UNIVERSITATEA DE STAT ,, B.P.HASDEU,, MUN.

CAHUL

TEMA :
,, INFLUIENȚA STILULUI MANAGERIAL ASUPRA
CLIMATULUI PSIHOSOCIAL,,

ELABORAT : PAPANA IULIANA

GRUPA: PP 2302
VERIFICAT: MIHĂILESCU NATALIA DR,CONF.UNIV :
 stil de conducere,
management,
Cuvinte-cheie: manager,
leadership,
competențe,
atitudini,
personalitate,
școală,
comportament.
Evoluțiile
managementului în
societatea noastră
confirmă importanța
conducerii eficiente a
organizațiilor,
observându-se faptul că
realizarea unei astfel de
conduceri necesită
anumite aptitudini
deosebite
 Acestea sunt managerul trebuie să știe să
reprezentative pentru vorbescă și să asculte;
să conducă prin propriul său
orice manager, atât exemplu,
pentru unul școlar cât și să dea instrucțiuni clare atunci
cînd sunt necesare,
pentru orice profesor să aleagă oameni competenți,
să știe cum să încurajeze
competent la nivelul spiritul inventiv al celor din
clasei: jur,
să acorde credit cui trebuie și
când este cazul,
să fie cinstit, consecvent,
abordabil și hotărât.
Ca urmare, `conducerea managerială a organizației școlare
valorifică ierarhia raționalității birocratice, devenită
funcțională și pe verticală și pe orizontala sistemului, și
hiperspecializarea raționalității tehnocratice, angajată la
nivelul condițiilor concrete de realizare a proiectelor în acord
cu interesele generale și specifice ale comunității
profesionale, reprezentată în plan științific și politic”
[Sorin Cristea, 1996, p. 87]
 La intersecția între însușirile teoriei
manageriale cu formarea capacităților,
deprinderilor, competențelor necesare
soluționării optime a situațiilor de
conducere, cu afirmarea însușirilor de
personalitate, ca sinteză individualizată
se conturează stilul managerial
 Stilul managerial
„se află între însușirea teoriei manageriale și
formarea capacităților, deprinderilor și
competențelor necesare pentru desfășurarea
activității manageriale”.

[Elena Joița, 2000, p. 118].

 Stilul managerial se manifestă în:
Elaborarea strategiei pe termen scurt,
mediu și lung
Proiectarea activității anuale și
semestriale
Executarea funcției de reglare a
activității în concordanță cu rezultatele
obținute într-o perioadă de timp
Descoperirea cauzelor care au determinat
disfuncții și stabilirea măsurilor pentru a
acționa asupra acestora
Felul în care se adoptă decizii majore
sau curente
Realizarea de baze științifice a evaluării
Afirmarea capacității de a avea orientare
strategică
Capacitatea de a aplica informațiile teoretice
despre management în situații concrete
Afirmarea personalității managerului în
situații limită
Încurajarea și stimularea creativității
membrilor grupului
Stabilirea unor relații stimulative, nestresante
pentru membrii grupului
Folosirea formării continue a membrilor
pentru obținerea de performanțe
Tactul, priceperea cu care rezolvă conflictele
Organizarea sistemului de circulație a
informației între membrii grupului
8
Creșterea eficienței Dacă stilul managerial se În ceea ce privește
stilurilor este o referă mai ales la modul de eficiența unui manager
preocupare importantă a antrenare a personalului este important ca acestuia
teoriei și practicii pentru realizarea să-i placă ce face şi să se
managementului. Deși au obiectivelor unității, atunci dedice în întregime
fost realizate numeroase atenția va cădea pe acestei profesii. Stilul de
studii în acest domeniu, asigurarea condițiilor de conducere se poate
nu s-a ajuns la participare, informare și „transmite”, poate
formularea unor principii, comunicare, pe optimizarea influența sau motiva
a unor rețete universal metodelor și tehnicilor de membrii echipei în
valabile a căror conducere, în delegarea ambele direcții (pozitiv,
respectare sau practicare sarcinilor, în dezvoltarea negativ) și se propagă
să asigure în mod cert o motivației,în sprijinirea mai ales la nivelul
eficiență crescută a perfecționării personalului ierarhic inferior
conducerii.
9
Stilul de conducere influențează rezultatele organizației în
care este practicat în mai multe direcții:

• nivelul eficienței muncii și capacităților

intelectuale ale grupului condus;
• relațiile psihosociale din cadrul grupului;
• atitudinile membrilor grupului;
• coeziunea grupului;
• motivaţia comportamentului subordonaţilor;
• nivelul satisfacţiei personale a membrilor
grupului cu activitatea desfășurată în cadrul
unităţii
10
• Dacă eficienţa procesului de învăţământ presupune
raportarea randamentului sau performanţelor şcolare la
solicitările obiective, succesul şcolar presupune
raportarea concomitentă atât la exigenţele externe cât şi
la posibilităţile interne ale elevului. În consecinţă,
„calitatea acestor performanţe, măsurate şi evaluate cu
ajutorul diferitelor instrumente docimologice, constituie
criteriul de apreciere a eficienţei procesului de
învăţământ şi cadrul de referinţă pentru analiza
succesului şcolar”

[Gherguț A., Ciobanu C. 2009, p. 700].

11
Fiecare manager are stilul său personal managerial, care nu este transmisibil și care poate să difere de la
o perioadă la alta. Conform opiniei investigatorului I. Lazăr, stilul managerial reflectă modul în care
managerii exercită atribuțiile ce le revin, rolul pe care îl au în organizarea și conducerea muncii,
comportamentul lor, modul în care antrenează și stimulează subalternii în vederea realizării obiectivelor
stabilite
• Stilul democratic • Stilul autoritar

se caracterizează prin cooperarea cu este propriu managerilor rigizi, care refuză

colaboratorii săi în munca managerială,
menținerea unui climat favorabil și a unor
relații umane care permit performanțe
sporite. Acest stil managerial asigură o
participare activă a colaboratorilor la
realizarea obiectivelor, determină
reducerea tensiunilor, a stărilor
conflictuale în colectivul condus.
Practicarea acestui stil permite
managerilor să analizeze în colectiv
fenomenele, să ia decizii fundamentale, să
treacă ferm la acțiune, să cultive spiritul
de inițiativă la subalterni
participarea subordonaților la acțiunile
manageriale, adoptă deciziile în mod
unipersonal, acordă o încredere nelimitată
măsurilor organizatorice pentru îndeplinirea
obiectivelor fixate. Acest stil determină o
atmosferă de permanentă tensiune și încordare
stării conflictuale, reacții de autoapărare a
subordonaților, care caută să ascundă, să
simuleze și să dezinformeze, provoacă apatie,
micșorarea interesului subalternilor, reducerea
posibilităților de dezvoltare profesională a
acestora, fluctuație forței de muncă
12
 • Stilul permisiv
este caracterizat prin evitarea oricărei
intervenții în organizarea și conducerea
colectivului din subordine, angajare
redusă la îndeplinirea obiectivelor,
toleranță față de subalterni. Prin urmare
putem menționa că pe baza cunoașterii
stilurilor manageriale redate de autorii
citați anterior remarcăm faptul că
oricare dintre acestea poate fi eficient
în anumite situații. Stilul managerial al
echipelor contribuie esențial la
rezolvarea optimă a obiectivelor,
deoarece reprezintă autoorganizarea
activității echipei, definește natura
relațiilor interne, eficiența metodelor,
formele de acțiune utilizate
13
Lazăr I. ș.a. Management general. Cluj-Napoca: Dacia, 2002. 348
p
Necesitatea studierii stilului de
conducere derivă din capacitatea sa de
a se difuza în rândul membrilor
grupului; acesta nu acţionează izolat, de
sine stătător, ci are influenţă asupra
membrilor organizaţiei, climatului
moralpsihologic.
Stilul de management rezultă din
îmbinarea a două atitudini
fundamentale: responsabilitatea faţă de
misiunea şi obiectivele organizaţiei şi
cooperarea ce se stabileşte între
manager şi ceilalţi salariaţi
14
Prin consecinţele lor, activităţile implicate de rolurile
exercitate de manager (interpersonale, informaționale,
decizionale) au o mare influenţă asupra stilului de
conducere, precum şi a caracteristicilor şi
responsabilităţilor activităţii managerilor, care
înglobează următoarele aspecte:
Managerii sunt răspunzători pentru activitatea lor şi a subordonaţilor.
Ei trebuie să elaboreze obiective concrete şi criterii de evaluare, pentru
a face acţiunile lor mai eficiente.
Asigură un echilibru între scopurile şi priorităţile aflate în competiţie.
Gândesc analitic şi conceptual.
Acţionează ca mediatori, asigură o armonizare între interesele
individuale, de grup şi cele ale organizaţiei, în ansamblul ei.
Aplică un stil adecvat fiecărei situaţii în parte şi asigură suportul
motivaţional al grupului de salariaţi.
Reprezintă un simbol în relaţiile cu colaboratorii, partenerii.

15
În concluzie:
Un bun manager şcolar este la curent cu situaţia din
unitatea respectivă, se concentrează asupra
domeniilor esenţiale, prioritare, prin instrumente
specifice, îşi antrenează colaboratorii în acţiuni de
inovare continuă, este preocupat de motivaţia acestora
și creșterea performanțelor organizaționale și 16
individual
 Bibliografie:
1. Cristea S. Managementul organizației școlare. București: Didactică
și Pedagogică, 1996.
2.Joița E. Managementul educațional. Profesorul-manager: roluri și
metodologie. Iași: Polirom, 2000.
3. Lazăr I. ș.a. Management general. Cluj-Napoca: Dacia, 2002. 348 p

17
СПАСИБОVă mulțumesc
pentru atenție!
Телефон

Веб-сайт