___ ', r

i

I 1\

.~

, J

~,

. A]jA;PTAREA"MEDltJLUlSOCI()~ ·PROF'E·SIONAL_:':t}\·CEIDN.TELE·

:PEi{soANEL·oR.:c{YiiANbitAi)\.

·7

t

!

j

1

(

II

I'

t

'1

j
,
,
I
I
;
\
i,
I /
.' ,
'. • -.-.;$-

' ..

~

I ,

."-_,

"

.j..

~.:l' .

, .

- .. ~.'.

"'_.-

, '

CUPRINS

Argument 4

I. Consideratii generale : -. .. 5

! II. Elemente de proiectare si adaptare arhitecturaUi................................ 10

I II.l. a Spatiul necesar persoanelor in viata cotidiana 10

;- II.2.a Norme standard, - existentepe plan international ,......... 14 II.3.0 Proiectarea ~i adaptarea cladirilor

(cai de acces si parti comune) 15

II.3.1 Intrare In cladire _............................ 17

II .... ') Corid ..

. J. ~ on oare ~1 U~l : _. . . . . . . 19

II .... .... S ~. . b d . . 'I_?

.J.J can ~I are esustmere _..................................... _

II.3.4 Sisteme mecanice de transport la nivel

(ascensoare, escalatoare, transportoare _ , " ~...... . . .. 24

II.3.S Pardoseala ~ , ' 31

IlA. a Proiectarea ~i adaptarea locuintelor 31

IIA.l Grupurile sanitare ~ : _..... 31

IlA.2 Instalatiile electrice . 36

'IIA.3 Sisteme de inchidere 37

rIAA Amplasarea ferestrelor 37

rIA.5 Amenajareabucatariei 38

IlA.6 Amenajarea dormitorului 41

IIA.7 Amenajarea altor incaperi ,... 42

II.S.a Accesul in cladirile publice 43

In Adaptarea cailor si mijloacelor de deplasare

in interiorul si in afara localitatilor 45

III. 1.0 Circulatia pietonala -........................................................... 45

IIJ,2.a Circulatia cu mijloace de transport public .- -............ 51

III. 3. a C irculatia cu rnij loace de transport individual e 53

III. 3 .1 Adaptarea autovehiculelor rutiere (automobile) :................. 53

III.3.2 Locuri de parcare si garaje 55

IV. Adaptarea si amenajarea spatiilor de productie ." -..... 57

IV. 1.0 Adaptarea arhitecturala 57

IV.2.0 Organizarea locului de munca 57

V. Concluzii ~i recornandari finale 60

VI.Anexa - : 60

Bibliografie - , _ : 67

~&~d 0\ "~

f

I

! i

1

, I. CONSIDERATII GENERALE

,

1.1.0. Ip orice societate, indiferentde nivelul sau de dezvoltare economico-sociala, exists 0 categorie de persoane care au dificultati de adapt are la cerintele mediului, cerinte cafe, In lumea contemporana, se modifies din ce In ce mai rapid, deve~ind tot mai complexe. o.

Aceste persoane (numite generic "persoane cu nevoi speciale", "persoane _cu disabilitati", "persoane cu handicap") necesita, din partea fiecarui stat, 0 atentie speciala pentru a le.facilita adaptarea la cerintele mediului fizic si social. De foarte multe ori insa, capacitatea adaptativa dirninuata sau chiar lipsa acesteia (din cauza unor deficiente / incapacitati de natura senzoriala, mentala si/sau -fizica, congenitale sau dobandite pe parcursul vietii, recuperabile, partial recuperabile sau ireversibile) impune adaptarea mediului Ia posibilitatile acestora. In aceste cazuri, interventia statului este majora, atat prin masuri ,legislative, prin strategii si metodologii specifice, cat si prinmasuri de ordin practic.

Studiile de specialitate elaborate In ultimii zece ani demonstreaza cateva aspecte demne de retinut:

- cu cat standardele economico-sociale si tehnologice ale. unei tari sunt mai avansate, cu atar procentajul populatiei cu handicap este mai mare, intrucat criteriile de apreciere sunt mai ridicatepe scara valorica;

- intrucat societatea se dezvolta continuu, este de asteptat ca si cerintele de adaptare sa se multiplice In functie de nivelul tehnologiei moderne;

- este necesara realizarea unor prognoze de durata medie si Iunga pentru ca intervenind In prezent, sa fie posibila adaptarea persoanelor cu handicap la cerintele viitoare ale societatii;

- este necesar, deci, ca, in urma unor cercetari complexe sa fie elaborate

f solutiile ce se impun pentru ca, inlaturand barierele de orice fel de care inca se mai lovesc persoanele cu handicap, acestea sa dobandeasca independenta, devenind astfel capabile de integrare social a (1~i recapata demnitatea umaria, nu mai sunt marginalizate, sunt privite ca parteneri sociali, dispare disconfortul psihic al acestora);

- cu catajutorul si consideratia acordate de societate sunt mai red use in ceea ce priveste realizarea accesibilitatii la viata socials, profesionala etc. pentru persoanele cu handicap, cu atat mai redusa va f independenta acestora, ele devenind astfel 0 "povara financiara" pentru societatea in ansamblu.

/'

,

1.2.0. Handicapul este bariera sau atitudinea sociala care

irnpiedica 0 persoana sa poata fi un membru cu drepturi egale jn societate. Handicapul nu se gaseste in individ , ci este un obstacol pe care i-I creeaza societatea .

Limitele functionale nu -inseamna handicap, deoarece, in acest caz, toti oamenii ar fi handicapati: fiecare om ar fi "limitat functional" intro anumita directie, in ceva care nu poate face. Limitele functionale devin handicap, numai atunci cand persoana cu acestc limite se loveste de obstacole care 0 impiedica sa participe la viata cotidiana.

Handicapul este 0 problema care se refera la Drepturile Omului.

Persoanele cu handicap sunt toti cetateni ai tarii in care traiesc. Deoarece societatea este cea care creeaza handicapul - nefacand accesibile anumite servicii ~i neluand anumite rnasuri, avand atitudini negative fata de persoanele cu handicap.asigurand servicii separatesau "speciale" care nu sprij ina egalitatea accesului la oportunitati - societatea este cea care trebuie sa se schimbe; statul, la randul sau, trebuie sa gaseasca solutii (In primul rand de ordin legislativ) care sa eli mine discriminarile la care sunt supuse persoanele cu handicap.

Societatii ~i statului le revine sarcina de a asigura un mediu in care persoanele cu handicap sa aiba aceleasi drepturi si responsabilitati ca si persoanele fara handicap. Asigurarea acestui rnediu inseamnii asigurarea drepturilor omului. "Sa se naruie in sfarsit zidurile rusinoase ale excluderii" (presedintele SUA George~ush; la semnarea Legii pentru Americanii cu Handicap, 26 iulie 1990).

Documentele intemationale stipuleaza obligativitatea statelor semnatare de a respecta principiul egalizarii sanselor pentru persoanele cu handicap in toate domeniile vietii sociale, prin implementarea unor hotarari legislative pertinente.

Termenul "egalizarea sanselor" are intelesul unui proces continuu (deoarece societatea insasi se dezvolta continuu), prin care diversele sisteme ale societatii sunt la dispozita tuturor, in particular persoanelor eu handicap.

In 1993, Natiunile Unite au adoptat Regulile Standard privind Egalizarea Sanselor (Oportunitatilor) pentru Persoanele cu Handicap. Regulile se refera la toate aspectele vietii unei persoane cu handicap ~i arata cum pot face guvernele schirnbari sociale, politice ~i juri dice pentru ca aceste persoane sa devina cetateni egali si cu drepturi depline in tarile

lor. /

-<, Exista 'un organism de monitorizare care incurajeaza statele sa respecte Regulile si care urrnareste sa se asigure ca ele adopta legi proprii

6

impotriva discriminarii. Regulile : Standard constitute documentul . international eel mai. semnificativ In domeniul drepturilor omului pentru persoanele cu handicap.

1.3.0.

Multe tari examineaza posibilitatea unor schimbari In sa promoveze drepturile omului in \ cazul persoanelor cu

legislatie care handicap.

Legea pentru Americanii cu Handicap - 1990 (Public Law 101- 336-July 26,1990) este una dintre cele mai cunoscute. Aceasta lege obliga statul sa schimbe modul In care opereaza.pentru a asigura eliminarea discrirninarii impotriva persoanelor cu handicap din toate aspectele vietii sociale - educatie, angajare in munca, acces, servicii, transport, informatii si comunicatii.

Astfel . de norme legislative sunt elaborate si in tarile Europei Occidentale, cat si In tarile central ~i est europene. Se remarca faptul ca, fiecare tara in parte a incercat sa adapteze recomandarile ONU in domeniu, cu scopul de a asigura cetatenilor cu handicap cat mai multe accesibilitati. Ramane insa deschisa problema daca si mai ales cat din aceste prevederi au fost puse realmente in practica, Intr-c serie de tari vest europene au fost, astfel, elaborate norme speciale pentru constructii, instalatii etc. care sa asigure . persoanelor cu handicap accesibilitatile in mediul fizic, fie prin adaptari, fie prevazute in proiectele initiale.

Aceste norme nu sunt optime pentru fiecare caz in parte, pentru simplu motiv ca nu se pot generaliza toate cazurile singulare; in general, ele sunt considerate ca fiind conditii minime. Ele au tinut insa cont de 'recomandarile Uniunii Europene, a F ederatiei Intemationale . a Handicapatilor (Federation Internationale des Mutiles, Invalides du Travail et Invalides Civil):

i

1

I l

l

1

.

)

f

1.4.0. In Romania, au fost adoptate in 1992 Legea 53 privind protectia speciala a persoanelor handicapate si Legea 57' privind incadrareain munca a persoanelor handicapate, fiind primele legi speciale elaborate pentn; persoanele cu handicap in tara noastra.

1.4.1. Legea 53/1992

ArtA. Caile de acces in cladirile ~i locurile publice, precum si ale unitatilor de ocrotire si asistenta sociala vor fi amenajate corespunzator. prin ad apt are sau din constructie, astfel incat sa nu constituie bariere arhitecturale sau alte obstacole pentru persoanele cu handicap.

. .

,

7

1.4.2. Legea 57/1992

. -

-----------------------------------------------------------------------------------------

Art.2. (1) Persoanele handicapate pot fi incadrate in munca de catre persoanele juridice si fizice care angajeaza personal salariat si pot exercita profesii potrivit capacitatii lor fizice si intelectuale . Incadrarea _ lor in munca se poate realiza si prin crearea de lccuri de munca protejate, special organizate, asigurandu-se inlesnirile si adaptarile corespunzatoare.

-----------------------------------------------------------------------------------------

. .

Art. 7. (2) lVIinisterul Industriilor, prin imputernicitii statului, va recomanda agentilor economici asimilarea in prcductie, cu prioritate a masinilor, utilajelor, instalatiilor specifice~i adaptarilor necesare desfasurarii activitatii productive a persoanelor handicapate, in vederea usurarii efortului acestora, precum si pentru asigurarea unei cantitati corespunzatoare de produse.·

(3) Agentii economici care au organizate unitati sau locuri de munca protejate vor lua masuri pentru asigurarea integrals ~i prioritara cu materii prime si materiale, masini, utilaje si instalatii cu adaptari specifice, din tara ~i din import, necesare productiei ce se realizeaza de catre persoanele handicapate, astfel incat sa fie acoperite capacitatile de productie.

1.5.0. Desi trebuie sa recunoastem ca adoptarea acestor legi a fost nu numai necesara, ci si unica in legislatia romans , trebuie, de asemenea sa admitem ca, in lipsa unor metodologii ~i standarde concrete de aplicare a articolelor rnentionate, precum si a unor masuri coercitive adecvate, respectivelearticole de lege au ramas simple deziderate teoretice, fara implementare in practica.

in opinia no astra, insasi formularea acestor articole de lege este vaga, lasand loc unor interpretari in directia unor "adaptari" (in cazul in care ele s-ar realiza) 'nestandardizate, la latitudinea fiecaruia. Acest fapt . ar putea avea consecinte nedorite atarpentru persoana cu handicap si (eventual ) pentru insotitorul acesteia, deoarece respectiva persoana ar trebui sa fie supusa In permanents unui proces adaptiv, cat si pentru diferiti agenti sociali care ar fi nevoiti sa cheltuiasca sume suplimentare pentru readaptarea a ceea ce "au adaptat" inainte. _

Din acest motiv, se impune elaborarea unor standarde nationale de adaptare a mediului fizic , in concordanta cu normele europene, cu atat mai mult ell cat, in perspectiva integrariiIn structurile europene, Romania este parte semnatara a Chartei _ Sociale Europene (revizuita-

8

1996) cat si a altor documente internationale ce stipuleaza accesul neingradit al persoanei cu handicap la viata cornunitatii.

Articolul 15 al Chartei Social Europene, intitulat "Dreptul persoanelor cu handicap la independenta, integrare social a ~i la participare la viata comunitatii", prevede:

" in vederea asigurarii pentru persoanele cu handicap, indiferent de varsta, de natura ~i originea handicapului lor, exercitarea efectiva a dreptului -)a independents, integrare sociala si participare la viata comunitatii, partile hotarasc in mod particular:

- sa ia masurile necesare pentru a oferi persoanelor cu handicap 6 orientare, educatie' si instruire profesionala in cadrul unor institutii comune acolo unde este posibil sau, acolo unde nu este po sibil, prin

organisme (institutii) specializate, publice sauprivate; __

- sa imbunatateasca accesulla locurile de rnunca prin toate mijloacele care tind sa incurajeze pe cei care angajeaza persoane cu handicap, de a creste ~i de a pastra locurile de munca pentru persoanele cu handicap in cadrul mediuluiobisnuit de munca ~i sa amenajeze conditiile de munca la nevoile persoanei handicapate sau, acolo unde acestlucru nu este posibil din cauza handicapului, prin adaptarea sau crearea locurilor de munca protejate in conformitate cu gradul (procentul) handicapului. In unele cazuri, pot fi necesari specialisti sau servicii de sprijin;

- sa promoveze integrarea si participarea lor deplina in viata comunitatii in special prin _ masuri,' incluzand ajutoare tehnice, care sa vizeze depasirea barierelor de comunicare ~i mobilitate si sa le permita accesul la transport, locuinta, activitati culturale ~i de timp liber."

1.6.0 Studiul de fata i~i propune ca, in lumina datelor anterior prezentate sa analizeze si sa avanseze solutii practice privind accesul deplin al persoanelor cu handicap la viata socials in conformitate cu recomandarile organismelor internationale si a experientei europene in domeniul adaptarilor mediului fizic.

Toate .. solutiile constructive prezentate detaliat in stu diu pot fundamenta:

a) elaborarea unui set de norme (standarde) nationale cuprinzand conditii tehnice, indicatii constructive ~i tehnologice, solutii si variante concrete prezentate detaliat; normei indispensabile in activitatea de proiectare, reproiectare sau adaptare in domeniul accesibilitatii persoanelor cu handicap.

. I

9

Acest set de nonne (standarde) va fi elaborat de catre Institutul Roman de Standardizare (I.R.S.) pe baza datelor oferite de prezentul studiu .

. b) elaborarea unei legislatii (sau capitole ori articole) speciale privind obligativitatea tuturor organismelor statului, a societatilor comerciale, culturale, a societatii in ansamblu de a

, "

asigura prin adaptari standardizate accesibilitatea deplina a

persoanelor Cll handicap.

Egalizarea sanselor pentru persoanele cu handicap va ramane 0 sirnpla lozinca daca nu se asigura accesul real 'al acestora la viata sociala si profesionala. Primul .pas in aceasta directie este tocmai realizarea adaptarilor din mediul fizic prin care persoana cu handicap sa poata spera ca va accede la viata comunitatii si la activitatea profesionala pe care 0 poate desfasura. Din acest motiv considerarn ca studiul de fata este de natura sa notifice, 0 data mai mult, complexitatea ~i importanta acestei probleme.

II. ELEMENTE DE'PROIECTARE SI ADAPTARE

ARHITECTURALA

n.1.0 Spatiul necesar persoanelor in viata cotidiana

Spatiul minim necesarpentru persoanele valide este stabilit in fiecare tara prin reguli ~i standarde de constructii-rnontaj (suprafetele si amplasarea camerelor, inaltimea lor, dimensiunile culoarelor, latimea usilor etc.).

Persoanele cu handicap permanent sau temporar au nevoie in majoritatea cazurilor de un spatiu mai mare, pentru stabilirea caruia se ia in consideratie in prirnul rand spatiul necesar persoanelor ce folosesc un scaun rulant, pentru ca acest spatiu (de rnanevra) este eel mai mare, deci

adecvat in aproape toate situatiile. .

Accesibilitatea persoanelor cu handicap in incaperile de locuit sau publice precum ~i in zonele de acees este determinata at at de configuratia si dimensiunea acestora, cat si de alti factori importanti ca: eehipamentele si instalatiile standard sau speciale, mobilierul si modul lui de amplasare, acustica, iluminarea, eficienta sistemelor de G orientare, avertizare si informare (mai ales in cadrul serviciilor publice) etc.

i

i

·l

-10

J

J

70

r

J

110

t

_-"

J

J

9Q

f

r

J

145

J

r

Fig. 1 - Spatiul necesar persoanelor ce nu utilizeaza scaunul rulant

11

"

/'

L 44 L

- 1 11'

........

I, 45 ~

1 1

~.

l 65-70 l 6S-7S
l' 80 'l
1 1 Fig. 2 - Dimensiunile standard aleunui.scaun rulant

OBSERV ATII:

Exista scaune rulante !a care rotile mari de tractiune sunt amplasate 'in fata si

rotile rnici. pivotante, in spate. In acest caz Iungimea total a a scaunului este de 100-110 em. iar latimea de cca. 70 cm.

Seaunele rulante actio nate electric au Iatimea de cca. 70 em si lungimea de 110-

120 em,

12

\

j

,

~.
1t.O
,,,_
12fJ


100

80

so

40

20

0 (JJ 40 20 0 20 40 60 8) 100

Fig. 3 - Raza de actiune frontala in cazul unui scaun rulant standard ,/

•

100 .BO 60 40 20 0 . 20 ~ UJ_ 80 1))

(a)

I

13

_.

-r--r:rT1--,'t--t-~~~+--+-~~~J-- ~ 20

o 20 40 60

8() 100

In tarile in care "una din problemele majore ale societatii este asigurarea accesibilitatii persoanelor cu handicap la viata socials au fost elaborate, in acest scop, studii si programe de cercetare finalizate eu norme si standarde speciale,ee cuprind toate adaptarile necesare acestor

persoane.

D",e exemplu, in tarile eu populatie vorbitoare de limba gerrnana

se aplica urmatoarele norme si standarde:

GERMANlA - DIN 18025

EL VETlA - SNV 521500 AUSTRIA - ONORM B'1600

.:; In eelelalte tari vest europene se folosese norme ~i standarde

adaptate la eonditiile locale, pornind insa de la 0 serie de principii. de

100 80 60 40 ... zc 0 20 40 60 eo 100

(b)

Fig.! G, b - Raza de actiune laterala in cazul unui scaun rulant standard

IT.2.0 N orme standard existente pe plan international

. ' -~

14

"

;,

\,

-~ - ~ -- ---~--~---

baza si recornandari general acceptate elaborate de organismele

recunoscute pe plan international (tabelul 1 - anexa).

Normele austriece ONORM B 1600 "DIMENSIUNILE ~ IN CONSTRUCTII PENTRU P~RSOANE CU HANDICAP FIZIC SI V ARSTNICI" ,in vigoare de la 1 august 1983 contin 4 parti distincte:

, Partea I - cuprinde principiile de..,baza in proiectarea ~i adaptarea arhitecturala a constructiilor publice care faciliteaza accesul persoanelor cu handicap precum si a echipamentelor care permit deplasarea acestora in interior.·> .

Partea II - contine principiile de baza in proiectarea si adaptarea cladirilor de locuit special destinate persoanelor cu handicap fizic .

Partea III - contine recomandari si solutii concrete privind adaptarile necesare peritru facilitarea deplasarii persoanelor cu handicap in rriediul urban si interurban (zone pietonale, carosabile, mij loace de transport in comun, autovehicule personale adaptate etc.).

Partea IV - cuprinde recomandari, conditii tehnice si tehnologice, solurii si variante constructive privind proiectarea si/sau adaptarea masinilor si utilajelor conventionale sau speciale a intalatiilor si dispozitivelor, prevazute in spatiile de productie in care i~i desfasoara activitatea persoanele cu handicap.

11.3.0 Proiectarea si adaptarea cladirilor (cai de acces si parti comune)

in constructiile care nu au fost concepute special pentru persoanele cu handicap sau varstnici nu este necesar sa se asigure toate amenajarile cunoscute pentru persoane ce se deplaseaza in scaun rulant. In ~l~~[U.~ \J2.k!Q.H;~~, in functie.de amplasamentul si dimensiunile acestora, trebuie insa sa existe eel putin ointrare, un grup sanitar si posibilitati de acces in incaperi, toate amenajate pentru persoane cu_handicap locomotor,

Spatiul necesar de manevra a unuiscaun rulant este prevazut in figura 5.

/

, c

15

t 180 r

/ 90· --r~--l_
»:
, ',--1 -.
r ) I 0
I / I ~
..-
0 I (
..:r --7~_r-_j
~
/ l l oj
110
1 1
b) t 140 - t
l

110

"1

c)

Fig. 5 a.b.c - Spatiul minim necesar de manevrare pentru un scaun rulant (a) viraj la 90°: (b) rotire eu 90°: (c) cere de rot ire

16

f

. ,-

IT.3.1. Intrarea in cladiri

Pentru facilitarea accesului in cladire este esential a se prevedea in fata intrarii 0 suprafata plana suficient de mare, care va elimina pericolul de rostogolire a scaunului rulant in timp ce persoana cu handicap aflata in el deschide sau inchide usa .

. Usa va avea latimea de minimum 80 em (recomandabil 90 em) si va fi prevazuta cu dispozitiv hidraulic pentru inchiderea intarziata. Acolo unde este posibil se vor monta usi cu deschidere-inchidere automata. Usile rotative se vor evita.

Fig. 6 a - Intrare in cladire adaptata pentru persoane cu handicap

in cazurile in care, din considerente constructive, rampele din fat a intrarilor sunt de neevitat,· inclinarea acestora nu va depasi niciodata valoarea de 10% (in general se accepta 0 inclinatie a rampei de pana la 6% ). In cazul rampelor existente lungi, cu 0 inclinatie de peste 60/0 se vor prevedea din loc in loc (5-7 m) portiuni plane (ruperi de panta) avando lungime de celputin 120 ern.

17

I

max. 600

JIQX.600

Fig. 6 b - Ramps prevazuta eu ruperi de panta

a b
em
25 170
35 160
45 150
-
55 140 Rampele de aeees trebuie sa fie prevazute pe toata lungime lor, pe partile laterale, eli cate doua- bare de sustinere, montate una deasupra alteia. Spatiul plan neeesar din fat a usilor ee se desehid In exterior sau in interior este prezentat In figurile 7 si 8.

~ ... mf T - ,

Ii

I

1 1.0

I I I

+--ti

18

j,

Fig. 7 - Suprafataplana necesara in fata usilor ce se deschid in exterior

Fig. 8 - Suprafata plana neccsara in fata usilor ce se deschid in interior

II.3.2. Coridoare si usi

Coridoarele din cladirile de orice fel (de locuit, publice sau spatii de productie) nu trebuie sa prezinte obstacole sau trepte, iar acolo unde ele exista se vor prevedea rampe sau lifturi (in cazul diferentelor mari de _ nivel).

Latimea ("lumina") minima utila a coridorului trebuie sa fie de 120 ern, iar la schirnbarea directiei acesteia, precum si in fata liftului latimea va fi minimum 140 em (fig. 9 a).

. Toate usile ,cu exceptia celor de acces in grupurile sanitare si spatii de depozitare trebuie sa aiba 0 latime de trecere de minimum 80 em, usile acestora din urrna vor avea 0 latime de minimum 70 em si vor putea fi deschise si din exterior.

De asemenea, usile nu vor fi mai late de 100 em, pentru ca deschiderea lor sa nu fie dificila.

Se vor evita pe cat posibil pragurile si diferentele de. nivel de acest gen; acolo unde ele sunt totusi necesare (de ex. pentru izolarea termica a incaperilor) nu vor depasi inaltimea de 3 em.

"

ly

In fata usilor se va prevedea un spatiu liber corespunzator, ale carui dimensiuni sunt prezentate In figurile 7 si 8.

Usile de la capetele coridoarelor vor fi plasate lateral, pentru a permite manevrarea facila a acestora (fig. 9 b).

1

, 90

Fig. 9 a - Dirnensionarea coridoarelor

_,
--. 90 r
eo
0 -dJ
...:t
or-
.___
Fig. 9 b - Plasarea usilor la capatul coridorului

Pentru etansarea usilor, se vorfnonta in locul pragurilor asa numitele "sine-prag", ce nu constituie un obstacol, iar!J$ile vor fi prevazute la partea inferioaracu garnituri elastice (fig. lOa).

20

o alta variants de etansare, larg raspandita in tarile vest -europene, este cea prezentata in figura lOb.

o in acest caz, pragul sau sina-prag lipsesc, iar etansarea se

realizeaza eficient cu ajutorul unei garnituri montate in partea de jos a usii si actionata de manerul de inchidere-deschidere al acesteia.

a)

b)

Fig. I Q a.b - Sisteme de etansare a usilor

Alegerea corespunzatoare a usilor la amenajarea cladirii.in functie de modelul constructiv are 0 mare importanta. Astfel, se recornanda ca, la intrarea in locuinte sa fie montate usi simple intr-un canat pe toe (tara prag) iar in interior, usi glisante (fig. 1 1 ).

In ambele cazuri, usile vor fi prevazute cu manere de actionare speciale, montate la nivelul accesibil persoanei cu handicap. De asemenea, partea de jos a usii (indiferent de model) va fi protejata pe 0 inaltime de 40 ern de la sol cu metal sau material plastic.

-
..
...
~
~
-
-
- "-- I
I
I
1
I ~
I
I ~
_1
1
I
-' ~ ..... -

-

l

l ~. l

1r 1

l

'1

'1

Fig. II - Usi ~i manere de actionare

21

--_~- __ ----------

II;3.3 Scari si bare de sustinere

_Treptele scarilor din cladirile de orice fel (de locuit, publice sau spatii de productie) vor fi dimensionate corcspunzator pentru a permite accesuI si deplasarea in bune condirii a persoanelor cu handicap, Astfel, \ lungimea treptelor (intre barele de sustinere laterale) va fi de minimum 100 ern, latimea nu va fi mai mica de 30 em, iar inaltimea nu va depasi 16

em,

_ Dupa maximum 16 trepte se va prevedea obligatoriu un podest pentru odihna (rupere de panta).

Wi til b

_ .. , ..

.;:,

.,

_'.

Fcna c;tkl:Q

Fig. J 2 - Forme de trepte

Barele de sustinere laterale ("mana curenra") vor 11 astfel proiectate ~i amplasate incat sa poata fi apucate cu toata mana ~i sa perrnita un sprijin eficient in cazul aparitiei unui obstacol neprevazut

Se recornanda, de asemenea, montarea laterala a care 2 bare de sustinere fa inaltirni diferite, pe intreg traseul scarii. Bara de sus, montara la 0 inaltirne de 90 - 100 ern, va fi folosita de catre persoanele val ide si persoanele eu handicap ce se pot deplasa tara scaun rulanr. Bara de jos,

22

I

, I

I I

I

I

amplasata la 0 inaltime de cca 75 em, va putea fi folosita de copn ~l

persoane cu handicap ce se deplaseaza in scaun rulant.

Fig, 13 - Bare de sustinere (modele in sectiune transversals)

Se recomanda, deasemenea, prelungirea barelor de sustinere cu inca 45 ern de la nivelul ultimei trepte.' '

45

Fig. 1-1 - Amplasarca barei de sustinere de-a lungul scarii

,

It min .100

.,

Fig.LS - Amplasarea barelor de sustinerc (sectiune transversala)

II.3.4. Sisteme mecanice de transport la nivel (ascensoare, escalatoare, transportoare)

Facilitatea deplasarii persoanelor cu handicap in interiorul cladirilor etajate (minim P +1), indiferent de destinatie (unitati de "invatamant, unitati spitalicesti, locuinte, servicii pub lice, de orice fel, unitati de productie etc.) are 0 importanta cu totul deosebita pentru asigurarea accesibil!t~tii acestor persoane.

24

/'

Ascensoare

,~ . Cabina ascensorului trebuie sa fie astfel proiectata sau adaptata incat sa perrnita aeeesul in interior oricaror persoane eu handicap, eu precadere eelor ce se deplaseaza in seaunul rulant. Pentru aeeasta, dimensiunile interioare minime ale eabinei vor fi de 80x 135 em, reeomandabil 11 Ox 140 em.

-,

l ~n,OO-l

1 1

I

.... -----.J..

I

I I I I

,__~

I

Fig.J6 - Cabina ascensorului

Cabina si putul ascensorului vor fi prevazute eu usi glisante eu inchidere automata. Comanda electrica a ascensorului din interior sau .din exterior se va realiza eu ajutorul tastelor eu senzori, solutie tehnica ee avantajeaza persoanele eu mobilitate redusa a mainilor. Tastele de comanda vor fi montate pe panou orizontal amplasat la nivelul aeeesibil persoanelor aflate in seaunul rulant (eea 100 em de la sol).

In interiorul cabinei se poate monta un scaun rabatabil, deosebit de util persoanelor varstnice si celor cu handicap locomotor.

In cladirile in care se afla cu precadere persoane cu handicap este necesara mont area unui telefon sau interfon, in interiorul cabinei sau cei putin un sistem eficient de alarmare acustica sau optica.

Escalatoare individuale

In cladirile etajate 'in care nu. exista si nu se poate monta un aseensor, sau, in cele in care aeesta exista, dar este inaeeesibil persoanelor cu handicap si celor; varstnice, transportul la ~ nivel al acestor persoane se poate asigura ell ajutorul unui escalator individual montat pe casa scarii.

25

\ . \

Fig. 1 7 - Escalator individual

Acest sistem de transportse compune in principal din urmatoarele subansamble: scaun antrenat electric, cale de rulare modulara, sistem de blocare antifurt $i sistem de protectie si alarrna in caz de pericol, cu sursa proprie de alimentare (acurnulator).

Calea de rulare pe care se deplaseaza scaunul se monteaza deasupra treptelor cat mai aproape de peretele portanrsi urrnareste fidel

~ 26

tJ

.;

>" -::-;;

::-';.. ,; :l'

~-

l', c;

~ ~

" 1,-

~ It.

.~

·1

'of

'1

~ 1 '! ~ ,

•

~

,~

::

.,

c

"

I

I

intregul traseu.al scarii. Este 6 constructie metalica rigida, construita din segmente (module) profilate, asamblate intre ele:' numarul ~i forma acestora se stabilesc in functie de lungimea de deplasare (nr. de etaje) si forma scarii.

Scaunul escalatorului, tJ10iectat ergonomic, este antrenat de catre un motor electric de curent continuu montat in partea de jos si alimentat cu tensiune nepericuloasa (24 V). La inceputul pantei (nivelul parter) precum si la fiecare palier unde stationeaza, scaunul are posibilitatea de a fi rotit cu 90° dreapta-stanga pentru a-i putea permite persoanei cu handicap ee-l utilizeaza atat asezarea cat si parasirea facila a acesniia. In acest" scop, dar si pentru a ocupa cat mai putin spatiu atunci cand escalatorul nu este folosit, bratele scaunului si suportul de sustinere a picioarelor sunt rabatabile in plan vertical.

Butoanele de comanda 'a deplasarii ("SUS", "JOS") precum ~l butonul de oprire si alarmare in caz de pericol sunt montate la extrernitatile bratelor scaunului.

Escalatorul este blocat si nu poate fi pus in functiune decat dupa introducerea ~i actionarea cheii de contact.

NOTA:

Ca variants constructiva. in locul scaunului rulant se poate monta 0 platforma speciala ce poate deplasa 0 persoana ell handicap locomotor aflata in fotoliu rulant. de-a lungul traseului scarii. pana la etajul dorit

(fig. 18). .

Sistemul electromecanic de antrenare al escalatorului nimane neschimbat.

27

------------

Fig. J 8 - Escalator ell platforms (varianta)

Transportoare

In cladirile etajate unde nu exista si nu se poate monta sau adapta un as censor, .sau in cele in care acest lucru nu se justifica, persoanelor cu handicap locomotor aflate sau nU in scaun rulant, precum si varstnicilor, li se poate faeilita deplasarea eu ajutorul unui transportor eleetromeeanie autonom.

Transportorul, pe care se poate monta un scaun sau un suport specialpentru un fotoliu rulant, este eomandat si manevrat de un insotitor, tara niei un efort, ehiar pe treptele de acees in cladire sau pe cele interioare.

28

/

Fig. 20 - Transporter ell role

30

Indiferent de modul constructiv (senilat, cu 3 role etc.) acest sistem de transport este deosebit de util pentru accesul in cladirile publice, in gari, ~tatii de metrou, hoteluri, unitati spitalicesti si in alte edificii neadaptate Ia posibilitatile persoanei cu handicap. Este, de asernenea, foarte util in cladirile declarate monumente istorice sau arhitectonice, in care orice modificare arhitecturala este interzisa prin lege.

Il.3.5 Pardoseala

PardoseIile, ca de altfel toate suprafetele pe care se deplaseaza persoanele cu handicap sau cele varstnice, trebuie sa fie plane si aderente. Suprafetelor alunecoase li se poate mari aderenta prin acoperire cu materiale adecvate (mocheta, covor din cauciuc, covor din PVC de joasa densitate etc.).

II.4.0 Proieetarea si adaptarea locuintelor

..

. _ In cele ce urrneaza sunt descrise si prezentate grafic recomandari, solutii concrete si variante constructive pentru asigurarea accesibilitatii depline a persoanelor cu handicap locomotor in interiorul locuintei.

11.4.1. Grupurile sanitare

Persoanele cu handicap, in' special cele cu handicap locomotor care se deplaseaza in scaunul rulant, au nevoie in grupul sanitar de un spatiu (de manevra) mai I mare decat persoanele valide. Ca at are, proiectarea sau adaptarea acestui spatiu se va face tinand cont de recornandarile dimensionale de mai jos.

Instalatiile we

,

Vasul we va fi astfel montat incat sa perrnita accesul persoanei cu

handicap din lateral si va avea suprafata superioara (de asezare) la 0 distanta de minimum 80 cm de la sol.

. Instalatiile aferente si dispozitivele auxiliare (etajere, suport hartie igienica etc.) trebuie sa fie accesibile din pozitia sezand ~i amplasate la maximum 100 em de la sol.

31

,./

\

\

\ \

Fig. 21 - Cabina we (exemple de amplasare)

,

Este, de asemenea, absolut necesara amplasarea unor rnanere ~i

suporturi speciale de sustinere rabatabile; in functie de configuratia spatiului, manerele se vor monta pe 0 ~ina bine fixata in pereti, pe care se pot deplasa si roti 'in orice directie.

rI q

I I I I

l I

I L J I

I I

-

(a)

32

I

\

90 \

7 I

/

\ \

- .. ) ,

f----~

(b)

Fig.T? a, b - Manere si suporturi de sustinere

LavoaruI

Lavoarul va fi montat la 0 inaltirne de maximum 85 em de la sol (rnasurata de la marginea .superioara), iar etajera la 100 em de la sol. Oglinda va f rabatabila (max.SO").

•

-,

I / /

/

Fig.]3 - Lavoarul (cote de montaj)

I
t i70 + 235 t I

90 00 90 L 8() ~ 65
1 1 Dusuri ~i biii

Dusurile sunt in general indicate pentru persoanele cu handicap si varstnici. in multe cazuri constituind 0 solutie mai buna decat cada de baie; pe de alta parte", aceste persoane nu pot renunta total la folosirea cazii, deci solutia optima este 0 cornbinatie dus-cada, camera' de dus trebuie sa fie astfel conceputa sau adaptata incat persoana -cu handicap aflata in scaun rulant sa poata avea acces pa'na in imediata apropiere a - dusului.

Cuva pentru dus nu este recomandabila pentru ca, din considerente functionale, se monteaza deasupra pardoselii la cca 25 cm, ceea ce poate , constitui un obstacol pentru persoana cu handicap, 0 solutie mult mai buna consta in amenajarea unei, portiuni din pardoseala, prin montarea unui sistem de seurgere a apei (sifon de pardoseala) deasupra caruia persoana eu handicap aflata in scaunul rulant special adaptat (rezistent la urnezeala), poate folosi dusul,

Pentru delimitarea spatiului folosit pentru dus se monteaza paravane pliabile, de asernenea, rezistente la umezeala.

Fig,2-1 - Camere pentru dus (exernple)

Se recornanda ca spatiul pentru dus sa fie prevazut cu un seaun rabatabil si un furtun pentru dus de lungime corespunzatoare.

o .atentie deosebita se. va acorda pardos~lii;. persoanele cu handicap locomotor care.folosesc alte mijloace ajutatoare de deplasare dedit scaunul rulant (carje, cadru pasitor, proteze etc.) sau persoanele in varsta pot fi in peri col daca suprafata pardoselii este alunecoasa.

34

-\ ~

\

l

I

I ,

I I

I

Cada de baie - va fi prevazuta Ia montaj Cll 0 suprafata plana pentru asezare . lata de cca 30 em placata cu doua randuri de faianta. Pentru intrarea si iesirea din cada sunt si in acest, caz necesare manere de sustinere speciale amplasate conformfigurii 25.

,
.
~ I Ij" ..
~
\
Lf) \
LI1 ...... I
J ~ I I I- I I r r 1 I r T Fig.]5 - Manere de sustinere

I..

140

1

160 .

190

(a)

35

305 t

85 + 60 + 85' t

1

• V / ./ / , / / / ./ ./ ,/ / , ./ ./ /
1/ -
V • t-,rl r--,I.-'
I v
t- I I
1/ <' --- 1 '. _j v
0 V \~ (L_ ~
co' ~--~~ 1 ..
--I -1/
l/ v~/ ~ r-+-J-F.:J
l/ '\ I I~+.L I
[ ~~~ I ';Ir'rh
N ./ - J\ L-ti tL U.L~
1/ - -~ <,'> --1:..:l
, 1/ -' '--0 r ~ ·
r- ./
./ '- ,.... I .. I v
g ./ I r--ll
t- lIL LJ G
... v I.-
/ / / / ,/ / ./ / / / /' / /77'/
I . o Ln

l 75 l

l

-140 l

95

95

1 1

1

(b)

Fig. 26 a, b- Camere de baie (excrnple)

NOTA:

In reate grupurile sanitare proieetate sau adaptate, pentru persoanele ell handicap si

varstnici. se va monta un sistem de alarmare in imediata apropiere. De ascmenea. roate armaturile (pentru lavoar. dus. cada ctc.) YOf Ii prevazute cu baterii <1\[1l1c! 0 singura maneta de actionare $i vor fi amplasate astfel incat sa poata fi munevratc din pozitia

sezand. ~

.

II.4.2. lnstalatiile electrice "

,

Toate eomutatoarele si intrerupatoarelc. tfebuie sa fie montate la 0 inaltime de 110 em de la sol. Prizele se vor monta la 0 inaltime de 40 em

, . ~

sau 100 em de la sol ~i vor fi prevazute in totalitate eu irnpamantare. In

constructiile noi se vor monta In numar sufieient eonduete eleetriee

36.

I

(goal e) ce vor putea fi folositc la montarea ulterioara a unor instalatii speciale (interfon, instalatii de alarmare.rinstalatie telefonica).

Panourile electrice cu sigurante se vor arnplasa la 0 inaltime de 120-140 cm pentru a putea f accesibile si persoanelor cu handicap locomotor aflate in scaun rulant.

..

II.4.3. Sisteme de inchidere

Toate sistemele de 'inchidere, de actionare a ferestrelor, usilor, .trebuie sa fie simple, fiabile si usor de manevrat.

Mobilierul va fi prevazut cu man ere de actionare ergonornice.cnu vor fi prea mici si vor fi montate in pozitia adecvata. Usile mobilie.ului ·trebuie sa fie prevazute cu balamale tip "aruncator" sau cu magr.eri de

inchidere . ~

Manerele.si clantele se vor monta la 0 inaltime de 40-140 ern de la sol si nu vor fi prevazute cu incuietori ..

Compartimentul pentru astcrnuturi ~i haine trebuie sa fie u~, " de rnanevrat si asigurat impotriva rasturnarii.

Dimensiunile ~i pozitionarea optima a mobilierului In spatii de locuit pentru persoanele cu handicap sunt prezentate la pct.II.4.6. ~i Il 4.7.

lI.4.4. Arnplasarea ferestrelor

La pozitionarea ferestrelor sau in cazul reamplasarii lor (adapt are) se va avea in vedere faptuI ca persoana cu handicap locomotor aflata in scaun rulant are un alt unghi vizual decat 0 persoana valida. Ca urrnare, marginea inferioara a ferestrei se va afla mai jos decat In cazul constructiilor obisnuite ~i anume _la 0 inaltime de, max. 70 ern de la pardoseala. Elernentele de actionare a ferestrelor se vor monta la 0 inaltirne de maximum 140 cm de la pardoseala. Ferestrele camerelor de zi vor fi prevazute cu storuri sau obloane usor de manevrat.

"

37

Fig.27 - Unghiul viziual al persoanei cu handicap aflate in scaunul rulant

IlA.S. Amenajarea buciitiiriei

/

,

Configuratia optima a bucatariei este in forma de L sau U, iar

suprafata libera a pardoselii trebuie sa fie de cel putin 150 x 150 em.

In locul unui aragaz obisnuit este de preferat 0 plita cu gaze sau electrica, montata la 0 inaltime utila de 70 cm ~i avand dedesubt 0 deschidere in adancime de minimum 60 ern. Plite cu deconectare automata dupa un timp prestabilit of era persoanelor cu handicap si celor varstnice mai multa siguranta, sunt deci de preferat.

Cuptorul, frigiderul si congelatorul se vor monta in zona de acces a persoanei cu handicap ce le utilizeaza. Partea de jos a frigiderului se va afla la minimum 40 em de la pardoseala, iar partea de sus a congelatorului la maximum 140 em.

Toate aparatele electrccasnice' folosite in bucatarie trebuie sa fie prevazute cu indicatoare optiee de control.

38

,/

-
~
D
I

-

] I II ! I

I

!

A

--....1!0- (:) ....:t

.....

Fig. 28 - Amenajarea optima a bucatariei

a[>

6 A

,

B

:f-

I

L ------'---1

39 -

I I

I

I I

Fig.29 - Configuratia bucatariei

Spatiul in care se serveste masa poate fi arnplasat in interiorul bucatariei sau alaturi de aceasta.

175 I.. 110 ~ 170 k
1 1 1
~ r-----=-t as
I . I
I· 1
~ I ~
I
g : DOl s
...... _____ =.l

l 200 ~
160
'1 Fig.30 - Amplasarea mesei i11 bucatarie (variante)

40·

f

Il.4.6. Arnenajarea dorrnitorului

La amplasarea mobilierului, in functie de latimea patului se va avea in vedere un spatiu neeesar de manevra pentru persoana eu handicap aflata In seaun rulant, corespunzand unui cere eu diametrul de 150 em.

Spatiul din fata dulapului pentru imbracaminte si/sau incaltaminte va fi ·dimensionat tinand eont si 'de latirnea usilor in mornentul cand sum deschise: solutia optima este arnplasarea unui dulap eu usi glisante .

70 95, .... ~ti()-....... 140
Ion
c-
.- '~

~ <=:)
a- . Fig.3l - Spatiul necesar in donnitor

U\jl:;"
15{) i
-
...
• TLJ Ll ·U
.. ,
I
~ 150

~
~
r 1 , U w w
-
150
J -
~[ .
J
I '0

Fil!,.32 - Configuratia dormitorului (variante)

c.. '.

"

"41

"

II~4. 7. Amenajarea altor 'incaperi

....

La proiectarea si amenajarea altor incaperi de locuit (biblioteca,

birou, anexe) se vor respecta aceleasi conditii ca In cazul bucatariei si grupurilor sanitare, respectiv asigurarea accesului lambbilier ~i a spatiului de manevra necesar scaunului rulant.

<:>
~ 0 S
-
~ -
~ ~ ~
I
,
---t 1

~ ~

~~l
.,-., 'I FiQ.33 - Accesulla mobilier

L

42

; .

I

t

c

11.5.0 Accesul in cladirile publice

Cladirile publice, indiferent de specificul lor, trebuie sa fie astfel amenajateincat sa asigure accesul deplin al persoanelor cu handicap la toate serviciile.·

Recornandarile si solutiile constructive privind proiectarea sau adaptarea cailor de acces si a partilor comune ale acestor cladiri au fost deja prezentate pe larg in capitolele II.3.1. - II.3.3. in acest context,

. trebuie de asemenea subliniata, ca solutie optima pentru facilitarea accesului in cladirilepublice a persoanelor cu handicap, in special a celor ce se deplaseaza in scaun rulant, adaptarea usilor glisante cu deschidercinchidere automata, la eel putin una dintre intrari

in rnagazinesi cornplexe comerciale coridorul de trecere prin fat a" casei de marcat trebuie >.sa perrnita accesul lejer al unei persoane cu handicap aflata in scaun rulant. Latimea acestui coridor va fi de ?O-lOO

ern.

Fig.34 - Spatiul de aeees la easa de marcat sau la ghiseu

Salile de conferinta gen amfiteatru, salile de cinematograf, teatru etc. vor fi prevazute cu 0 intrare separata dimensionata corespunzator pentru accesul persoanelor cu handicap ce se deplaseaza in scaun rulant, precum si cu un grup sanitar special amenajat pentru aceste persoane (capitolul IIA.l.).

43-

------- ~--- ---~~- ------

Lungine min. 120 em Larime min. 100 em

~ -

\

Fi<.!,.35 ~ Sala gen amfiteatru

~~ ,

Pentru faeilitarea deplasarii persoanelor eu handicap si a celor varstnice in interiorul cladirilor pub lice etajate este deosebit de eficienta folosirea unui transportor electrornecanic autonom (eapitolul II.3.4.), aflat in dotarea institutiilor sau afirmelor ce functioneaza in aceste cladiri.

-44

j-,:_

I

l

-- ~--_ .. ~~.-_~

..

III. ADAPTAREA CAILOR SI MIJLOA.CELOR ~

DE DEPLASARE iN INTERIORUL SI iN AFARA LOCALITATILOR' -

,

III.l.O. Circulatiapictonalil

Caile de deplasare pietonala sunt In prezent total inadecvate circulatiei persoanelor cu handicap,_in s-pecial celor ce se deplaseaza in scauri rulant. Adaptarea acestor drumuri pietonale (trotuare, zone de traversare, refugii, etc.) la posibilitatile de deplasare ale acestor persoane constituie, prin urrnare, 0 actiune de mare importanta si urgenta. In acest sens sunt prezentate In continuare solutii ~i variante constructive, a carer aplicare poate asigura deplasarea Tara efort si In deplina siguranta a

-'

persoanelor cu handicap.

Drurnurile pietonaletrebuie sa aiba 0 latime de minimum 150' cm (conform norrnativelor europene); in zonele unde acest lucru nu este posibil, se va asigura 0 latime de minimum 100 em, si din loc in loc, spatii pentru ocolire la intalnirea posibila cu alte scaune rulante sau carucioare pentru copii (latirne minimum ISO ern).

Hidrantii, stalpii si indieatoarele de circulatie, nu si constructiile, pot reduce latimea unui euloar de trecere pana la SO em.

In cazul trotuarelor ell ~ latime foarte mare ,se recornanda

~ amenajarea unei benzi de circulatie pietonala de-a lungul bordurii, lata de minimum 150 em (optiml Sf em), plana si aderenta cepoate fi folosita ell prioritate de catre persoanele eu handicap locomotor ce se deplaseaza In scaun rulant.

L

.,

min 100

l

rnin.120

1

Fig.36 - Drum pietonal

45

Traversarea

. Traversarea strazilor cu circulatie In sens unic sau in ambele sensuri, cu unasau mai multe benzi de circ.ilatie pe sens, estedificila atat pentru persoanele eu handicap' locomotor, peritru nevazatori, cat ~i pentru varstnici T oate aeeste persoane sunt expuse riscului accidentarii pe toata durata traversarii daca zona de treeere pentru pietoni nu este adaptata corespunzator la posibilitatile lor de deplasare.

Adaptareaconsta in principal in inodificarea bordurilor in dreptul 'tuturor zonelor -de traversare, preeum ~i In instal area unui sistem special de sernaforizare in aceste zone.

Astfel, bordura ~i 0 portiune a trotuarultii vor fi reeonstruite inclinat (gen "albic") pe toata latimea ·marcajului (minimum 180 ern) cu 0 panta de maximum 100/0 longitudinal si maximum 60/0 transversal, eu un prag de capat de maximum 3 cm rotunjit.

, T t;~irea bordurii =

solutie nere(~

•

Solutio optirm

Fig. 3 7.- Adapiarea .zonelor de travcrsarc

~

In cazul arterelor si intersectiilor intens circulate se recornanda

construirea unor pasaje de traversare subterane sau supraterane.

46

/"

i !

I

t

l

t l f

"

.Adaptarea infrastructurii nu este' suficienta. Pentru a facilita

traversarea in conditii de siguranta deplina a persoanelor cu deficiente locomotorii sau vizuale, -precum si a celor varstnice este necesara amplasarea unui sistem de semaforizare speciala, ce poate fi comandat

manual de catre aceste persoane sau de catre insotitori. .

in functie de tipul si latimea drumului ,carosabil ce trebuie - traversat se disting doua variante constructive ale acestui sistem (fig. 38a si fig. 3 8b ).

£

I iiil1dllil

~ .

Fig.38 a .: Sistcm ell dona semafoare. pentru drumuri Cll circulatie in sens unic sau In

ambele sensuri, eu maximum doua bcnzi pe sens G '

47

---;- 0
0
81
8!
""I
I
-+ /-'tg.3Sb - Sistem ell (rei semafoarc. pcntru artcre mari de circulatie . autostr.izi

Funetionare si mod de utilizare

(a) Dupa actionareabutonului de cornanda (B 1 respectiv 82) dupa cca 15-20 sec. se schirnba culoarea sernaforului din verde (ce permitea '

o panajn acel moment accesuI autovehiculelor in intersectie) in galben ;

I

f,

concomitent 0 hupa '(HI respectiv H2) incepe sa emita semnal acustic intermitent de avertizare. Acest semnal este recunoscut de catre 0 persoana cu handicap 'vizual ~i dureaza circa 15 sec., timp in care

• I

persoana cu handicap este avertizata ca urmeaza sa aiba acces in

intersectie La randul lor, autovehiculele aflate in apropierea zonei de traversare, sunt avertizare ca urrneaza s~ opreasca la aparitia culorii rosiia semaforului.

Dupa scurgerea celor 10-15 sec. semafoarele S 1 si S2 i~i schimba culoarea In verde pentru pietoni ~i in rosu pentru autovehicule. Concomitent cu schimbarea culorilor, cele douahupe incep sa emita un alt semnal acustic (de ex. muzical) pentru persoanele cu handicap

vizual. .

Durata in care este permis accesul persoanelor in zone. de' traversare este masurata de catre ~n releu de timp , amplasat 11; hri:_i~l F, si este de cca. 30 sec. Dupa scurgerea acestui interval de nrnp, ' semaforul, pe sensulde circulatie auto isi schimba culoarea in gal ben, iar cele. doua hupe emit din nou semnalul acustic intermitent. avertizand persoanele cu handicap aflate inca in mers sa grab;,.~,sca traversarea. Dupa circa 10-15 sec .. autovehiculele primesc "i.nda verde", iar pietonilor Ii se interzice accesul in zona de travers are pri n aparitia culorii rosii a sernaforului. Ciclul se poate relua la solicitarea unei alte persoane ce doreste sa traverseze.

Butonul de cornanda B 1 respectiv B2 trebuie sa fie protejate impotriva intemperiilor ~iracordate la 0 tensiune nepericuloasa (maximum 24 V).

(b) In cazul arterelor mari de circulatie, cu doua sau mai multe benzi de

circulatie pe sens , se impune montarea a inca unui semafor S3 111 zona

i ce delimiteaza cele doua sensuri de circulatie. Acest semafor va prelua

i pe rand -functiile celorlalte doua semafoare S 1 si. S2 In functie de

I sensul dedeplasare al persoanei cu handicap in zona de traversare. III acest fel, pe durata cat acesta persoana este angajata in traversarea primului sens de circulatie, celalalt sens este in continuare liber circulgtiei rutiere. pana in .momentul cand este actionat butonul . de

comanda B3 montat pe serriaforul S3. .

Sistemul de temporizare, semnalizare luminoasa si acustica ramane aceleasi ca in cazul (a).

q) s,.

h)

o

0eJYYlO(fzore opt/co .sf QCW'flc{j /0 troveN'O/"eC ~o- 1)0(6 a one! or/ere ~ cil'C(I,la/le a/ oooo ~ .h'/CY' !nulte 't>e?.z/ ~ clrcu(Qlie.

)

Leje!?d6

F - fir/do e!~,/ca exJstel'lto

\ S - S effJQ,tor e/ectrrc: &/JolYlt

l3 - DulCY1 ~ coroood , prot!y'ot (o!imeam !o toosiuae ~~/-

co/oosc: - SUb 24<- VI .

h - lom# semnotzore cu(oo!'e verde·. . II - ,,~& -sernoo/Zzore ocustica

Fif<.39 - Schema bloc de functionare a sistemului de sernaforizare

~ .

a) Sistem eli dona semafoare: b) Sistem cu trei semafoare

50

!

t

i

I

i:

!

,

,~

I.

\

t

I

t

I

J,

r

k

III.2.0 Circulatia cu mijloacele de transport public

in prezent, circulatia cu mijloacele de transport in comun (autobuze. tramvaie, trenuri) a persoanelor cu handicap locomotor ce se deplaseaza in scaun rulant este practic imposibila, din cauza lipsei unor

vehicule special proiectate sau adaptate in acest sens. .

Adaptarea tramvaielor siiautobuzelor pentru a fi accesibile si persoanelorcu handicap locomotor. consta in principiu.Tn adaptarea unui si stem elevator electrornecanic sau. electropneumatic, actionat de catre conducatorul vehiculului lasemnalul unei astfel de persoane. Sistemul poate asigura ridicarea unui scaun rulant ,. pana 'la nivelul platformei, facilitand astfel accesul persoanei cu handicap in interior. Parasirea vehiculului la destinatie are loc in .acelasi mod.

Metroul constituie 0 exceptie prin faptul ca platforma de ::1' ces ~ vagonului este la nivelulperonului. Problema asigurarii accesibilitatii persoanelor cu handicap, a celor varstnice si a celor aflate in dificultate, in statiile de metrou poate fi rezolvata daca, din faza de' proiectare a statiei, s-a prevazut amplasarea unui ascensor special pentru transportul ac -stor persoane de la suprafata la nivelul peronului si invers (acest· sistem functioneaza in tarile vest-europene si este deosebit de eficient).

Daca nu a fost prevazut un astfel de ascensor si adapt area lui ulterioara nu este posibila, transportul persoanelor amintite in si din statiile de metrou se poate asigura prin utilizarea unui tran'sportor electromecanic (vezi cap.II.3.4.) aflat in dot area fiecarei statii rvfETROREX.

Pentru persoanele cu handicap locomotor (in special cele aflate 111 scaun rulant) care calatoresc cu trenul, accesul in vagoane se poate asigura in conditii optime cu ajutorul unui sistem-elevator cu platforms, autonorn, atlat cu precadere in dotarea garilor mari si a nodurilor de cale ferata (fig. 40),

Sistemul asigura ridicarea scaunului rulant si a bagajelor pana la nivelul platformei vagonului si poate fi manevrat chiar de catre persoana cu handicap sau insotitorul acesteia.

, .

51

Eig.40 - Elevator pentru acces In vagoanele de cale ferata

~

In toate garniturile de tren trebuie sa existe vagoane proiectate

special sau adaptate cerintelor persoanei cu handicap. In aceste vagoane, compartimentele trebuie sa asigure spatiul necesar de manevrare pentru un scaun rulant si spatii de bagaje (inclusiv scaunul pliant). Vagoanele vor fi, de asemenea, dotate cu grupuri sanitare adecvate (cap. II. 4.1).

Locurile individuale sau· compartimentele speciale, rezervate persoanelor cu handicap trebuie sa fie marcate cu indicatorul "persoana cu handicap" .

52

...

I

III.3.0 Circulatia ell mijloaee de transport individuale

Posibilitatea de deplasarein interiorul sau in afara localitatilor cu mijloace de transport individuale 0 au ~i persoanele cu handicap, daca . aceste mij loace sunt adaptate corespunzator.

Conform legislatiei in vigoare persoanele cu handicap locomotor pot obtine permis de conducere si pot conduce vehicule rutiere proprii daca acestea au fost special proiectate de catre fabricant sau adaptate ulterior de catre firme autorizate in acestsens. '

III.3.! Adaptarea autovehiculelor rutiere (automobile)

/

a) Adaptarea unui automobil de fabricatie .indigena sau -straina la cerintele specifice ale unui conducator auto cu handicap locomotor, avand ambele mfiini valide. Solutii tehnice posibile:

Sistemul de actionare al pedalei de acceleratie a masinii va fi inlocuit cu un sistem special de forma circulara montat pe volan, concentric cu acesta. Sistemul este simplu, fiabil si usor de actionat manual, in orice pozitie a volanului

Acceleratia poate fi actionata si de la manerul schimbatorului de viteze, maner ce se poate roti in sensul acelor de ceasornic pentru acceleratie, cu posibilitatea de revenire in pozitia initiala, liber sau franat, dupa dorinta.

De asemenea, acceleratia mai poate fi actionata prin cablu de la un maner-rnanson de acceleratie, existent la motociclete, user de adaptat la automobile, preferabil in partea dreapta a volanului.

Frana de serviciu va fi actionata printr-un sistem de parghii de la 0 maneta amplasata in partea dreapta sau stanga a volanului.

Ambreiajul poate f comandat (in cazul masinilor prevazute eu cutie de viteze clasica) in urrnatoarele variante:

- Actionat prin cablu de la 0 maneta montata pe schirnbatorul de viteze, avand posibilitatea de blocare-deblocare la cap de cursa (pozitia

debraiat) (fig. 41a). ,

- Actionat mecanic, printr-un sistem de parghii sau cablu de la 0 maneta aflata in partea stanga sau dreapta a volanului, maneta care poate ' actiona si frana deserviciu (fig. 41b).

- Actionat printr-un sistem electro-hidraulic, de la 0 maneta de forma circulara montata pe volan, concentrica cu acesta.

Volanul va fi prevazut eu un buton special de manevra, montat pe o circumferinta, pentru a putea fi rotit rapid cu osingura mana.

. <bj Adaptarea unui automobil la cerintele unui conducator auto cu handicap locomotor, avand ambele mfiini si unul dintre niembrele

53

inferioare valide, se reduce la montarea unui sistem de actionare manuala a ambreiajului sau acceleratiei.

in cazul automobileloi- prevazute prin constructie CD cutie de viteze .automata. adaptarea nu mai este necesara pentru acest tip de handicap.

. b)

Volan

Fig. -11 - Adaptarea comenzilor lU1Ui automobil (varianta)

c) Sisteme de protectie specials a conducatorului auto cu handicap:

- dispozitiv automat de limitare a vitezei la 0 valoare prestabilita sau semnalizarea optica si/sau acustica a depasirii acesteia;

- sistem de oprire automata a functionarii motorului si actionarea automata a franelor In caz de pericol;

- senzori mecanici pentru parcare care in caz 'tie accident opresc motorul, ce se poate repune In functiune de catre conducator dupa irilaturarea cauzei;

54

,

!

~ :~,-",

. ,

.. _----

sistem de atentionare optica si acustica intermitenta in caz de avarie sau accident, recunoscut ca atare, pentru sesizarea celorlalti participanti la trafic, conducatori -sau pietoni.

III.3.2. Locuri de parcare si garaj e

Persoanele cu handicap locomotor, in special cele ce se_ deplaseaza in scaun rulant, care conduc autovehicule adaptate, trebuie sa beneficieze de locuri de parcare si garaje,amenajate,. protejate si amplasate In apropierea intrarilor in cladiri.

. Regula de baza in proiectarea locurilor de pareare prevede ca

suprafata utila a unui loe de parcare pentru persoanele eu handicap locomotor sa fie de 1,5 ori mai mare dedit eea normala (pentru persoane valide ).

Latimea unui astfel de loc de parcare va fi de minimum 330 ern (330-350 em).

Parcare sp:=cia((i

l min240 l

330-350

l

Fig.I? - Locuri de parcare

55

· Garajele individuale, proiectate sau adaptate special pentru persoanele cu handicap locomotor, trebuie sa aiba 0 latirne de 350 ern, _ pentru a permite accesul ~i manevrabilitatea scaunului rulant.

.. ~

, Deschiderea-inchiderea usilor trebuie sa poata fi 'comandata

automat (prin traductori desarcina) sau telecornanda.

A. Clara,.. cu fntn

~

600

Fig.-I3 - Garaje individuale: a. gararecufata: b. garare ell spatele

.. .. .._. --, '')1) I1fi'JOJ -~ ~\-.~;.\"\_

~ - 56 (( .

•

Este deosebit de utila montarea unei sine-suport incastrata in

. peretii garajului la 0 inaltime ~de cca.195 cm de la sol pe care sa poata glisa manere de sprijin folositede persoanele cu handicap pentru intrarea sau iesirea din automobil, respectiv ocuparea sau parasirea facila a scaunului rulant (vezi cap.IIA.1.).

Se recornanda de asemenea ca intrerupatorul de lumina al ,garajului sa fie amplasat in imediata apropiere a l!.~ii conducatorului auto.

Toate locurile de parcare pentru persoanele cu handicap locomotor, precum si garajele special proiectate sau adaptate pentru aceste persoane, .vor fi marcate cu simbolul "PERSOANA CU HANDICAP LOCOMOTOR".

IV. ADAPTAREA SI AMENAJAREA SPATIlLOR DE PRODUCTIE PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP

,

LOCOMOTOR

I IV.1.0. Adaptarea arhitecturalii a acestor spatii' a fost deja descrisa si _prezentata grafic pe parcursuI prezentei lucrari. Toate solutiile constructive prezentate In capitolele II si Il l raman valabile ~i in cazuI adaptarii si arnenajarii locului de munca pentru persoana cu handicap locomotor.

IV.2.0. Organizarea locului de muncii

Activitatile productive principale pe care persoana cu handicap locomotor le poate presta In conditii bune de eficienta si calitate sunt:

Lacatuserie - executie si jnontaj de repere si subansamble de marime si complexitate medie.

Sudura

Mecanica fina Tarnplarie - gravura

Montaj si ambalare de produse alimentare, farrnaceutice etc. Ceasornicarie

• c, .'{r.o' .' /

.h ", '. .Giuvaergerie

, "'D~ctilografie, fotocopiere XEROX

. Croitorie, marcchinarie, cizmarie, tricotaje

•

57

Artizanat }.

Contabilitate, statistica

Electronica iaplicata, elemente de automatizare (productie de

componente, montaj,depanare) Proiectare grafica

Operare pe calculator. _ .'

Comer; etc

Pentru buna desfasurare a acestor acti vitati se impune adapt area ~i organizarea corespunzatoare a locului de munca pentru ·persoanele cu handicap prin aplicarea urmatoarelormasuri de ordin eonstructiv ~i tehnologic in functie de profiluI activitatii:

a) Sectiile (atelierele) de productie vor fi dotate cu bancuri sau mese de lucru de constructie specials pentru care recomandam patru variante constructive ~i anume:

1. Masa orizontala simpla, cu rigiditate normala si posibilitate de reglare a inaltimii de la sol intre 70 em - 80 ern, fara ajutor extern.

2. Masa orizontala simpla, avand si posibilitatea de inclinare intre 0°_ 60°, rnanevrabila manual sau electric.

3. Masa-banc de lucru cu rigiditate mare (schelet metalic + placa din lernnde esenta tare) prevazuta cu sistem de reglare a inaitimii, eu dispozitive fixe de lucru (rnenghina, nicovala, placa pentru indreptat etc.), instalatie electrica proprie (prize 220V si intrerupatoare protejate, sigurante automate; buton tip. "STOP" pentru avarie sau accident, instalatii de i·luminat local), terminal de. aer comprimat, sertare ~i etajere pentru scule si dispozitive etc.

4 Masa-banc de lucru pentru sudura, confectionata exclusiv din profile metalice si tabla, foarte rigida, CLl posibilitate de reglare a inaltirnii de la sol. Este prevazuta cu sistem de iluminare propriu ~i reglabil, cu paravane de protectie fata de areul electric, CLl spatiu de montaj si manevra a aparatului de sudura, cu dispozitiv de racire etc. -

. In functie de fluxul tehnologic, acest bane va contine si alte accesoru ca:

- menghina 200 mm-si prisme;

. - polizor si/sau masina de slefuit; _

- materiale si scule pentru grunduire sau conservare (tectil);

- suport-depozit pentru electrozi de sudura, trusa autogen, masti 'de

protectie, terminal de aer comprimat.

b) Adaptarea masinilor-unelte universale sau speciale cu cornanda conventionala pentru _ a pu1ea fi utilizate In conditii optime de catre

persoanele cu handicap. - .

..

58

...

l . . ,

c) Modificarea unor subansamble ale masinilor pentrua permite adaptarea dispozitivelor speciale de protectie, avertizare si alarmare in caz

de pericol. .

d) Proiectarea si adaptarea unor dispozitive speciale (rnecanice, electro-mecanice, electro-hidraulice, electro-pneumatice) ajutatoare corespunzand handicapului, cu actionare manuala, semiautornata sau automata (secventiala), in functie de tipul produsului fin it, productivitate, efortul depus, numarul de operatii si faze de prelucrare, conditii c1imatice ale spatiului de productie (temperatura, umiditate, toxicitate, nivel de

radiatii). .

. e) Amplasarea unor manipulatoare locale de piese si subansamble, in folosinta exclusiva a persoanei cu handicap.

Fig.-I-I-_Loc de munca adaptat pentrupersoane cu handicap

NOTA:

Adaptarea autovehiculelor rutiere de fabricatie iridigena sau din import. precum si adaptarca spatiilor de productie in functie de natura activitatii productive. 1'1 cerintele persoanelor cu handicap. fac obiectul urmatoarelor studii si proiecte aflate in curs de elaborare. in aceste lucrari '·or fi descrise pe larg si prezentate grafic in detaliu solutii concrete de ordin constructiv si tehnologic privind aceste adaptari.

59-

--- ~----~-~~~

v. CONCLUZII SI ~COMANDARI FINALE-

Prezentul studiu, primul de _ acest gen elaborat in tara noastra, s-a realizat In urma consultarii unui vast material bibliografic, cuprinzand prevederi legislative in vigoare pe plan international, documente ale O~N.U. si ale unor organismeguvernamentale si neguvernamentale din diverse tari, documente ale U.E. etc., norme si standarde tehnice privind adaptarile realizate in scopul asigurarii accesibilitatilor pentru persoanele cu handicap, utilizate in diferite tari ~i nu in ultirnul rand, aspecte legate de problerne psihologice, econornice si de integrare social a ale acestor persoane.

Pe baza datelor tehnice, a recornandarilor de ordin constructiv ~i tehnologic cuprinse In prezenta lucrare si in cele ce-i vor urrna, tinand cont de conditiile specifice fiecarui obiectiv ce trebuie adaptat la cerintele persoanei Cu' handicap; va putea fi elaborata in detaliu documentatia tehnica optima, de catre vinstitutiilc de specialitate, in perrnanenta colaborare cu I.N.S.S.P.P:H.

Concluzia care se irnpune priveste in eel maiinaltgrad factorii de decizie politica chemati sa realizeze un cadru legislativ coerent care, irnpreuna cu rnetodologia de aplicare, s~ asigure inca din faza de proiectare sau, ulterior, prin adaptari corespunzatoare accesibilitatea deplina a persoanelor cu handicap la viata socials

VCANEXA

Cuprinde reprezentari grafice (axonometrice) ale unor modele de amenajare optimal a a spatiilor de locuit pentru persoanele cu handicap, si anurne:

1. ·CONFIGURATIA oP1TIv1A A UNEI LOCUINTE PENTRU PERSOANE

, , . ..

CUHANDICAP

2. CAMERA PENTRU COPlL .

3. BucATARIE

4. CAMERA BNE

5. SPALATORIE

60

.--------

Gr.ad1n1!

BucAtlirie

Camera de zi

Camera de ba i e

CONFIGURATIA OPTIMA k UNEI LOCUINT&. PENTRU PERSOANE CU HANDICAP

61

Etaje:ra cu auchii in euler! contras tant.e

CAMERA PE::lTRV __ COPIL

Plint! colorat! ccctraataat

I...ampa cu "touch-Control"

------,

Pat de copil

Intrerupator accesfbil~F=

-

f i-

I

62

·j

'; .

BUCATARIA

Hota absorbanta

Culap eu raftt..ri de inaltime reglabilli

PUta

Spl!.11itor en ~.;oinet lIlaUNtabi 1 eu 0 sir.gurll mina

CUlap cu minere iii ma:rgini in eulorl contrastante

•

P lrl g lisantli aroplasata sub euptor

&sa extens i b i La

63

,cAMERA DE BA It

Oglindii extensibilA

\

Ca.dA de bale. tel:apeutic.a

Spa~u peitru dus

\.i.e. cu instala~e proprle de igien:izare

Bare de sus~i .. iere "in culori =trastant

64

" ..

r-

; '.

,"

. ~ ,,-,.~ --'",.

• SP,ALA'fORlE ~inlI do: spnat§i u1Clit:or de rufe

\

suPnIat! plaoli{eoltar) , ,aceeaibila din pozi~

in:! '. '

, Baghete ,aplli.abile in culorl ealtra.stante

~la.p pentnl imbTk&:inte, ell cu1ere §i poll~ ,

PardoseaU IlI!Alucecoasi '

Inciircltor penttu .'ac=lator •

-,

\

/ .

c

L.

65

:P ',' -, (9 r6~
00 ~ ~~ of
0 0 PP: ~-ffi - ~
00 00 =", e>< ';_,
... >< , - wa- Co -
0 0 0;- 00 F~ ~-~ N 0
::-. I' ~ ~;
0 .- "":""'11 ~ . ~~ 1
t.- . ..-
'JJ 0 ~~ ...:. 0 N
... Qe ~ , " I' ~' N ~:lO C
0 N- " '/:~';, 0 w 0
(....N "'
00- -.
:::> 0 0
F 0 ~= ~ 0
~ - '-0 'c"';' 00
--I 0 00 00 ,:;= 0
t.. Qc ~ N:_ 9" ~7 ~~ 0;- -70 c...
>< , --I r:I -. ..
N a- --I 0:.... 00 w w- ~!- _.= ~ 0 0 ~
" ~ ON .. ,,;_;. \c
a- 0 ~ ~ 0/ '.Jl", ~
'JJ " 0 0
N e
N ~ t,
0-- eo -e e
'" , N:"" :':'00 ~ t..
N 'JJ 00 NI..> e
-00 ~
e ~
e "
0 :- (S) . ' .. e
~ ¥ \co N 00 ~
e '? eo of NO N ~
..., Qe >< . t..:.... t..t.. ~:. ~:. ~ t..
N' ~ e:" 00 e
:.... :.... ~ N ~- -~ \c ~
e 0 e OJ ~ 0
&. :- (9
t.- r: co ~
'.Jl e 00 ~:- ~ 0
b e
... .. , N~ ;_= .. N Oe ~ ~
00 e- - e e
-, ~ 00 '71:. ,1; ~ .~
00 ~ c
1 >< :-fC I-::::
I :-c_.. , 1--= t: '-=_ c 0 N ~
::-, -;-J e 00 oe ~ N 00
~ -;-J Oe ~Y:. ~=....J N:" t..t.- ~ •• 'J1 N'
>< N~
:-'!J, --'= 00 ~ 00 \" OJ N
--IN r: '--I ~-i - N ~
I ~ "" N~ ~ ~ N N:-:- :- 0 0 ~
N~;j ~
tile' ee e -- 110 ::::~
><><>< 0000 >< r...:"" i:~ e\:: ><
1'-';-!" '.Jl e N N~ ~'JI 00 NO
N...o~ .... -"" ~.Jl
'Jtcij e 0 e
•.
:.... c_.. :.... 0
.... --I ~ 00 ee II ;-
3 '" 3 N:"" '71:. .... o \co U.
.J1 eo. Ul'JI 0- e N
:.> '00 :.>
~ ~ ~
w Stands rdel~'il ustraliene; cod practic dedesign: regulideacces ptr. pers .. ,cu handicap

Belgia. Recornandarea din 1966 si 1969 . : ' Proiecte.de lege din rnai 1972.

Reeornandarile comunale (primarii) din ;':2 l JunieI 973. Avizc privind rnasurile

de Juat - 27 iunie ] 973 -

Codul National pt. cladiri Canada: Suplimentul nr, 5. 'Standarde pt. cladiri pt. pers. cu handicap'

/! _.

- Danemarca. Circutara nr. 49/23.03.73 Norme de cladir] pt. ',~, nolle constr., exclusiv constr. rezidenttale, Regulamenre pt. 'cladirrdin orase ~i sate

Finlanda. Eliminarea obstacolclor 'pt. handfcapap, Regulamente interne privlnd planificarea.

ell refe rire Iahandicapatil fizic

Franta. Constructli pentru handicapatii fizic (Asociatia Franceza pen~ru Normalizare)

Cod practic de standardc hritanic. Acce~ul persoanelor cu dizabitltat] in cladiri. Partea I: Recornandari

gcncralc

Olanda. Regulamente pentru cladiri

N-- 0
N~1j - '.::: Suedia: Coduri,
0 !.IlO' 0 0 '? e -0 - -
~ ><><>< Co .. '= t.. :':'::0 (....1..> "comentartiprivind codurile
0 N-_!-- 0 N ...0 0 NO 00
, ')!--: 1:.
~~u 0 -0
0 :-~ 0 .--:.,_ (S)P ~ 0- Elvetta: Norme revizuitc privind
'co · .... 0 o~ 0 eo 00 'II g CoN constructiile pentru persoane cu
? 0, , - N:" ..... t.. >< 00
, .- ~3 >< '0 c-.!... .. 63 handicap locomotor 1974
P N' --I oe eo o~--
• a-
...0 NO ¥ii' .... .,..00 N ~ _. Indicatii la prolectarea arhitecturala
.' 0 0>< 0 ~ 0 o?
~~ '=' ~ 0 U.S.A. Standarde Nationale Americane.
..... ~
--I'J til 9 w 0 eP -0 1--:- Recomandarea Conferintei
33 .. ...0 >< . N N -ow 1.Jl :':'Co 0 N Internatlonale a specialistilor in <::>- -
N 0 00 , 0 N N- ~I N ~
:.>- '= t... N cunstructii or, 5475-1973- ::
~~ 0 , -...t 00' ._
....
' .
:. -If ..... .
'- Standarde N. Zeelanda. Codul praetic pentru acees pentru persoane

cu handicap. Parten I: Cladir! publice ~i facilitiiti

"

'OJ ..

,,'.-

l·-

B I BL· LO G R A FIE

\

1. Association suisse des invalides Guide pour eliminer les barrieres et les obstacles architecturaux, 1976.

2. Belgium Association National Architectureet accessibilite.

pour le Logements des

Handicapes

3. Bundesministerium fur arbeit Fingerzeige fur behinderte menschen, 1993.

, . .

und soziales osterreich

4. Danish rehabilitation group, Equal opportunities for disabled persons

-

Danmark

5. Die evangelische stifiung, Werkstatten fiir behinderte.

Deutschland

6. Grupul 'de studiu pentru SiNHa!? '96 - De la adaptarea omului la

problemele handicapatilor

mediu. cafre adaptarea mediului la nevoile umane.

Perspective de incadrare In munca a persoanelor cu handicap in tarile aflate in tranzitie. 1995.

Ein Leben ohne stufen

Regulile standard privind egalizarea sanselor pentru persoane Ie ell handicap. 1993.

7. International labour office

8. Lifta GmbH. Deutschland

9. Organizatia Natiunilor Unite

10. Public law 101-336, july 26. 1990

(Legea pentru americanii cu handicap)

11. The,CMHC "open" House, Guidebook Canada

12 .. United Nations

Adaptation of the built environment for

disabled persons. 1981.

67