Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Leadershipj
Leadershipj
GENERATOR DE SCHIMBARE
Cuvinte cheie: organizaţie, manager, leadership, leader, autoritate, eficienţă,
eficacitate, stiluri, performanţe, schimbări, motivare, responsabilitate.
Rezumat
An organisation is as efficient as more managers are accepted by the employees
as symbols of the group.
Therefore, the leadership must be defined only in terms specifical to the group
dynamic, personality, behaviour, strength of conviction, interaction between partners and,
most of all, to the role performed within the organisation.
The symbiotic leadership encourages a maximum of contribution of each
component of the organisation, develops a powerful team-spirit based on the
strengthening the identification of the individual to the group, an full reliability, creating
conditions for the up spring of new, superior levels of achievements and performances
within the organisation.
Never the less, the foundation, which is absolutely superior of an interpersonal,
efficient leadership, is ensured by the strategical organisational leadership.
The leadership points out all the domains and major performances of the
organisation, it becomes more important than all the methods and techniques of
management in the present restless world.
Leadershipul este un concept extrem de controversat ca natură şi caracterizare.
De-a lungul timpului s-a bucurat de o gamă foarte variată de abordări, corespunzător
structurii de interese ale cercetătorilor. Din cele mai vechi timpuri s-a observat că
succesul sau eşecul oricărui colectiv care acţionează concertat în vederea îndeplinirii unui
anumit obiectiv sau strict condiţionate de calităţile liderului. Este greu însă de afirmat cu
precizie şi fără greşeală care este setul de calităţi cel mai adecvat situaţiei concrete; mai
departe, nu este uşoară nici depistarea surselor acestora, a modului cum ar putea
fi dobândite şi dezvoltate.
În acest sens, s-a cristalizat în timp ideea că o serie de capacităţi specifice
leadershipului sunt înnăscute, neputând fi formate. În acelaşi timp, o serie de analişti
susţin teza behavioristă, conform căreia calităţile unui manager eficient ţin de domeniul
antrenării, al formării în timp. Capacitatea de a conduce se poate educa, stilurile de
management având o anumită elasticitate şi mobilitate care le permite conducătorilor să-
şi modifice comportamentul în funcţie de diverşi factori, cum ar fi caracteristicile
persoanelor din subordine sau natura situaţiei concrete care trebuie administrată.
Specialiştii contemporani au renunţat într-o mare măsură la căutarea izvoarelor
leadershipului, încercând a le explica prin intermediul efectelor sale: trăsăturile ce disting
colectivul condus de un lider modern de organizaţia clasică tayloriană, precum şi căile de
obţinere a unor performanţe ridicate.
În literatura de specialitate apar numeroase descrieri ale comportamentului unui
adevărat lider, al unuia de succes. Caracteristicile vizate sunt de natură foarte eterogenă şi
complexă, de la aptitudini profesionale, tehnice, până la calităţile morale sau practici
utilizate în relaţie cu familia sau prietenii. Un exemplu în acest sens îl constituie
principiile exprimate de Stephen Covey, care defineşte leadershipul prin intermediul
următoarelor condiţii:
- a avea succes în mediul familial;
- a căuta şi merita ajutorul divin;
- a ţine seama de toate persoanele implicate;
- a asculta ambele părţi înainte de a judeca;
- a nu face compromisuri în materie de onestitate;
- a nu te teme de greşeli - doar de lipsa răspunsurilor creative şi corecte la
acestea;
- a cultiva în fiecare an câte o nouă competenţă;
- a înlesni reuşita persoanelor subordonate;
- a asculta de două ori, a vorbi o dată;
- a plănui azi lucrul pentru a doua zi;
- a întreţine o atitudine pozitivă; a lua apărarea celor absenţi;
Analizează până eşti sigur pe rezultat. Eu nu pot să-mi permit să greşesc sau să
părăsesc organizaţia!.
Managerul “leader” contemporan realizează, încearcă, schimbă şi toate acestea
încă o dată; nici o persoană nu cunoaşte cel mai bine ce trebuie făcut; are ca priotrităţi
finale furnizarea de valoare clienţilor, salariaţilor şi proprietarilor. Asigurarea loialităţii
clienţilor. Avantajul de a poseda personal cu abilităţile esenţiale. Dezvoltare personală.
Satisfacerea clienţilor şi muncitorilor; Centrată pe aspiraţiile umane realizează munca
efectivă. „Cheltuieşte” timpul pentru probleme ce interesează oamenii. Amplifică
capacitatea leadershipului. Trebuie să fac toţi oamenii să dea tot ce au mai bun;
Productivitatea actuală şi anterioară. Superioritatea personalului. Inovarea proceselor.
Dezvoltarea oamenilor. Oamenii reprezintă o resursă esenţială „critică”, ce necesită un
tratament special; Un număr redus de măsuri, aplicate în zonele” critice” ale organizaţiei.
Îmbinarea responsabilităţilor individuale şi reciproce. Noi avem responsabilitatea!;
Aşteaptă - te la eşecuri, învaţă şi construieşte pornind de la ele. Încearcă ori de câte ori se
prezintă posibilitatea de a realiza scopurile. Asumă - ţi riscurile pentru propria carieră.
Dacă după analiză ai îndoieli, încearcă şi vezi ce iese. Eu pot munci în această organizaţie
sau în oricare alta.
Dinamica leadershipului se corelează cu stadiul schimbărilor organizaţionale şi
cu evoluţia maturităţii personalului leadershipului pe baza elementelor prezentate. În
cazul organizaţiilor din România, aflate în procesul unor schimbări majore, determinate
de realizarea economiei de piaţă, aceste elemente prezintă o importanţă deosebită.
Pentru a evidenţia mai pregnant ce aduce în plus leadershipul unui manager în
perioada actuală şi de ce este el necesar, profesorul Katzenbach a contrapus de o manieră
sintetică caracteristicile managerului bun de tip „clasic” cu cele ale managerului „leader”
actual, a cărui activitate este concentrată pe promovarea schimbărilor. Conceperea şi
operaţionalizarea schimbărilor constituie cerinţa şi dificultatea primordială cu care se
confrunta managementul organizaţiei la sfârşitul mileniului trecut.
Abordarea leadershipului pe baza elementelor prezentate este de natură să
determine amplificarea performanţelor organizaţiei privite multidimensional.
Leadershipul marchează toate domeniile şi performanţele majore ale organizaţiei.
Principalele elemente influenţate de leadership:
- calitatea serviciilor;
- eficienţa muncii;
- intensitatea inovaţiei;
- loialitatea colaboratorilor;
- caracterul participativ al managementului;
- intensitatea antrenării personalului;
- performanţele echipelor de lucru;
- implementarea schimbărilor;
- dezvoltarea organizaţiei.
Mai mult decât atât, specialişti renumiţi afirmă că „în lumea turbulentă actuală,
leadershipul devine mai important decât metodele şi tehnicile de management”.
Se poate spune că leadershipul este un proces complex, prin care se realizează
ghidarea, orientarea şi antrenarea unui grup, fără a utiliza mijloacele coercitive, într-o
anumită direcţie care să ducă la îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale grupului
însuşi.
În acelaşi timp leadershipul trebuie considerat şi ca un proces social de schimb
în care liderul „oferă” ceva celor ce îl urmează şi „primeşte” altceva în schimb, de la ei.
Se constată că, din acest punct de vedere, leadershipul presupune trei variabile
de implicare: liderul, cei ce îl urmează şi situaţia în care se acţionează.
Practica a dovedit că existenţa acestor trei variabile este absolut necesară în
realizarea procesului de leadership.
Contribuţia liderului la realizarea leadershipului este reprezentată de
personalitatea, motivaţiile, competenţele şi legitimitatea sau recunoaşterea de către grup a
acestuia.
Cei ce îl urmează, adică grupul formal şi/sau informal, aduc aportul
personalităţii, motivaţiilor, competenţelor şi aşteptărilor lor la realizarea obiectivelor
acestora.
Situaţia în care acţionează, influenţează pozitiv sau negativ realizarea procesului
de leadership prin resursele disponibile, structurile sociale şi regulile specifice.
Zona de manifestare a leadershipului apare ca locul geometric al suprapunerii
acestor trei variabile.