatelor stiintei gata facute. Urmarind deci ideile expuse în aceasta lectie. viitorul acestui neam în functie de progresul culturii sociale. Profesorul lamureste ca ea deriva din conceptia sa generala asupra societatii si a stiintelor care se ocupa cu ea. Fara a a stepta schimbarea oficiala a titulaturei. în care urmeaza sa se concentreze integral învatamânt ul acestor stiinte. p rin seminarii si institute. III. prin curs. În 1910. Lectia aceasta.lta. precum si în lucrarile lui. comparându-le apoi cu realizarile lui culturale. Cu precizarea acestor conceptii. precum si prin diferite lucrari în care se face aplicarea principiilor ei. a Facultatii de Stiinte Sociale. dupa cuvenita reverenta catre înaintasi. Totusi. lectia inaugurala a cursului s au se deschide printr-un adevarat manifest intelectual. în care-si expune succesiv sistemul. astazi împartit între Facultatile de Litere. ni s-a pastrat integral. ci în transmiterea met . Dimitrie Gusti e numit profesor la catedra de Istoria filoso fiei antice si Morala a Facultatii de Litere la Universitatea din Iasi. fagaduind totodata ca va lupta pentru organizarea lor. Prolegomena zu einem System. Fusese ocu pata cândva de Simion Barnutiu si mai târziu de Titu Maiorescu. Desi înca nepublicata în întregul ei. din fericire. pentru întâia oar a în public. metoda si ambitiile universitare. Soziologie. ci filosofia practica. Vorbind apoi de menirea cursului. cu al caror material se constituie sociolog ia. întocmai cum va fi dezvoltata ulterior în cursurile d e etica si sociologie. Lucrarea sa din 1909. elementele necesare pentru înfaptuirea reformelor deri vate din aceste conceptii. se pot stabili intentiile activitat ii lui didactice. Trecând la materia învatamântului. conferinte si lucrari. ca ciclul formatiei lui intelectuale s-a încheiat. care. etica si sociolog ia. Sozialwissenschaften. ea nu corespundea decât în parte aspiratiilor sale. înca necompleta. divulgând mai întâi. LOCUL CARIEREI PROFESORALE ÎN ANSAMBLUL ACTIVITATII SOCIALE A PROFESORULUI GU STI Lectia inaugurala Ideile ei fundamentale si realizarea lor succesiva în viata Profesorului Cugetare si militare Catedra la care se urca Dimitrie Gusti era desigur o catedra ilustra. Într-adevar. spre a o face mai adecvata tendintelor învatamântului predat în curs. intereseaza în cel ma i înalt grad studiul de fata. mai multor generatii de stud enti. nici morala. in ih rem einheitlichen Zusammenhang. Drept si Academiile Comerciale. Ca si cum împrejurarile ar presimti ca orientarea lui teoretica e de acum ispravit a. se poa te verifica în ce masura învatamântul Profesorului Gusti si-a atins obiectivele stiint ifice si etice si ce rol a avut acest învatamânt în ansamblul activitatii sale cultura le. caci în cursul ei Dimitrie Gusti expune. i ar acum în urma prin lucrarile scoalei române de sociologie. pe care. pregatind apoi. Dimitrie Gusti anunta ca obiectul preocuparilor lui nu va fi istoria filosofiei. pe care va cauta sa le fructifice. printr-o puternica anticipa re si solicitare. angajând. a ideei sale de capetenie. El deplânge faptul ca aceste stiinte nu sunt mai bine organizate în învatamântul uni versitar. felul în care întelege sa-si exercite activitatea academica ex professo. E aci prima for mulare.

profesorii si studentii discuta si cerceteaza nu numa i toate problemele stiintelor sociale sub specie aeternitatis. Si mai departe: "Este timpul. din lucrarile "campaniil or de cercetari monografice" asupra satelor românesti . cred.pentru a nu vorbi de insti tutiile create pe urma acestora: Oficiul universitar. De aci. în ce priveste ultimul deziderat. "Daca avem vreo ambitiune . este sa putem întemeia un seminar de sociologie si etica pe care sa-l punem în legatura cu institutiile de cercetare stiintifica similare din strainatatea apuseana (..). cât si prin contribuirea la forma rea gândirii ascultatorilor.. care Verein. fara îndoiala.scrie el. Ea trebuie prelungita mai departe prin crearea asociatiilor de specialisti. în 1918.. Ideea care avea sa genereze mai târziu.. învatamântul stiintelor sociale a contribuit. ideile principale cuprinse în lectia inaugurala asupra misiunii si org anizarii învatamântului stiintelor sociale sunt urmatoarele: 1) derivarea metodei cursului din conceptia originala a Profesorului asupra soci etatii. înca de pe acum. Evitând deci orice "generalizari si analogii pripite" -urmeaza Dimitrie Gusti -. În acest fel. Muzeul Satului-.". fagaduiel ile lectiei inaugurale au fost pe deplin realizate. ascultatorii sa o aplice în cercetarile lor". întemeiat de profesorii universitari de economie si de barbatii de stat germani. sau fragmentele publicate în 1932.. prin deprinderea studentilor cu problemele. Programul studentesc de organizare a vietii universita re. în oarecare masura.n-are însemnatate atât prin numarul cunostintelor care se dau. ca studiul problemelor sociale românesti sa se stramute (. 3) organizarea unitara a învatamântului stiintelor sociale în universitati. din acest punct de vedere. marea însemnatate a seminariilor. cum am mai amintit -. N-ai decât sa consulti Studiile sociologice si etice. care se întâlnesc anual si care au organele lor peri odice. Activitatea acestui seminar are un îndoit scop: 1) sa formeze personalitatile creatoare de valori stiintifice. Cetatea Universitara. "Seminariilor . 2) atentia deosebita data stiintelor sociale particulare.. acesta va fi principalul obiect de interes al noului profesor. la înlaturarea em pirismului legislativ. a stiintelor sociale si a misiunii reformatoare a acestora. publicate în 1915 de elevii se minarului sau de la Iasi. studiul problemelor sociale n-a trecut din comisiile parlamentului si din ministere la universitate. Într-adevar. d upa curs.odelor de cercetare folosite de aceste stiinte. .) din comisiunile parlamentare si din ministere la universitati". Acest seminar va deveni obiectul celei mai încordate atentiuni a noastre". perfect definita. Caminele culturale.scrie Dimitrie Gusti . constituind astfel arhiva documentara ind ispensabila pentru înfapatuirea judicioasa a reformelor legislative. 5) functia creatoare de personalitati stiintifice a seminarului. (. Misiunea stiintifica si etica a seminarului nu se încheie însa cu sfârsitul studiilor. "Cursul . activitatea Echipelor regale studentes ti. în timpul grevelor studentesti. a influentat si influenteaza înca. Cooperativa studenteasca. Asa. ca sa-ti dai seama ca.) Cursul are importanta prin familiarizarea cu metoda de cercetare pe care apoi.continua el . 4) caracterul precumpanitor metodic al cursurilor.zice el .. politica sociala a imperiului german".. Recapitulând. în "Arhiva. Daca.. "În Germania . lucrat în 1923.le corespunde în Germania organizarea tutur or specialistilor în asociatiuni. seminariilor de stiinte de stat le corespunde în afara de Universitate vestitul Verein für Sozialpolitik. create pe lânga diferitele departamente. Institutul Social Român si "Arhiva pe ntru stiinta si reforma sociala" este.. o ri prin frumusetea expunerii acestor cunostinte. instrumentele si metodele de lucru obisnuite în special itate. de elevii seminarului sau din Bu curesti. 2) sa cerceteze metodic problemele sociale ale actualitatii. totusi cadre de speci alisti formate în seminariile universitatii au patruns la Consiliul Legislativ si în oficiile de studii. de un sfert de veac. " vom inaugura în cercetarile noastre monografiile sociologice si etice". dar mai ales si p robleme de legislatie actuala ori probleme de însemnatate sociala imediata". alcatuind monografi i stiintifice asupra acestor probleme.

ca si prietenul sau V. proiecteaza sa organizeze Casa Culturii Poporului. sa -si sacrifice toate relatiile intelectuale. pentru aceea de creator cultural. astfel. Fapt vrednic de retinut: spre deosebire de atâtia altii care-si facusera studiile în Germania si care fusesera într-atât de mult înrâuriti de cultura acestei tari încât nu s-a mai putut desprinde de ea. ci sa întelegem un învatamânt. convins ca idealul acesta trebuie sa se împlineasca. când trece la catedra de sociologie. dar si ideea fundamentala a activitatii sale practice: consti inta misiunii reformatoare a învatamântului stiintelor sociale. mai daunatoare de multe ori decât necinstea. Se lamureste. si dupa care rodnica dezvoltare sociala a unei ta ri nu poate fi asigurata fara crearea unor cadre de specialisti. din îndemnul A. Când. la organizarea activitatii sale culturale. sa organizeze noua "Universitate a Daciei Superioare". D. Faptul nu va descuraja pe Profesor. Gusti e al es în 1923 membru al Academiei si apoi vicepresedinte al ei. creatoare de cultura. menite sa co ntribuie la reforma vietii sociale. care va continua sa militeze pentru înfaptuire a ei. meniti sa înlature din viata politica nepriceperea. printr-o succesiune necontenita de creatii proprii si colective. când. De aceea. adevarati tehni cieni ai devenirii sociale. În rândurile ce urmeaza nu vom putea urmari cronologic întreaga activitate a Profesoru lui. Între timp. em pirismul si incoerenta. înfiintate în 1918 . Astfel. etica si politica de la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti. îndata dupa razboi. menita sa îndeplineasca în viata Universitatii clujene rolul împlinit în Bu curesti de Institutul Social. Ajunge sa spunem aici. vom încerca sa consideram. Principelui Carol. Gusti n-a sovait. În momentul în care prima generatie crescuta de el politiceste devine capabila sa pr eia conducerea statului român. întrerupând orice colaborare stiintifica cu aceasta tara. D. asupra programului de studii. nu num ai conceptia sa filosofica asupra realitatii sociale si a sistemului de stiinte care o cerceteaza. împreuna cu prietenul sau Vasile Pârvan. întreprinse cu studentii seminarului de sociologie. unde profeseaza pâna astaz i. pentru situarea celor ce vor urma. Renuntând la pozitia sa de arbitru al culturii. precum si programul privitor la extensiunea u niversitara. Dimitrie Gusti începe sa militeze în viata politica. S. strainatatea cere un nume cu destula autoritate ca sa fie che . Pârvan. mai întîi analitic. prin care încearca sa adune cadrele de speci alisti. dar proiectul sau este zadarnicit de vitregia împrejurarilor. Din examinarea acestor puncte expuse în lectia inaugurala rezulta ca: în mometul în ca re Dimitrie Gusti urca treptele catedrei de la Iasi el are bine definita. precum si prin opera întreprinsa de Institutul Social Român si de "A rhiva pentru stiinta si reforma sociala". Aceste cadre sunt menite sa constituie o falanga. si apoi vom cauta sa sistemati zam aceste aspecte în lumina idealului etic-cultural pe care se întemeiaza. la colaborarea pe care o preconizase în lectia inaugurala -. menita sa dobândeasca un loc de frunte printre natiunile universale. Scopul nostru nu e sa povestim o viata. creatoare si reformatoare a unei noi Românii. rolul central pe care îl ocupa cariera profesoral a în ansamblul activitatii culturale a lui Dimitrie Gusti. fiecare latura a activitatii lui. 7) prelungirea activitatii seminariilor prin institute sociale. ca Dimitrie Gusti prof eseaza la Iasi pâna în 1920. guvernul român se hotaraste sa nationalizeze universitatea m aghiara de la Cluj. R. seminarii lor. prin campaniile de cerc etari monografice ale vietii sociale românesti.scoala politica si tr ibuna a unei întregi generatii sociale.6) lucrarile cu caracter monografic si actual al acestor seminarii. din clipa izbucnirii razboiului. laboratoarelor si clinicilor. împreuna cu ea. Impus dupa razboi atentiei societatii culte bucurestene. înca o data. Dimitrie Gusti este însarcinat. e chemat sa participe. în 1929. în masu ra în care are legatura cu activitatea profesorala. care-i îndrumase formatia politica. Cei doi prieteni a u astfel prilejul sa-si aplice conceptiile comune asupra rostului învatamântului uni versitar. reunind asociati ile specialistilor din diferitele ramuri ale stiintei. Lunga desfasurare ulterioara a carierei culturale a Profesorului nu va face decât sa ilustreze. i deea dupa care cunoasterea stiintifica a realitatii sociale este singura temelie serioasa a politicii sociale. asupra organizarii cursurilor. Dimitrie Gusti.

Peste putin. Gusti e chemat sa îndrumeze pe rând. D. în 1932. soc otim ca o prezentare a acestor conceptii în liniile lor generale. S. textul lectiei inau gurale. cu o claritate si o vigoare cu nimic mai prejos de formularile mai noi. S. SISTEMUL STIINTELOR SOCIALE Stiinte sociale particulare. Dimi trie Gusti nu-si paraseste nici o clipa catedra de sociologie.zasie a îndeplinirii obligatiilor statului român. asa cum se înfatiseaza si astazi. care sunt. îsi face r egulat seminariile. D. cerceta rea acestora este indispensabila pentru întelegerea învatamântului sau. Gusti înlocuieste imaginea apasatoare a lagarelor de munca prin ideea crea toare a muncii constructive a elitelor intelectuale românesti pentru ridicarea sat elor. un izvor nesecat de sugestii pen tru reformele înfaptuite în cursul prodigioasei activitati savârsite ca ministru. Patru ani mai târziu. de care vorbea cu zece ani mai devreme. fara alte referi nte la sistemele sociologice contimporane de cât este strict necesar pentru întelege rea lor. îsi face cursurile regulat si. În tot acest timp . În clipa în care M. prin planul organizarii educatiei tineretului. de altfel. nemaiîntâlnit la noi decât la d-l Nicolae Iorga -. ca presedinte al Oficiului National. În primul rând. aici. sociologie. sociologia pretindea sa-si anexeze întregul câmp al disciplinelor normat . stiinta si reforma sociala Întreaga activitate profesorala a lui D. liniile generale ale siste mului sau filosofic. în raspunsul sau la discursul de rec eptie la Academie. dupa cum ne-o spune singur. cultura de toate gradele ca ministru de Ins tructie. Gusti va înfiinta premiile autorilor tineri nee ditati. cu acela al scrierilor sale ulterioare. lucrul întreprins de altii înaintea noastra. toate sufragiile ceru te pentru numirea sa ca presedinte al Casei Autonome a Monopolurilor Statului. ca o anticipare a interesului pentru problema pe care nu avea timp sa o rezolve ca ministru. prin pres tigiul lui necontestat si prin neutralitatea lui politica.exemplu rar. Când. D. paralel. Fapt vrednic de însemnat. Dimitrie Gusti întruneste. toate aceste conceptii sunt gata precizate în mintea lui. sociologic si etic-politic sunt expuse în lectia inaugurala a cursului. În expunerea acestor conceptii am folosit. în jurul muncii studentesti la sate. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE ÎNVATAMÂNTULUI GUSTIAN. etica si politica Relatiile lor Natura voluntara a vietii sociale Dubla ei modalitate de existenta Circuitul social Realitate. în momentul în care Dimitrie Gusti devine titularul catedrei de Istoria filosofiei antice si morala la Universitatea din Iasi. trecute azi pe seama Fundatiilor Regale. din conceptiile lui generale teoretice asupra filosofiei si societatii. nu poate fi lasata la o parte. Fara a încerca sa refacem deci. ca decan al Facultatii de Liter e. cooperatia. el îsi aduce aminte de vechiul sau colaborator si-l însarcineaza sa redea fiinta vechiului proiect al Cas ei Culturii Poporului prin Fundatiile Regale. Într-adevar. Rupând cu traditia. elevii din ultima generatie îi vor pune înainte problema lipsei de lucru a intelectualilor. Încercarea de a constitui un sistem de stiinte sociale se lovea de mai multe dific ultati. mai mult decât atât. Regele se hotaraste sa puna soarta organizatiei cult urale a natiunii sub privegherea obladuitoare a monarhiei. în tot acest timp. Regelui Carol al IIlea. Gusti derivând. al profesorului [Radulescu-] Motru. IV. radiodif uziunea ca presedinte al Societatii. expu sa pe larg în volumul consacrat ministeriatului sau. pe care îl realizeaza la chemarea M. ministru în functie fiind. viata studenteasca. Catedra ramâne astfel sufletul activitatii lui întregi si legatura dintre conceptia lui teoretica si activitatea lui practica.

unitatea celor doua aspecte nu este o abstractie. constiinta acestui lucru . de vreme ce toate legile pe care le stabilesc sunt legi conditionate. se lovea de neputinta de a gasi o punte solida de trecere de la obiectul disciplinelor care se ocupa normativ. la descoperirea ratiunilor sufici ente. din care stiintele p articulare izoleaza numai fragmente. Pentru a le gasi. pluralist-spiritualista. dintre ea si etica si politica de cealalta. ea trebuia sa faca fata pre tentiei stiintelor sociale particulare. constituindu-se ca stiinta întem eietoare si coordonatoare a acestora. În al doilea rând. conceptia dualista reusea sa înlature a ceste dificultati. cu Dilthey si urmasii lui . dezvoltând-o într-o conceptie filosofic a. întelegerea ei poate fi cuno astere mijlocita. ci un fapt. valabile în împrejurarile în care au fost stabilite. orice fapt social trebuie privit sintetic. dar p oate fi si traire imediata a procesului de înfaptuire. principial. în care momentul "cunoasterii" este indisolubil legat de acela al "militarii". de real si de idealitate în orice existenta sociala. Singura. În schimb. Cât despre relatia dintre sociologie si stiintele sociale particulare. De unde si deosebirea dintre sociologie si stiintele soci ale de o parte. Gusti "circuitul social". Stiintele sociale particulare constatatoare alcatuiesc astfel materia prima a so . Fata de stiintele sociale particulare. dualista. considerarea unui asemenea fragment. care. în complexul împr ejurarilor în care se produce. Aceasta legatura constituie ceea ce numes te D. cu unii neokantie ni. cauta sa tie cumpana. dualitatea ei nu este o distinctie analitica. Viata sociala constituind în realitate un singur tot concret. sa înlature din câmpul stiintelor sociale id eea de explicatie. Ca atare.ive. a realitatii. Dar nu toate trag concluziile acestui fapt. aceasta conceptie. valor ificare ideala. ci o realitate. care-i contestau. tot unitate a vointei o lamureste. a realitatii sociale si a mijloacelor de cunoastere a ei. stiintele normative. nu izbutea sa mai gaseasca o unitate reala care sa asigure trecerea între ele. Toate stiintele sociale au. sau daca nu e decât o sinteza abstracta a stiintelor sociale particular e. greutatea era de a distinge daca sociologia are într-adevar un obiec t propriu. real. necesa ra analizei. Dimitrie Gusti rezolva problema cu ajutorul conceptiei sale voluntariste. încercând sa descopere un amestec de forma spirituala si de materie existentiala. facea din orice fapt social un lucru natural si reducea stiintele sociale particulare la sociologie. Pentru rezolvarea acestor probleme. descriptiva. cu idealul. Întreaga conceptie e centrata pe ideea de vointa si pe îndoita modalitate de existen ta a acesteia ca fenomen si ca proces. dimpotriva. ca fapta gata facuta si ca putere faptuit oare. 3) o a treia conceptie. pure con statari descriptive. la obiectul ei explicativ. mixta. naturalista. singura. alcatuiesc filosofia practica. constatare obiectiva si explicatie a fenomenului social. s i orice drept de a se constitui deosebit de ele. o data cu existenta. având fiecare ca obiect una din aceste forme. orice fapt social ca forma spirituala si desfiinta sociologia în favoarea stiint elor sociale particulare. apreciere. metafizica si epistemologica originala. naturalismul era însa silit sa sacrifice ideea de s tiinta normativa si sa transforme disciplinele particulare în sociologii fragmenta re. comuna evolutionismului spencerian si socio logismului lui Durkheim. Spiritualismul trebuia. norma. considera. Pretentia ei de a întemeia. D. obisnuita în stiintele inductive. mai mult sau mai putin vag. si cercetat paralel cu aceste împrejurari si cu manif estarile ce-l însotesc. Viata sociala fiind o manifestare complexa de vointa. nu poate duce niciodata. Vointa e realitatea ultima a întregii vieti sociale. Pentru a-si realiza conceptia. înlocuind-o cu o întelegere tipol ogica. odata facuta separatia între domeni i. Ea nu este o constructie a mi ntii. al faptuirii. 2) alta conceptie. ci un fapt de configuratie re ala a vointei. atitudine. De aseme nea. ultimele un caracter idealist si normativ. împreuna. între celelalte doua. primele având un carac ter realist explicativ. o structura. Gusti avea de ales între mai multe solutii: 1) o conceptie monista. asa cu m si-o formase pe vremea uceniciei la Wundt.

vointa. demografia. la rândul lor. care ofera un nou material de explicatie sociologiei. Traducerea idealului în fapta. chiar de nevoia determinarii limitelor înauntrul caro ra e îndreptatit fiecare dintre ele. etica si politica. pentru ca viata sociala este. CONCEPTIA SOCIOLOGICA Critica teoriilor unilaterale Elementele societatii Cadre asociale si sociale Manifestari constitutive si regulative Unitati. Ca si sistemul de stiinte sociale. o atitudine fata de lucrul explicat. în cadrul careia fiecare îsi afla. si orisice vointa genereaz a o tendinta. la rândul lor. în acelasi timp. rezultatul ei devine din nou obiect de constatare pentru stiintele sociale particulare. caci fiecare stiinta c are are de obiect un fapt social. Rea litate. Am aratat ca societatea este pentru Dimitrie Gusti un complex de manifestari col ective. adica de la sistematizarea curentelor si orientarilor care circula în stiintele sociale. adica trecerea de la soc iologie la etica si politica. în esenta ei. este prima conditie necesara înt . d ar e respins în masura în care pretinde sa explice singur toata aceasta realitate. Firul calauzitor al acestei sinteze îl constituie conceptia sa despre structura so cietatii. biopolitica. de apreciere. eticei un nou material de apreciere. s ens real si limite. dând din nou pas stiintelor sociale particulare. Fiecare punct de vedere particular este îndrepta tit în masura în care se margineste a lamuri o latura definitiva a vietii sociale. dreptul si politica). cercetarea acestui tot. Cum sa operezi o alegere între atâtea puncte de vedere? Profesorul Gusti este adus sa reflecteze asupra relatiilor ce exista între fiecare punct de vedere unilateral. producându-se întro totalitate. înteleasa ca manifestare colectiva de vointa. realizarea vointei înno ada firul. se reformeaza. sau e în legatura cu societatea (antropogeografi a. si el. Toate manifestarile sociale. a doua mijloacele prin care viata sociala se modifica în sensul idealurilor ei. sociologie. Nici una din aceste manifestari nu este întâmplatoare. revendica pretentia de a-i servi drept unic fundament constitutiv. în fata unei competitii tulburatoare. obiect de judecata pentru o stiinta supraordonata a valorificarii: etica si politica. prima stabilind scopurile.ciologiei. corelata "circuitului social" pomenit mai sus. V. Sistematizarea lui nu e o juxtapunere dogmatica a rezultatelor acestor curente. iar c oncluziile acesteia ofera. Si. concluziile sociologiei sunt. nici una nu p oate fi explicata de sine statator. formând o triada dia lectica a trairei actului social. Cercetatorul care vrea sa-si dea seama de natura si limitele sociologiei se gase ste într-adevar. stiintele econom ice. antropologia. Un proces de explicatie generala asigura trecerea de la stiintele sociale partic ulare la sociologie si altul. Rezultatul este definirea unei întelegeri originale a vietii sociale. relatii si procese Caracterizarea sociala Metode O data cu aceasta conceptie generala a raporturilor dintre stiintele sociale par ticulare. Reforma sociala odat a realizata. ci o sistematizare critica a lor. stiinta si reforma sociala se conditioneaza reciproc. sinteza a tu turor sociologiilor particulare. asigura judecarea realitatii din pun ct de vedere ideal si alegerea mijloacelor de înfaptuire. ca unitate. precum si fiecare disciplina sociala particulara (filosofia culturii. singura stiinta cu adevarat si complet explicativa a realitatii socia le. istoria si psihologia sociala). sistemul de sociologie porneste tot de la încer carea organizarii experientei stiintifice existente. se precizeaza treptat în mintea lui Dimit rie Gusti si conceptiile sale speciale asupra fiecareia din aceste discipline. Totusi.

elegerii fiecarei manifestari în parte. S ubiectele acestea ale vietii sociale sunt unitatile sociale. pregatita de cea dintâi. Sarcina concreta a stiintei sociologice este sa ajunga s-o determine. Când cercetarea inductiva a observat un numar suficient de corelatii si când tendint a acestora s-a precizat. utilizând-o într-un anumit fel. O prima metoda. Caracterul teleologic al vointei devine astfel cheia de bolta a întelegeri i sociale a profesorului Gusti. aceasta existenta te leologica sui-generis. psihologic si istoric. Dar toate lucreaza împreuna. relatii si procese sunt elementele vietii sociale. cadrele apar mai cu rând ca niste motive ale unei vointe colective. prin interferenta acestor reactii. natiune. ca orientare si intensitate. cercetatorul trebuie s-o v . sau. activitate sufleteasca . 3. în fiecare caz. economice. 2. putându-se su strage influentei lor. sa stabileasca corelatiile esentiale. O prima parte e constituita chiar de formele de activitate. în acelasi timp. cu alte cuvinte. Aceasta vointa sociala. umanitate etc. A doua m etoda. aceste unitati s tabilesc relatii si în interiorul lor se petrec prefaceri structurale ale manifest arilor lor caracteristice: procesele sociale. e directa. indirecta. viata. Acesti factori se pot grupa împreuna în planuri. Ea va cauta sa determine tip uri de societate. Cadre. cu ajutorul propriilor sale manifestari. procesul subtil prin care societatea c apata personalitate e lamurit prin operatia socializarii vointelor individuale. timp. în cadrul carora valoreaza legile stabilite. Fiecare cadru e o dimensiun e speciala a determinismului social: spatiu. pentru a putea fi înteleasa. cadrele nu determina societatea în mod mecanic. Cum se îmbina între ele aceste elemente? Caracterul esential al vietii sociale sta în faptul ca formele de manifestare. va cauta sa formuleze legi. ci numai o circumscrie. mari sau mici. spre deosebire de un anumit nivel de aproximatie al masurato rilor lumei fizice. nu este un lucru inaccesibil. Între ele. Sunt cadrele asocial e (cosmologic si biologic). elemente determinat e si determinante ale devenirei ei. Formele de activitate pomenite mai sus sunt manifestate de anumite grupuri. Asa ca manifestarile oricarei societati sunt. manifestari. Sunt cadrele sociale. c adrele: cosmologic. Unele dintre aceste manifes tari. Influenta faptelor trecute asupra celor de azi constituie cadrul istoric. Sunt manifestaril e: culturale. Un al doilea grup e constituit din factorii cari conditioneaza aceste activit ati. 1. societat i. inductiva. Si radacinile ei sunt. Aceasta socializare se înfaptuieste prin subordonarea indivizilor unei finalitati comune. Altele. trebuie deci raportata la totul în care se naste si privita paralel cu celelalte parti ale acestui tot. familie. Fiecare conditioneaza viata sociala în alt fel. esenta ultima a realitatii sociale. Orice manifestare sociala. public. Elementele întregului social nu sunt însa omogene. Altele reprezinta influenta faptelor sociale asupra societatii. intuitiva. unitati. spre deosebire de lumea fizi ca. aristoteli ce. decât ca niste cauze propriu-zise. grupuri simpatetice. cum sunt cele culturale (scopuri) si cele economice (mijloace) constituies c viata sociala. etico-juridice si politice. printr -un fel de autodeterminism care nu exclude cauzalitatea. Societatile re actioneaza asupra cadrelor. biologic. de netagaduit. Metoda folosita în acest scop este dubla. nu sufera totus i niciodata pasiv influenta cauzalitatii lor. mai exact. sau ansambluri conditionate. având. Unele din aceste cadre conditioneaza viata sociala din afara ei. des i nu pot fi întelese decât în cadrul factorilor cari le conditioneaza. întreprinderi. o personalitate proprie. stat. Presiunea manifestarilor sociale concomitente consti tuie cadrul psihologic. orga nizate sau neorganizate: masa. Societatea putând reactiona prin manifestarile vietii sociale. comunitati. Caci. Totul se petrece ca si cum societatea ar fi suportul unei vointe autonome. cum sunt manifestarile juridice (norme) si politice (re alizari de norme) reguleaza aceasta viata. paralelismele ca racteristice dintre manifestari între ele si dintre manifestari si cadre. Societatea se determina deci singura.

ci în elementul intelectual al actului d e vointa: reprezentarea anticipata a efectului. la fel ca în sociologie. impo sibila. împotriva intelectualismului. Pentru a stabili un criteriu temeinic de valorificare a faptelor omenesti. motivata. ti pul stabilit prin intuitie directa poate servi de punct de plecare pentru verifi cari de corelatii. Profesorul încearca o sinteza a poz itiilor opuse. Cercetând relatiile dintre scopuri si mijloace. în aparenta incoerenta a activitatii sociale. În sens invers. si cu el posibilitatea eticei. a vointei cu legea morala. care genereaza scopul si mijlocu l. Dimitrie Gusti deosebeste trei tip uri. El înlatura apoi rigorismul formalist. capabila sa-si aleaga mijloacele.este idealul. aritmetizeaza un bun social relativ si maxim. vointa tehnica . Activitatea omeneasca fiind în esenta ei vointa. prin cautarea unui fir calauzitor de clasificare a problemelor si sistemelor. ca ratiunea suficien ta a actului moral nu sta în aceste afecte. fara ca totusi acesta presu punere sa compromita libertatea rationala. D. cautând criteriul actului moral în conformitatea. aratând cum în actul motivarii finalitatea nu exclude cauzalitatea. a agentului moral. u n criteriu sigur de alegere între fapte? Criteriul de alegere . Elementele ei Iubirea de sine Simpatia Religiozitatea Cooperarea personalitatilor Dreptatea sociala Personalitatea sociala Natiunea Umanitatea Ca si sistemul sau de sociologie. migaloase si adesea imposibile. si vointa personala. întemeiat pe observatii superficiale si pe contradictii construite în mod fi ctiv. D. pe rând. înl aturând succesiv: autoritarismul. precum si eudemonismul. ci dimpotriva o presupune.erifice prin participatia directa la viata unitatii respective. stabilind totusi. evoluata.spune D. care este continutul acestui ideal? Pentru a raspunde. Evolutia ei Personalitatea. care. Si. cum se poate stabili. prin combinare cu fundamentul afectiv. solutiile date acestei probleme. precedând la o analiza functionala a struc turii procesului motivarii. CONCEPTIA ETICA Lumea valorilor Idealul Problema criteriului Antinomiile Structura motivarii actiunilor umane Scop si mijloc Lungimea vointei. care sa situeze fiecare doctrina particulara la locul ei adevarat. D. incapabila sa aleaga. El constata astfel. Gust i înlatura antinomia libertate-determinism. sistemul de etica al profesorului Gusti pornes te de la o critica serioasa a doctrinelor care-si disputa câmpul de speculatie al acestei discipline. Gu sti adopta un punct de vedere original. care urmareste scopuri si foloses te mijloace. care neglijeaza realitatea psihica in erenta operatiei de motivare. simpatie si reli giozitate. hedonist si utilitari st. Gusti examineza. ca v ointa omeneasca e întemeiata pe afectiuni tipice: iubire de sine. reprezentând si trei stadii evolutive ale acestor relatii: vointa primitiva. traind sub impresia imediata a prezentului. în neputinta determinarii calitative a bunului suprem. în locul încercarilor succesive. Cu ajutorul acestei conceptii. si împotriva sentimentalismului. care neaga existenta unui criteriu absolut. în stare sa ale . si s cepticismul. care nu e decât un sistem de morala practica. Viata neavând un scop în sine. VI. Gusti .

S-o cercetam aci." VII. Întelepciunea suprema spre care tinde personalitatea apare. precum si aceea a optimismului si a pesimismului. caruia trebuie sa i se subordoneze toate activitatile acestora. a exigentelor constiintei. Cercetarea sociologica si etica a realitatii sociale sfârseste totdeauna cu situar ea rezultatelor pe doua planuri diferite: 1) planul posibilitatilor. pe alt plan. îmbinând. stiinta si reforma socia la. în procesul actiunii voluntare. Ridicata. Gusti. politica. Idealul etic e o biect de dorinta optativa. pe lânga antinomiile înlaturate în curs ul demonstratiei. simpa tizanta cu altii si încadrata în universul material si spiritual în care traieste . în hot arârile ei. Privit sub raportul existential. la starea superioara. tinzând sa creeze valori universal valabile. adica împlinirea datoriei. prin care-si asuma tot mai multa umanitate . Gusti. atunci când am vorbit de teoria gustiana a circuitului social si de triada dialectica: realitate. CONCEPTIA POLITICA Îndoita radacina a reformei sociale Norma si posibilitate Ideal. sau de prescriptie imperativa. Personalitatea maxima. legatura dintre ele urmeaza sa fie realizata de o a treia disciplina.cu m se realizeaza înfaptuirea acestuia? Raspunsul Profesorului e simplu: prin reforma sociala. dupa Gusti. tendinte si motive sociale Cauzalitatea teleologica Rolul actiunii Rolul cunoasterii în actiunea sociala Personalismul Democratia elitelor Acesta fiind cuprinsul întelegerii gustiene a disciplinelor sociologica si etica. de la starea primitiva. si alte antinomii: aceea a individului si a societatii. pe care îl impune etica. Idealul constând în dezvoltarea maxima a tuturor posibilitatilor oferite de cadrele vietii sociale. Termenul acestei sinteze este personalitatea: unitatea de scopuri si mijloace co nstiente si liber alese. în raport cu idealul. prin lungirea treptata a vointei. Realitatea sociala existenta e obiect de cunoastere indicativa. dupa D. idealul nu exista azi. "Afirmarea vointei de putere a acestor personalitati este limitata. Dar pentru ca. a egoi smului si a altruismului. ca termen al unui proces sufletesc. cu întregul univers material si social. pe care le descopera cercetarea stiintifica în realitat ea sociala a cadrelor. în exercitiul ei. în c are scopurile si mijloacele i se impun. decât virtual. în actul religiozitatii. la timpul cugetarii. Cum se transforma impe rativul idealurilor în realitate prezenta? Cum trece în act idealul? Raspunsul îl da considerarea actiunii constiente a omului în timp. ca sinteza armonioasa a scopurilor si a mijloacelor. reprezentarea anticipata a efectulu . rezultate din valorificarea manifestarilor actuale ale acestei realitati. e un vesnic efort de autorealizare. largita prin simpatia pentru altii. Am mai atins în treacat aceasta problema. ca obiect de vointa. pâna la solidaritatea omului cu lumea întreaga. idealul suprem al indivizilor ca si al colectivitatilor. într-o unitate vie. deopotriva. care o supune dreptatii sociale. Ea se depaseste necontenit. virtutea e i nefiind decât exercitiul ei în aceste limite. creatoare de valori. Ca reprezenta re anticipata. scopuri si mijloace. asa cum o concepe D. constienta de sine. motive afective si intelectuale. creatoare de cultura este. dezvoltata prin cunoasterea si iu birea de sine. de solidaritatea interpersonala. si 2) planul imperativelor. în care-si alege sco purile si-si creeaza mijloacele în chip autonom. Ideea de personalitate rezolva. personalitatea autonoma. la limita. mai de aproape.aga deopotriva.

sau imitatiile servile ale semidoctilor. reformist-criticista. D. imperativul sau optativul devin viitor indicativ. deopotriv a posibile. ca închipuire. care face din individ scop si din societate mijloc. nu necesara. Mai întâi. daca actiunea reforma toare izbuteste. care nu considera decât idealul. Existenta fiind conditionata de cadr e. Una în idealul social. în perspectiva timpului.i e causa movens a procesului de înfaptuire. prin transpunerea lui în planul realitatii. de putinta mânuirii acestor cauze în sensul dorit. Privit în timp. invers. ci numai ca virtualitate. Conceptia politica a lui Dimitrie Gusti rezolva în chip sintetic antinomiile clasi ce ale stiintei politice. Institutul Social va deveni. Gusti defines . conditionalul existenta concr eta. sub dublul aspect: de motiv al acesteia si de posibilitate a unei existente viitoare. Acest ceva este constituit de tendintele sociale care se contureaza totdeauna prin comparatia p osibilitatilor pe care le ofera cadrele vietii sociale cu gradul în care manifesta rile actuale realizeaza aceste posibilitati. întemeiata pe realitat ea concreta si constienta de scopurile si mijloacele ei. Numa i acesta poate genera programul actiunii sociale. Numai prin ea posibilul devine actual. Cum se face aceasta transpunere? Cercetarea realitatii sociale arata ca vointa sociala fiind totdeauna motivata. care poate fi. si în al doilea rând. alta în realitatea cadrelor pe care urmeaza sa le modifice prin fapta. De ce atârna însa succesul acestei actiuni? Mai întâi. în doua feluri. Numai cunoscând cauzalitate a adevarata a realitatii actuale se pot cauta mijloace eficace pentru înfaptuirea idealului social. circuitul social. în planul de existenta al cadrelor vietii sociale. ca fapt sui-gene ris. si sub raportul devenirii. asem enea acestuia. între ideal si realitate? Prin actiunea omului real asupra cadrelor vietii asociale. Idealul exista deci în actualitatea sociala. Dar acesta anticipare este libera. Gusti îsi defineste pozitia lui originala. date mai dinainte. ceea ce va fi. Cum se insereaza aceasta activitate. înlocuindu-se dibuirile risipitoare de energii. contingenta. pe care îl ant icipeaza temporal. coboa ra în vreme si devine. fara o idee clara a mijloacelor de înfaptu ire. de cunoasterea exacta a cauzelor realitatii sociale prezente ce trebuie r eformata si apoi. prin actiunea omului asupra conditiilor care fac împlinirea lui posibila. vointa îsi realizeaza scopurile prin modificarea lor. ci de o activitate umana . intemporal. Între individualismul contractualist. în planul propriu de existenta ideal-obiectiva. realitatea cu idealul. Prin mijlocirea actiunii reformatoare. ceva care corespunde idealului. nu are existenta în fapt. si romantismul social revolutionar. Legatura dintre cele doua radacini e ceea ce am putea numi: "desfasurarea tempor ala a actiunii". printr-o actiune logica. între realismul social conservator. Realizarea a ce va fi nu este în functie de conditii obiective. sau poate lipsi. ca îndreptar pentru actiunea sociala. astfel. ca si cum ar fi gata realizat. dar care. care reduce toata actiunea sociala la încadrarea ma nifestarilor existente. Exercitarea acestei actiuni este singurul principiu specificativ al diferitelor viitoruri conditionale. Înca o data. idealul nu e niciodata arbitrar. ale nestiutorilo r. sterile în masura în care nu coincid exa ct cu împrejurarile în care se aplica. ceea ce trebuie sa fie. idealul este deci anticipare a ceea ce va fi. Caracterul propriu al conceptiei gustiene sta în rolul preponderent acordat cunoas terii sociologice. deci. Reforma sociala are prin urmare doua radacini. Rezulta ca prefacerea idealului în realitate nu e posibila fara cunoasterea stiint ifica a acesteia si fara o tehnica speciala întemeiata pe aceasta cunoastere. Idealul se realizeaza . c a motive de a-l voi. D. ca exigenta a vointei. confundând adica. ci temeiurile lui exista în realitatea actuala. si aici. În realitatea sociala exista. tagaduind vointei orice eficacitate si confundând astfel i dealul cu realitatea. si socialismul care subordoneaza pe individ societatii. principalul instrument de realizare a conce ptiei sale politice. acest obiect ideal devine anticipare a existentei viitoare.

este ca reprezentarea intereselor corporative si sindicale nu se poa te niciodata substitui functiei unificatoare a organului politic care reprezinta interesele general-etice ale natiunii. e conomic si social". 2) mai presus de acesti tacticieni. fie ca le descopera numai. ale carei idealuri sunt în chip firesc i . prin distinctia facuta între competenta tehnica s i competenta etico-morala. Nu exista individ fara societate. în asa fel încât realizarea lor sa devina pos ibila. e l rezulta limpede din conceptia sa. adica neparlament are. Desi Profesorul nu spune acest lucru nicaieri în mod categoric. Astfel. si aristocratie. unitatea etica a natiunii îsi poate cauta altfel de organ e de reprezentare. Între democratie. caracteristica tuturor utopiilor. aceea a natiunii universal creatoare de cultura. caci nu e numai regulativa ca legisla tia. care recunoaste nevoia elitelor sociale. o pozitie intermediara. între nationalismul particularist si internati onalismul cosmopolit. ci efectiv creatoare de valori. a irosirii în zadar. si acesta este argumentul sau principal împotriva corporati smului pur. profesorul Gusti e adus. misiunea acestor "profeti sociali" este cea mai înalta dintre toate misiunile politice. dar nu asigura reprezentativitatea intereselor generale ale colectivitatii. sau partid unic. intermediara. nici societate fara individ. a smintirii oamenilor. si ce mijloace trebuiesc întrebuinta te pentru modificarea acestei realitati. Rezulta de aci ca în organizarea constienta a devenirii sociale sunt necesare doua categorii de personalitati: 1) specialistii si tehnicienii. unitatea etica a natiunii sa ajunga a fi reprezentata altfel decât prin mecanismul regimului parlamentar. care arata în ce masura idealurile propuse îsi afla în realitatea sociala posibilitati de înfaptuire. prin recunoasterea rolului personalitatii. motive de a voi. sa adopte. Con ditia de existenta a democratiei este ca jocul fortelor politice sa nu primejdui asca unitatea etica a natiunii. stabilind ierarhia si oportunitatea lor. înlocuind-o cu scopurile coteriilor politice. organizatia sociala în care actiunea competente i organizate (corporatiile) frâneaza asupra utopismului demagogic care poate ispit i manifestarea momentana a vointei generale. Gusti adopta de asemeni o pozitie intermediara. în anume împrejurari. naruitori de utopii si topitori de aripi de ceara. Gusti defineste de asemeni o pozitie sintetica. Când a cest lucru e periclitat. stabile si competente. este amenintata de aceeasi primej die a nalucirii idealurilor false. prin instau rarea dreptatii. ca organ de realizare a reformei soci ale. parând a nu pune la îndoiala posibilitatile regimulu i parlamentar de a reprezenta întotdeauna interesele general-etice ale natiunii. sau administrarea. care cuprinde astfel. Fie ca acestia impun semenilor lor nazuinte. fauritori de mijloace si cenzori de u topii. desi adânc democratica. ci coordona rea lor în fapt atârna de gradul în care fiecare realizeaza în sine idealul etic al pers onalitatii. dar în care actiunea acesteia nu se s ubstituie reprezentarii tendintelor etice generale ale comunitatii nationale. "pedagogii vointei sociale". din aceasta conceptie politica rezulta clar limitele ei. Personalizarea elimina orice antagonism posibil între ele. întemeiat pe interese le speciale reprezentate de competenta tehnica organizata. si parlamentarismul înt emeiat pe interesele generale aparate de organele reprezentative ale vointei nat ionale permanente. D. conceptia profesorului Gusti nu exclude posibilita tea ca. Adevarati tacticieni ai devenirii sociale. acei oameni de osebiti care creeaza semenilor lor idealuri. ultima antinomie rezolvata. Actiunea acestor îndrumato ri. Ceea ce este esential. Democratia fiind "activitatea si responsabilitatea maselor în domeniul cultural. nici altul nu sunt scopuri în sine. si a deceptiilor de dupa desteptare. stau însa strategii reformelor. În sfârsit. lipsita de cunoasterea realitatii sociale. fie acesta parlament. si o explic atie a guvernarilor de mase. care recomanda conducerea poporului prin popor. îndrumând vointa sociala sa se manifest e în directia destinului sau. între corporatismul pur. Astfel. reprezentative în chip plebiscitar. potential. cazând în pacatele n estabilitatii si incompetentei. Idealul sau este aristodemocratia. D. menirea lor este sa gaseasca cele mai potrivite cai pentru realizarea cel or mai nimerite reforme.te o pozitie personalista. Nici unul.

C) cercetari stiintifice concrete. Ea încheie ciclul cercetarilor care au de obiect viata sociala. al actiunii: planul mijloacel or necesare pentru înfaptuirea idealului. Caci fiecare lucrare a lui cuprinde. sistemul Profesorului de vine un instrument creator. prin mânuirea inteligenta a posibilitatilo r oferite de realitate. Politica este. Disciplina care se ocupa cu acest plan e disciplina politica. În rezumat. nu ne putem împiedica sa nu s emnalam. trebuie sa-si mentina si sa-si dezvolte specificitatea stilului de manifestare. manifestat sau virtual. sau fragmentare. Din cele expuse mai sus se vede clar ca sistemul profesorului Gusti nu este atât o expunere de fapte. numeroasele solutii ale problemelor ramase mult tim p nelamurite. pe de o parte. original. dar care. în care cerceteaza critic aceasta realitate. instrument de cercetare si ipoteza de lucru. ca si apl icatiile concrete ale sistemului sau. izvorât di n specificitatea stilului conditionarii lor. cât un mod nou. simu ltan. intermediar. si judecând. aci. în conceptia profesorului Gusti. Politica fiind stiinta mijloacelor prin care se înfaptuieste în realitate idealul. perspectiva pe care o introduce în stiinta fiind. de care vom vorbi mai jos. fie un pr ogram de actiune. se gasesc înfatisate în diferitele lucrari ale acestuia. si pe de alta. prin aprecierea manifestarilor actuale al e realitatii sociale în lumina idealului si devenite posibile prin cercetarea stii ntifica a cadrelor acestei realitati. de întelegere "totalitara" a vietii so ciale si un motiv nou de actiune sociala. valo area unui instrument de lucru dupa fecunditatea lui. LUCRARILE Biografii si expuneri de sisteme Recenzii de carti si probleme Expuneri sistematice si de metoda Monografii despre unitati. asa cum se obisnuieste în stiinta. a vietii universitare si a culturii populare Lucrarile fundamentale Conceptia natiunii Lucrarile profesorului Gusti se pot împarti în mai multe cicluri: A) studii si recenzii în care expune teorii si fapte ale altor cercetatori. îndreptându-se spre fa pta. sau lucrari în care expune rezultatele activitatii reformatoare întrep rinse sub îndrumarea lui. pe care le-a prilejuit aceasta întelegere a vietii sociale. numeroasele cercetari si aplicatii concrete ale acestei metode la studiul realitatilor sociale românesti. Acest lucru îl sublinia . VIII. relatii si procese sociale Lucrari despre organizarea culturii în genere. din comparatia planului ideal cu acela al posibilitatilor izvorâte din r ealitate. Fara a intra în discutia amanun tita a acestui element creator. în care a plica realitatii sociale metodele lui de cercetare. Între lucrarile lui Dimitrie Gusti si activitatea lui creatoare la institutii întrep atrunderea este atât de mare. B) expuneri teoretice de ansamblu. c aracterul suprem al acestei discipline apare limpede orisicui. Solutiile problemelor pe care le înlesneste sistemul profesorului Gusti. sub sanctiunea desfiintarii. propunând reforme pentru în dreptarea ei. încât numai cu greu se poate trage o linie de despartire între ele. consacrate câtorva unitati si probleme. stiinta mijloacelor de înfaptu ire a reformelor recunoscute necesare. rezulta un al treilea plan. consacrate sistemului si met odei sale de cercetare. fie o dare de seama asupra unei actiuni. si îndeosebi a viet ii culturale. Prin aceasta.ntegrate în acelea ale umanitatii. deci. D) lucrari consacrate studiului politic al realitatii sociale.

W. 1906. 36. 1906. Reader. 1908. Studiul despre A. le droit individuel et les transformations de l'Etat . S. H. 29 In Memoriam: A.. un centenar de la moartea lui. D. 1906. Geschichte der Strafrechtlichen Zurechnungslehre. Studiul consacrat d-lui Radulescu-Motru. 7 Recenzia cartii lui: Fr. unit cu el prin tovarasia de nazuinte nationalist-culturale . 1908. Conta de I. 16 Recenzia câtorva carti privitoare la Aristotel si la Platon: B. vol. al politicei externe si sociale. 1902. M. von Liszt. Oncken. 1920. Recenziile sunt lucrari serioase. 1909. 11 Die soziologischen Bestrebungen in der neueren Ethik. Xenopol.evoca viat a spirituala a acestuia. Cercetând aceste recenzii putem reconstitui firul calauzitor al gândului Profesorulu i în faza lui de formatie. 27 Arta de a conduce si de a se conduce în societate de V. 1904. 4 Recenzie sistematica a cartilor lui: G. da prilej profesorului Gusti sa opuna conceptia sa dinamica a natiunii. O caracterizare. M. 14 Recenzia cartii lui: L. M. La morphologie sociale. 1933. 1928. Acille Loria. Condorcet. S. 38 Personalitatea lui Vasile Pârvan. Der moderne Kapitalismus. Torsch. al economiei. evolutia preocuparilor lui. 545. care au fost în chip deosebit pretuite. al istoriei filosofiei antice. 567. D. I. Die Einzelne und die Gesellschaft. 1921. . Studiul privitor la Masaryk ilustreaza viata unuia din acei "pedagogi sociali" a i natiunilor al caror rol a fost aratat mai sus. 1909. 1928.. în "Boabe de grâu". 34 C. D'ou nous venons. Thomas Garrigue Masaryk.Eine Skizze zur Wiederkehr seines Todestages. 41 Ion Bianu. 12 Nota asupra tendintelor psihologiste în miscarea de reforma a dreptului penal s i a procedurii penale în Germania. Leon Pontet. S. G. 10 Recenzia cartii lui: B. Piat. raspuns la discursul de receptie al ace stuia. 9 Recenzia cartii lui: Frank Alengry. 1904. Sa cercetam pe scurt studiile cuprinse în fiecare grup. Un model academic. Duguit. S. 551. fiind ut ilizate ca baze de discutie de catre criticii autorilor recenzati. inventarul influentelor suf erite. Aristoteles. Strafrechtliche Aufsätze und Vorträge.. 557. 1926. Radulescu-Motru. al dreptului pena l. când am expus conceptia politica a Profesorului.Dionisie Roman. Xenopol analizeaza teoriile acestui gânditor si expune functi a lui creatoare culturala. Psychologie economique. M. Die Zurechnungslehre Aristoteles. 8 Gabriel Tarde . C. A. c onceptiei realiste a d-lui Radulescu-Motru si sa expuna conceptia sa despre misi unea reformatoare a culturii nationale. Sombart. A. Nu fara însemnatate este întâlnirea printre recenzii a unor lucrari despre Aris . Le droit social. Conta. precum si însemnatatea ei pentru natiunea româneasca. Studii si recenzii în care expune critic teorii si fapte ale altor cercetatori a) Despre personalitati si sisteme 5 Kant. 1905. Radulescu-Pogoneanu. b) Despre carti si articole Recenzia unei carti asupra lui V. Platons philosophische Entwiscklung. Tarde.. W. Schmoller.za de altfel si titlul revistei al carei ctitor este. conturându-i fizionomia culturala. Recenziile sale cuprind domeniul vast al eticei. 1924. Studiul închinat lui Vasile Pârvan . Grundriss der allgemeinen Volkswirtschaftslehre. Loenig. Geschichte der Nationalökonomie.unuia din prietenii cei mai apropiati ai Profes orului.

18 Despre natura vietii sociale. S. societate si stat în Constitutie. D. 30 Individ.Introducere în sociologia politica. urmatoarea. Gusti arata. 1936. Gusti îsi lamurea ultimele temeiuri ale doctrinei sale despre vointa sociala. Profesorul arata cum fiecare unitate mai larga este. S. 1936 (40). Materia acestor studii a fost cercetata cu prilejul expunerii conceptiilor Profe sorului. care merge de la individ pâna la um anitate. M. 1936 (44). M. 47 Sociologia . Singura realitate inte grala este natiunea. S. ca natiunea nu e un lucr . Conceptia sa asupra natiunii este.. desigur.. 31 Partidul politic. S. în care a plica realitatii sociale metodele lui de cercetare a) Despre unitatile sociale 26 Problema natiunii. 28 Comunism. in ihrem einheitlichen Z usammenhang . 52 Sociologia militans . S. 1936. un instrument de realizare a a idealului social. Soziologie. 1932. si în ce fel se realizeaza ierarhiz area justa a scopurilor fiecareia. 1919. formata din societatea de fapt a natiunilor.. Individul izolat este pentru el o abstractie. 42. consacrate sistemului si met odei sale de cercetare a) Despre sistem 2 Egoismus und Altruismus. C. 1904. Substituind apoi explicatiilor unilaterale. nr. S. 25 Realitate. sistemul sociologic si etic al unitatilor sociale. M. M. 35 Societatea Natiunilor. M. unitate vie. 64 Sociologie româneasca. Zur soziologischen Motivation des praktischen Wollens . 1930. 1936. explicat ia prin sinteza dinamica a cadrelor. statul. 10. 1909. 3. S. 1935.. 1922. 1910. Dintre toate aceste studii. 1924. care o confunda cu poporul. Originea si fiinta ei. tocmai în momentul în care D. socialism. conservatoare. nr. D. 1922. o functie organizatoare. 1935. într-o desfasurare larga. 1934. 7-9. organizatie autonoma. [în] "Soc[iologie] româneasca". 1919. Expuneri teoretice de ansamblu. M. simultan. cel mai de seama este desigur acela consacrat Proble mei natiunii. Politik und Ethik.. Aceata coincidenta este mai însemnata.Prolegomena zu einem System.. 1935. 469.. asa ca nu mai e cazul sa revenim aici. dar orientata spiritual catre lumea idealurilor umanitatii. sau fragmentare. 69 Sociologia unitatilor sociale. consacrate câtorva unitati si probleme. ce i s-a oferit în urma acestor studii. în linii mari. 255.schita unui sistem de sociologie.. 1920. Aceste studii cuprind. 53 La monographie et l'action monographique en Roumanie.totel. M. B. 67 Cunoasterea sociologica si actiunea culturala. M. 206. înradacinata în realitatea sociala a cadrelor. Gus ti arata mai întâi insuficienta încercarilor unilaterale de a explica natiunea prin el ementele unui singur cadru. de natiuni autonome. 1935.. împotriva doctrinei realiste. sindicalism si bolsevism. Cercetari stiintifice concrete. 17 Introducere la cursul de Istoria filosofiei grecesti. stiinta a realitatii sociale. 54 Elemente de sociologie. cu indivizi aut onomi. 19 10. 61 Temeiul muncii echipelor studentesti: monografia. 160. 99. pentru cea subordonata. 24. Ca de obicei. etica si sociologie. Temeiurile teoretice ale cercetarilor monografice. anarhism. M.Cercetari partiale si cercetari integrale sociale. 121. p artidul. a natiunii. S. . 15 Sozialwissenschaften. stiinta si reforma sociala. decât c ea rezultând din adiacenta acestor recenzii cu catedra de Istoria filosofiei antic e a Facultatii de la Iasi. cadru spiritual d e activitate si ideal. 45 Problema federatiei statelor europene. b) Despre metoda 49 Sociologia monografica. în "Soc[iologie] româneasca". S.

M. 1914.. 450. în care cerceteaza critic aceasta realitate. S. în care dezvolta ideea misiunii culturale a României. contractul uni lateral. prin care p articipa la creatia si îmbogatirea umanitatii cu valori universale. 1933. 1936. ca si cel consacrat natiunei. 395. S. . M. 1912. 39 Universitatea sociala (Prefata la Calauza studentului). 1928. 1905.Spiritul cooperatist si cooperatia. De asemeni. M. Dintre aceste studii. 314. 1927. M. 48 Politica scolara în cadrul statului cultural. 1930. 428. 1923. 1929.. cel mai de seama e cel consacrat sociologiei razboiului. 32 Fiinta si menirea Academiilor. Politik und Ethik an der Universität Iassy. 20 Necesitatea reorganizarii Bibliotecii Centrale de pe lânga Universitatea din Ia si. 1935. Vointa de a învinge si de a-si impune idealul sau este factorul dinamic esential care genereaza acest proces si care îsi subordoneaza toate manifestarile. 442. 1913. 1930. 56 Die königlichen Stiftungen Rumäniens. Gusti înlatura arbitrarul aderentei individuale.. S. b) Despre organizarea vietii universitare 19 Ein Seminar für Soziologie. sau în care expune rezultatele activitatii reformatoare întreprinse sub îndrumarea lui: a) Despre organizarea culturii în ansamblu 24 Asociatia pentru studiul si reforma sociala în România. 37 Universitatea sociala. D. 418. M. Banatului si a p artilor locuite de Românii din Ungaria la Vechiul Regat.. printr-un singur cadru. motivata de comunitatea cadrelor. 40 Politica culturii si statul cultural. 43 Problema organizarii muncii culturale.Menirea Radiofoniei Românesti si Universitatea Radio. 6 Die Grundbegriffe des Pressrechts... sp re a pune în relief principiul unificator al fenomenului: conflictul de vointe soc iale. 46 Îndreptar pentru studentul de la Facultatea de Filosofie si Litere din Bucurest i. care-i gasesc temeiul în faptul autodeterminarii. ziua Tarii. propunând reforme pentru înd reptarea ei. Eine Studie zur Einführung in die pressrecht lichen Probleme. 1915. D. S. 66 Consideratii în legatura cu un concurs universitar. M. M . 21 Întemeierea Bibliotecii si Seminariilor de pe lânga Universitatea din Iasi. fapt care-l apropie de teoreticien ii voluntaristi. S. ci în actiunea ei culturala. Gusti înlatura mai întâi explicatiile unilaterale. M. S. Dupa zece ani de lucru. 461. 44 Institutul Social Român. M. 42 Cu prilejul aniversarii de zece ani de la unirea Ardealului. Un si stem de propuneri cu numeroase documente si planuri anexe. ziua Regelui. D. S. 464.. S.. S tudiul sau este construit pe acelasi plan vast.Cultura poporului. 1928. 456. 447.. . 1925. . înlocuindu-l cu aderenta colectiva. S.1931. dupa realizarea unitatii politice a natiunii românesti. S. La fel. 1908. 200. 365.Anteproiect de organizare a culturii. 1904. Masura natiunii nu o gaseste însa în ea însasi. M. Spre deosebire de acestia. M.. Lucrari consacrate studiului politic al realitatii sociale si îndeosebi a vieti i culturale. 13 Die Grundbegriffe des Pressrechts.Radiofonia si scoala. S. însemnat e stadiul închinat unirii Provinciilor Românesti. 1915. 1928. 57 8 Iunie. Cultelor si Artelor. S. Gusti. 22 Sociologia razboiului. 50 Un an de activitate la Ministerul Instructiei. ci un lucru în curs de a se face. c) Despre organizarea culturii populare . 23 Studii sociologice si etice. 1935. un proces. 1935. 1934. S..u facut. 55 Les Fondations Culturelles Royales de Roumanie. 21.. 1930. 1922. 1929. b) Despre relatii si procese sociale 3 Die Donaufrage. Natura unitatilor ei este voluntara. fiecare cu temeiurile ei particulare. 1918. Eine Skizze. dupa D. .. M. însa. o existenta dinamica. . Câteva lamuriri. M.

2. e) Problema federatiei statelor europene. 4) stabilirea implicatiilor practice ale acest ui sistem. Dupa cum se vede. Cea mai mare parte a acestor studii au fost adunate în Sociologia militans. 2) desprinderea faptelor esentiale prezentate în ace asta literatura. ca în acest studiu. încât cele mai multe lucrari se situa pe amândoua planurile cugetarii sale. carte care. Acestea constituiesc. studiul consacrat doctrinelor sociale: a) Individualism.51 58 59 60 62 63 65 68 70 71 72 Idei calauzitoare pentru munca culturala la sate. La încheierea muncii. cele doua planuri se întrepatrund însa atât de strâns în gândirea Profesorului. socialism. dezvoltata în perioade echilibrate. 1935. Dintre toate studiile. 1934. 3) stabilirea raporturilor reale dintre ele si construirea sist emului acestor raporturi. 1936. 1935. 1936. cel mai de seama. studiul consacrat unui proces social. b) Sociologia monografica. a sistemului: "sociologia cogitans". e destinata sa reprezinte aspectul dinamic. aceste studii sunt însa înt otdeauna expuneri de cel mai mare pret asupra problemelor cercetate de ele. Catre echipe. este studiul consacrat Problemei natiunii. c) Problema natiunii. Chezasia unei munci rodnice: caminul cultural. fata de a carui doctrina a natiunii Profesorul av ea sa încerce una din rarele precizari în care gândirea lui se articuleaza direct pe a . Învataminte si perspective din munca echipelor studentesti. un fel de rezumat substantial. Tot despre scolile taranesti. Cele care au vreo legatura cu activitatea lui didactica vor fi cercet ate o data cu expunerea chestiunilor respective. anarhism..". doctrina lui nu s-a formulat mai articulat si mai pregnant. Scolile taranesti. Nicaieri gândirea Profesorului nu s-a construit mai arhitectonic. 4. Aceste studii dezvolta ideile fundamentale care stau la temelia activitatii sale practice. 1936. Scoala primara si cultura poporului. 1935. sindicalism si comunism. Muzeul Satului Românesc. Stilul Profesorului e vioi si elegant. activ al gândirii lui. Întocmite fie pentru conferintele Institutului Social Român. societate si stat în Constitutie. stiinta si reforma sociala. în afara de lectia inaugurala. cea mai mare parte a lucrarilor publicate ale profesorului Gus ti nu sunt carti. urmatoarel e lucrari: 1. în conceptia Profesorului. în care se poate afla concentrata întreaga lui învatatura într-un exemplu viu si care. 1935. la un loc. Poate numai în unele pasagii din raspunsul sau la discursul de receptie al d-lui [ Radulescu-] Motru la Academie. În sfârsit. sau pentru alte prilejuri. cele doua studii consacrate teoriei si metodei de cercetare a vietii sociale: a) Realitate. intitulat: a) Sociologia razboiului. Metoda lui de expunere îmbratiseaza succesiv: 1) cercetarea sistematica a literatu rii chestiunii si critica ei. Despre "Curier". 1936. d) Originea si fiinta Societatii Natiunilor. alternând fraza rapida.. fie pentru "Arhiva. teoretic si apli cat. a stilului nobil. cea stii ntifica. cu fraza bogata. 1936. Fundatia Culturala Regala "Principele Carol" si învatatorii. Un scop al muncii noastre: Muzeul Satelor Românesti. Cum am vazut. al gândirii Profesorului. ci studii. 3. incisiva a stilului natural. materia cursurilor trebuind sa constituie a doua parte. ar putea servi drept unica il ustrare a sistemului sau. la nevoie. 1935. Dintre lucrarile publicate pâna astazi de Dimitrie Gusti sunt indispensabile pentr u precizarea fizionomiei sale culturale. cele cinci studii consacrate unitatilor sociale: a) Individ. argumentarea lui nu s-a dezvoltat mai riguros. b) Partidul politic.

În primii ani. Cursul de estetica se facea de d-l Tudor Vianu. erau oarecum neglijate în ciclurile precedente. asa cum o gasim formulata înca de la începutul carierei lui didactice . Profesorul facea. construite uneori numai din nevoia rafuiel . N-am asistat personal la cursurile profesorului Gusti decât cu începere din anul 192 1. Din cursurile facute. un curs introductiv de filosofie a culturii cu studentii anului preparator. lectiile. Ideile lor sunt idei-forte. Profesorul expunând un an etica sistematica. al treilea. cursul de sociologie al profesorului Gusti tinde sa se dezvolte pe o perioada de trei ani : primii doi consacrati teoriei cadrelor si manifestarilor. Despre cursurile sale de la Iasi nu stim astfel decât din descrieri. Ei îsi stapânesc materia intuitiv. Ionescu). au fost editate mai cu îngrijire si pot fi folosite înca: curs urile de sociologie din 1925-1926. d-l Vianu face.ceea a preopinentului. 1926-1927 (Stahl) si 1931 (Amzar). etica politica. din pricina lipsei timpu lui. dupa 1925. naturi puternice si personale. Întâlnim astfel. 1. cursul de etica din 1928 (A. la catedra. un prim tip de profesor. Am expus de asemeni si conceptiile sale speciale asupra societatii si asupra p urtarii omenesti. cunoaste mai multe tipuri de profesori. cursul de etica. proceselor si tendintelor sociale care. Am vazut cum concepe profesorul Gusti functiunea cursului si a seminarului sau. De ob icei. si mai mult. cel din 1931 (Amzar). Totusi. si cel românesc în special. FORMELE ÎNVATAMÂNTULUI Cursul Transmiterea orala a sistemului Tipologia didactica Substanta. la Bucuresti. mai putin. cursul de sociologie a fost dezvoltat pe o perioada de doi ani. În rastimp. Învatamântul universitar în genere. Sa încercam sa precizam aci fizionomia cursurilor sale în genere. actiune si metoda Fizionomia generala a învatamântului gustian Dinamismul organizator Instrumentele de lucru pe cari universitatea le pune la dispozitia profesorului pentru a-si îndeplini misiunea didactica sunt: cursul si seminarul. De asemenea. Cursurile de sociologie si etica ale profesorului Gusti s-au dezvoltat an cu an. asa cum au fost dezvoltate în cursurile sale de sociologie si et ica ori în studiile sale publicate în rastimp. framântate de problemele lor proprii. aluzii la evenimentele din jur. pe lânga curs ul de estetica. lucrarile lor. din care unul consacrat teoriei generale a cadrelor vietii sociale (1926-19 27) si celalalt teoriei generale a manifestarilor sociale (1927-1928). Mai târziu. profesorii din aceasta categorie dispretuiesc bibliografia. subiectiv si dinamic. dibuirile si informatia exacta. Sa vedem cum le realizeaza. Profesorul alterna cursul de sociologie (1921-1922 si 1923-1924 ). IX. separat. Cursul de etica pare a se des doi si el. polemici împotriva altor pozitii. cu acel de etica (1922-1923 si 1924-1925). unitatil or. pe care le însufletesc prin raportarea lor necontenita la actualitatea vie. În ultima vreme. toata materia fiecarei discipline era expusa în cadrul câte unui curs de un singur an. iar în celalalt. fara înte legere pentru munca altora si incapabili sa se orienteze în realitate altfel decât p rin daruiri totale. paralel cu tendintele sociologice. ideile lui din aceasta perioada nu pa r a se deosebi de cele împartasite mai târziu. în sinteze mari de fapte. precum si a activi tatii sale seminariale. ju decând dupa ideile dezvoltate în lectia inaugurala de care am vorbit si dupa un plan al cursului sau publicat înainte de razboi. cu sporirea timpului de scolaritate impusa studentilor. relatiilor. Am expus mai sus conceptia generala a profesorului Gusti asupra sistemului de st iinte sociale.

si confrun ta. exclusivisti.ii. instruieste. ca cel din urma. si tipul de profesor "dinamic". si când o face. Ei pot dinamiza. Lucr arile lui. rezultatele experientei si reflectiilor proprii cu cercetarile ma i vechi. si mai mult de ce trebui e sa stie. în parte de îndoita modalitate de existent a a actiunii sociale. Experienta stiintifica acumulata. în amanunt. puneri la punct. ascultatorul trebuie sa-si adune sufletul di n cenusa. concentrând în jurul lor. tipul metodic e un tip activ. ca orice actiune d e acest fel. în viata universitara. Totdeauna riguros. de obice i. Substanta fiind corelata obiectivitatii si subiectivitatea actiuni i. a li teraturii. preocupat mai mult de adevar decât de bine. Risipita vraja. ca instrument de lucru. el nu procedeaza intuitiv. Sintezele nu îi displac. a tehnicilor. cu obiectivitatea. 3. e t ransmisa de el în mod critic si activ. sub impresia subiectivitatii. pâna ce n-a verificat. în felul în care procedeaza tipul substantial. El nu se adreseaza deci. Lectiile lui sunt predanie de adevar. în anumite împr ejurari. semanatori de idei si creatori de curente. temeinicia fiecarui element. expuneri concrete a ceea ce s-a facut si a ceea ce a mai ramas de facut într-un domeniu definit. toata atentia multimi i. sa poa ta crea stiinta ei însisi. Transmitând numai cunostinte verificate. ori a unei scântei de sus. multimilor. e contemplatia s i subiectivitatea. tovarasia sigura a el itelor. ca pentru c arte. el e preocupat. El nu contempla ideile în etern itate. fara sa-i pese de participarea studentilor la curs. potolit. sau spre cele în curs de a se face. dezinteresat. întâlnim. olimpian. ca metoda. deveniti la rândul lor independenti. 2. în locul atractiei capricioase a masei. în asa fel încât acesti studenti. Dimitrie Gusti reprezinta un al treilea tip. spre deosebire de tipul activ propriu-zis. în sfera valorilor pure. Dar. atent la amanunte. el nu se daruieste niciodata clipei. Lirici si temperamentali. (Una din sinteze. pe un altul. întelegator crit ic. "metodic". societatea cartilor si a egalilor sai. ideile lui sunt. pe care îl întruchipeaza Dimitrie Gusti.) Ceea ce uneste ac easta sinteza e dinamismul. dar care lasa exclusiv pe seama lecturii acestora cunoasterea ei efect iva. dar strivesc pe a celor din jur. învatamântul lor. Ca si tipul dinamic. ci lucreaza pentru timp. ca su bstanta de asimilat. Tipul acesta al profesorului "metodic". . Dar odata "ceasul lui" trecut. ca cel dintâi. care se multumeste sa entuziasmeze pe stud enti pentru materia predata. si de tot ce urmeaza sa se faca! Dar pentru a se hotarî. de obicei. Preocupat sa cunoasca tot ce s-a facut. daca nu entuziasme aza. Atunci. Explicatia existentei acestor doua tipuri tine în parte de deosebirea psihologica dintre tipul subiectiv si [cel] obiectiv. profesorul devine "profet" si glasul lui hotaraste o clipa destinele obstii. profesorul din aceast a categorie prefera. existenta celor doua tipuri nu e greu de lamurit. gata facuta. poate fi orientata spre lucrurile gata facute. sunt contributii cinstite la progresul stiintelor. de profesor a carui prin cipala atentie nu e nici sa predea materia stiintei în mod impersonal. ca si tipul substantial. ca tipul dinamic. Învatamântul fiind si el o actiune sociala. decât de ce are de facut. retezator de avânt si îndreptator de greseli. masele. darâmatori de idoli si rasturnatori de perspective. acesti profesori covârsesc prin activitatea lor proprie. migalos. care preda materia completa a manualulu i sau tratatului de specialitate. sub specie aeternitatis. uneori. nu e a scultat. rep rezinta o sinteza a celorlalte doua tipuri. Între tipul profesorului "substantial". Glasul lor se aude afara din universitate. în loc sa fie însa transmisa de el dogmatic. Contemplativ. de cele mai multe ori. documentat. dispretuind agitatia a ctualitatii spre a pluti. Si glasul lui. în sfârsit. si nici numai sa entuziasmeze o clipa pentru ea. Totdeauna în opozitie cu acest tip. nu ramâne decât amintirea unei flacari. e numai pentru a o preveni sa nu se lase is pitita de vraja subiectiva a individualistilor. ci sa deprinda pe studenti cu mânuirea instrumentelor de lucru. de obicei. sub stantial si obiectiv. preocupat ca expresia sa nu-i depaseasca gândul. rascolitori de suflete. prin perspectivele pe cari le deschide cursul sau a supra ei. dar nu le încearca niciodata. Ceea ce exclude. în clipele esentiale. ci reflexiv.

Dimitrie Gusti e în vesnica framântare pentru aflarea acestuia. Astfel. într-un anumit domeniu. metode de folosire organizata a mijloacelor de l ucru existente si îndemnuri la cooperarea metodica a specialistilor în folosul masel or. De aceea. fara cadre. daca e judecata temeinica si ofera posibilita ti de realizare. Între lini stea celui din urma si nestâmparul celui dintâi. profesorul Gusti nu e niciodata singur. Dornic de a se gasi între egali. si ideile cele mai fecunde. la fe l. el nu se retr age îndata dupa aceea. vine altul. experimentator. toate. Si. mai întâi un plan. Alaturi d e el. Pentru el. iarasi în turnul de fildes. la chemarea masei. ideile lui sunt. viziuni de santier: buletine d e analiza a mijloacelor tehnice de care dispune stiinta. Propunatorul primeste sugestii. Colaborarea lui cu egalii se savârseste pe ntru masa. Un duh neastâmparat. dupa el. E pus în legatura cu cei pe care ideea lui e chemata sa-i intereseze. ca si primul. Daca deci. vizionari. cei buni s-aduna: mult pot. Nediscutabil pare faptul ca Profesorul este în primul rând un mare organizator al stiintelor si al actiunii sociale românesti. deosebit de activitatea lor faptuitoare. Cursurile lui sunt predarea unui instrument de lucru. Orice intentie de înfaptuire i s-ar sugera e imediat cântarita si. pentr u cercetarea unei anumite probleme. îsi dobând esc autonomia. misiunea elitelor fiind subordonata. Profesorul e în sa mai mult decât atât. ca acestia. Caci oamenii. Ce poti sa faci. actiunea lui nici nu se va risipi. actiunea lui nu va fi niciodata alaturi de aceea a razvratitorilor de mase. De a ceea. de bunavoie. Dimitrie Gusti n-a abordat odata o problema fara ca de pe urma lui s a nu apara. sau expunerea rezultatelor provizorii obtinute prin aplicarea me todelor. Paralela precedenta contureaza un prim cadru pentru definirea activitatii didact ice a profesorului Gusti. Nu pentru et ernitate. în care predomina tipul substantial sau cel dinamic. toate. în treprinzator. gândul comparatiei ne duce la ceilalti doi mari dascali ai Universit atii românesti contimporane. împreuna" pare a fi. Cât despre lucrari. seminariile. Dimitrie Gusti e grabit sa creeze. timpul nu iarta. Continuitatea efortului organizat stimuleaza actiunea în chip mult mai efic ace decât biciuirea trecatoare a entuziasmului. e destul de rar în Universitatea româneasca. planuri de lucru pentru un proiect si un sec tor determinat. Fara sa vrem. activitati noi. Ce s-a închipuit trebuie imediat concretizat în fapta. trebuie înfaptuit dupa aceea. ele sunt. descoperitor de oameni si fauritor de mijl oace. iscoditor. destinului colectivitat ii. în primu l moment. ca a acestora. fara preget. activ. foarte frecvent în Apus. alaturi de profesorii obiectivi. vesnic mobil. oameni practici. Creatia este pentru timp. mai departe în lucrarea comuna. fa îndata! Dar neastâmparul sau creator nu se margineste numai sa scrie carti si sa antreneze oameni dupa sine. Câte creatii de ale lui n-au ajuns astfel sa faca faima altora? Dar ce importa? Vin îndata altele la rând. Daca el intra prin urmare în arena. oamenii cei mai tenaci se uzeaza repede. Îndata ce s-au maturizat. Tipul acesta de profesor. Aceeasi pozitie sintetica determina orientarea sociala a învatamântului sau. Firea lui e setoasa de or dine si realitate. apoi o echipa de lucru si la sfârsit o institutie. ca si ideile. într-o clipa de avânt. ci cheama elitele sa coopereze pentru ridicarea maselor. de idei. de îndata ce devin viabile. fara mijloace de lucru. Functiunea care uneste dinamica cu obiectivitatea e spiritul de organizare. sprijin m aterial si moral. nascocitor de probleme. nu se maturizeaza la el. si altul. ca si profesorii de al doilea tip. În jurul lui roiesc totdeauna to t soiul de cercetatori. putini buni. e imediat sprijinita. un cuvânt de ordine. vorbesc de d-nii Iorga si [Radulescu-]Motru. Chiar i nstitutiile pe care Dimitrie Gusti le întemeiaza. Dimitrie Gusti nu ramân e totusi surd ca ei. "La treaba buna. ci chiar în cursul faptuirii lor. stimulator de energii si ordonator d e eforturi. dupa el. îl îndeamna sa nascoceasca necontenit lu cruri noi. pentru el. mijloace de lucru. fiecare devine autonom. mereu altele. programe noi. la un moment dat. Si fiecare e primit la fel.Organizarea nu e însa posibila fara plan. El e si un mare animator al vietii noastre culturale. Trebuie in . integrându-se. deprinder ea mânuirii lui. institutii noi.Curios. în primul rân d pentru a denunta maselor primejdia înselaciunilor subiectivitatii. cu trecerea clipei de el an! Ceea ce s-a închipuit odata. me todic.

în cel mai înalt grad. care e acela al relatiilor sociale. Lucrurile pe care profesorul Gusti nu le poate suferi sunt categorice si pot fi precis enumerate. si ca. Stai câteodata si te miri. la prima ocazie. orice avânt . dar necontenit iluzionat asupra omului si posi bilitatilor lui. lipsa de tinuta stiintifica. 4) necorectitudinea. ba chiar si de sabotarea directa a cercurilor interesate .este în fond un entuziast. nici "olimpiana". de-a lungul carierei lui didactice. înmormântând. prin munca unui corp s ocial definit. în savâr sirea ei. incultur a. care biruie pe toti. Recunostinta lui. Figura lui nu e nici "profetica". si mustrarea lui pe siretii care simuleaza osteneli. Necontenit deceptionat de oameni. refuzul de a coop era. prostia . 8) interesarea. sa le scoata d in fire. Unul din acei "pe dagogi ai vointei sociale" care au de realizat cea mai înalta misiune sociala din câte se pot închipui. verva si luciditatea. de când am început a lucra cu el. nepriceperea. îti dai seama de prodigioasa activitate de adaptari si de nuante. . sunt: 1) empirismul. ca la începutul carierei! Daca te gândesti ca activitatea lui organizatoare se înfaptuieste în domeniul cel mai complex si nestabil. "anim atia" pe care o imprima oricarui lucru de care se apuca. Aci. la fiece pas. deopotriva. de inertiile si nesigurantele tem peramentale ale colaboratorilor. superficialitat ea. în care toate entuziasmele sfârsesc prin a se irosi în scepticismul si indif erenta generala. dar întotdeauna încântat de ce va face. omul acesta atât de bine informat întotdeauna. Omul acesta care uneste în chip atât de neasteptat neastâmparul creatiei si spiritul o rganizator. 6) dezorgani zarea. 3) lipsa de informatie. E în el un duh de tinerete neb iruita. stimuleaza. Un mare organizator si animator cultural! Un exemplar modern din rasa care a dat altadata omenirii pe colonizatorii. toti. de opozitia surda. amestecul. 7) izolarea. care cucereste. mai curând sau mai târziu. ca a elevilor l ui Maiorescu. necorectitudinea. Mai curând sau mai târziu. de ineptiile si rutina birocratica a autoritati lor. pe care trebuie sa le folo seasca omul hotarât sa biruiasca. Cu aceste precizari deslusim mai exact chipul profesorului Gusti. aceea de a crea vietii forme si temeiuri noi si de a dezvolta constiinta contimporanilor asupra lor însisi si asupra telurilor actiunii lor. dar merg. cele cu care nu se împaca. orientat spre fapta. Inventarul lor va servi la conturarea definitiva a profilului profesoral. Grija lui de capetenie se îndreapta totdeauna spre ce mai e de facut. Profesorul se apropie mai mult de d-l [Radu lescu-]Motru. Proteica si sociala. gata sa vibreze la cel dintâi gest de elan ori de bunavointa. daca te gândesti ca. c u nici un pret. 5) necuviinta.în tara aceasta rasariteana. Ceea ce nu împiedica pe Profesor ca. dar si de intransigenta. lipsa de generozitate si tendinta de a specula oamenii si s ituatiile. Fara anumite neputinte si refuzuri. sa reînceapa! Ceea ce-l fereste de deziluzii mai grave este faptul ca entuziasmul sau e totdea una activ. Calitatea esentiala a personalitatii lui este dinamismul ei obiectiv si organizator. since ritatea marilor momente cu politetea necesara convenientelor marunte. impresionismul. Niciodata nu l-am vazut multumit de ce a facut. dezinteresate.stitutionalizat. scoate oamenii din fire si-i îndeamna sa-si încordeze puterile la maximum. ea îmbina. trebuie sa le ciocaneasca necontenit. uneori. catre cei care la chemarea lui raspund: gata! Dojana lui întâmpina mai ales pe lenesii care se codesc sa-si iasa din ale lor. interiorizarea contemplativa. sfârsesc prin a fi "deceptii". coplesita de lene si t embelism. printr-o echipa. asa l-am cunoscut pe profesorul Gusti. pentru a le birui. Profesorul se loveste. atât de exigent si de ironic când critica falsele valori. plasticitatea ar pu tea dovedi existenta unui spirit amorf. 2) munca nesistematica. fauritori de civilizatii. cum . Nazuinta nestabila trebuie sa se fixeze. sa sparga tiparele vechi. calapoadele dupa care lucrurile merg anapoda. Sa nu se creada însa ca aceasta extrema elasticitate spirituala a efortului gustia n nu-si are limitele ei. Lucrurile pe care Dimitrie Gusti nu le poate suporta. fara exceptie. fara sa se urneasca. de in sistente si rezerve. nestiinta. neinformatia. necompetentii. solipsismul.energia acestui om ramas tot atât de proaspata si de neistovita. Nu e cazul. cum e a lui Nicolae Iorga.

ca si de seminariile în care se studia problema cadrelor: biologic (Facaoaru). Dimitrie Gusti a facut scoala în Unive rsitatea româneasca si ca. seminarul se ocupa cu cercetarea desfasurarii istorice a doctrinelor. Îmi amintesc desigur de acele vremi în care seminarul. cu o migala pretioasa si cu o pasiune admirativa pentr u informatia corecta si complexa asupra problemelor puse în discutie. istoric (Pasa). condus direct de Profesor. ceil alti. cum se extrag pasagiile de u tilizat si cum se folosesc. în cari stiinta mai poate fi m onopolizata -. La cursurile si seminariile lui insista totdea una asupra bibliografiei. în vreme ce unii profesori. cum se redacteaza textul provizor si cel definitiv si cum se tipareste un articol de ziar. de mirare ca. a creat si a impus valori. în vreme ce alti profesori. cu cercetarea sistematica a problemelor. Seminariile conduse de profesorul Gusti au suferit. C. numero ase prefaceri. mai mult sau mai putin straluciti. sau problema unitatilor sociale. superioritatea si distanta fata de acestia. se tinea în sala a V-a a vechei Univer sitati si studia doctrinele politice ale lui Machiavelli (Radu Budisteanu). Principalul obiectiv al lucrarilor de seminar îl constituie. desfasurata în mai multe probleme. îti pune la dispozitie carti le lui proprii. deci. P reocuparea aceasta de initiere tehnica si de progresele stiintifice ale studenti lor sai e aproape unica în Universitatea româneasca în care profesorii sunt preocupati mai mult de ideile lor decât de formarea elevilor. Claudian) sau Jean-Jacques Rousseau (Gabrea). pentru a-si pastra. Formarea personalitatii cercetatorilor Originea aplicatiilor sistemului Monografiile sociologice si etice Spiritul seminarului Munca de echipa Daca cursurile profesorului Gusti alcatuiesc forul în care se transmite instrument ul de cercetare ce-l constituie sistemul sau. Astfel.X. Si una si celelalte arata ca între seminarul de l a Iasi si primele seminarii din Bucuresti ale profesorului Gusti n-au existat de osebiri esentiale. de revista sau o carte. coreferenti. trebuind sa participe la colocviul care urma totdeauna dupa c itirea lucrarii. precum si din lucrarile tiparite ale acestuia. Hobb es (Al. Petrescu). mai mult decât oricine.Dimitrie Gusti îsi sprijina studentii cu toate puterile lui si se bucura de izbân zile lor ca de niste izbânzi proprii. Nu o data Dimitrie Gusti nu se sfieste sa învete pe studenti "secretele profesiona le" ale mestesugului carturaresc. cum se adnoteaza. alt an. ascund studentilor cu grija propriile lor izvoare de informatie. clasele (I. g elosi de renumele câstigat de elevii lor. de-a lungul timpului. Amândoua aveau ca obiect o tema generala. Tema era astfel aleasa. încât problemele sa aiba un aspect stiintific general si un caracter de aplicatie concreta.obicei specific culturilor înapoiate. Despre ce au fost seminariile de la Iasi nu avem informatii decât indirect. Cum se citeaza. dezvoltându-se paralel cu problemele iscate la cursurile sau în lucra rile lui. cauta mijloacele sa te puna în contact cu cercetatorii competenti de îndata ce te vede preocupat de o chestiune. formarea person alitatii cercetatorilor sociali. macar astfel. SEMINARUL Misiunea lui. Fiecare student alegea câte o problema. deci. La fel. seminariile lui reprezinta atelier ul în care se deprinde mânuirea acestui instrument. Învata pe stud entii sai cum se citeste o carte. Un an. Studentii erau obligati sa cerceteze un anumit numar de carti fundamentale recom . din ce ea ce a scris D. Gusti în revistele straine asupra acestui seminar. se desemna unul ca referent. Nu e. iar dintre toti studentii care preparau acelasi subiect. gelosi de i nformatia lor . se întorc ca Saturn împotriva acestora ca sa -i distruga de îndata ce cuteaza sa emita vreo parere originala deosebita de a lor . în aceste conditii. Di mitrie Gusti te întâmpina întotdeauna cu ultima informatie.

ci "omul politic" obisnuit. aprinsa. Preopinentul s-a încapatânat.andate de Profesor. Profesorul. avea gr oaza de asemenea "gazetarie". bibliotecarul. Programul studentesc e gata de tiparit. Profesoru l deprindea pe studenti sa fie corecti în tinuta si continutul comunicarilor. C. . în Bucuresti. Tot atât de rau primite. si nu stiu daca n-a poftit pe preopine nt afara! Ne-am mirat atunci de aceasta vehementa. Aci îi lamurim numai geneza. care confunda natiunea cu poporul. împreuna cu studentii. de "sfertodocti" cum îi placea sa-i numeasca cu o vorba a lui Pârvan. Profesorul aducea totdeauna în sala cartile despre care se discuta si le facea sa circule. Orice idee era primita. A raspuns tare de tot. Furtuna trecuta si lucrarile intrate în fagasul lor normal. adunate de pe ulita. conceptele g ata facute. Caci ceea ce cauta sa impuna Profesorul prin seminar nu erau numai idei. Cuza. dar si o tinuta intelectuala si etica fata de idei. Aci se vadeste. Comunitatea de lucru a echipei din 1923 nu ramâne fara roade. Avea. trecut la Rectorat. Rezultatul e Oficiul Uni versitar. Era desigur o copilarie! Dar Profes orul nu a admis-o. motivata de c omunitatea de soarta. studentii în sociologie îsi împart mu nca. Între doctrina realista. la mesele din salile Casei Macca. un anumit respect fata de demnitat ea cugetarii. Când preopinentul era îndraznet. Amândoua. Profesorul nu admitea însa improvizatii le studentilor. pâna a rosti t epitetul injurios la adresa florentinului. D imitrie Gusti îsi aduna studentii în fostul local al Bibliotecii Pedagogice a Casei Scoalelor. de asemeni. cu un ton autoritar. si Cooperativa studenteasc a . adunati în jurul Profesorului. Cu blândete uneori. pe atun ci student. Evoc în gând amintirea acelor seminarii! Discutia se isca totdeauna. cu toate ca personalitatile puternice îl interesau pâna într-atâta. pentru ca studentii sa le cunoasca. întemeiata pe vointa trairii în comun. pusa la dispozitie de d-l Bi ber. apanagiul stilului asa-zis "gazetaresc" . care aseaza natiunea în arbitrar. sa foloseasca lucrarile seminarului la rezolvarea problemelor s ociale de imediata actualitate. Astazi o înteleg mult mai bine. care-ti impune curtenie si stapânirea de tine. Dimitrie Gusti gasese cel dintâi pri lej. care toata viata a visat înfiintarea unui institut de presa. restabilind ordinea îndata. cu conditia sa aiba v aloare de argument. impusa de identitatea cadrelor si de asemanarea manifestar ilor. care a îndraznit sa califice. ridicând tonul. încât studentii cârteau ca ar fi d "superstitia valorilor". îsi face loc în mintea lor adevarata idee a natiunii. când izbucneste greva studenteasca. Studentii se pun pe lucru si dupa câteva luni. care dainuieste pâna azi. caracterul metodic al învatamântului sau. dadea indicatii asupra felului în car e trebuiesc citite si folosite. care. Aplecati asupra Nationa litatii în arta a d-lui A. Unii desfrunzesc fisierele bibliotecii spre a gasi literatura explicativa a misc arii studentesti. Zadarnic a sarit Alexandru Vianu. dar tare intransigent în vorba. În vreme ce Universitatea sta închisa pentru marea masa a studentilor. chiar atunci când comba ti pe adversar. Profesorul nu se sfia sa ironizeze crunt pe delincvent. chiar destepti. inspirata de comunitatea idealuril or etice. drept "canalie" pe Machiavelli. în cursul disc utiei. În anul 1923. cari risipiti pe ulita îsi striga sentimentul vag al unei nevoi de actiune fara ideal precis. precum si de nadejdea viitorului comun. Tineretul punea patima si problemele erau p asionante. alteori cu ironie si câteodata chiar taios. înlatu rând taria invectivelor menite sa ascunda slabiciunea argumentelor si parada de er uditie când nu era decât de suprafata. discutata si lamurita. vorbim de cuprin sul lui. oarecare temere de "geniile" pus tii. în chip minunat. ca si invectivele. Mi-aduc aminte de indignarea Profesorului fata de un student al lui. dintre cei mai buni. erau "cliseele retorice". Acolo. sub îndrumarea de fiecare clipa a Pro fesorului. fata de ideile vremii. de asemeni. ei se caznesc sa înteleaga adevaratul concept al nationalismului. Mai departe. sa arate ca. Altii cerceteaza situatia comparativa. exista înca. care nu urmareau decât "sa faca efect" asupra cole gilor. apoi sa-si completeze bibliografia singuri. Profesorul trece la înfa ptuirea dezideratelor programului. si d octrina pur autodeterminista. cu ultimele lucr ari aparute asupra subiectului. "Principele" lui nu e un monstru .

pornesc catre Goicea-Mare din judetul Dolj. A vorbit masurat. daca nu l-as fi vazut aievea.. psihologia: Costin. de cercetarile echipelor monografice ale priet enului sau. Constantinescu-Mircesti. Popescu. chipul vietii sociale si sufletesti a stramosilor no stri. Ion Belcin. planul cercetarilor e gata. Dar voia buna a tineretii biruia. manifestarile spirituale. sunt cercetati: Le Play. istoria: Popescu -Goicea. D. pentru studii. ca acum. economia si manifestarile politice: Vladescu-Ra coasa . Prej beanu. Multumirea lui. zi de zi. Confruntarea planurilor si metodelor preexistente si critica lor. Rând pe rând. si condu cerea generala a echipei -. Bureau si alti ce rcetatori monografisti si etnografi. În timpul verii. De la începutul anului scolar 1924-1925 studentii se pun pe lucru. Fireste. Georgescu. în vagonul-restaurant al trenului care ne aducea înapoi în Bucuresti. Ce li se cere e ste sa faca o aplicatie a sistemului de cercetare la realitate. Ionescu . era sobra. se înjgheba aici o munca de echipa. portului. luptând sa reconstituie. Eu am plecat apoi în Franta. cel putin sa masoare greutatile si sa jaloneze calea înlaturarii lor. care-si propuneau sa întel eaga împreuna. munca a a urmat fara preget. Popescu-Goicea. În vara anului1928. Tourville.si rezervându-si siesi cercetarea "socialului" ca aspect special. Era profesorul Brailoiu. dupa observatiile facute direct asupra asezar ilor. Mi-aduc aminte.În curând. Roux. obiceiurilor. asistent. Gh. care luptau sa reconstituie. cu asistentii sai de la Institutul de Anatomie si Embriologie d in Bucuresti. Cârlogea si cu mine. limba si obiceiurile: C onstantinescu. Gh. primeam vesti. între cercetatori specializati în ramuri deosebite. Dumitrescu. Era acolo d-l profesor Rainer. printre noi erau specialisti încercati în di sciplinele necesare ansamblului cercetarilor monografice. literatura si arta: P. recunoscând greutatile drumului de strabatut. biologia: Georgescu. chipul autentic al românului de astazi! Cercetatori singuratici ai acestor lucruri mai fusesera desigur. dupa cum mai fu sesera si cercetatori singuratici ai trecutului istoric. profesorul D. D. Împartind rolurile strict: cosmologia: Prejbeanu. Profesorul a multumit echipierilor pentru munca înfaptuit a. îndeletnicirilor. Gusti. Decusara. si destule greutati în tâmpina colaborarea la tot pasul. se muncea înca mai mult paralel decât împreuna. Aceasta expeditie de zece zile a "Argonautilor" monografiei în cautarea "lânei de au r" a realitatii românesti deschidea o epoca. om de va sta cultura. în 1927. Pentru întâia oara însa. din nefericire la noi înca nedeprinsi cu munca în comun. de seara în care. manif estarile administrative: Belcin. Dimitrie Gusti por nea cu studentii sai ca sa-i formeze la aceasta munca. vor fi întovarasite. ingenios nascacitor de metode. credintelor. P. spre a lucra l aolalta. dar nu fusese pâna atunci înteles decât în ragmente. Profesorul avea sa dea studentilor o noua sarcina: alcatuirea "planului d e cercetari monografice" si pregatirea acestor cercetari pe teren. adânc gânditor. I. d -l Vladescu-Racoasa. de acum. am a gasit echipa la Fundul Moldovei în Bucovina. dupa ramasitele pastrate în pamântul adânc si neprefacut al vechei Dacii. si studentii: C. Întorsi în Bucuresti. Ioan Costin. Si. în sti inta sociala româneasca. Convins ca o cercetare sociologica nu este posibila decât prin colaborarea special istilor. economia: Dumitrescu. în cea dintâi cercetare monogr afica. ajunsi curând de pe urma de Alex. Vignes. O munca în colaborare. în zece zile de munca. Metoda de lucru e aceeasi. Si harta pe care studia devenea vie. ca totdeauna. religia si moralitatea: eu. Gusti a izbutit. pasionatul cercetator al "omului" si al "formei lui vii". În 1926. Si cam pe aproape de Pastele anului 19 25. dar a vorbit cu caldura si entuziasm launtric. V.. Nomenclaturile lor sunt comparate cu planul cursului din 1910 al profesorului Gusti. din Rusetul Brailei.pri n ce minune? . din Ne rejul Vrancei. Însem narea problemelor esentiale care revin în fiecare sistem si apoi rânduirea lor logic a. Dar în ochii lui era o bucurie greu de as ternut în scris. nadejdilor si ostenel ilor oamenilor de la tara. D. Ionescu. Cercetarile echipelor arheologice ale lui Pârvan. Eram acum peste patruzeci de insi. aratatoare a unui viitor pe care l-as înc hipui în vis. Vedea crescând frageda întreprindere sti intifica si multiplicându-se în zarea satelor numeroase pe care le strabateam din fu ga. . daca nu sa în faptuiasca cea dintâi monografie sociologica (pâna acolo va mai fi drum). Îndata dupa Duminica Tomii. ceea ce în fapt traia ca un tot.sa iasa din turnul de fildes al preocuparilor lor. care consimtisera.

dezvaluind întelesuri nebanui te lucrurilor celor mai obisnuite. pâna în ultimul ti mp. întâlneam l a lucru. St ahl. pe ani si pe sectii. Era . Tema acestui seminar este enciclopedia stiintelor socia le si înfatisarea lor. în prezentarea sistematica a profes orului Gusti. si m ai târziu d-lui Al. aflata sub îngrijirea Profesorului. Studentii de la istorie. divulgându-se tuturor metoda Profesorului. pe teren. Pe masura ce cursul se dezvolta. Era profesorul Georgescu Breazul. Burdun.eu îl întâlneam la lucru întâia oara. iscoditor. Nu e locul sa insist aici. Deasupra tuturor era însa Dimitrie Gusti. la Cornova. de curând traduse în editura "Cultura Nationala". Elvira Georgescu. Stahl. asa încât în curând va fi împartit pe materii. cu o mustrare. care stia sa faca sa vorbeasca muntii. dezvoltându-se mereu si interesând tot mai mul ti studenti si cercetatori. seminarul pentru anul I. Ajunge sa spun ca. cercetarile au continuat. pâna astazi. H. iar proseminarul obligat or pentru studentii anului I era dat în seama d-lui conferentiar N. îndrumând totul. pâna la venirea lui Traian Herseni din Germania. consacrându-l formarii elementelor necesare echipelor monogr afice. De la 1933. p utin timid. tot când treb uia. cu studentii de la toate specialitatile. Cront. ca si în 1933. Semnatarul acestor rânduri face cu studentii din toti anii de la specialitatea fil . Cos tin. care îl face. pe care l-am întins pe pereti în nenumarate tablouri sinoptice în ziua "expozitiei" si a serbarii de sfârsit! Din tot timpul cât am lucrat cu profesorul Gu sti. în 1932. o problema speciala: Individ si societate. m asuratori si curele de mosie. Era Traian Herseni. Marcela Focsa. tot mai adâncit. Felul în care s-a precizat mai târziu tehnica cercetarilor monografice a fost descri s în chip amanuntit de d-nii Herseni si Stahl în volumele consacrate acestei problem e. Petrescu. C. constiincios. cu o vorba. iar eu am trecu t la "Sociologia generala". în cicluri succesive. Xenia Costa-Foru bunaoara. cu Profesorul. pe lânga cercetarile propriu-zise. aceasta este perioada în care am stat cel mai aproape de gândul lui. arhitectul Armasel si atâti altii. zicatori. muzicologul erudit. pentru întâia oara. o echipa formata din Prejbeanu. si pe studentele si studentii mai tineri: Dom nica Paun. în 1930. Mai târziu. Nicolae Argintescu. Alexandru Claudian. cu aparatele lui perfectio nate de înregistrare. Pe baza ac estui plan. pastrat numai în obiceiuri. cu problemele respective. Maria Darmanescu. minunatul cunoscator al a riilor de raspândire ale cântecului românesc. vesnic atent sa surprinda un fapt nou. Seminarul meu a fost cel dintâi în care s-a studiat planul de lucru. Ion Costin. apele. codrii si casele. vaile. în sfârsit -last not least -. Marin Popescu-Spineni.H. e facut de Traian Herseni. Paula Gusti. Fapt mai însemnat . iar în 1935 si 1936. cu sotia. la întocmirea noului plan de cercetare. În ultimul timp. în 1929. acest seminar a fo st preluat de H.vazând totu l. întorsi de la Fundul Moldovei. d-l Vladescu-Racoasa face seminar de sociologie politica. în 1931. Studentii specializati în filosofie faceau cu d-l Vladescu-Racoasa. cercetând totul. cu un sfat. arheologul trecutului nostru nescris. lua si seminarul o dezvoltare tot mai mare. pe atunci proaspat licentiat în filosofie. seminarul general era facut de Profesor. caci întâlnirea în treaca ea Bibliotecii Nationale din Paris nu-mi lasase nici o amintire clara . studiind. în care studentii mai rasariti ne ocupam sa înjghebam " monografiile". Ma ria Negreanu. cu toti studentii. eu ramânând numai la cel de etica. la Runc. la Dragus. geografie si folclor fac seminar de sociologie monograf ica cu H. când ac est seminar i-a trecut lui. cu un îndemn. Tema proseminarului era comentarul textelor lui Tard e si Durkheim. Era u. Profesorul m-a însarcinat sa condu c primul meu seminar. pe atunci îndragostit de Vrancea. neobosit. iar la Dragus. G. H. În tot acest interval de timp. Ion Zamfirescu. Elisabeta Constante. seminar de sociologie si etica.secretarul general al Societatii Compozitorilor Români. îndraznet. proaspat cuceriti pen tru cercetarile monografice. Si. cercetând metoda de lucru în monografie si aplicatiile ei. când trebuia. pe atunci la începuturile "Arhivei" sale. Seminarul pentru anul II e bifurcat. Campania aceasta a întrecut în amploare tot ce se lucrase pâna atunci. H. la Sant. alaturi de cei ramasi din vechiul grup al "Sociologilor din dreapta Dâmbo vitei". sau. Claudian. v esnic preocupat sa organizeze totul. cu toata amanuntimea bibliografica . Stahl si cu mine a lucrat pe îndelete. Stahl.

Ani de zile. Pentru studentii cari prepara licenta în sociologie sau etica. În relatiile lui cu studentii. Astfel. a fost sa stearga ac easta deosebire. Unul din marile daruri ale lui Dimitrie Gusti. Dar a facut-o totdeauna camaradereste . Amintirea ex perientelor comune. acest seminar cerceteaza o problema anumita. în jurul seminarului s-a constituit cu vremea o adevarata familie spiritua la. nevoia ajutorului rec iproc. care-l face slab. solidaritatea împotriva atacuril or pornite din afara. însa. Acest seminar este închis. tot pe lânga aceeasi catedra e socotit si seminarul de estetica al d-lui Tudor Vianu.osofie care dau examen de etica. constiinta împartasirii aceluiasi ideal. se face pe nesimtite. atunci când un lucru i s-a parut drept. sau a asistentilor. Casa lui. aceasta comunitate ajunge sa cuprinda laolalta pe conducatori s i condusi. alternând. deosebirea de vârsta si de formatie creeaza de obicei între unii si altii o prapastie. În afara de aceste seminarii. Daca. foarte rar. ca profesor. creeaza. nu i s-a atras o data atentia as upra cuiva. fara sa nu-l fi luat numaidecât în seama. Nu numai când era v orba sa-i dea sprijin în munca ei intelectuala. N-as putea încheia aceste rânduri consacrate seminarului profesorului Gusti fara a v orbi nimic de atmosfera care domnea în el si de relatiile acestuia cu studentii sa i. Singurul lucru ce i s-ar putea reprosa este aceasta bunatate excesiva. seminar pentru aceasta stiinta. în fata oricarei dezaprobari . Nu sunt admisi decât studentii care se disting la seminar iile preparatorii. Staruinta lui nu si-a preocupetit-o niciodata pentru ei. ci mai mult de ce au de gând sa faca. relatiile lui au fost totdeauna la dispozitia studentilor. care nu creeaza nici un sentiment de jena celui obl igat. în sectiile diferitelor institutii sociale organizate de Profesor. Dar. când a fost nevoie de un cuvânt pentru ca sa li se deschida o poarta. În fiecare an. cu acel sentiment degajat. dar si când era vorba sa o sprijine în viata ei de toate zilele. Dimitrie Gusti n-a sovait niciodata sa-si puna obraz ul pentru altii. o comunitate de sentimente greu de destramat. dar în fond generos si bun. ori de câte ori e silit sa spuna cuiva o vorba de descurajare si timid. cursurile si seminariile d-sale sunt independente de celelalte. profesorul Gusti i-a purtat de grija. Exista deci o penetratie continua între activitatea seminariala si a ctivitatea institutelor prin care studentii îsi întregesc pregatirea intelectuala! Lucrul acesta împlineste dezideratul exprimat în lectia inaugurala a cursului sau di n 1910. între colaboratorii oricarei întreprind eri omenesti. fireste. sentimentul distantelor sociale. uneori. Trecerea di n ele. studiul istoric al doctrinelor cu acela sistematic al problemelor acestei st iinte. în to ate amanuntele ei. câte un an. Exigent. ca orice îndrumator. Seminariile profesorului Gusti sunt deci institutii deschise în afara. profesorul Gusti face un seminar deosebit. pe nesimtite. recomandarile lui. biblioteca lui. niciodata nu i-a privit autoritar. parinteste. sub îndrumarea directa a titularului. Prietenia ce leaga oamenii care întreprind un lucru împreuna nu e rara. În fapt. de specializare. comentând toata literatura respectiva. În ultimul an s-au studiat Manifestarile spirituale. pâna ce ajung sa po ata lucra singuri. Timiditatea fireasca a celor multi. a putut trece pe lânga unii oameni fara sa se intereseze de ce e în su fletul lor. Atunci sunt trecuti din seminar în una din numeroasele întreprind eri care întregesc activitatea acestuia conduse de profesorul Gusti. de sus: ci totde auna ca persoana fata de persoana. Cum vedem. seminariile profesorului Gusti sunt azi o vasta întreprindere stiintifi ca . pâna a ajunge "piatra de încercare" pentru unii . precum si pentru ce i care se prepara pentru doctorat. pentru învingerea obstacolelor întâlnite-n drum. chiar at unci când lucreaza împreuna. în care studentii sunt pusi sa-si încerce puterile în cercetari concrete tot mai grele.

consacrata acestui subiect. asa cum era predat în scolile superioare românesti. în universitate. Ci multi din cei pe care i-a îndrumat. în primul rând. Ideile din aceasta lectie au fost reluate mai târziu. Fireste ca eticianul cunoasterii si iubirii de sine i-a înteles. Ele vor fi realizate mai întâi în proiectul de organizare a Universitatii Daciei Super ioare si apoi în institutiile create de pe urma programului studentesc. cu ideile pe care le-am vazut în primele pagini ale acestui studiu. ne propu nem sa cercetam în paginile urmatoare: Vom urmari aceasta activitate în trei directii. care sunt ideile sale asupra învatamântului social. XI. azi greu de g asit. si asupra misiunii pe c are o atribuie el acestui învatamânt. adica ceea c e puteau face. Am vazut. 2. de asemeni. ce a realizat di n aceste idei. ce caracter întelege Profe sorul sa dea cursurilor si seminariilor sale. pentru a nu o judeca în raport cu idealu rile sale etice si pentru a nu-si propune imediat s-o reformeze. p recum si în alte doua studii. în Planul de organizare a vietii studentesti. din 1927-1928. APLICATIILE SOCIALE ALE SISTEMULUI. Activ itatea ei îl interesa deci prea de aproape. mai mul t decât individualitatea oamenilor. Bunatatea aceasta nu i-a adus întotdeauna recunostinta ce i se cuvenea. stiut fiin d ca aceasta floare rara e apanajul sufletelor alese. Am vazut. universitatea era prima unitate sociala cu care se întâlnea direct. 3. sau carora le-a deschis o cale în viata. sa se întoarca împotriva dascalului lor spre a-si reali za ambitiile sau socotelile proprii. dar constiinta misiunii lui si larga lui simpatie "iubitoa re de viata si oameni" l-au facut sa-si reverse asupra altora grija parinteasca a formatiei lor intelectuale. Astfel. organizarea vietii universitare. care este aceea de a pregati elitele creatoare de cultura si conducatoare ale . odata ajunsi. universitatea. iar oamenii sunt asa alcatuiti încât prefera sa fie pretuiti pentru e i însisi mai mult decât pentru misiunea lor. Ca întotdeauna. asa cum sunt naturile cu adevarat sociabile. organizarea cercetarilor sociale. ca si în afara de ea. ORGANIZAREA VIETII UNIVERSITARE Fisiere. În ce masura aceasta activitate are legatura cu învatamântul sau universitar. biblioteci si centre de documentare Programul studentesc Opera de Ajutorare Oficiul Universitar Cooperativa Studentilor în Litere Calauza studentului Ancheta asupra vietii universitare În afara activitatii universitare propriu-zise. l-a preocupat personalitatea lor. Nu putea însa ramâne neîndreptat cadrul însusi în care urma sa se desfasoare învatamântul s al. Profesorul nu a scapat. Pentru el.. alcatuit cu studentii în 1923. o intensa activitatea culturala si poli tica. si a surâs. Principiile reorganizarii universitatii sunt cuprinse într-o lectie. nu s-au sfiit ca. nu fara oarecare amaraciune. sau poate chiar i-a salvat de la moarte. De toate aceste neajunsuri. hranindu-i cu lingurita. pentru ca întotdeauna. ori i-a impus. Am vazut. organizarea vietii culturale. profesorul Dimitrie Gusti a desfas urat. în sfârsit. care privesc: 1. intitulate Universitatea sociala. cercetând lectia lui inaugurala. Reforma vietii universitare nu putea sa nu ispiteasca. sensul reformei universitatii trebuie cautat în functiunea ei social a. în pustiul însingurarii la care se izoleaza majoritatea intelectualilor români . Dimitrie Gusti reprezinta un liman. un centru de atractie si de putere. pe Profesorul de curând întors din strainatate.

Pentru aceasta. îl vom vedea organizând. sociologiei. Gusti va da o atentie desavârsita institutiilor menit e sa înlesneasca aceasta lectura. în germene. completa rea catedrelor cu docentele necesare. programul preconizeaza: înzestrarea lor cu materialul ne cesar. înfiinta rea unei sali de lectura. a unor vaste arhive sociolog ice. Despre organizarea studiilor universitare. organizarea bibliografiilor de special itate. Organizarea bibliotecilor si a izvoarelor de informatie stiintifica nu e singura preocupare reformatoare a profesorului Gusti. a natiunii si a omenirii. unde creeaza o sala de lectura. Daca ideea acestui centru de documentare e. etica si politic a aflatoare în bibliotecile publice din Bucuresti. în 1923. Mai târziu. în mintea Profesorului. înfiintarea unei sali de lectura. a acelei Alma mater pusa în slujba creatiei. Din acel moment. care sa centralizeze întreg materialul documentar. proiecteaza. Ceea ce nu poate înfaptui în universitate organizeaza însa. cu planuri si anexe asupra felului în care sunt organizate aceleasi institutii în strainatate. gândirea lui Dimitrie Gusti va fi necontenit preocupata de proble ma aceasta a bibliotecilor. prin Oficiul Universitar. regularea orelor de curs între profesori. a id eilor esentiale ale sistemului amintit. Ceea ce urmareste necontenit este înfiintarea unui vast centru de documentare sociala. puse la dispozitia studentilor. organizarea învatamântului universitar nu trebuie sa tinda la înmagazinarea de cunostinte. ideile tutulor reformel or universitare si tutulor operelor de asistenta studenteasca. ci la formarea personalitatilor creatoare de valori folositoare s ocietatii. care va culmina în proiectul iesit din lucrarile secti ei bibliologice a Institutului Social. Ca atare. nece sar pentru pregatirea legislatiei. ci pregati rea universitara trebuie sa devina o adevarata misiune etica. El însusi nu e decât o aplicare la împrejurarile specifice ale României. un fisier centralizator al tutulor cartilor de sociologie.natiunilor. Recomandarile acestui program sunt grupate pe capitole. care este Universitatea în sensu l ei esential. D. a unei biblioteci generale a univers . programul recomanda: terminarea localului universitatii. gruparea seminariilor în institute. Dimitrie Gusti gaseste un prilej neasteptat sa aplice principiul sau de cercetare direct a a actualitatii sociale cu studentii seminarului sau. publicarea unor anuare de lucrari. stud iu amanuntit. Programul rezultat din aceste studii cuprinde. care cuprinde toate periodicele importante di n domeniul stiintelor sociale particulare. izbucnirea grevei stud entesti descopera criza adânca. Lectura fiind principalul instrument de formatie a cercetatorilor si baza materi ala a oricarei cercetari. În ce priveste cursurile. înfiintarea unui corp de stenografi universi tari si a unui învatamânt social comun tutulor studentilor. înfiintarea unor institute superioare de cercetari practice. Astfel. la Institutul Socia l. În ce priveste seminariile. organizate de atu nci încoace. al profesorului Gusti. universitatea nu trebuie sa fie o fabrica de diplome. de la baza învatamântului universitar românesc. sau Fundat ia Carnegie. în 1923. politicei. Când. cu a jutorul colaborarii dintre Institutul Social si Fundatia Rockefeller. Ideea bibliotecii nu-l satisface însa pe deplin. pentru organizarea unei biblioteci de sta t. cu studentii seminarului de sociologie si et ica. cuprinzând toate ziarele si revistele periodice. dornice sa înfiinteze în Bucuresti centre de documentare sud-est-europe ana. în curând. perfect defini ta. Prima concretizare a preocuparilor lui de organizare universitara este acel proi ect de organizare a bibliotecii seminariilor Facultatii de Litere din Iasi. în timpul decanatului sau. A încercat-o totusi. realizarea ei nu si-a gasit înca o formula definitiva. misiune care sa cu prinda întreaga viata a comunitatii studentilor cu profesorii. eticei. programul preconizeaza: putinta înlocui rii examenelor prin participarea activa si meritorie a studentilor la lucrarile de seminar. întocmirea unui prospect al lor. intern si comparativ.

întocmirea obligatorie a rapoartelor de activitate a acestor asociatii. În 1927. În 1930. Când. În ce priveste organizarea studentimei. D. (Asociatia Studentilor Crestini din România) . Aceasta institutie. masa. prin secretariat. S. C. studii si publicatii asupra vie tii universitare si în special sa publice o calauza destinata studentilor. S. Gusti publica. Oficiul Universitar organi zase o sectie importanta de ajutor medical. se înfiinteaza primul Oficiu Unive rsitar. întemeierea unui credit cultural si a u nei case de economii studentesti. prin organizarea de catre stat a trecerii fii lor de sateni în universitate cu ajutorul burselor acordate elevilor distinsi. Când. S. în 1929. Dimitrie Gusti trece de înda ta! Împreuna cu studentii de la A. El organizase o retea de informatii asupra studiilor. Acest oficiu îndeplinea functiuni informative multiple. Gusti devine ministru de instructie. Oficiul Universitar publica cea dintâi Calauza a studentului. spiritul sau organizator îmbrat iseaza ideea "Cetatii Universitare". Aceasta calauza e un îndrepta r complet al studentului în privinta studiilor. el organizeaza mai întâi O. studiul Profesorulu i asupra misiunii sociale a universitatii. S. asupra relatiilor interuniversitare si relatii lor intelectuale internationale. în legatu ra cu activitatea E. prima publica tie de acest fel. împreuna cu Seminarul de sociologie.itatii. A. distractii si asupra orientarii profesionale. adunate în asociatii regionale . El mai organizase un serviciu de informatii pri vitoare la viata materiala: gazde. medicamente. orasului si vietii universitare. ocupatii. D. o statistica a vietii universitare . A. programul cere ca modifica rea regulamentului sa se faca cu participarea studentimii. înfii ntarea unui ziar studentesc si organizarea anuala. S. R. programul prevede organizarea paralela în as ociatii de facultati. îmbracaminte. Dimitrie Gusti devine decanul Facultatii de Litere. Relativ la organizarea vietii materiale a studentimei. în frunte. precum si schimbul de studenti cu strainatatea. organizarea asistentei medicale. a unei calauze-almanah si a unui birou de informatii. D. regulamentelor de studii. . El mai preconizeaza participarea obligatorie a studentilor la viata asociat iilor. în tara si strainatate. ale carei rezultate sunt în curs de publicatie. (European Student Relief). în genul celor aparute în strainatate. pe care profesorul Gusti o inspira ca administrator-delegat. Cu privire la relatiile dintre studenti si profesori. împreuna c u secretarul Facultatii de Litere. pentru întâia oara. asi stenta medicala. S. Oficiul Universit ar este preluat de aceasta facultate si pus sub îndrumarea directa a Seminarului d e sociologie. Zaharescu si mai târziu de d-l Paul Sterian. Pe lânga acest O. condus de d-l C. cu ajutorul muncii dezinteresate ofe rita de câtiva medici universitari. El recomanda înfiintarea unui oficiu de informatii privitoare la viata universitar a nationala si internationala. ajutoare si planuia sa organizeze o tipografie proprie pentru publicarea cursurilor în conditi i satisfacatoare precum si o sala de lectura. camine. D. o ancheta as upra vietii studentesti. intitulat Universitatea sociala. hrana. examenelor. mai completa. (International Student Service). programul cere asigurarea suprematiei elementului national. apoi un istoric al învatamântului universitar românesc. mai cere sa se organi zeze trecerea studentilor prin mai multe centre universitare. Oficiul Universitar fiind preluat de rectorat. carti. reunite în asociatii pe centre universitare si în asociatii ju detene. În sfârsit. al carui principal protagonist va fi în lumea noastra culturala. ocupatii. R. ideea autoa jutorarii studentesti. înfiintarea de coo perative. El mai pune principiul organizarii si conducerii prin studenti a institutiilor crea te pentru acestia: camine si cantine pe facultati si pe judete.-ul (Opera de Ajutorare Studenteasca). cuprinzând. un îndreptar pentru studentii acestei facultati si întreprinde. realizeaza la noi. cantine. care sa poata da lamuriri asupra posibilitatilor de gasire de locuinta. precum si un apendice consacrat tehnicei muncii intelectuale. devenit mai târziu I. a congreselor. În 1928 apare o noua calauza. Acelasi oficiu ar fi urmat sa întreprinda anchete. în 1932.toate grupate în uniunea generala studentea sca. ajutoare banesti. regulata. La realizarea dezideratelor prevazute în acest program.

în afara de universitate. intentia de actiune nu e precis conturata. de un sfert de veac. dupa care nu poate exista o reforma sociala serioasa fara cercetarea prealabila sociologica si etica a realitatei ce se cere reformata1.. în fapt. o proiecteaza pentru viitor prin: Facultatea de Stiinte Sociale. dupa care numai colaborarea dezinteres ata a specialistilor poate realiza. Nu ne i ntereseaza deci. Ea nu e decât o aplicare a principiului teoretic dezvoltat în cursul acelei lectii. din comisiunile parlamentare si din ministere la universitati". Asa. campaniile monografice. XII. o asemenea cercetare. Si mai departe: "Sa îndraznim oare a spera ca prin activitatea unor viitoare seminare si asociatii sa se schimbe fundamental. Înfiintarea Institutului Social s-a înfaptuit la Iasi. a) Institutia de capetenie careia Dimitrie Gusti i-a consacrat cea mai aleasa pa rte a activitatii sale. asa cum le cunoastem si din alte activitati. Caci Profesorul crede înca în pos ibilitatea stramutarii activitatii legislative din comisiile parlamentului si di . acelasi spirit de organizare. politica sociala a imperiului german". care Verein. modul îngrozitor de superficial cum se trateaza astazi stiintele sociale si sociologice în general. a influentat si influenteaza înca.Toate aceste întreprinderi vadesc interesul continuu al Profesorului pentru viata studenteasca. cred. aceeasi nemultumire cu starea de fapt. precum si problemele sociale românesti în special? Este timpul.. ca în Germania. fara îndoiala. aceeasi încredere în oameni si în posibilitatile lor. ca studiul stiintelor sociale. În realitate. Ideea Institutului Social e cuprinsa limpede în acest text. Aceasta activitate Dimitrie Gusti a întreprins-o prin: a) b) si c) Institutul Social Român. Si o aplicare a princip iului practic. Ele evidentiaza aceleasi însusiri de ingeniozitate. dezvoltat în aceeasi lectie. decât în masura în care existenta lui se leaga de învatamântul Profesorului. în universitate. cu soarta careia s-a identificat si în slujba careia a pus cea mai mare parte a geniului sau organizator. aici. acest Institut. în cursul lectiei inaugurale din 1910. ORGANIZAREA CERCETARILOR SOCIALE Ofensiva contra empirismului politic si legislativ Institutul Social Campaniile monografice Facultatea de Stiinte Sociale Alta latura importanta a activitatii profesorului Gusti este organizarea cerceta rilor sociale. Profesorul a rostit ex plicit cuvintele: "viitoare asociatii". stimulator de oameni si de inter es social. Institutul Social Român. din imboldul dorintei de a evita repetarea experientelor dureroase ale nepre gatirii acestuia. studiul problemelor sociale ro mânesti sa se stramute si la noi în tara. ideea acestui institut e mai veche. Ea nu face decât sa rodeasca o ide e a carei samânta se gaseste aruncata tocmai în lectia inaugurala a cursului din 191 0. Activitatea acestui institut formeaza obiectul unei cercetari deosebite. care constituiesc însusirile sale sufletesti esentiale. este. Totusi. întemeiat de profesori universitari de economie politica si barbati de st at germani. Într-adevar. profesorul Gusti spusese: "Seminariilor le corespunde în Germania organizarea tuturor specialistilor în asocia tiuni care se întâlnesc anual si care au organele lor periodice. al profesorului Gusti. de stimulent. în ceasurile amare ale razboiul ui. de creatie necontenita. în tara noastra. aceeasi credinta în cooperatie si în colabo rare. vestitul Verein für Sozial politik. care cheama actiune a sociala. seminariilor d e stiinte de stat le corespund. ca si în afara ei.

. numai studentilor sai universitari. întru întâmpinarea empirismului politic si legislativ. alcatuit din sapte sectii. înfii ntarea asociatiei proiectate sa dobândeasca un nepretuit sens etic. el ia initiativa unei iesiri a stiintelor sociale în afara de universitate. care au strabatut în viata sociala. în 1918. pe alte cai. care va studia problemele propuse spre cercetare Institutului. mai ales. el nu are ecou imediat. Prin scrisoarea aceasta. Si. la Iasi. adica în câmpul larg al vietii culturale. înauntrul Facultatii de Stiinte Sociale. între timp. Asociatia pentru Studiul si Reforma Sociala îsi propune: 1) 2) 3) 4) Sa sa sa sa cerceteze toate laturile vietii sociale românesti. profes orul Gusti se adreseaza de asta data fostilor lui studenti si tovarasilor lor de generatie. acea reiz bucnire neasteptata a nadejdii care a premers ceasurile Unirii. 3) recenzii sistematice si critice asupra literaturii problemelor sociale.". f ie cu caracter de apreciere normativa. constiente de menirea ei în istoria universala" si la construirea unui stat corespunzator "constiintei de sine a natiunii". fie cu caracter explicativ cauzal. În loc sa se adreseze deci. contribuie la educarea sociala a maselor.. A trebuit sa vina razboiul cel mare. pe orice cai. În consecinta. în afara de universitate. cercetatori si oameni practici bine cunoscuti în specialitate. prin scrisoarea adresata în acel an colaboratorilor "Arhivei. Lansând acest apel. Primul pas pentru trecerea de la idee la realizarea ei îl face profesorul Gusti ab ia în 1913. compuse din oame ni competenti. în care pregatirea legislatiei urma sa treaca d e la sine. politice si etice. dar si de apropiere sufleteasca. Cele sapte sectii sunt: . care pâna aci statuse retras în turnul de fildes al st iintei universitare. pentru întâia oara. pentru ca. Si.n ministre înauntrul universitatii. A trebuit sa vina. cu ajutorul lor. pentru ca sa dospeasca în suflete sentimentul necesitatii imediate a unei asociat ii pentru stiinta si reforma sociala. acea mare rasturnare a norocului.". Pentru îndeplinirea acestor scopuri. asociatia îsi propune sa constituie: 1) Un centru de studii si cercetari. pe când înfiintarea Institutului Social presupune schimbarea acestui gând si stramutarea centrului de inspiratie legislativa dincolo de zidurile universitatii. Luând atitudine împotriva "empirismului guvernamental". ceva mai pe urma.. 4) cronici asupra principalelor evenimente sociale. toate obiectivele pe care le urmar este Institutul si toate mijloacele propuse spre a le realiza. propuna reformele ce izvorasc logic si firesc din aceste studii. Pasul definitiv în acesta directie îl savârseste chemarea adresata de Profesor. iesirea stiintei sociale afara din universitati. cu vremea tulbure de îngrijorare si de restri ste. ia. întarita în comunitatea de durere. D. o atitudine militanta.. interne si externe. punct cu punct. prin acestea. Gusti îsi propune editarea unui organ care sa publice: 1) contributiuni stiintifice privitoare la toate problemele stiintelor sociale p articulare. a trebuit sa se deschida aripile retezate ale nazuintelor obstesti. izbucnirea razboiului avea sa precipite. idealiste si optimist-sociale. constituie Institutul. propunându-si sa contribuie "l a formarea unei natiuni viguroase. ca pâna acum. pentru înfaptuirea lor. E primul pas facut de Profesor pentru extinderea cercetarilor sociale. Chemarea Profesorului expune. În loc sa astepte momentul ipotetic. pe tarâmul propriu. asa cum o concepuse Profesorul. Asociatia pentru Studiul si Reforma Social a. Asociatia îsi marturiseste cre dintele democratice. fie ca cercetatori teoretici. în urma careia se constituie. Profesorul. fie ca practicieni specialisti. lupte. de la Iasi. Caci scrisoarea trimisa în martie 1913 precede cu 6 a ni aparitia primului numar al "Arhivei. Institutul Social este deci primul bastion pe care se sprijina ofensiva stiintel or sociale universitare împotriva "empirismului dezorganizator" care domneste în via ta noastra publica. sociologice. Dar. 2) studii si aprecieri documentate asupra realitatii românesti.

." (ca acelea ale sectiei sociologice). Caracteristica acestor cicluri este efortul simultan de organizare a ideilor si de informatie a publicului. Institut ul Social nu e decât o extindere. care va constitui: a) o biblioteca cu sala de lectura. cooperatista. fata de problemele . azi epuizate. continuând cu Doctrinele partidelor politice (18) si cu Politica externa a României (20). Problemele românesti în cadrul vieti i internationale. dupa transferarea la Bucuresti a profesorului Gusti. Asa ca. o dezvoltare. cât si o manifestare exterioara. fie studii publicate în "Arhiva. prin conferin te si publicatii. sectia de politica si igiena sociala. în aceste cicluri auditorul putea întâlni pe cei mai distinsi gânditori politici ai t arii. în zece ani. propunerile de reforma. e) si care va tine relatiile cu institutiile straine similare. Discutiile sectiilor: sociologica. sectia politica si administrativa. ca si pe multi gânditori straini. Un centru de propaganda. privit în ansamblul activitatii profesorale a lui Dimitrie Gusti. si din munca lor au rezultat fie proiecte de lege (ca acelea ale sectiilor juridice si bibliologi ce). statistica. inventarul problemelor t impului si solutiilor recomandate pentru rezolvarea lor. începând cu Constitutia cea noua a României (23 prelegeri). Când.a) b) c) d) e) f) g) 2) a) b) si c) d) sectia agrara. bibliologica si sociolo gica. proprie. a tât o activitate interioara. care sa procur e acestora: bibliografii. si un organ periodic pentru studiul si reforma sociala. care va edita: publicatii. apoi cu Viata sociala a României dupa razboi (17). care va organiza: conferinte. statistica. lu crarile în curs de legiferare. cultural a. d) un oficiu de informatii pentru cercetatori si oameni politici. sectia juridica. toate trei publicate în volume. sectia industriala si comerciala. care au tiparit buletine proprii). acesta nu va suferi decât foarte mici mod ificari în structura sectiilor. un an mai târziu. Institutul a desfasurat o activitate neîntrerupta. de mai multe ori. Cum a realizat Institutul aceste deziderate? Ce rezonanta noua a dat el învatamântul ui gustian? Timp de peste 15 ani de zile. Institutul a organizat opt cicluri. fapt aproape nemaiîntâlnit în viata noastra cultural a. bibliologica si juridica au facut. si cursuri. Asociat ia se transforma în Institutul Social Român. Sat si oras (21). în sectii. 3) Un centru de documentare. consacrate diferitelor probleme sociale de actualitate. Sunt expuse aci toate obiectivele si mijloacele de lucru ale unui Institut moder n de cercetari sociale. unindu-se cele trei sectii economice într-una singur a si creându-se patru noi sectii: cooperativa. sau studii publicate în volume speciale (ca acelea ale s ectiei culturale). sectia culturala. fie publicatii speciale (ca acelea ale sectiilor economice si cooperative. cu Capitalismul în viata sociala (20). oricât de deosebite le -ar fi fost gândurile si de potrivnice intentiile. lista persoanelor competente. La aceste discutii au p articipat si fruntasii vietii noastre publice si profesionale. Cât priveste conferintele publice. legislatia comparata. b) o arhiva documentara. privitoare la toate domeniile vietii sociale.. Politica culturii (27). Caci. la o aceeasi tribuna. sectia financiara. El le putea astfel compara argu mentele si îsi putea statornici o orientare rationata. c) un repertoriu bibliografic. o maturizare a seminarului din 191 5 si a dezideratelor expuse în lectia inaugurala din 1910. economica.

prin diferite alte institutii.". a "Arhivei. Sub influenta si. Totusi. acea Enciclopedie a Ro mâniei. info rmatie si documentare asupra diferitelor probleme sociale care le interesau. a traducerii Criticii ratiunii practice a lui Kant. Institutul nu a izbutit înca sa constituie o arhiva centrala completa de legisl atie sociala. Consiliului Legislativ. pe lânga diferitele departamente ale statului. Stahl. prin volumele în care s-au adunat ciclurile de conferinte de care am vorbit mai sus si. a cartii despre Idealurile umanitatii a lui Masaryk. destinata sa devina instrumentul de div ulgare a informatiei centralizate. H. s-a înjg hebat. sub influenta sectiei demografice a Institutului. Tot în activitatea publicistica extrauniversitara. Realitatea sociala. încep uturile muncii de ridicare a satelor. desi nu face parte din activitatea Institutului Social. tot a d-lui Traian Herseni. a Prolegomenelo r lui Kant (Antoniade). În sfârsit. activitatea Institutului nu s-a dezvoltat înca pe depli n. Sub influenta si cu oamenii sectiei s tatistice s-a constituit. Tehnica monografiei sociologice a d-l ui H. sub acest raport. Caci daca. În afara acestor activitati directe ale Institutului.. asa cum dorea. dar si aci. de asemeni. al d-lui Madge aru asupra Capitalismului în Rasaritul Europei. a Scurtei expuneri a filosofiei sceptice a lui Sextus Em piricus (Bezdechi). pe care Profesorul a preconizat-o acum sapte ani. apoi la Instit utul de Conjunctura. corelata centrului de documentare. în bu na parte. patrunderea oamenilor pregatiti sociologicest . si sub acest raport. de curând. pe tarâm ul neutru al stiintei. Gus ti. Întâlnirea aceasta a opiniilor politice si sociale diferite. pentru a ne da seama de însemnatatea acestei publicatii. iar sub influenta sectiei culturale s-a înto cmit. Teoria monog rafiei sociologice a d-lui Traian Herseni. si nici sa sub stituie Institutul Social. proiectul de reforma a învatamântului. mai târziu. ceea ce era mai usor. trebuie pusa seria t extelor traduse în colectia "Culturii Nationale". pâna acum. în care s-au publicat: Sociologia militans a profesorului Gusti. Tot atât de rodnica a fost publicatia "Arhivei. s-a constituit echipa de cercetatori ai "conjuncturii" economice. ceea ce era greu de conceput. prin buletinele sectiilor econ omica si cooperativa.. este unul din rezultatele cele mai caracteristice ale Ins titutului Social. Si nici sa publice. o depasire a intentiilor initiale ale profesorului Gusti. cu oamenii sectiei economice.. Menger. de a publica o culegere a lucrarilor de seama ale seminarului s-a dovedit. s ubzista întrebarea daca felul în care s-au desfasurat lucrurile nu înseamna. s-a putut înjgheba. i se datoresc aproape în întregime. cu oamenii s i influenta sectiei sociologice s-au înfaptuit. Ajunge sa spunem ca aci au aparut studiile: al lui Zeletin asupra Originei burgh eziei. Nu mai prejos a fost activitatea publicistica a Institutului. al d-lui Filitti asupra Claselor sociale în trecutul românesc. cu toat e ca nu stim daca ar fi fost bine. Scoala de Statistica. în 193 0. a Noii teorii a statului a lui K. Ideea. din cele mai rodnice. prin cele trei serii de tiparituri sociolog ice. si unul din cele mai folositoare pentru progresul democratiei românesti. dar substantiala. sub influenta membrilor de seama ai Institutului. al d-lui Gusti asupra Problemei na tiunii. trebuie sa mentionam influen ta lui indirecta asupra altor institutii de cercetari sociale. si. Încercare de ontologie regionala. Publicarea traducerii Regulelor metodei sociologice ale lui Durkheim (Sudeteanu) . conceputa si realizata mai întâi în 1915.. mai întâi la Camera de Comert si Industrie. desfasurata prin p ublicatia rara. în 1930. Recensamântul.puse în discutie. la Casa Scoalelor (Am zar). tot în 1930. dezvoltate pe urm a lui. a Catechismului industriasilor a lui Saint-Simon. si în urma la Asociatia cu acelasi scop. s -au constituit treptat. E poate aci singurul punct ramas nerealizat din chemarea din 1918. Astfel. în realitat e.". Profesorul n-a izbutit sa stramute pregatirea legif erarii din parlament în universitate. Scoala de Asistenta Sociala. Sub influenta si cu oamenii sectiei de asistenta sociala. initiata si patronata de D. Din alte puncte de vedere. oficii de cercetari. pe lânga mari le institutiuni si pe lânga asociatiile de specialitate. în 1933. a Individului împotriva statului a lui Spencer (15).

care de acum se dezvolta autonom. realizând. cu toate ca nu se integrau. Ajunge sa spunem ca. pentru a încerca sa cuprinda întelesul întregului. deci. Institutul Social este chemat sa devi na un centru de coordonare a tuturor acestor institutii de cercetare sociala. cu ajutorul careia am lamurit relatiile învatamântului profesorului Gusti cu Institutul Social. în schimb. în fiinta institutului sau propriu. D. în administ ratie spiritul stiintific si metodele universitare. ca Al. sau Djuvara. Se poate spune. principalul instrum ent de educatie politica a elitelor sociale. celule înaintate de lupta si si-a întins ramificat iile adânc în câmpul adversarului. D. Din cadrele lui s-a recrutat aproape întreg aparatul politic al tarii de dupa 1928 . amenintat sa fie eliminat din viata publica. În sfârsit. si misiunea lui se schimba. tehnicieni. Marghiloman sau Vintila Bratianu. În acest fel. un Madgearu . El a fost o catedr a de difuziune a cunostintelor sociologice si un stimulent al cercetatorilor ace stor stiinte. ridicate imediat dupa razboi. aceea de proliferare. la perfectiunea caruia colaboreaza activitatea lor . Gusti avea sa imprime . Nu credem deci ca exageram.e în oficiile de studii si în administratiile de stat pare a fi rasturnat solutia ap roblemei. Gusti avea constiinta ca fara o aristocratie a inteligentei. Gusti a sprijinit toate aceste initiative cât a putut. Prin el au fost atrasi f ilosofi. Prin aceasta însa. în loc de a mai fi un stimulent generator al unor ramuri de activitate stiintifica sociala. si ca tot la Institutul Social s-au manifestat un Zeletin. politicieni catre studiul problemelor sociale. a vând ca principala îndeletnicire sa dezvolte constiinta de sine a societatii si sa a simileze experientele sociale din afara. 4) nu mai putin simtita a fost înrâurirea acestuia asupra mediului intelectual românes c în genere. pâna atunci gelosi de specializarea lor. pentru a putea aprecia varietatea interesului stârnit de activitate a acestei institutii. a patruns. Înfaptuind aceasta întoarcere asupra cunoasterii realitatii ce se cere reformata. cum am mai spus. cu vremea. Institutul Social intra într-o noua faza.cu sau fara voie .o noua orientare curentului legislat iv. prin contactul direct între oamenii rep rezentând conceptiile politice cele mai deosebite. cu toata reactiunea violenta din ultimul timp a empiri smului discreditat. ca. atribuind învatamântului gustian prestigiul tot mai mare acordat "specialistilor" di n viata publica româneasca. Cu o întelegere si cu o dezint eresare neobisnuita. Daca legiferarea n-a patruns în facultati. pentru ca din aceasta cunoastere sa se desprinda nevoile reale de refo rmare a ei. ca tineretul di n generatia mea numai prin conferintele acestui institut a mai putut auzi în publi c pe unii barbati de stat ai generatiei trecute. El a fost si prima încercare de organizare a muncii în echipa si în colaborare a cerce tatorilor sociali. tot el a constituit. am putea spune ca bastionul reprezentat de acest ins titut si-a constituit. ca organizatie. putem spune: 1) lucrarile Institutului Social au fost cea dintâi solicitare catre specialisti d e a depasi cu întelegerea câmpul domeniului lor strict de cercetare. democratia nu e decât un cult al incompet entelor. în acest domeniu concret. Institutul Social a fost. Reluând imaginea. ceea ce pentru junimisti era numai un ideal : înlaturarea formelor fara fond. 3) am vazut ca D. Sub acest raport. Prin el s-a stimulat interesul opiniei publice pentru astfel de probleme. efortul Profesorului de a dezvolta învatamântul stiintelor sociale si în afara de universitate s-a dovedit fecund. A prins. Cu alte cuvinte. mediul în care au fermentat toate . 2) aceasta organizare punea în practica vechile idei calauzitoare ale profesorului Gusti asupra necesitatii colaborarii specialistilor în vederea cunoasterii vietii sociale. oameni ca d-nii Mihail Manoilescu s i Nae Ionescu au fost adusi sa reflecteze la problemele sociale. începând din anul 1930. prin Institutul Social. Caci. Rolul Institutului Social este deci multiplu si variat. Rezumând caracterele acestei izbânzi. spiritul lucrarilor Institutului Social s-a raspândit în societatea române asca dincolo de limitele propriei sale organizatii.

tehnicei si moravurilor l . faptul social sa fie restituit întreg ului din care face parte. colectiva. Ele resping orice încercare apriorica de a elimina vreuna din cercetari. dub lat de un statistician. printr-un plan deosebit. este sistemul de cercetare. Nu e deci locul sa insistam aici asupra lor. daca nu e fapt întâmplator. Un st udiu deosebit le cerceteaza mai de aproape rostul. între toate elem entele cadrelor si manifestarilor. Vorbind de lucrarile seminarului ce proiecteaza. cercetarii carora au fost consacrate pâna acum zece campanii. si la fel cu toate ideile fundamen tale ale profesorului Gusti. care pare a indica simpla preocu pare a Profesorului pentru problemele actuale si concrete. pe de alta parte. e.. cu alt prilej. noologic si explicativ. chiar în acest volum. monografia va ajunge sa desemneze o metoda speciala completa de cercetare a realitatii sociale. Am lamurit. un economist. Actiunea monografica este unul din cele mai interesante exemple pentru ilustrare a felului în care gândurile Profesorului se maturizeaza treptat. adica printr-o nomenclatura originala. odata analiza tehnica terminata." publica si programul de cercetare mon ografica a industriilor. cunoscator al artei. pentru muzica si dans. acesta îsi propune sa inaugureze în curând " monografiile sociologice si etice". Numarul minim necesar e de cel putin doisprezece: un geograf. monografia constituie o aplicatie concreta a sistemului si a m etodei Profesorului la studiul unei unitati sociale determinate. La o campani e de cercetari monografice sunt utili atâtia cercetatori. literatura si ideologie. A doua forma de dezvoltare a cercetarilor sociale au fost campaniile monografice . cercetarile profesorului Gusti refuza planurile întemei ate pe o conceptie sociologica unilaterala. Si nu e fara interes de semnalat ca în acelasi timp în care luau fiinta cercet arile de monografie a satelor. caracterizat. Caci de la termenul vag. nici macar considerar ea fiecarei manifestari în planul propriu al disciplinei sale speciale. cautând. al cer cetarii sociologice derivata din sistemul profesorului Gusti. aspectul acesta dublu. se gaseste tot în lectia inaugurala din 1910. câte puncte de vedere pot fi izolate în cercetarea realitatii sociale. cel mai mare numar de corelatii cu putinta. Iar pen tru manifestari. Ca monografia s ociologica s-a preocupat mai ales de sate. Ce sunt aceste monografii nu se lamureste însa decât mai târziu. un antropolog.ideile sociale ale deceniului al treilea al secolului al XX-lea în România. Nu cred ca este deci o exagerare a spune ca primul deceniu de dupa Unire a const ituit în cultura româneasca "vremea Institutului Social". un cercetator al vietii politice si ad ministrative si cel putin trei cercetatori ai vietii spirituale: un folclorist m uzicolog. caci permite colaborarea specialistilor fiecarei ramuri sociale la cercetarea monografica. în echipa. Ideea lor. Am aratat în alta parte geneza seminariala a acestor preocupari monografice. cu acelasi succes. paralel cu desfasur area actiunii sociale. Ca. Într-adevar. dimpotriva. printr-u n mod deosebit de cercetare. Profesorul nu exclude. pe de o parte. Sub acest raport. un jurist. de acest ea. în orice caz. Faptul acesta are consecinte însemnate asupra organizarii propriu-zise a cercetari i colective. Metoda monografica poate fi însa aplicata. în cursul cercetarii. un istoric si un psiholog-etnograf pentru cadre. oricarei unitati soc iale. "Arhiva. decât în masura în care lamuresc învatamântul profesor ului Gusti. de toata scoala discipol ilor lui Le Play. punctul acesta este din cele mai interesante de retinut. propriu.. precum si un etnolog. Ceea ce deosebeste însa cercetarile profesorului Gusti. ca si aceea a Institutului Social. întocmit de d-l Setlacec. Cu o condi tie însa. un fapt legat de c ontingentele speciale ale tarii românesti. D ar nu numai atât. o data cu desfasurare a actiunii monografice. deosebiti. În ce priveste nomenclatura. Care e caracterul esential al cercetarilor monografice întreprinse de scoala socio logica a profesorului Gusti? Cercetari monografice s-au facut desigur si înaintea lui. sa introduca în fiecare mono grafie un numar cât mai mare de puncte de vedere si sa stabileasca. un literat-lingvist pentru limba.

d. desfasurare directa a aplicatiilor învata mântului universitar gustian. Întâi. În acelasi sens. chest iuni pe care cercetarea documentelor din arhiva nu le poate lamuri. Alteori. cercetarea monografica se impune de asemeni ca un auxiliar i ndispensabil în orice actiune reformatoare. pe care o face posibila si o cere conceptia de ansam blu a profesorului Gusti. caracterul esential al c ercetarilor monografice. juristul va putea pune în garda pe geograf. o cercetare apreciatoare. fie pentru discutarea împreuna a i nterpretarilor propuse cu privire la fiecare fenomen observat. în legatura cu asezarea unui sat. Altii au luat parte la cercetare . Ceea ce justifica în primul rând metoda colaborarii e fecunditatea ei. care defineste fiecarui cercetator o misiune precisa în cadrul an samblului. presupune. demografia va lamuri uneori anumite forme de echilibru între produc tie si consumatie. pe neamuri.ocale. confruntare a posibilitatilor oferite de cadre cu actualizarea înfaptui ta prin manifestari. Profesorul a trebuit sa recurga la studenti. Legatura dintre toti acesti cercetatori se face în doua feluri. geograful va putea rezolva. într-o singura institutie. prin sedinte comune. Tot asa. configuratia solului descrisa de geograf va putea sugera juristulu i ratiunea de a fi a anumitor institutii. care altfel ar fi ramas neexplicabile. înseamna a confunda întâmplarea cu sistemul . Cum se face aceasta trecere? Foarte simplu. explica tiva. Gusti este F acultatea de Stiinte Sociale. În conceptia profesorului Gusti. Întrucât nici o actiune sociala nu este eficace daca nu s-au studiat în prealabil cauz ele starii de fapt. Unde nu a reusit. m. sau din ignoranta. dar nu s-au putut adapta telurilor ei. ca un corolar necesar. demonstrând ca dimensiunile vetrei reproduc pro portional. cu scopul anum e de a le putea folosi cândva specializarea pentru cercetarea colectiva. cercetarile monografice sunt destinate sa se întind a treptat. care ofera o pluralitate de aspecte. credinte sau purtari. fie pentru observarea împreuna a fenomenelor complexe. ca un fel de cunoastere de sine a societatii. normativa. a. însa. pe care i-a format în anumite specialitati. Înseamna a lasa la o parte cu vrere. relatii si procese mai e necesar si un sociolog. Aceasta facultate ar urma sa reuneasca. Principalul obiectiv al profesorului Gusti a fost sa deprinda pe cât mai multi cer cetatori specialisti sa se asocieze muncii acesteia de cercetare colectiva. Ultima forma de organizare a cercetarilor sociale preconizata de D. Unii s-au integrat în asa fel. pâna la constituirea unei stiinte a natiunii. Orice cercetare stiintifica. Pentru coordonarea ansamblului cercetarilor si efectuarea studiilor privi toare la unitati. învatamântul stiint . Apoi. Perspectivele pe care le deschide întelegerii unui fapt social. încât întregul lor fel de a gândi în propria lor specialitate sschimbat în urma acestei experiente stiintifice. Ceea ce se impune deci. muzicologia va putea explica unele particularitati ale ritmicei poetice . devin un punct însemnat de trecere de la activitatea d idactica a Profesorului la activitatea lui politica. dimensiunile hotarului întreg. As tfel. În sens invers. care reprezinta ultima etapa a acestor cercetari. cercetar ii colective este critica în comun a fiecarei interpretari propuse fenomenului. a r ealitatii. în slujba ridicarii culturale a maselor populare. fiecare cercetare se încheie cu o chemare la actiune. cum fac unii. ca cercetarile individuale de folclor constituie ad evaratul început al monografiei sociologice. A afirma deci. împotriva unor interpretari pripit e. putinta de a-l sit ua succesiv pe mai multe planuri sunt atât de neasteptate încât risca uneori sa provoa ce dezorientarea cercetatorului. S. Prin acesta. constituit de aceasta cooperare a specialistilor pentru întelegerea întregului social. campaniile monografice. pentru ca unii cercetatori au întrezari t câteodata corelatia unora din manifestari. cu stringenta. Idealul etic constând în dezvoltarea maxima a tuturor posibilit atilor. Fiecare monografie s e încheie cu o activitate reformatoare. prin raportare la situatia locurilor. prin planul de cercetare comun. Legatura dintre stiinta si reforma sociala explica deci relatia care exista între campaniile monografice si activitatea practica de ridicare sociala a unitatii su pusa cercetarii.

ea va avea o influen ta hotarâtoare asupra moralului natiunii. în germen. diplomatica si ziaristica). astazi risipit prin mai multe facultati si academii speciale. asistam parca la desfasurare a unui ritm pe generatii. Prin crearea acestei facultati. fie care cu câte un institut special de înalte studii. ale preocuparilor profesorului Gu sti pentru organizarea cercetarilor sociale în România. ori celor de drept. precum si o sectie ge nerala. nici un început de realizare. astazi în curs de formatie. Conceptia profesorului Gusti asupra Facultatii de Stiinte Sociale a fost expusa în Cuvântul înainte al Sociologiei militans. Monografia sociologic a este cadrul colaborarii lui cu a doua generatie de studenti.organizarea lor ar trebui sa se faca înt r-o singura facultate. ca Aca demia Comerciala. sau unor scoli libere . mai mult ca pâna acum. cu necesitatile serviciilor publice ale statului si cu trebuintele societatii românesti. în lupta lui contra superficialitatii vieti i noastre publice. sau tineri patrunsi. un institut lib er de cercetari. Facultatea de Stiinte Sociale reprezinta astfel viitorul ideilor profesorului Gu sti. sociologie etc. la viata sociala si politica a natiunii. în primul rând.] formând elita sociala si politica co nducatoare. cu cursuri comune celorlalte trei: etica.. Institutul Social Român a fost cadrul colaborarii profesorului Gusti cu generatia primilor studenti formati de el. consulara. perspectivele unificarii învatamântului social nu sunt din ce le mai stralucite. Realizarea ei. la Iasi. de ideile ei. Si aceasta idee exista. devenind astfel un instrument stiintif ic al puterii nationale". În acea zi. Înfiintarea Facultatii de Stiinte Sociale încheie circuitul organizarii cercetarilor sociale conceputa de profesorul Gusti. ca un complement stiintific. Spre deosebire însa de celelalte conceptii ale profesorului Gusti. înfiintarea facultatii nu va mai putea întâlni nicaieri rezistente serioase. În desfasurarea acestor trei aspecte. Universitatea va participa. mai ales din cauza rezistentei facultatilor juridice. Si o realiz are definitiva a ideilor cuprinse în lectia inaugurala din 1910. politica. la Bucuresti. vor fi ajuns dascali în locul dascalilor de azi ai Facultatii de Dr ept. care sa împace cultul dezinteresat al stiinte i sociale cu aplicari imediate la cunoasterea Tarii. în care întelegerea sociologica a tutulo r manifestarilor vietii sociale va fi devenit un bun comun. Facultatea de Stiinte Sociale va fi cadrul colaborarii lui vii toare cu a treia generatie studenteasca. Rupând cu tipurile de organizare existente. corespunzatoare sectiei. Rezistenta speciala a Facultatii de Drept ar trebui sa atraga excluderea acestei a dintre sectiile Facultatii de Stiinte Sociale si mentinerea ei în organizatia ac tuala.. ca si celelalte. cunoasterii tarii si natiunii: Institutul Social al României. deosebite. aceasta idee nu a primit înca. a carei misiu ne va fi sa duca la bun sfârsit sarcina celorlalte doua. una juridica si alta politica-administrativa (aceasta cu trei subsect ii: administrativa.elor sociale. prin intermediul ambiantei spirituale. care sa cuprinda trei sectii speciale: una economica si f inanciara. care atribuie învatamântul stiintelor soci ale facultatilor de litere. închinate. [. formati dupa razb oi. unor institutii speciale.obligat. sa iasa din universitate . stapâna pe destinele statului si ale Neamului. . Daca în mai multe rânduri s-a vânturat ideea crearii unui centru de studii administrat ive.. Pe lânga noua facultate ar functiona. sau ai Academiei Comerciale. etica si nationala" a Facultatii de Stiinte Sociale este sa d evina "o scoala a spiritului public. Ea nu e decât o reintegrare a Institutului Social . noi nu o vedem posibila decât în ziua în care studentii scoalei ac tuale de sociologie. înainte de razboi. pâna acum. din ziua lectiei inaugurale de la Iasi.în cadrul universitatii. sau la facultatile de drept. "Misiunea sociala. sau a înfiintarii unor cursuri de sociologie la academiile comerciale. spre a fi eficient.

anticipând chiar pe cele referitoare la organizarea culturii superioare. în masura în care a avut putinta sa o fa ca. R. pentru reorganizarea bibliotecii Facultatii de Litere din Iasi si pâna la ideea înfiintarii unei biblioteci de stat emisa si stu diata de sectia bibliologica a Institutului Social. profesorul Gusti a gândit si a lucrat necontenit pentru organizarea culturii superioare si în special a îmbunatat irii conditiilor activitatii intelectuale de creatie. cum se p oate realiza unificarea culturii românesti superioare si punerea ei în legatura cu f ondul? În doua feluri: 1) printr-o organizare adecvata a culturii românesti superioare. divergent. De-o parte sta. cu aceea a echipelor regale studen testi. Preocuparile pen tru aceasta activitate de ridicare culturala a maselor au mers paralel. din 1920. trecuta de la Ministerul Muncii la acela al instructiei. Natiunea ro mâneasca nu are o cultura unitara. pe un plan no u. pr in studiul sau consacrat Organizarii muncii culturale în 1927. Organizarea culturii superioare a format. 2) prin ridicarea culturala a poporului românesc în general. E. Caci se urmarea.. apoi prin memoriul în aintat în 1928 Ministerului Instructiei si sfârsind cu proiectele sale de transforma re a Ministerului Instructiei în Minister al Culturii Nationale. Dimitrie Gusti n-a încetat o clipa sa se ocupe de org anizarea ridicarii culturale a poporului. de organizare a S enatului Cultural si a Fundatiilor Culturale Regale. fondul cultural ime ns si autentic al satelor românesti. strajeriei si O. ori. Faptul e cu atât mai deosebit cu cât perioada ministeriatului sau coincide cu perioada celor mai mari dificultati financiare ale departamentului pe care l -a condus. ideea fusese aruncata si problema organizarii efo rturilor culturale nu a întârziat sa rodeasca. sa fi dispus de timpul si de fondurile de care a u putut dispune altii! Oricum. Gusti. în sfârsit. Unitatea culturala fii nd principalul element de cimentare a unitatii politice a unei natiuni. la D. În afara celor scrise asupra acestui subiect.. atrasa în fiecare provincie.. din toate d omeniile. Ce ar fi putut face. neexplorat. ORGANIZAREA VIETII CULTURALE Cultura superioara Cultura poporului Ideea înfiintarii unor institutii speciale menite sa preia conducerea si îndrumarea activitatii culturale a poporului românesc izvoraste. obiectul preocuparilo r profesorului Gusti. ramas neîmplinit. Obiectivul aci era întreit. din constatarea situatiei culturii românesti îndata dupa Unire. franceza în Vechiul Regat. Daca misiunea esentiala a natiunilor în genere. prin reluarea. în 1912. trecând prin activitatea de campanii sanitare si de înfiintare de bibliote ci si camine culturale la sate. De alta parte sta o cultura superioara a oras elor. în repetate rînduri. ale acestei fundatii. De la vechiul proiect. si aceea a natiunii românesti în speci al este sa-si dezvolte la maximum personalitatea si sa creeze cultura. al organizarii Casei Culturii Poporului. trecând prin [raspunsul la] discursul de receptie rostit la primirea profesorului [Radulescu-]Motru. a activitatii Fundatiei Regale "Principele Carol" si prin cooperarea activita tilor cercetasiei. în acelasi timp: . ruseasca în Basarabia. cum poate fi realizata aceasta misiune? Cercetarea sociologica a culturii românesti ne descopera un fapt grav. de zarile altei culturi: germana în Tr ansilvania. fie si pe tarâmul altora. Profesorul a stimulat necontenit energiile creatoare de cultura. întreprinsa cu Institutul de Anatomie sau cu cel d e igiena al Universitatii din Bucuresti în timpul campaniilor monografice din peri oada anilor 1925 si 1931. De la memoriul întocmit de el. de la discursul sau de recep tie la Academie. sau la organizarea propagandei culturale prin radiofonie. Organizarea culturii poporului nu a fost neglijata în acest timp.. T. si pâna la organizarea noii Directii a Educatiei Poporul ui.XIII. consacrat Fiintei si menirei Academiilor.

pentru biblioteci si publ icatii. folclor muzical si arta (joi). 2) intensificarea productiei economice a poporului. teatre si muzee publice. d) întarirea rezistentei împotriva propagandei demagogice. stiinte sociale si politica externa (miercuri). libertate. viata sociala si culturala populara (duminica) . în acelasi an. b) insti tutia de stat. Principiul de organizare a vietii culturale îl vede Profesorul. aci. muzica. . serviciul social studentesc. amenintata de politicianism si discontinuitate. surprindem astfel ro lul specific al "profesorului". "Institutul de stat al culturii" ar urma sa fie organizat în doua ramuri: 1) "Directia culturii superioare". Regele. studii si propaganda. În sfârsit. litere. de c onstiinta a valorilor si solidaritatii nationale. cu care prilej manifesta din nou intentia reluarii aceleiasi idei. educatie. între anarhia initiativelor individuale neorganizate si rigiditatea autorit ara a culturii de stat. Principiile acestei organizari se pot rezuma în: unitate. profesorul Gusti precizase stringent temeiurile si obiectivele muncii de ridi care culturala a poporului. Înca o data. având de ales între: a) initiativa privata. pe atunci principe mostenito r. S. tea tru. Nu putem cerceta mai amanuntit. autonomie. aceasta politica culturala. cuprinzând sectiile pentru stiinte. institutii particulare si de stat cu consilii regionale. precum si conditiile optime de organizare a ei.privitoare la: stiinta (luni). cuprinzând sectiile pentru pregatirea personalulu i si a materialului. Înca din memoriul prezentat în 1920 catre M. îndrumare centrala. Ministerului Instructiei. du pa Renan. în raspunsul la ancheta ziarului "Universul" din 1928 si în me moriul înaintat. El reia apoi efectiv. judeteana si locala prin consilii spec iale. ca întotdeauna. muzica. b) raspuns propagandei culturale interne a minori tatilor etnice.1) regenerarea biologica a natiunii. la îmbinarea celor doua planuri: cugetarea si mili tarea.urmaresc "cimentarea energiilor nationale" si "formarea sentimentului de comunitate. arta. li mba si folclor (marti). regionala. 2) "Directia culturii populare". 3) ridicarea obstei prin cresterea mintii si a inimii. dar careia i-ar impune o coordona re menita sa evite risipa de energii. ca un plebiscit de toate zilele". b) cultura economica. la m ijloc. 3) Forma de organizare. judetene si comunale. Aceleasi idei le dezvolta profesorul Gusti cu prilejul raspunsului sau la discur sul de receptie al profesorului [Radulescu-]Motru. c) pregatirea democratiei reale prin dezvoltarea constiintei nat ionale si sociale a maselor românesti. amenintata de ne putinta si prea însemnata pentru ca statul sa se poata dezinteresa de ea. careia statul i -ar aduce sprijinul îngaduintei si eficacitatii. Institutul ar cuprinde sectii comune ambelor directii. Ajunge sa stabilim ca toata acea politica a culturii preconizata si înfaptuita de Dimitrie Gusti nu este decât desfasurarea în planul practic a principiilor preconiza te în cursul expunerii teoriilor sale sociologice. c) dezvoltarea sufleteasca. Aceeasi idee de unificare sufleteasca prin cultura sta la temelia organizarii Un iversitatii Radio. literatura. plastica si relatii cu strainatatea. Profesorul recoma nda: c) o fundatie regala sa preia îndrumarea ei. filosofie si religie (vineri). Organizarea ciclurilor saptamânale . specificitate . într-o coalizare a societatilor culturale. pâna la Unire. 1) Temeiurile ei erau: a) unificarea sufleteasca a natiunii românesti robita de cu lturi divergente. 2) Obiectivele ei erau: a) educatia fizica. ilustrând definitia natiunii. pentru a le da mai târziu fi inta în proiectele pregatite în timpul ministeriatului sau. istorie si geograf ie (sâmbata).

Ca director al Casei Culturii Poporului si apoi al Fundatiei Culturale "Prin cipele Carol". cooperatia. în stare sa înteleaga si ansamblul fenomenelor în care se integreaza dis ciplina lor. el însusi. A organizat. facând prin Institutul Social educatia politica a unei întregi generatii de conducatori ai statului român s i deschizând lumii gustul preocuparii de problemele sociale. a culturii poporului si a cooperarii dintre elite si popor. erudita si concreta. ca presedinte al societatii. ca profesor si decan. A întreprins o actiune vasta. A conceput un sistem filosofic original de întelegere a societatii si a discipl inelor care se ocupa cu ea. a organizat cultura poporului. tinuta demna si o biectiva a discutiilor. 11. prin cooperarea specialistilor si prin stimularea activitatii creatorilor de valori. 14. 3. Muzeul Satului). 12. înfiintând numeroa se institutii de orientare si ajutorare studenteasca. seminarii si campanii de lucrari. pe care a aplicat-o apoi. a organizat cu ltura superioara (Academia Româna. ca presedinte al Oficiului National. de asemeni. prin cursuri. A deprins pe acesti conducatori sa-si conditioneze actiunea lor reformatoare de cunoasterea prealabila a realitatii ce-si propuneau sa reformeze. al echipe lor studentesti ale Fundatiei Regale "Principele Carol" si al revistei "Sociolog ie româneasca". Organizator si conducator al campaniilor de cercetari monografice. a organizat. 5. Rezumând cele spuse pâna acum. pent ru organizarea vietii culturale românesti. 4. ca si pe ntru ridicarea culturala a acestora. utilizarea corecta a materialului. A conceput o metoda originala de cercetare a unitatilor sociale. Dresda. a militat pentru cunoasterea concreta a realitatilor românesti. conferinte. viata universitara. 6. înfiintând Universitatea Radio. În sfârsit. l a studiul societatii românesti. cerceta torii stiintifici ai vietii sociale si specialisti în diferitele ramuri ale stiint elor sociale. Paris. Senatul cultural. si publicul sa-si rationeze adeziunile sociale. 2. înlesnin d cooperatia intelectuala internationala (schimburi intelectuale cu asociatiile sociologice straine si cu fundatiile sociale internationale. congres e internationale). neobosita si entuziasta. Astfel. si Radiodifuziunea. A format.XIV. A deprins pe acesti cercetatori cu conditiile generale ale muncii stiintifice : informatia bibliografica. Academician. cu ajutorul muncii organizate a elitelor cu lturale. Aceasta actiune a urmarit. în acelasi timp. Colaborarea pentru ridicarea maselor Idealul învatamântului gustian Specificitatea si universalitatea lui Locul lui în cultura româneasca E momentul sa încercam a face un bilant al contributiei profesorului Gusti în cultur a româneasca. consilier tehnic si ministru de instructie fiind. SEMNIFICATIA GENERALA A ÎNVATAMÂNTULUI GUSTIAN Contributia profesorului Gusti în cultura româneasca Inventar si idei esentiale Universitatea . simultan sim patetica si obiectiva. organizarea culturii înalte. a organizat propaganda culturala a tarii înauntru si în afara (Expozitii le de la Barcelona. 7. si înd eosebi pentru îndrumarea intelectualilor spre cunoasterea vietii satelor. bibliotecile publice). ajungem sa-i stabilim urmatorul activ: 1. care-i confera un loc de seama printre cercetatorii contimporani ai stiintelor sociale. de reforma sociala. . A organizat cercetarile sociale în afara de universitate. 10. 8. 9. 13.generatoare de elite sociale Misiunea elitelor. conferinte.

satele model mult iplica ideea cetatii universitare. profesionale si a instit utelor speciale înfaptuieste o cercetare mai amanuntita a acelorasi probleme. dupa care toate activitatile Profesorului sunt arcuite. În toate domeniile vietii culturale. decât aparent . rasunetul pr eocuparilor Institutului. numai doua din nazuintele sale au ramas neîmplinite pâna astazi: 1. 2. înfiintarea bibliotecilor publice urba ne si satesti. de la intentia vadita de titlul acestui studiu. 5. munca echipelor regale studentesti multiplica actiunea echipelor monograf ice. e de asemeni înca nerealizata. formulate pe scurt. prin tehnicizarea administratiei în urma pat runderii în aceasta administratie a elementelor cu pregatire sociologica universit ara. 3. Ideea înfiintarii Facultatii de Stiinte Sociale. Ideea trecerii studiilor sociale din viata publica în universitate s-a înfaptuit altfel decât si-a închipuit-o Profesorul. si de la elite la popor. Conferintele publice ale Institutului Social dezvolta printre intelectuali pr eocuparile pe care cursul le propune studentilor. punerea stiintei în slujba actiunii sociale. E locul sa coordonam. Peste tot. 2. Muzeul Satului dezvolta expozitiile seminarului. De la studentime la elite. sunt: 1) a 2) 3) 4) 5) folosirea tuturor încercarilor empirice pentru cunoasterea critica si sintetica realitatii concrete. care la rândul ei amplifica pe o a treia. încoronare a vietii lui întregi.Cât despre pasiv. axiala. foarte simplu. Proiectul organizarii unei biblioteci de stat amplifica proiectul organizarii bibliotecii Facultatii de Litere din Iasi. activitatea asociatiilor culturale. caminele culturale. Arhiva documentara a Institutului Social dezvolta fisierele seminarului de so ciologie. regenerarea masei prin cultura si actiune organizata. a caror realizare re petata ajunge sa constituie faptuirii sale un stil propriu. În ce fel? Observând. care rasfrânge influenta acestor a ca o îndoita bataie de aripi. Aceste principii. gândul nostru nu s-a abatut. ideile care conduc dezvoltarea activitatii pr ofesorului Gusti par deci supuse unui dublu ritm. a acestei îndoite ierarhii. care era aceea de a înfatisa chi pul "profesorului" Gusti. Urmarind. ceea ce am înfatisat pâna acum. Constiinta acestei duble subordonari. legatura dintre ele fiind asigurata de elitele care se ridica din cea dintâi spre a se cufunda în cea din urma. sau Univer sitatea Radio amplifica si diversifica. ierarhizarea valorilor si integrarea personalitatilor în personalitati mai vast . 7. în jurul învatamâtului sau. 6. pavilionul românesc la Expozit ia Internationala din Paris duce aceeasi idee la o noua dezvoltare. constituie ide ea ordonatoare. concentric. 4. ideea bibliotecii de stat. organizate prin caminele culturale si ateneele populare. spre uzul natiunii. în paginile de mai sus. a carei misiune e. punerea personalitatilor în slujba crearii de valori. ca fiecare activitate a Pro fesorului amplifica o alta activitate. într-o sinteza didactica. munca Profesorului e supusa acelorasi principii. ideea concentrarii tutulor arhivelor statului si a tutulor institutelo r de cercetare sociala amplifica organizarea arhivei documentare a Institutului. pentru uzul natiunii întregi. Astfel: 1. în acest proces de dezvoltare succesiva. multipli ca. universitatea sta în cent ru si natiunea sta în jur. S i mai observând ca. la rândul ei. Cetatea universitara amplifica ideea oficiului universitar. Comunicarile din sectiile Institutului Social adâncesc problemele discutate în se dintele de seminar. dupa care univer sitatea e menita sa genereze patura conducatoare a natiunii. prodigioasa activitate desfasurata de profesorul Gusti în toate domeniile vietii culturale. punerea actiunii sociale în slujba crearii personalitatilor. Activitatea echipelor monografice fructifica rezultatul îndeletnicirilor semina riale.

reformist). grosso modo. în sfârsit. dimpotriva: contemplativ si realist. Idealul acesta al ridicarii neamului prin luminare si dezrobire politica a însufle tit. Activi. si nationalismul samanatorist. o data cu viata sociala. 2) fata de timp si de pre faceri (traditional. autoritar si sceptic fat a de reforme. 3) fata de grupul de e lectie si de valorile lui (national. junimismul era preocupat mai ales de valorea universala a creatiei umane. de exilatii politici basarabeni. reformismul dinamic al liberalilor cu obiectivi . idealist). dispretuia trecutul. într-un anumit sens. junim ismul se înfatiseaza. Si. abia daca am gasi vreo patru: liber alismul pasoptist. 1870. El sintetiza. de o credinta. 1890. cosmopolit). învatati în scoli din Apus. Cât despre socialismul revolutionar.e. Dar nationalismul lor de frantuziti. Cel dintâi ideal cultural al României moderne este acela al liberalismului pasopt ist. precum si de burghezia eteroetnica si de proletariatul ei intelectual. cu exceptia lui Nicolae Balcescu si în parte a lui Alecsandri. el a fost la noi un curent îmbratisat. dar dispretuitor al sfortarilor facute pentru a te depasi. autor itar). burghez sau muncitoresc). conservatorismul junimist. deasupra mizeriilor zilei. Care e acest ideal si cum se situeaza el în lumea telurilor care au calauzit de-a lungul timpurilor viata noastra universitara? Idealurile care au însufletit aceasta viata. socialist. obiceiurile si valorile specifice ale ne amului lor. Sistematizând si simplificând lucrurile îndeajuns. unei perioade diferite a dezvoltarii României moderne: 1848. dispretuitor de noutate. prin unificarea scopurilor si coordonarea mijloacelor lor. devenit mai târziu poporanist. 4) fa ta de scopul si regimul vietii sociale (individualist. international. plutind abstr act. devenit mai târ ziu poporanist. dornici de progres si de reforme proiectate dupa modelul celor din Apus. conservator si iubito r de trecut. 1. Idealul junimist se dezvolta în opozitie categorica cu acela al pasoptistilor. pe tarâmul cultural. prin atitudinile caracteristice ale omului: 1) fata de existenta si de ideal (activ. boieresc. idealisti. aproape întreaga cultura româneasca dinainte de 1870. cuceriti de un ideal univer sal si cosmopolit. care i-au organizat manifestarile. dusman imitatiei. cucerind elitele intelectuale ale noii Românii. socialismul marxist. care foloseau ideologia liberala si formula statului d emocrat si individualist ca instrument de rasturnare politica a "neamurilor" dec azute. pe care le socotea roade ale întunericului si nestiintei. dând forme specifice avântului tineresc si orientându-l catre misiuni distincte . obiectiv. 3. dispretuitori de trecut si iubitori de noutate. conservator. Doctrina prin care patura boiereasca lupta sa-si mentina. realist. punerea elitelor în serviciul maselor: Toata aceasta prodigioasa activitate sociala n-ar fi fost desigur cu putinta dac a n-ar fi fost însufletita de un ideal. peste tot: 6) substituirea efortului individual prin cooperarea organizata a personalitatil or. Încrezator în puterile firesti. Si fiecare se de fineste social. contemplativ. 2. în sensul pasoptist. liberal. autohton. dorinta lui de autenticit ate îl facea sa simpatizeze cu valorile culturii autohtone si sa ia atitudine împotr iva "înstrainarii" pasoptiste. taranesc. 1907. 7) si. de tineretul generos al partidelor liberale. Predominarea fiecaruia din aceste curente corespunde. occidentalisti. a-ti iesi din fire. Termenul desemneaza idealul boiernasilor înstariti de la jumatatea veacului trecut .nu sun t deosebite de telurile care au însufletit curentele generale ale culturii românesti . si 5) fata de forma de guvernamânt si de clasa sociala pe care se sprijina (aristocrat. încrezat ori în puterile vointei. progresist. Fara a fi deci nationalist. începând de la sfârsitul veacului trecut. democrat. liberalii pasoptisti au fost nationalisti în sensul ca urmareau ri dicarea tarii lor. în institutii. pre stigiul pierdut politiceste.

realitate si reforma. Radulescu-Motru si C. De idealul pasoptist. ca întotdeauna. b) circuitul social. ca si între individ si colectivitate.smul junimist. ideologia lui se apropie de aceea a curentelor prejunimiste. în sfârsit.". natiunii. în viitor. ca fenomen si ca proces. în umbra numelui lui Gher ea. Sa examinam mai de aproape relatiile sintezei gustiene cu fiecare din aceste cur ente. De idealul junimist e legat numele lui Maiorescu si al elevilor lui. în personalitate. în fruntea carora sta astazi d-l Radulescu-Motru. Departe de a se exclude. care n-a facut parte din învatamânt. samanatorismul era dornic de reforme. în menirea lui universala. în care si-a publicat lectia inaugurala. libertatea implica autorit atea si democratia reala implica aristocratia personalitatilor. dar numai în masu ra în care acestea aveau radacini în realitate si îsi pastrau un caracter specific. în progres. conservare si progres. De idealul social-poporanist se leaga. Individ fara societate nu exista. De idealul samanatorist se leaga numele d-lor Iorga si Cuza. fara a se identifica însa cu nici una. prin anumite accente de încredere în puterile vointei. La fel. libertatii si democratiei. si c) personalitatea creatoare. Mehedin ti sau [Radulescu-]Motru. sau între libertate si autoritate. Cu toate ca a colaborat la "Convorbiri. continuata de d-l [Radulescu-]Motru si reînnoita de curând de d-l Nae Ionescu. Iorga. Realitatea che ama idealul si idealul se face realitate. si democratia sociala. Preocupat. Elementele esentiale ale acestei sinteze le-am vazut. Între actiune si cunoastere. De fapt. filiatia spirituala autentica a junimismului: linia de gândire a acestuia . ci o implica. Dimitrie Gusti nu e încadr at în nici unul din aceste curente. amintirea d-rului Ion Cantacuzino si mai al es a lui Stere. idealul sau colectivist. Sub raportul social. Sunt: a) dubla modalitate de existenta a vointei. realism si idealism. Dimitrie Gusti refuza alegerea si instituie sinteza. asa cum o visau cl asele intelectuale mijlocii. democratie si aristocrati e. de sinteza. samanatorismul reprezinta ideologia pregatitoare a realizar ii idealului national al unitatii politice a tutulor românilor. iubitor de con cret si ostil abstractiei. natiune si umanitate. nu se mai leaga azi în universitate nici un nume. individualismul ui amândorura. ardelene sau din Regat. democrat. Spre deosebire de cei mai multi profesori universitari. Însa alt fel. întrucât preconiza o politica stiintifica. p entru Gusti actiunea implica cunoasterea si cunoasterea actiunea.. Natiunea nu exclude umanitatea. în învatamântul superior românesc. Prima idee rezolva antinomiile actiunii si realitatii. în om. pozitia lui are puncte de contact cu fiecar e din aceste ideologii. N. dar traditionalist. limbajul acestei lectii n-are nimic junimist. A doua rezolva antinomiil e progresului. si tuându-se în prelungirea tendintelor trecutului national. D. Simi on Barnutiu. A treia idee rezolva. 4. dinamic. Activ. Dimpo triva. Ideile care fac posibile aceste sinteze le cunoastem de asemenea. pe ntru situarea idealului social al învatamântului profesorului Gusti. Stere sunt trei puncte de reper contimporane. Progresul fara conservare nu e posibil si conservarea fara progres n-are sens. Sa examinam pe scurt elementele pe care se sprijina aceasta sinteza. samanatorismul e de asemeni o sinteza a primelor doua curente. În sfârsit. socie tate fara individ la fel. antinomiile individului. Gusti nu a avut relatiile directe ale d-lor Petrovici. celei individualist e. ca si liberalismul. Cu junimismul. care au împartasit-o multimil or si s-au jertfit pentru ea.. a e . caruia i-a apartinut cândva. în reforme. Opunea însa. particula rism si universalism.

precum am spus. Sa nu aiba Dimitrie Gusti nici o legatura spirituala cu Junimea? Nu cred. Ceea ce condamna el la pasoptisti este. concom itente cu exilul voit al lui Caragiale. nu au exercitat asupra tânarul ui Dimitrie Gusti vreun ascendent deosebit. rezultând din insuficienta felului lor de a fi realizat ce . complet deosebit de junimism este dinamis mul sau neastâmparat. vietii. la Berlin. fata de cel junimist. Petrovici. nici Maiorescu. desigur. sau al conceptiei celui de al doilea asupra culturii. Dimi trie Gusti sa fi aplicat pontificelui junimist masura pe care acesta o aplicase productiei culturale a liberalismului. ostila oricarei falsificari emfatice. Dimitrie Gusti are. pe cât de ironic cu "epigonii" vechii directii. Influenta lui Caragiale s-a r asfrânt deci asupra Profesorului în plina perioada de formatie. predilectia pentru valorile autentice ale culturii. si admiratia zgomotoasa creata în jurul pontificelu i junimist. cea mai adânca influenta suferita de acesta. d-nii [Radulescu-]Motru sau Nae Ionescu. Am ascultat ani multi pe profesorul Gusti. pe atât de inutil comple zent cu bodnarestii celei noi. Gusti.pe care-l ocupa Caragiale printre juni mistii din a doua generatie e astazi . Banuiesc însa ca legatura lor dateaza din vremea studiilor universitare ale Profesorului. îl înrudesc printre contimporani. fie ca i-au urmarit cursul. Comun cu junimismul. nu a izbutit sa acopere deosebirea dintre pozitia lui izolata. nu un sens estetic. pentru a risipi orice echivoc în aceasta privinta. cred.multumita biografilor . ze flemismul. Stiind acestea. reformist. fara putinta de apel. Dar. asa cum îl condamna. din a doua generatie. Dar. mai mult cu Nicolae Iorga si cu liberalismul întemeietorilor României moderne . sub influenta lui Caragiale. legatura lui spirituala cu Junimea. si aceasta trasatura fundamentala îl d esparte de toti ceilalti junimisti universitari. pretentia ridicola. dispr etuitor de "balcanisme" sunt la ele acasa în acest birou! Ele coboara din portret si se amesteca în conversatii. cu aceea a lui Vas ile Pârvan. dar nu-mi amintesc sa-l fi auzit pome nind de fostul conducator junimist. în fond. ar trebu i sa spunem ca. cu evlavia cu care i-am auzit pomenit numele de catre d-nii [Radulescu-]Motru. Daca ar fi sa judecam printr-o parabola. O lega tura a avut desigur. fata de di namismul doctrinelor profesorului Gusti. l-am auzit zeflemisind memorabila sedinta în car e docta societate a pus la vot existenta lui Dumnezeu. dupa el. Tzigara-Samurcas sau [R adulescu-] Pogoneanu. spre deosebire de junimistii propriu-zisi. în loc sa se faca prin Maiorescu. încrederea în puterile vointei. ca re dau. decât cu adevaratii junimisti. Influenta lui Caragiale asupra lui Dimitrie Gusti este. filosofice si sociale categoric opuse acelora dezvoltate de profesorul D.xpus totdeauna doctrine politice. intransigenta în fata nulitatilor. în fond. Locul original . farmecul sau de causeur. Cei care-l cunosc pe Dimitr ie Gusti. m ai putin un singur vot. ca si generozitatea funciara care izbucneste de sub masc a de ironie care o acopera ca o cuirasa. Dimitrie Gusti a accentuat si caracterele comune si însusirile distincte ale idealului sau. În preocuparea lui de sinteza.si prea putin "curios" . la fel cu orice tânar format la sfârsitul veacului trecut. personal. trântându-L cu unanimitate. s-a facut prin Caragiale. al caror caracter comun e constituit de admiratia neprecupetita pentru Titu Maiorescu. Toate aceste însusiri. Mehedinti. Verva ironica a "maestrului". zeflemeaua sa rcastica. Nu e exclus ca. spiritul larg universalist. Comunitatea atitudinii lui antiliberale si antiburgheze. sistematica si coerenta. desig ur. n-au putu t sa nu ramâna impresionati de frecventa cu care Profesorul pomeneste numele lui C aragiale. Nici Junimea. Dimitrie Gusti nu condamna în mod esential efortul generati ei întemeietorilor României moderne. îmi lamuresc mai usor de ce. sau de naturalismul conceptiei celui dintâi asupra personalitatii. idealismul stenic. cu aceea a juni mistilor. ca unitate. singura data când l-am auzit pe profeso rul Gusti vorbind despre Junimea. spiritul lui "occidentalizant". ci un sens eti c.destul de bine cu noscut. munca institutionalizata. E suficient sa amintim de staticismul teoriei primilor doi asupra natiunii. contemplativ. Nu stiu în ce împrejurari l-a cunoscut profesorul Gusti pe Caragiale. Chipul Aristofanului român surâde din portrete nenumarate în biroul profesor ului Gusti. fie ca i-au stat mai de aproape. lasând asupra lui o pe cetie nestearsa.

Dar. E legat desigur. De aceea. Dimitrie Gusti nu putea sa nu simta chemarea unui suflet frate ! Totusi. Se stie cu ce asprime a judecat totdeauna d-l Iorga pe junimisti. Dimitrie Gusti nu putea sa nu apara ca o piatra de poticnire. pentru ca drumurile lor sa se desparta. mai presus de toate. si cu o dinamica sufleteasca orientata mai mult spre asezaminte destinate colaborarii elitelor gânditoare. în chip neîndoios. decât tot pe jumatate. mai departe. E totusi curios de observat ca niciodata d-sa nu a îndreptat o asemenea critica împo triva efortului gustian. Iorga e un exercit iu de fiecare zi. de unde Dimitrie Gusti a mers multa vreme în acelasi sens cu d-l I orga. care merg pâna la completa uitare si daruire de sine. În aceasta scoatere a omului din sinele sau obisnuit. dar ac i legatura poarta asupra jumatatii launtrice. egotismului. fire complexa si subtila. ramân pentru Dimitrie Gusti un obiect de s impatie si de încurajare fecunda. cred totusi ca nu e o greseala sa afirmi ca un contact spiritual adânc nu a existat niciodata între Dimitrie Gusti si Junimea. nu fara oarecare îndoieli. Nu numai pentru ca. acuzatia de se catuire sufleteasca pe care a adus-o lui Maiorescu si neputinta lui organica de a întelege pe Caragiale. Ajunge sa spunem aici ca spirit mai critic. pentru lamu rirea multor probleme recente de istorie a culturii românesti. Efortul de a se depasi. de precizie. chiar daca îsi pastreaza prospetimea sufleteasca necesara ca sa vibreze. care constituie în fond partea pozitiva a sufletului liberal si a tipu lui social românesc pe care-l reprezinta. Lamurim însa. Dimitrie Gusti l-a pretuit pentru " viata" lui. zdrun cinator de cadre si cuceritor de suflete. neastâmparat. de a fi per sonalitate. Asa se face ca. E adevarat ca în desfasurarea actiunii gustiene intervine un element critic si rea list. mai mult o vecinatate vremelnica de drum decât o tovarasie de nazuinte. Dimitrie Gusti s-a opus întotdeauna. Pe sine nu s-a r darui. Iorga sunt un alt capitol de istorie spi rituala contimporana. în mare parte. Nici de samanatorism nu e deci legat Dimitrie Gusti. zadarniciei unui neastâmpar care refuza sa-si dea contur definitiv. de samanatorism Dimitrie Gusti. vointa de a însemna ceva. fondul adânc al atitudinii filosofice a profesorului Gusti ramâne idealist. de a se ridica peste putintel e cuprinse în actualitatea unui anumit moment. Cu samanatorismul. Lucrul acesta reprezinta. Nu încape îndoiala deci. energic. o relatie subtila. prin dinamica reformista si pri n încrederea teoretica în masa. Dar mai ales pentru ca. care pare ca reteaza aripile avântului idealist. ci se arunca. desigur cu geniu. nimanui. fata de vâltoarea torentiala a curentului samanatorist. Ci numai faptei! Iar fapta lui. în vreme ce aceasta încredere e dublata la N. adica esentiale. aproape imponderabila. cu tot realismul sau critic. lipsei de metoda. mai putin vulcanic. între zonele de contact ale celor doua sp iritualitati. legatura lor fiind mai mult o tovarasie decât o simpla vecinatate de drum. contactul lui Dimitrie Gusti e desigur mai direct si mai ampl u. pentru duhul lui iscoditor. a fost de-ajuns un nimic. desi prilejurile de obiectii din parte-i nu au lipsit. al carei spirit critic nu abdica în fata entuzia smului. actualizata cu maximu . dar în fond mai cumpanit. deci. ca la temelia pozitiei profesorului Gusti sunt afinitati in contestabile cu samanatorismul. s au sa se înduioseze. fara ca totusi acestea sa fie datatoare de seama . apropiind pe profesor de at itudinea junimista. care s-ar putea scrie cu cel mai mare interes. efortului gustian. Iorga de o intuitie simpatetica a masei si a nazuintelor ei. temei ul pentru care. care pentru N. din aproximatii în aproximatii. pentru capacitatea lui de intuitie si de sinteza. despre Nicolae Iorga. desi destul de t emperamental. decât spre înflacarar ea adoratoare sau razbunatoare a masei. Dimitrie Gusti e în fond un aristocrat. în acest îndemn arzator la depasire. Faptul nu poate fi contestat. pentru universalitatea preocuparilor lui si pentru memoria lui p rodigioasa. Raporturile dintre Dimitrie Gusti si N. risipei de energie si.ea ce voiau sa înfaptuiasca. concret. Între Dimitrie Gusti si junimism pare a fi. rascolitor de energii. d-l Gusti a vorbit întotdeauna cu o a dmiratie netarmurita pentru fecunditatea lui.

rastoarna însa toate pronosticurile. asa cum stau sa se faca. Legatura lui se face prin socialism. eliminând totdeodata ceea ce în samanatorism e am enintat de artificialitate: stilul voit popular. În fond. ar trebui sa recunoastem precumpanirea spiritu lui occidental si universalist. hic et nunc. sau daca îsi cauta cearta. Nationalismul lui Dimitrie Gusti nu e. ci creator de valori universale. apropiata de a sa. ceea ce stânjeneste elanul junimistilor: simtul acut al neputintei omenesti în fata real itatii. e în universalitate. prin Gherea. Fapt e ca exigenta de sinteza care caracterizeaza idealul spiritual al profesorului G usti vrea sa adune ce e viabil în samanatorism: dinamica entuziasta si preocuparea specificitatii. si aici. N-as putea spune limpede. Într-adevar. o exigenta de fiecare ceas. traditionalist. dupa care sa jude . în sinele sau. Daca însa. forme sintetice recente ale acelor asi patru directii. în acest punct. Ajunge sa constatam ca problema sintezei e. mare apropiere exista. Ceea ce l-a împiedicat probabil sa se apropie mai mult de marxism a fost neputinta aderarii la o interpretare unilaterala a existentei sociale si întelege rea lui dinamica. pe care Dimitrie Gusti l-a cunoscut bine. printr-o analiza împinsa cu îndrazneala pâna dincolo de limitele îngaduite ale exprimarii gândului profesoral. nu-si afla totusi tem eiul niciodata în exigentele concretului în care se exercita. la Dimitrie Gusti. pr in Stere. desi concepti a sa sociala a democratiei e mai apropiata de socialism decât de democratia indivi dualista. Mai ramâne. în s ensul conceptiilor neohegeliene. care tendinta prevaleaza în ultima a naliza asupra învatamântului gustian. Conc eptia sa despre "circuitul social" e totusi foarte apropiata de dialectica marxi sta. ca al lui Nic olae Iorga. dreptate fiecarei tendinte. cu ceea ce e valabil în junimism: universalitatea orizontului si demnitatea critica a tinutei culturale. într-un acelasi suflet. Interesul partii nu l-ar face nicio data sa uite interesele adevarului. nici omul. Prin aceasta. si cu asceza interioara a spiritului. Fapt curios. numai sinteza acestor patr u elemente poate lamuri configuratia generala a spiritului gustian. Dimitrie Gusti n-a fost totusi niciodata un marxist în sensul complet al cuvântului. a carui conceptie a nationalismului cultural se înrudeste mult cu aceea a profeso rului Gusti. si în fond spiritualista a acestei existente. Ea urmareste sa înlature. decât cunoaste rea prietenilor si a dusmanilor unui om. Acestea sunt relatiile principale ale sintezei gustiene fata de principalele cur ente ideologice ale vietii universitare românesti. umanitatea. în vesnic salt peste sine.m de intensitate si pâna la completa absorbire. în detrimentul sentiment ului lor. am încerca sa disociem elementele acestei sinteze. Este desigur înca prematur sa încer cam si o definitie fata de curentele mai noi. limitarea voluntara si risipire a în inconsistenta prin refuzul criteriilor universal valabile. de definit un ultim plan: acela al relatiilor lui cu poporanismul. în toate formele acestui învatamânt. ci o dialectica spiritualista. Temeiul ei e un temei general. Pretuitor al analizelor marxiste. prie tenul lui Caragiale. în masura în care reprezinta o orientare simultan obiectiva si dinamica a politicei stiintifice. în masura a omului universal. Dimitrie Gusti nu se apleaca asupra realitatii românesti ca s-o prefaca în ideal etic. între profesorul Gusti si Vasile Pârvan. Posibilitatea ca spiritul critic zeflem ist al lui Caragiale sa coexiste. care-l framânta si care nu-i da astâmpar. cu obiectivitatea rigida si rotund conturata a j unimismului. p entru a vedea. Si totusi. dimpotriva. Nimic nu înlesneste determinarea mai precisa a unui profil spiritual. daca aceste elemente sunt echilibrate în sufletul Profes orului. în mod linistit. în criteriu de omenie. de asemeni. Dimitri e Gusti se apropie iarasi de junimisti mai mult decât de d-l Iorga. cu entuziasmul dinamic s i creator al lui Nicolae Iorga. în lumina neclara a intentiilor. legatura lui cu acest curent nu se face în chip obisnuit. cu care Dimitrie Gusti a fost aproape contimporan. dar cu care n-a avu t decât prea putin contact. voluntarista. pentru situarea figurii profesorului Gusti. a lu i Pârvan. conturul prea aparent al lucrurilor asa cum sunt. Ea nu e totusi o dialectica materialista. pâna ce n-a facut.

sa-i descopere taina conditionarilor ei esent iale. uneori. un Nae Ionescu si. esti de-a pururea. în forma în care aceasta ideologie a putut supravietui dupa critica jun imismului. metafizic. asa cum fac astazi un N.ridicând "omul românesc". dar aventura creatoare. de a rata. asa cum e în fapt. ci e în necon tenita prefacere si în necontenita încercare de a se depasi si întregi. O clipa numai? Desigur. Dar sentimentul acesta metafizic de tristete. cu metode stiintifice. ca de o vraja rea.ce si sa valorifice firea si purtarile altor neamuri. pe alocuri. învatamântul lui Dimitrie Gusti îi reactualizeaza chemarea. gândul faustesc. dupa calapoadel e unui ideal universal de umanitate. Idealul etic gustian nu este deci un ideal reactionar. în actul de creatie. dar si u n pret nesfârsit . Idealul sau social universalist coboara dec i direct din acela al lui Comte. care da existentei un caracter de maretie tragica. în care fiinta vie e obligata sa r eînceapa necontenit. din ispitele din jur. Dar tocmai de aceea. Substratul relatiilor dintre "sociologia cogi tans" si "sociologia militans" nu e altul decât acel savoir pour prevoir. ar trebui sa r ecunoastem ca. pentru ca. restituie relatia comteia na dintre stiinta si aplicarea ei. prin urmare. care încearca sa se mântuie. Aplecat asupra realitatii românesti. iar sârguinta lui pentru ridicarea pri n cultura a personalitatii da sensul ei întreg. care cântase în Câmpia Libertatii versurile revolut ionare ale lui Andrei Muresanu: Acum. sa împingem analiza pâna la ultimele temeiuri si sa dam în vileag cele din urma radacini metafizice ale acestei atitudini. de a mu ri . precara. adic a prin contopirea ei substantiala. s-o reformeze. nu biruie pâna la urma. nu e niciodata definitiv închegata. Dimitrie G usti cauta s-o cunoasca asa cum e. Optimismul sau inovator.pentru ca e viata! De dincolo de accentele majore ale imnului de slava închinat efortului de personal izare a fiintei precare. sa-nvesniceasca. înfratita cu acordurile pagâne ale pârvanicei cântari catre Clio: Ci Tu.si poate chiar fiinta în genere. întreaga. persona litate vie. Daca ar trebui. ca acestia. constiinta dramatica a acuitatii momentului. adica ceva gata facut. universale. un Blaga. caracterul imperios al nevoiei de a-l prinde si de a-l folosi. sub cerul unei noi zodii. Iar sensul activitatii lui didactice. I orga. si biruie într-însul. ce scumpa! Fapta mesterului face sa straluceasca aievea chi . adica o concep tie idealista. ideea ca prin actiune ordonata si metodica un popor îsi poate schimba soarta. sa se adune în fiecare clipa. la rangul de om în genere. în opozitie categorica cu idealul junimismului conservator si reali st. celeilalte maxime a ace luiasi: "Lumineaza-te. Croieste-ti alta soarta!. El nu universalizeaza. substantial. dupa care fiinta spirituala . sau de a se fixa. sa f ie. noi suntem cei ce murim!. ori niciodata. urmareste s-o transforme. o presimtire trista a zadarnici ei efortului.Dimitrie Gus ti propovaduieste o conceptie dinamica si creatoare a existentei. pentru ca prin ea fiinta spirituala îsi risca în fiecare clipa existenta. Încrederea lui în puterile vointei reactualizeaza maxima din fruntea "Român ului" lui Rosetti: "Voieste si vei putea!". pent ru ca singura fiinta spirituala merita cu adevarat numele de "fiinta" -. asa cum este idealul apro ape întregei noastre culturi universitare (zic unii. din prici na putintei ce-i e lasata de a nu se împlini.strabate astfel. dar vii. în fond. afin de pouvoir al propovaduitorului organizatiei intelectuale a umanitatii. credinta lui în posibilitatea nelimitata a progresului mo ral si material al omenirii. Depasirea aceasta libera. printr-un act de vointa arbitrar. cu valorile universale si eterne ale umanitatii . al neputintei firii de a se depasi prin sine însasi . Ci omul se scutura de el. Urm as la catedra lui Simion Barnutiu.fac din el un urmas direct al ideologiei generatiei fauritorilor Român iei moderne. pe care dascalii realisti o denunta ca pe o primejdie. în plina acceptie metafizica a cuvântului. chiar un [Radulescu-]Motru. sau de credinta care transfigureaza realitatea. si vei fi!". care surprinde pe gânditor masurând di stanta dintre existenta si valoare. prin ultimii sai reprezentanti. prin transfigurarea ei în cultura. si al celei poporaniste). continua sa tina ferm principiul stati c. specificul national .da vietii personale omenesti si existentei în genere caracterul dramatic al u nei mari aventuri! Aventura nestabila. Lumina de zi. obligatia de a trece imedia t la fapta. care. încadrat în t itulatura "Arhivei pentru stiinta si reforma sociala".

universalul se face act . Te poti îndoi de eficacitatea ultima a acestei mântuiri prin cultura. de perenitatea acestei îndumnezeiri provizorii a omului trecator. prometeic. Poti simti adânc tragedia acestui bob de întuneric sortit sa straluceasca o clipa scân teia luminii de zi.pul frumusetii nepieritoare: prin ea valoarea ia fiinta. . Nu poti însa tagadui sensul adânc. al stradaniei care subîntinde întreaga voc atie profesorala a lui Dimitrie Gusti si toate activitatile culturale care deriv a din ea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful