P. 1
Lucrare de Diploma Pancreatita

Lucrare de Diploma Pancreatita

|Views: 2,744|Likes:
Published by Rahne Valentin

More info:

Published by: Rahne Valentin on May 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/13/2013

pdf

text

original

LUCRARE DE DIPLOMA “Ingrijirea pacientilor cu pancreatita acuta”

Scoala sanitara postliceala “Carol Davila” r3j20jh Bucuresti

coordonator Prof. ...

PLANUL LUCRARII: I Istoric II Notiuni de anatomie si fiziologie a pancreasului III Ingrijirea pacientilor cu pancreatita acuta A. Date despre boala 1. Definitie 2. Anatomie patologica 3. Etiologie 4. Patogenie 5. Diagnostic clinic 6. Diagnostic paraclinic 7. Diagnostic diferential 8. Evolutie 9. Tratament a) medical b) chirurgical 10. Masuri profilactica B. Ingrijiri generale C. Ingrijiri specifice 1. Proces de ingrijire 2. Studiu pe cazuri 3. Anexe IV Concluzii V Bibliografie selectiva I ISTORIC

In 1889 Reginald Fitz intocmeste prima clasificare a pancreatitelor acute, clasificare care isi pastreaza valabilitatea pana astazi. Fitz imparte pancreatita acuta in trei categorii a caror gravitate creste progresiv. Prima dintre acestea este pancreatita acuta edematoasa, intalnita in cca. 90% din bolnavii cu pancreatita acuta si care este de fapt un proces inflamator autolimitat cu raspuns favorabil la tratamentul conservator. A doua categorie este pancreatita acuta hemorgica, forma de gravitate crescuta, cu mortalitate ce poate ajunge la 40%. Incidenta reala nu este cunoiscuta deoarece diagnosticul de certitudine se pune la laparotomie sau necropsie. Cea de-a treia forma de pancreatita, cu potentialul letal cel mai ridicat, si care apare la bolnavii ce au supravietuit fazei hemoragice este pancreatita acuta necroticohemorargica. Procesul inflamator si hemoragic evolueaza catre necroza la care se adauga suprainfectia bacteriana, procesul are tendinta sa se extinda peripancreatic in lungul spatiului retroperitoneal, putand ajunge in mediastin sau scrot. In 1963 Altemainer si Alexander publica o sinteza a literaturii de pana atunci, sinteza in care se remarca predominanta etiologiei biliare a pancreatitei acute (56% din cazuri), uramata de cea etilica (22% din cazuri). In 1979 apar o serie de lucrari scrise de Frey si Lindenauer in care se subliniaza faptul ca pancreatita acuta hemoragica este o faza premergatoare a supuratiei pancreatice. De asemenea autorii arata ca frecventa scazuta a pancreatitelor la bolnavii ce au evolutie ulterioara spre abcedare se poate explica prin gravitatea formelor de pancreatite la alcoolici, care in general nu mai ajung in faza de abces. In Romania au publicat studii privind pancreatita acuta si complicatiile ei septice: Juvara, Burlui, Turai. Juvara in 1957, in “Chirurgia pancreasului” precizeaza indicatiile interventiei chirurgicale in pancreatita acuta, asta ca prima dintre acestea este situata in care “apar semne ce traduc complicarea sindromului acut cu necroza sau supuratie pancreatica”. Cercetarile lui Burlui si colaboratorii sai, s-au concretizat in

imaginea metodei perfuzarii cu Novocaina a radacinii mezenterului pentru tratamentul pancreatitei acute. In 1985, Juvara si colaboratorii sai analizeaza o serie de cazuri de pancreatita acuta subliniind importanta identificarii tuturor expansiunilor colectiilor pentru evolutia bolnavului. II NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PANCREASULUI ANATOMIE Pancreasul este o glanda cu dubla secretie - externa si interna anexata duodenului. Prin structura si aspectul exterior prezinta asemanari cu glandele salivare, motiv pentru care a mai fost numit si “glanda salivara abdominala”. Forma neregulata, asemanatoare unui ciocan. Pancreasul este alungit transversal, are o extremitate dreapta mai voluminoasa, iar portiunea stanga mai subtiata, ascutita. Este turtit anterioposterior si este aplicat pe peretele posterior al abdomeniului. Directia transversala usor ascendenta de la dreapta spre stanga. De asemenea prezinta o curbura cu concavitatea posterioara, determinata de coloana vertebrala. Culoarea roz-cenusie devine rosie in timpul activitatii. Suprafata are un aspect lobulat. Consistenta - relativ ferma, dar elastica ceea ce face ca organele din vecinatate sa-si lase amprenta pe pancreas. Este friabil, se rupe usor. In sectiune are aspect carnos. Dimensiuni: · lungimea: 15 - 20 cm · inaltimea: 4 -5 cm (la nivelul capului) · grosime: 2 cm Pancreasul este ceva mai voluminos la barbat decat la femeie. Ajunge la dimensiunile maxime pana la 40 ani, pentru ca dupa 50 ani sa drescreasca treptat. Greutatea este in medie de 80 grame.

Pancreasul raspunde primei vertebre lombare. spre stanga prezinta o depresiune larga si putin adanca.Pancreasul este situat profund in abdomen si este aplicat pe coloana vertebrala. el poate urca pana la a 12-a vertebra toracala (situatie inalta).Configuratie exterioara Pancreasul este format din doua portiuni perpendiculare una pe alta. Coada se continua fara o limita neta cu corpul. usor oblica in sus si spre stanga se numeste corp. Corpul are o forma de prisma triunghiulara cu trei fete si trei margini. deci pancreasul ocupa egipastrul. Fata inferioara este strabatuta de doua santuri. se numeste procesul uncinat. Fata posterioara priveste spre organele etajului submezocolic. Situatie . Ea poate avea forme diferite si poate fi lunga sau scurta. Portiunea orizonatala. Din marginea stanga a portiunii inferioare a capului se desprinde o prelungire care se curbeaza si se indreapta medial si in jos. Marginile se formeaza intalnirea fetelor si sunt: superioare. ea se termina ascutindu-se spre coada. Portiunea dreapta orientata vertical e mai voluminoara si se numeste cap. anterioare si inferioare. impresiunea gastrica in care se aseaza stomacul. Intre cap si procesul unciant se formeaza o scobitura adanca incinzura pancreatica. pentru artera si vena lineala (splenica). iar prin coada patrunde in hipocondrul stang. Fata anterioara prezinta in vecinatatea capului o proeminenta joasa si rotunjita tuyberozitatea omenala. El este impartit prin insertia mezocolonului transvers in doua portiuni: supramezocolica si submezocolica. la stanga splina. Proiectia la suprafata corpului . La dreapta lui se gaseste duodenul. sau poate cobora pana la a 3-a vertebra lombara (situatie joasa). prin spatele vaselor mezenterice superioare. Capul are forma aproximativ circulara si prezinta doua fete (anterioara si posterioara) si o circumferinta.

· inferior in plan orizontal trece la doua latimi de degete deasupra ombilicului. Capul pancreasului este cuprins in concavitatea duodenului. in buna parte.Pancreasul este unul dintre organele cele mai bine fixate ale cavitatii abdominale. se aseamana. de care adera prin tracturi conjunctive solide. Capul este cuprins in concavitatea duodenala si este mai bine fixat decat coada legata de splina prin ligamentul splenico-lineal. · la stanga in plan sagital la 2 cm de linia medioclaviculara stanga. Fata posterioara are un raport foarte important cu ductul coledoc. · la dreapta in plan sagital la doua degete in dreapta liniei mediane. prin peritoneu. pancreasul poate fi deplasat in torace sau sa formeze continutul unei hernii ombilicale. Portiunea supramezocolica este acoperita inainte de portiunea pilorica a stomacului si raspunde bursei omenale. Mijloace de fixare .· superior in plan orizontal trece prin extremitatea anterioara a coastelor opt. cu raporturile duodenului. El este mentinut in pozitia sa prin: conexiunile cu duodenul in care I se deschid canalele excretoare. . fapt care a determinat denumirea de “simbioza duodeno-pancreatica”. care este aplicat pe ea prin fascia de coalescenta retroduodeno-pancreatica Treitz (acest raport explica de ce inflamatia ductului coledoc se poate propaga la pancreas si sa dea pancreatite). In cazuri exceptionale. in special cele ale capului. Portiunea submezocolica raspunde cavitatii periteonale mari si vine in raport cu colonul transvers si cu ansele intestinului subtire. Fata anterioara a capului pancreasului este acoperita de peritoneu. Portiunile pancreasului au o fixare diferita. Acestora li se adauga presa abdominala. Raporturile pancreasului Raporturile pancreasului. prin fascia de coalescenta retroduodenopancreatica Treitz prin vase si nervi.

Corpul pancreasului stabileste urmatoarele raporturi: · fata anterioara vine in raport cu fata posterioara a stomacului (impresiunea gastrica) si este acoperita de peritoneul perietal al bursei. la majoritatea oamenilor prin ampula lui . formata din insulite de celule dispersate in tesutul exocrin . asemanatori cu cei din carotida. este in raport cu fascia retroduodeno-pancreatica Treitz. Din aceste ducte ajunge in canalul Wirsung si in duoden.insulele Langerhans). Structura Pancresul este o glanda amficrina (mixta) cu secretie exocrina si endocrina. neacoperita de peritoneu. slab dezvoltata. · marginea inferioara este aplicata pe peretele abdominal posterior. ele sunt legate prin ligamentul frenico-lineal. alteori raman indepartate. care separa incomplet lobii si lobulii. · marginea superioara vine in raport cu plexul celiac (care se prelungeste si pe fata posterioara). In structura glandei pancreatice se disting doua parti componente: masa principala (cu functie exocrina) si o parte mai mica (cu functie endocrina. unde se adauga bicarbonatul si apa. Pancreasul exocrin reprezinta 97-98% din volumul glandei si este format din acini de forma sferica sau ovoidala. ansele jejunale si colonul transvers. · marginea anterioara raspunde insertiei mezocolonului transvers. · fata inferioara este acoperita de peritoneu si prezinta trei impresiuni lasate de organe: flexura duodeno-jejunala. Coada pancreasului se indreapta spre splina. Uneori cele doua organe vin in contact. La periferie glanda are o capsula conjunctiva subtire. Celulele acinare secreta o solutie apoasa cu electroliti si enzime. care continua in interiorul organului formand septuri conjunctivo-vasculare slab dezvoltate. Produsul de secretie se varsa inm ductele intercalare. · fata posterioara.

Amandoua sunt confundate in parenchimul glandular si se deschid in duoden. asezate in special la periferia insulelor (secreta insulina). mai numeroase (circa 80% din totalul celulelor endocrine). la egala distanta intre marginea superioara si cea inferioara (mai aproape de fata posterioara). Insulele sunt formate din cordoane celulare intre care se gasesc capilare.canalul Santorini . la nivelul papilei .strabate pancreasul de la coada spre cap. Pancreasul endocrin contine si celule D care secreta somatostatina (STS) si gastrina. strabatand capul pancreasului spre duoden. prima participand la reglarea metabolismului glucidic. ductul se curbeaza in jos. care se varsa intr-o portiune superioara invecinata. prin inhibarea secretiei celulare A si B. Constitue 1-3% din volumul glandei si sunt mai numeroase la nivelul cozii. Canalele excretoare ale pancreasului sunt: cel principal (Wirsung) si cel accesor (Santorini). Aceasta proemina pe suprafata interioara a duodenului sub forma papilei mari in varful careia se afla orificiul de deschidere a ampulei in duoden. Pancreasul endocrin este reprezentat de Insululele lui Langerhans.ia nastere din ductul principal in locul unde acesta se curbeaza in jos. Ductul panctreatic accesor . Ajuns la nivelul capului.canalul lui Wirsung . perforeaza impreuna tunica musculara si se deschid impreuna in ampula hepato-pancreatica a lui Vater. unde se deschide le 3 cm deasupra papilei mari. In structura lor au: celulele A situate predominant in centrul insulei (elaboreaza si secreta glucagonul). se alatura ductului coledoc. Ductul panctreatic . Pancreasul endocrin contine si celule ce secreta polipeptidul pancreatic: celulele PP. la periferie sunt inconjurate de o retea reticulo-capilara. apoi spre dreapta. de aici se indreapta.Vater. celulele B. Exista si un canal accesoriu. impreuna cu bila. Inainte de deschiderea ampulei ductul pancreatic are un sfincter format dintr-un manson de fibre musculare netede. Uneori coledocul si ductul pancreatic se pot deschide separat in duoden. canalul Santorini. respandite difuz in tesutul exocrin.

care introduce concomitent in celula ioni de clor. La om se elimina zilnic o cantitate de 200-800 ml. uneori cu continut de mucus care se adauga in canalele excretoare cu un ph 8. El antreneaza osmotic si apa de-a lungul ductului pancreatic. Vascularizatie si inervatie Irigatia arteriala este data de arterele pancreatico-duodenale (ramuri din arterele hapatica si mezenterica superioara) si de arterele pancreatice (ramuri ale arterei splenice). Eliberarea . Vasele limfatice merg in limfonodulii peripancreatici si.duodenale mici. Inervatia vegetativa simpatica si parasimpatica este data de plexul celiac si plexul mezenteric superior si lineal. Cand ductul Wirsung este obstruat canalul Santorini se dilata si asigura scurgerea sucului pancreatic in duoden. cea mai importanta fiind bicarbonatul (care ii confera caracterul alcalin) si substante organice (componentul cel mai important fiind enzimele). retropancreatici. Sangele de la pancreas se varsa in vana porta.sucul pancreatic Sucul pancreatic este secretat de celule acinare ale pancreasului exocrin. Contine substante anorganice. Transportul de bicarbonat este realizat printr-o pompa situata in membrana apicala a celulelor epiteliale. FIZIOLOGIE Pancreasul exocrin . Venele se formeaza in retele parelele cu arterele avand in general aceeasi dispozitie. Este un lichid limbede. in special. Componentele anorganice Bicarbonatul este secretat in ductele pancreatice printr-un proces activ (insotit de cresterea consumului de oxigen) ce realizeaza o concentratie mare (cca 70mEq/l).

activat in duoden de enterokinaza (enzima secretata de mucoasa duodenala). In activare intervin ionii de calciu. se activeaza si autocatalitic. lipolitice (lipaza) si proteolitice (tripsina. Secretia enzimelor este stimulata de acetilcolina. chimotripsina. PH-el optim de actiune este 6. carboxipeptidaza). mediator al stimularii vagale. Impreuna cu izmoltaza (din sucul intestinal) realizeaza hidroliza maltozei.7-7. Enzime proteilitice Tripsina secretata ca tripsinogen. bicarbonatul din suc crescand in alcaloza metabolica si scazand in acidoza metabolica. PH-ul sucului pancreatic reflecta PH-ul sangvin. Actioneaza asupra celor trei principii alimentare si se impart in: amilolitice (alfa-amilaza si maltaza). Bicarbonatul neutralizeaza continutul acid al duodenului. In ductul panctreatic apare o cantitate mare de natriu transformat in schimbul potasiului. Secretia acinara este izotona. . cea finala este hipertona. Natriu si potasiu se elimina prin sucul pancreatic intr-o concentratie asemanatoare cu a plasmei ce se pastreaza constanta. Actiunea ei necesita prezenta ionilor de clor. Maltaza este in cantitate mica in sucul pancreatic. Enzimele amilolitice Alfa-amilaza este mai puternica decat cea salivara deoarece digera si amidonul crud pe care il transforma in maltoza. maltotriozei si dextrinelor.clorului este invers proportionala cu a bicarbonatului. maltotrioza si dextrine. si de colecistokinina (cck). Componentele organice Enzimele Sunt cele mai importante componente ale sucului pancreatic.

inhiband secretia celulelor A si B. dar si cel lipdic si protidic.natriu si ionii de calciu. Chimiotripsina deriva din chimiotripsinogenul activat de tripsina.insulina. coaguland insa laptele (tripsina coaguleaza sangele). Actioneaza asemanator cu tripsina. prima participand la reglarea metabolismului glucidic. PH-ul optim pentru actiune este 8. Pancreasul endocrin contine si celulele D care secreta somatostatina (STS) si gastrina. STS si PP Insulina este secretata de celulele B din insulele Langerhans.PH-ul optim de actiune este 7-9. B si D se afla in anumite zone invecinate. Aceasta se poate totusi produce prin obstructia ductelor pancreatice. Pancreasul endocrin .Tripsina desface legaturile peptidice ale proteinelor si ale polipeptidelor rezultand di-tri. tetra-peptide si unii aminoacizi. Ea regleaza in special metabolismul glucidic. Actioneaza impreuna cu acizii biliari la interfata apalipide. Enzimele lipolitice Lipaza desface trigliceridele in acizi grasi. PHul optim de actiune este 8. Are actiune hipoglicemianta mentinand glicemia la nivelul fiziologic prin indreptarea excesului de glucoza spre ficat (unde se depoziteaza sub forma de glicogen) si stimularea utilizarii ei tisulare. Glucagonul este secretat de celulele A. Activatorii sunt clor. Calciu stabilizeaza enzima.monogliceride si glicerol. Pancreasul endocrin poseda si celule care secreta polipeptidul pancreatic (celulele PP). Acestia impiedica astfel autodigestia pancreasului exocrin. glucagonul. Exista inhibatori intrapancreatici si pentru chimiotripsina. Celulele A. Actiunea tripsinei asupra tesutului pancreatic este impiedicata de inhibitori ce se afla in tesutul pancreatic. In metabolismul glucidic intervine si glucagonul (cu efect hiperglicemiant) prin mobilizarea glucozei din glicogenul hepatic si impiedicarea utilizarii ei tisulare. functionand .

Initial este preluata de circulatia porta. Dispare din circulatie prin metabolizare in ficat si rinichi si prin fixare pe receptori.muscular si adipos.este explicata importanta insulinei in procesele de sinteza si crestere.Hipoinsulinismul produce prin dereglari ale metabolismului intermediar.fara interventia sistemului nervos. Se influenteaza prin deversarea produsului de secretie in lichidul interstitial sau prin contingente morfofunctionale. Insulina circula libera in sange.diabetul zaharat. Acest feedback negativ contribuie la mentinerea unui nivel glicemic normal.Tesuturile prin care intervine in reglarea metabolismului intermediar sunt:cel hepatic. Insulina are efect hipoglicemic. Hipoglicemia rezulatata dintr-un exces de insulina este letala prin afectarea functiilor nervoase vitale. principalul hormon glicoreglator. Tesutul nervos (cu exceptia unor zone speciale) si globulele rosii nu au receptori pentru insulina si nici nu o utilizeaza. prin jonctiuni prin care citoplasmele celulelor invecinate comunica direct.deoarece faciliteaza penetrarea glucozei in hepatocit si in alte tesuturi ca cel muscular si stimuleaza glicogeneza hepatica.Insulina scade glicemia. care se elimina din celule prin exocitoza (cu interventia ionilor de calciu) in capilarele pancreasului.dar si in cel lipidic si protidic. Insulina.Coma diabetica este explicata prin efectul insulinei asupra metabolismului proteic. Efectele metabolice ale insulinei Insulina intervine in reglarea metabolismului intermediar glucidic.asemanatoare cu al hormonului somatotrop si a celor tiroidieni.ca celule paracrine. este sintetizata sub forma unui polipeptid. Reglarea secretiei de insulina Hiperglicemia stimuleaza secretia de insulina direct. Secretia de insulina este stimulata si de manoza si .

Reglarea secretiei de glucagon Hipoaglicemia stimuleaza secretia de glucagon rezultand o revenire la normal a glicemiei.Efectul vagal este inhibat de atropina. Secretia de insulina este mai mare dupa ingestia de glucoza (prin actiunea asupra mucoasei gastro-intestinale) decat dupa administrarea intravenoasa. prin sange a glucozei pe secretia de insulina. in special de cei glicoformatori (alanina. Asemeni insulinei. Glucagonul este un polipeptid sintetizat in celulele A ale pancreasului endocrin. Glucagonul actioneaza cu predilectie de hepatocit eliberand in circulatie glucoza.Are un puternic efect hiperglicemiant. Hiperglicemia inhiba secretia de glucagon realizandu-se un feed-back negativ complementar cu cel realizat de reactia inversa a hiperglicemiei cu secretia de insulina. avand caracterul unei reactii de anticipare. Alti stimulatori ai insulinei sunt: aminoacizii(AA). serina. glucagonul este stimulat si prin glucoza si aminoacizii din intestin.fructoza(convertita intracelular in glucoza). Secretia de glucagon este stimulata si de aminoacizi. glicocol) care actioneaza prin sange. Secretia de insulina este stimulata de vag prin intermediul acetilocolinei. disponibilizand o cantitate crescuta de glucoza pentru tesutul muscular prin mobilizarea ei din . actiune ajutata de un efect neoglicogenetic ce sustine rezerva de glicogen. Stimuleaza glicogenoliza.glucoza intalnind in sange o concentratie crescuta de insulina. realizat prin mecanisme opuse celor prin care insulina are efect hipoglicemiant. Acest mecanism secretor se adauga acriunii directe. Simpaticul inhiba secretia de insulina. Un asemenea efect il au si unii aminoacizi. Secretia de glucagon creste in effort fizic si stres de orice natura prin sistemul nervos simpatic. Stimularea secretiei de insulina prin ingestia de glucoza si aminoacizi se explica prin secretia de hormoni digestivi produsa.

STS inhiba secretia de insulina si glucagon actionand ca un hormon paracrin. insa fenomenele grave ale bolii sunt urmarea . III Ingrijirea pacientilor cu pancreatita acuta A. gravitate si durata variabila. Secretia de glucagon este inhibata de hiperglicemie. Parasimpaticul. Ulterior s-au descoperit si alte surse si roluri. Secretia de glucagon creste in inanitie in primele zile rezultand o mobilizare a glucozei disponibile din organism. Rolul lui in metabolismul glucidic si intermediar nu este precizat. determinata de procesul patologic de autodigestie. celule situate in vecinatatea celulelor A si B. prin activarea in glanda a fermentilor pancreatici.glicogenul hepatic. In general STS are un efect inhibitor pe functiile pe care le influenteaza. Polipeptidul pancreatic (PP) Secretat de celulele pancreatice si celulele tractului digestiv. Somatostatina (STS) si secretia de insulina si glucagon STS a fost descoperita initial ca hormon hipotalamic ce inhiba secretia de hormon somatotrop. unii aminoacizi. DATE DESPRE BOALA 1. hipoglicemie. prin acetilcolina. DEFINITIE Pancreatita acuta este o boala acuta. Nu afecteaza glicemia. corpii cetonici si insulina. acizii grasi liberi dein plasma. STS este secretata de celulele D din pancresul endocrin. locala si generala. normal inactivi la acest nivel. stimuleaza secretia de glucagon. O parte din acestea sunt rezultatul actiunii locale de autodigestie a glandei prin fermentii trpsina si lipaza. STS poate ajunge in circulatia generala actionand ca un hormon sistemic. Secretia lui este inhibata de STS. Pancreatita este constituita de un lant de fenomene patologice de intensitate. Celulele D secreta si gastrina. Secretia STS este stimulata de factorii care cresc secretia de insulina.

duodenala) si peritonita consecutiva. In alte cazuri pancreatita acuta edemanoasa ramane in acest stadiu. zonele necrotice se pot transforma in sfaceluri libere. provocand fistule (gastrica. plamani. prezinta zone hemoragice. numite pete de citosteatonecroza.actiunii toxice a fermentilor si a altor produsi toxici la distanta. vase sangvine. asemanatoare petelor de ceara (datorata autodigestiei grasimilor). ANATOMIE PATOLOGICA Exista doua forme de gravitate diferita: a) pancreatita acuta edematoasa cu tumefierea glandei prin edem si prin hiperemie b) pancreatita acuta necrotico-hemoragica cu leziuni mult mai mari (comparativ cu pancreatita acuta edematoasa). Daca bolnavul supravietuieste perioadei initiale a unei pancreatite acute necrotico-hemorargice. Procesul de digestie enzimatica in jurul glandei (exemplu: vasele splenice) determinand hemorargii intraperitoneale grave. sau la erodarea segmentelor vecine ale tubului digestiv. Cavitatea peritoneala contine lichid hemoragic in cantitate mare. Se pot acumula secretii pancreatice si resturi lichefiate de tesuturi intr-un spatiu delimitat de structurile vecine pancreasului formand un “pseudochist pancreatic”. constituind sechestre pancreatice sau se pot infecta determinand formarea unor abcese postnecrotice. pe toate parenchimele si tesuturile ce asigura functiile vitale ale organismului: creier. deseori si zone necrotice de marime si distributie variabila interesand parti din glanda sau pancreasul in totalitate. ETIOLOGIE . etc. Seroasa peritoneala este presarata cu pete. care migreaza in general retroperitoneal catre regiunea lombara stanga sau abdomenul inferior. Uneori pancreatita acuta edematoasa este stadiul premergator al unei pancreatite acute necrotico-hemorargice. glanda este marita de volum. 2. 3. cord.

sau · refluxul de lichid duodenal in pancreas ca urmare a unui defect in tranzitul duodenal si pancreatito-duodenal.Factori favorizanti: · obezi. aceste modificari vasculare pot . In acelasi context de intensa activitate digestiva a glandei. · purtatori de afectiuni biliare (in special litiaza). mari mancatori si consumatori de alcool. · teren vascular aterosclerotic. dintre acestea o categorie aparte fiind pancreatitele postoperatorii. Boala apare des dupa o masa deosebit de copioasa. un graunte de colesterol sau chiar un spasm. factori vasculari: · ischemia acuta a parenchimului pancreatic printr-un deficit vascular determinat de ateroscleroza sau de tromboza vaselor mici. sau · retentia de suc pancreatic cu cresterea presiunii datorita unui obstacol pe partea terminala a canalului excretor. insa poate aparea si dupa orice tip de operatii. bogata in grasimi si alcool. PATOGENIE Se disting doua etape: · declansarea procesului de autosugestie · urmarile acestui proces Declansarea procesului de autosugestie poate fi determinata de doua serii de facori: factori canalari care produc: · refluxul de lichid biliar in pancreas prin canalul comun biliopancreatic ca urmare a obturari ampulei lui Vater printr-un calcul mic. Poate aparea si in urma unor traumatisme pancreatice. Un asemenea reflux biliar sau duodenal poate fi capabil sa determine (daca glanda se afla in activitate digestiva) o activare locala a fermentilor (in primul rand transformarea tripsinogenului inactiv in tripsina activa) avand ca rezultat declansarea procesului patologic. sau de un proces de vasconstrictie. colecistectomii. care apar mai frecvent in urma interventiilor in regiune (ulcer duodenal. splenectomii). 4.

5. Urmarile procesului de autosugestie Dupa deplasarea initiala procesului de autoactivare a enzimelor pancreatice tripsina. toxica a parenchimelor nobile importante: · encefal · rinichi · cord · vascodilatatia cu hipotensiune. cat si in jurul ei pe tesuturile si organele din abdomen. spre abdomenul inferior. Urmare a actiunilor fermentilor iau nastere si alte enzime toxice care produc: · leziunea chimica. intereseaza jumatatea superioara a abdomenului cu iradieri diverse. . Varsaturile sunt. la inceput. Toate aceste fenomene poarta numele de toxemie enzimatica. Greturi si varsaturi frecvente. chiar si pentru lichide. Tranzitul intestinal este incetinit. spre umarul stang. spre gat. spre spate. lor datorandu-li-se gravitatea si mortalitatea mare in fazele initiale ale pancreatitei acute. DIAGNOSTICUL CLINIC Debut in general dupa o masa copioasa. Meteorism abdominal. rar exista diaree. Cel mai important simptom este durerea. alimentare. In general se descrie durerea “in bara” (rezistenta la calmantele uzuale) simuland ulcerul. Foarte violenta. dar si pe tesuturile si organele situate la distanta. apoi bilioase sau hemoragice. lipaza si ceilalti fermenti dau nastere unui proces de proteoliza si lipoliza exercitat in glanda. Intoleranta alimentara poate fi totala. cu toate ca sistemul excretor a canalelor este normal. stare de soc si deficit de perfuzie sangvina a organelor vitale · defecte de coagulare a sangelui. spre hipocondrul drept.deplasa autoactivarea fermentilor. cu tromboze intraviscerale si hemoragii.

febra.initial este crescuta.uneori grava de la inceput. dispneee. alteori este initial si mult timp conservata. rosu. fara contractura generalizata. delir. Traduc atingerea SNC si sunt un semn de gravitate. Poate exista: · durere la presiunea ungiului costovertebral stang · tumefactie palpabila transversala. varsaturi. supraombilicala alungita fuziforma. Este un contrst intre intensitatea fenomenelor subiective si saracia formelor obiective abdominale. predomina metorismul. Febra in general sub 38 grade Celsius. dar dureros la presiune. foarte numeroase de-abia schitate sau in care lipsesc majoritatea simptomelor. Ulterior tensiunea arteriala poate scadea. varsaturile. 6. tabloul clinic local fiind necaracteristic pentru ocluzie sau peritonita. Puls normal sau tahicardic. b) forma pseudoocluziva sugerand o ocluzie pe intestinul subtire. se poate pune problema unei perforatii ulceroase sau apendiculare. in care exista aparare musculara si chiar contractura generalizata. foarte sensibila · semne de pleurezie mai des stanga (apoximativ 1/5 din cazuri) Predominenta unora dintre simptomele si semnele clinice a permis descrierea unor forme clinice cu aspect particular: a) forma pseudocolecistica. asemanatoare cu o colicistita acuta: dureri epigastrice si in hipocondrul drept. Examenul obiectiv. Tulburari psihice frecvente. c) forma pseudoperforativa. oprirea tranzitului pentru fecale si gaze. Tensiunea arteriala . cu sonoritate normala. DIAGNOSTICUL PARACLINIC . sub forma de agitatie. O vezicula biliara destinsa si imflamata coexista deseori cu pancreatita acuta.Stare generala . Subicter sau icter in cca 20% din cazuri. Abdomen normal sau meteorizat. incoerenta verbala. transpiratii reci. anxietate. instalandu-se socul. piele marmorata. facies vultos. d) forme fruste.

· VSH-ul crescut. semn de IRA secundara socului si toxemiei enzimatic. dureaza 3-4 zile. · hiperamilazurie de peste 256-512-1000U. · Hiperazotemia este paralela cu gradul varsaturilor si atingerii renale. Examene de laborator a) Sange · Amilazemia prezinta adesea valori crescute. cilindrilor granulosi (semne de iritare renale). oligoanurie. · Hipocalcemia are valoare prognostica importanata de prognostic cu atat mai prost cu cat este mai scazuta. · Leucocitopza este un semn des intalnit (normo sau leucopenia aparuta la bolnavii operati este un semn de prognostic nefavorabil care tradeaza in general prabusirea mecanismelor de aparare a organismelor). Incepe la 2-12 ore dupa primele simptome. Explorari imagistice a) Examenul radiologic · radiografia abdominala pe col poate evidentia bule de gaz extraluminal. · Afectarea hepatica este evidentiata prin modificarea testelor de citoliza si a celor de colestoza. · modificarea sedimetrului urinar cu aparitia hematiilor. deplasarea. b) Urina · reducerea diurezei.Este foarte important avand in vedere polimorfismul clinic al pancreatitei acute. · Hiperglicemia moderata in 3/5 cazuri prin distrugerea hormonilor insulina si glucagon. · Poate sa apara anemia. · Scaderea albuminei semnifica cresterea importanta a catabolismului proteic. ascentionarea . pungii cu aer a stomacului. nu e constanta si nici patagnomonica pentru pancreatita acuta. dar.

· irigigrafia · fistulografia se face la bolnavii operati cu drenajabdominal prelungit si semne clinice de abces cu substante de contrast iodate · colongio-pancreatografia endoscopica retrogradata (utila in evidentierea sistemului canalar pancreatic) b) Ecografia . · tranzitul baritat poate evidentia largirea cadrului duodenal si deplasarea anterioara a stomacului pe radiografia de profil.poate evidentia o colectie de lichid in regiunea peripancreatica sau marirea de volum a pancreasului sau prezenta unui calcul in ampula lui Vater. prin semne de infarct miocardic care poate fi cauza simptomatologiei (semnne false de pancreatita acuta) sau asociat unei pancreatite acute. c) Alte examene imagistice · tomografia · scintigrafia EKG Indispensabila. Afectiuni medicale · indigestia simpla sau o gastrita acuta . pleurezie pulmonara la baze. Poate sa apara lichi clar sau hemoragic.emidiafragmelor. amicrobian cu continut mare in amilaze 7. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Un tablou clinic si biologic cu unele variatii in jurul semnelor descrise poate pune in discutie o serie de afectiuni medicale si chirurgicale. Poate arata trasee normale-trasee modificate prin hipocalcemie. PUNCTIA ABDOMINALA Indicata cand se depisteaza lichid ascitic la examenul clinic.

cauza mortii fiind: · insuficienta cardiocirculatorie acuta · intoxicatia globala cu leziuni grave parenchimatoase in: · rinichi oligurie. peritonita biliara · colica renoureterala · ocluzie intestinala Diagnosticul diferential cel mai important trebuie facut cu abdominale acute chirurgicale care reprezinta . duoden.plamani de soc. IRA · plaman . colon . in primele 2-5 zile: · ocluzie intestinala inalta . pneumopatii acute · insuficienta hepatica · leziuni cerebrale Formele subacute evolueaza: · spre atenuare dupa 7-10 zile cu vindecare sau cu recidiva precoce care poate fi mortala · spre complicatii precoce. colescitita acuta. EVOLUTIE Este variabila si numai partial previzibila.· ulcer gastric sau duodenalin puseu dureros · infarct miocardic Afectiuni chirurgicale · apendicita acuta cu sediu anormal · ulcer gastricsau duodenal perforat · infarctul intestinal · torsiuni viscerale diverse · colica biliara. Formele grave supraacute evoleaza mortal in 1-3 zile.dilatatie acuta gastrica · perforatie de stomac.peritonita acuta · eroziune vasculara .spre deosebire de pancreatita acuta urgenta chirurgicala. 8.insuficienta hepatica acuta · spre complicatii tardive (la 1-2 luni sau ani de la pancreatita .hemoragie digestiva sau peritoneala · tromboza portala .

avand urmatoarele obiective si metode de realizare: a) reducerea secretiei pancreatitice prin post absolut. in special. nutritie parenterala totala si aspiratie nazogastrica prelunmgita (considerata ca metoda de prevenire a abceselor pancreatice) b) substitutia volemica masiva poate determina imbunatatirea perfuziei capilare si. TRATAMENT Medical Este aplicat in faza initiala a pancreatitei acute. bilantul hidroelectrolitic.pentru prevenirea infectarii zonelor necrozate se recomanda antibioterapia cu spectru lung si. 1% sau infiltratii retroperitoneale d) medicatie antienzimatica · Trasylol · EAC (acid epsilon aminocaproic) cu efect predominant atisoc decat antienzimatic d) antibioterapie . avand ca rezultat reducerea extensiei necrozei pancreatice. si volemic.prin scleroza glandulara postinflamatorie care sufoca acinii bazeaza calea excretiei · hipoinsulinism . urmarirea diurezei si a PVC. ca urmare. Se face intravenos in functie de starea generala. Se mai recomanda antibiotice cu .acuta) · pseudichist · pancreatita cronica .prin distrugerea tesutului insular se instaleaza diabetul postnecrotic · recidiva pancreatitei acute .pancreatita acuta recidivanta 9. diminuarea hipoxiei celulare. Pentru combaterea socului se folosesc: · solutii cristaloide: NaCl. K (functie de diureza). Ca (la nevoie) · solutii coloide · solutii glucozate c) medicatie sedativa · contraindicatie absuluta pentru Morfina si sedative cerebrale deoarece provoaca spasm Oddian determinand agravarea bolii · perfuzie venoasa cu Procaina (Novocaina) diluata sol. cea pentru anaerobi.

se face tratamentul leziunilor biliare care intretin si agraveaza evolutia pancreatitei (colecistectomie. se face: · infiltratie cu Procaina peripancreatic si retroperitoneal · drenaj in vecinatatea focarelor pancreatice · controlul cailor biliare. sau cu drenajul extern al colecistului sau al cailor biliare principale. in special in formele fara necroza intinsa. Chirurgical a) Indicatii. Sub acest tratament bolnavul poate depasi faza grava a primelor zile evoluand spre atenuarea simptomatologiei. Metronidazol) administrate pe interval scurt (pot produce perturbari ale florei.100-200 R/24 ore in 5-6 sedinte zilnic. pentru a constata eventuala aparitie a unor complicatii. apoi cea solida. in prezenta suspiciunii de abdomen acut (urgenta chirurgicala). progresiv.actiune asupra florei intestinale (Neomicina. care devine nociva) e) corticoizii . colecistostoma). coledococolitotomie. bolnavul avand icter sau antecedente biliare confirmate. contraindicatii Se recomanda temporizarea interventiei pentru a permite echilibrarea biologica a bolnavului in vederea interventiei si delimitarea focarelor necrotice. cu tratamentul unei eventuale litiaze biliare. Bolnavul trebuie urmarit in spital cel putin 3 saptamani. Daca se gaseste pancreatita.in doze mari 3-4 g la 24 ore administrati parenteral intr-o priza probabil fara prea mare efect asupra leziunilor pancreatice f) radioterapie locala . Se practica laparotomie exploratorie in cazurile de incertitudine diagnostica. Indicatie de tratament chirurgical este si aparitia semnelor complicatiei. Dupa 4-5 zile se poate relua alimentatia lichida. Daca existenta unor leziuni biliare este cunoscuta. cu actiune inflamatorie. precoce sau tardiva: · hemorargie peritoneala sau digestiva (se face hemostaza si se instaleaza drenajul) .

se intervine pentru plasarea unui drenaj) Se recomanda operatia precoce de rezectie a zonelor pancreatice necrozate.C. hipoxie · metabolism: catabolism sever · tablou sangvin: scad trombocitele. reagravarea starii generale. edeme · functia respiratorie: hipoxie severa .C.S.M.: stare variabila · functia respiratorie: tahipnee. Tesutul pancreatic este modificat. Post operator poate sa apara M. . iar la nivelul spatiului retroperitoneal apar sfaceluri si puroi.F.S. cresc sau scad leucocitele Etapa III: · stare generala: evident modificata · functia cardiovasculara: fenomene de soc.· perforatia discerala cu peritonita (sutura perforatiei. hiperleucocitoza. scaderea debitului cardiac.O.S.N.: confuzia Etapa II: · stare generala: bolnav suferind · functia cardiovasculara: dependenta de volemie · functia renala: azotemie minima · functia hepatica: icter · S. instalate in etape: Etapa I: · stare generala: fara modificari · functia cardiovasculara: necesita cresterea bolemiei · functia renala: adaptabilitate limitata · functia hepatica: necesarul de insulina crescut · S. drenaj peritoneal) · abces retroperitoneal (semnalat de aparitia frebei.multipe systeme organ foulure) . hipocapnie. In prezent nu exista nici o modalitate diagnostica care sa permita decelarea cu certitudine a necrozei pancreasului si in consecinta.M.O. apare lichefactie. caracterizat prin aparitia insuficientelor organice multiple. indicatia interventiei chirurgicale se va formula pe criterii clinice. b) sindromul imunodeficientelor multiple de organ (conform O.N.

aceasta facandu-se prin mentinerea volumului intravascular normal in acest fel combatandu-se staza. coagulopatie · S. excesiv la un factor declansator pe care reactia de aparare locala nu reuseste sa-l stapaneasca si sa-l delimiteze. profilaxia si/sau tratamentul M.F. la randul ei. In conditiile hipercatabolismului accentuat se instaleaza suferinta hipoxica si. trebuie inceputa imediat. moartea celulara. in final.· functia renala: retentie azotata · metabolismul: acidoza metabolica. M. creste consumul de oxigen · tablou sangvin: apar celule imature la periferie. de o stare hiperdinamica a circulatiei in conditiile in care contractilitatea cardiaca scade. Heparina este utilizata in functie de datele clinice si de laborator pentru modularea coagularii.C.S.A. se insoteste de o stare hipermetabolica insotita.F. Trasylolul este folosit pentru actiunea antienzimatica si pentru actiunea sa de inhibitie a coagularii si lizarea cheagului.N. Importanta este si mentinerea microcirculatiei. .: bolnavul raspunde la stimuli Etapa IV: · stare generala: terminala · functia cardio-vasculara: supraincarcarea volemica · functia respiratorie: hipercapnie · functia renala: oligurie · metabolismul: acidoza severa.S. ceea ce duce la prevenirea trombozei si indepartarea trombilor deja formati.O. acesti bolnavi fiind expusi la M.O.F.O.: coma Sindromul apare ca raspuns inflamator sistemic. Pentru ameliorarea functiei pulmonare se recomanda mentienerea fractiuni de oxigen la un nivel cat mai scazut posibil in aerul inspirat deoarece nivelul crescut de oxigen este un stimul pentru producerea fibroplastelor care duc la aparitia fibrozei pulmonare si a insuficientei respiratorii acute. hiperglicemie · tablou sangvin: coagulopatia · S. La bolnavii cu P.C.N.H. In final apare alterarea macro si micro circulatiei.N.S.

din cantitatea de grasime cuprinsa in regimul de proba.inca din faza initiala a bolii datorita procesului inflamator. afectiunile biliare trebuie tratate (in mod special litiaza). cu o suparaveghere postoperatorie competenta. se gaseste o cantitate mare de grasimi neutre si fibre musculare. 70-80 % se elimina si cantitatea de azot din fecale creste de la 1g la 20-30g in 24h. obtinute dupa o purgatie usoara. Nucleii din fibrele nedigerate sunt intacti neputand fii atacati decat de sucul pancreatic. Dozarea tripsinei se face dupa metoda Ful Gros prin urmarirea activitatii sale in dilutii crescande asupra cazeinei. Dozarea amializei se face . precum si cele de origine vasculara. Scaunul se trimite la laborator pentru examinari chimice. cei cu afectiuni biliare) trebuie educate si suparevegheate in legatura cu factori favorizanti ai bolii. ulterior se adauga si elemente septic. se poate preintampina aparitia pancreatitei acute. Examenul biologic urmareste determinarea cantitativa a tripsinei si a amializei din fecale. grupele de risc (obezi. INGRIJIRI GENERALE Explorarea functionala a pancreasului Analiza materiilor fecale se face dupa regimul de proba SchimidtStrassburger. Cand. In insuficienta pancreatica. Trebuie evitat abuzul de alcool si alimente. B. microscopice si biologice. Pancreatita acuta poate sa apara si ca urmare a unor traumatisme pancreatice. La examenul microscopic. din evacuarile dintre cele doua indicatoare de carbuni. MASURI PROFILACTICE Tinand cont de importanta deosebita a depistarii precoce a pancreatitei acute. 10. dintre acestea o categorie speciala fiind pancreatitele postoperatorii care apar frecvent in urma unor interventii in sfera abdominala. sindromul se accentueaza si poate intra in faza ireversibila. alcolici. dar.

Acest plan de ingrijire al pacientului poate necesita o revizuire zilnica sau saptamanala in functie de evolutia starii pacientului. rolul asistentei medicale este deosebit de importanta. interventiile chirurgicale si tratamentul prescris de medic. De la serviciul de internari pacientul cu pancreatita acuta este dus in sectia de terapie intensiva. Analiza sucului pancreatic uramareste dozarea fermentiilor din continutul lui. Recoltarea sucului pancreatic se face prin tupajul duodenal. fapt care determina cresterea nelinistii bolnavului. Dintre fermentii pancreatici din sange si urina obisnuit se dozeaza amializa. al carui psihic este deja marcat de simptomatologia zgomotoasa a bolii (intoleranta alimentara. Pentru amializurie se trimit la laborator circa 50 ml urina. Metoda se practica in cazurile cu deficit in functia pancreasului. Activitatea asistentei medicale trebuie sa acopere totalitatea nevoilor fundamentale ale pacientului (cu ajutorul echipei de ingrijire sau singura). Pentru amializemie se recolteaza pe nemancate 5-6 ml sange fara substanta anticoagulanta. Pentru obtinerea unui suc duodenal bogat pancreatic se injecteaza prin sonda 3ml eter care declanseaza secretia pancreatica bogata in fermenti.dupa metoda Wohlgmut prin urmarirea activitatii asupra amidonului. Raportat la efectele pe care pancreatita acuta le are asupra fizicului si psihicului bolnavului. varsaturi. ghidandu-se dupa un plan de ingrijire care este in functie de starea pacientului. Rolul asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau sa-si recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele clipe). investigatiile necesare diagnosticarii.). prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut capacitatea sau cunostintele necesare si sa indeplineasca aceste functii astfel incat acesta sa-si recastige independenta cat mai repede posibil. etc. de preferinta din prima emisie de dimineata. durere. Asistenta medicala trebuie sa caute sa . Dozarea fermentilor pancreatici din sange si urina.

Alimentarea si hidratarea bolnavului se va face parenteral prin perfuzii a caror compozitie. odata cu internarea i se fac o serie de explorari utile precizarii diagnosticului. de aceea. dar care sunt absolut necesare. greutate. volum. Sa ajuti bolnavul sa se alimenteze si hidrateze In tratamentul pancreatitei acute unul din principiile de baza este punerea in repaus total a tubului digestiv (urmarind reducerea la minim a secretiei pancreatice) prin post total si prin instalarea sondei de aspiratie. varsta. eliminari. explorari care pot fi traumatizante (fibrogastroscopia. Sa ajuti bolnavul sa respire Respiratia bolnavului este afectata de sonda de aspiratie instalata. recoltarea sangelui prin punctie venoasa). pentru stabilirea conduitei medicale.linisteasca pacientul explicandu-I necesitatea supravegherii permanente. Asistenta trebuie sa sesizeze orice modificare a respiratiei si sa intervina rapid cand este nevoie. pentru limitarea secretiei enzimelor pancreatice. ritm de administrare se stabilesc in functie de nevoi. etc. importanta acesteia pentru evolutia bolii. Pacientul. Bolnavului i se instaleaza o sonda de aspiratie nazo-gastrica pantru a-i pune in rapaustubul digestiv. Datorita faptului ca perfuziile sunt aproape permanente se catetirizeaza o vena (in general jugulara) deci apare necesitatea supravegherii atente a perfuziei pentru a preintampina obstruarea cateterului (prin refluxul sangelui in stazm). explicandu-i utilitatea si importanta analizelor. Sa ajuti bolnavul sa elimine . Asistenta medicala trebuie sa fie alaturi de pacient staduidu-se sa-i alunge teama. pozitiile bolnavuluyi trebuie alesa astfel incat sa permita o expansiune maxima a cutiei toracice.

eventual mirosul si continutul (cheaguri. trebuie urmarite foarte atent eliminarile din tuburile de dren ce se instaleaza intraoperator. hemoragic). etc. Revenirea escarelor la bolnavii imobilizati se face prin schimbarea frecventa a pozitiei (la doua ore). culoare. Prezenta asistentei medicale in camera in momentul culcarii poate contribui mult la diminuarea tensiunii nervoase a pacientului. pentru a inlatura denaturarea rezultatelor analizelor. Sa ajuti bolnavul sa se odihneasca si sa doarma Repaosul si somnul depind partial de relaxarea musculara. La indicatia medicului se fac recoltari din lichidele drenate sau chiar din plaga pentru culturi sau controlul amializelor. Se va incuraja bolnavul sa aibe o pozitie fiziologica pentru a favoriza o eliminare normala. Suprimarea cauzelor iritative ca: zgomote. pot sa ajute bolnavul sa aiba un somn reparator.). culoarea (galben. verde. mirosuri si lucruri dezagreabile. bila. Muzica. . lectura. Capatul patului se poate ridica in timpul folosiri bazinetului. O mare importanta o are urmarirea eliminarilor produselor de excretie (fecale si urina). Se uramaresc eliminarile de pe sonda de aspiratie ca volum. dorsal sau sezand. precum si suprimarea foamei. indiferent de pozitie: decubit lateral. Sa ajuti bolnavul sa pastreze o buna postura cand se misca sau sta Trebuie asezat in pat astfel incat sa-i fie asigurata o repartitie corecta a greutatii si o aliniere corecta. ventral. Aceste recoltari se fac in conditii de asepsie. calitate (seros. Asistenta trebuie sa ajute pacientul sa-si modifice pozitia in functie de nevoi. notand: cantitatea (in ml). iar picioarele pot fi sprijinite in pozitie flectata. sechestre). contactul cu o alta persoana pot induce somnul.La bolnavul cu pancreatita acuta operat. hemoragic. continut. sero-hemoragic.

Alegerea imbracamintii se face in functie de mediu. sa se imbrace si sa se dezbrace Lipsa de imbracaminte reprezinta o pierdere a libertatii pentru multi. la pacientii operati. la nevoie. cat si de ajutorul necesar pentu ingrijirea corpului sau. Nursingul de baza trebuie sa includa pastrarea unei temperaturi normale in camera bolnavului. Sa ajuti bolnavul sa evite pericolele Boala il priveaza. partial. automutilarea sau lezarea celor din jur. sa se previna orice mirosuri dezagreabile sau orice forma de iritare a pielii. tinand cont de influenta pe care o are asupra temperaturii corpului. este mentinerea plagii curate prin controlarea periodica a pansamentului si. Pacientii cu delir sau psihopatii trebuie supravegheati in mod deosebit pentru a preintampina suicidul. a unei atmosfere confortabile.acelasi lucru se intampla daca poarta ceea ce nu-i face placere. Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze temperatura in limite normale Temperatura corpului omenesc este mentinuta intre limite normale prin conditiile de mediu si prin portul imbracamintii adecvate. Trebuie remarcat faptul ca interesul pacientilor fata de imbracaminte este interpretat ca un semn favorabil. pe pacient de capacitatea de a evita pericolele.Sa ajuti bolnavul sa-si aleaga imbracamintea. Deosebit de important. schimbarea lui in conditii de asepsie pentru a evita suprainfectarea. Frecventa toaletei generale este stabilita in functie de nevoile si dorintele bolnavului si astfel incat pacientul sa aiba o infatisare curata. sa aiba tegumente curate Fiecare pacient trebuie sa beneficieze de conditiile si articolele necesare. . Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze corpul curat. ingrijit.

Asistenta medicala trebuie sa incurajeze bolnavul sa-si exprime nevoile. experienta si gusturi. Avand in vedere ca lucreaza cu oamenii. Sa ajuti bolnavul in munca saaau ocupatii productive Foarte importanta este reintegrarea pacientului in societate. Acest lucru trebuie avut in vedere inca de la internarea in spital uramarind ca pacientul sa-si pastreze sau recastige independenta tuturor functiilor sale corporale. cadrele medicale nu trebuie sa aiba prejudecati legate de religii si rase. explicandu-i ca ea nu poate actiona conform dorintelor sale ( ale pacientului) decat daca le cunoaste. de teama. nelinistile. recuperarea lui completa. de conditiile si severitatea imbolnavirii. etc. Sa ajuti bolnavul sa comunice Separarea de familie.). de placerea cu care pacientul participa la modul de recreere sugerat. Sa ajuti bolnavul in activitatile recreative Selectionarea activitatilor recreative se face in functie de sex. zile de post sau zile in care este interzisa munca. varsta. scoaterea din mediul de viata pot induce pacientului o stare de anxietate. grad de inteligenta.Tot in cadrul nevoii de a evita pericolele se include si preintampinarea suprainfectiilor. Sa ajuti bolnavul sa invete . Acestea se adauga la nelinistea produsa de boala. Sa ajuti bolnavul sa-si practice religia in functie de valorile sale de bine si rau Trebuie respectate toate principiile religiilor (interdictii alimentare. sa-si exteriorizeze sentimentele.

leziuni la nivelul portiunii ampulare a duodenului sau canalului lui Wirsung (tumori. determinat de leziuni anatomice si functionale la nivelul glandei care incepand de la congestie si edem pot sa ajunga la hemoragii. biliare. Manifestari de dependenta Durere in etajul superior al abdomenului cu iradiere in spate. sifilisul si arteroscleroza. obezitatea. Este uneori atat de intensa atat poate duce la colaps cardiovascular. Proces de ingrijire Definitie . · pancreatita acuta hemoragica. boala ulceroasa. Surse de dificulatate Bolile cailor biliare.Pacientul si familia sa trebuie instruiti in legatura cu boala si regimul de viata pe care trebuie sa-l aiba pacientul dupa vindecare pentru a preintampina remisiunile sau complicatiile tardive. Mecanismul principal Pancreatita este rezultatul unui dezechilibru functional la nivelul pancreasului sau urmarea unor leziuni anatomice. hipocondrul stang. inflamatii calculi.pancreatita acuta reprezinta un sindrom abdominal acut. alimentatia copioasa bogata in special in grasimi. Clasificare: · pancreatita acuta edematoasa constituie faza de debut a pancreatitei acute. alcoolul. · imobilitate cu radiere dorsala si retrosternala · varsaturi alimentare. INGRIJIRI SPECIFICE 1. necroza si supuratie. hemoragice . gastroduodenitele. C. · pancreatita acuta gangrenoasa. ascarizi).

greturi varsaturi Obiective: combaterea greturilor. familia. aparat pentru radiologie pe goli). d) Surse de informare: Pacientul. tegumente reci cu transpiratii reci. pentru combaterea dureri. varsaturi alimentare bilioase. aprecierea si notara in foaia de observatie a valorilor respiratiei. pancreatice. b) Masurarea: Greutatea corporala. internare). c) Interviul: Furnizarea datelor importante despre aparitia simptomatologiei. a bea Problema: inapetenta Cauza: tulburari secretorii. meteorism cu suprimarea gazelor. revenirea la o respiratie normala Interventii autonome: observarea. Obiective generale Ameliorarea durerilor abdominale sa nu prezinte varsaturi. sughit. Reintegrarea pacientului in activitatiile socio-economice din viata de zi cu zi. tensiunea arteriala. Plan de ingrijire 1. aparatura (cantar. ochi ficsi privind teama. puls (rapid-120 de batai/min). examen de laborator (analize din sange). Nevoia de a manca. aparat de tensiune. respiratie (dispnee). meteorism. sa invinga teama. faciesanxios. Nevoia de a respira Problema: dispnee Cauza: durere cu caracter colicativ Obiective: amelioararea. temperatura corporala.· meteorism abdominal Metode de culegere a) Observarea: Starea generala alterata. pulsului si tensiunii arteriale Interventii delegate: administrarea de antialgice. sa fie echilibrat hidroelectrolitic. documentele (bilet de trimitere. varsaturilor. alimentare si . anturajul. 2.

hidratare corespunzatoare Interventii autonome: observarea aspectului. asigurarea unui mediu corespunzator pentru odihna pacientului Interventii delegate: administrarea de sedative usoare 5.O. Nevoia de a dormi. a se odihni Problema: agitatie. frica de durere Cauza: durere si socogen Obiective: pacientul sa nu prezinte durere Interventii autonome: linistirea pacientului si incurajarea lui. aprecierea gradului de deshidratare. Nevoia de a evita pericolele Problema: durere socogena. ameteala. cantitatea si numarul varsaturilor. Studiu pe cazuri . cefalee Cauza: starea generala alterata datorata bolii Obiective: supravegherea pacientului si sprijinirea lui in satisfacerea necesitatilor Interventii autonome: imobilizare la pat temporala si imobilizare sub sprijin si supraveghere Interventii delegate: administrarea de antialgice 2. Nevoia de a elimina Problema: alterarea eliminarii intestinale Cauza: digestie defectuasa datorata tulburarilor biliare si secretorii pancreatici Obiective: pacientul sa prezinte scaun normal cantitativ si calitativ Interventii autonome: suparavegherea scaunului si notarea in F. Interventii delegate: administrare de laxative 4. 3. alcatuirea unui regim alimentar adecvat Interventii delegate: administrarea de antimetice si antispastice.

dureri difuze Aparat urinar: normal. La durere pacientul spune ca lua pozitii antalgice (antebratele pe abdomen apasand regiunea dureroasa) si la administrarea calmantelor (algocalmin. este sociabil cu colegii. intoleranta alimentara.I. greturi si varsaturi Obiectiv: meteorism abdominal. puls 84 batai/min Aparat digestiv: intoleranta alimentara. este de meserie lacatus si se transfera de la spitalul din Fetesti. dureri abdominale difuze de intensitate crescuta localizata in etajul supraamezocolic. la spitalul Sf. unde a fost operat.I. tranzit incetinit. greturi. locuieste impreuna cu sotia si copilul lor Fetesti.. durerile treceau.O. 130/70 mm Hg. Pacientul ne afirma ca avea insomnii si anxietate. prezent Examen local: Subiectiv: dureri abdominale intense. La examenul general: inaltime 1.98 m. bea 1-2 beri pe zi. Pantelimon din Bucuresti pe data de 7 II 2003 la ora 12:00 cu diagnosticul pancreatita acuta. balonari. Din discutia cu pacientul aflam ca: nu este fumator. de religie ortodoxa.T. bicarbonat de sodiu). varsaturi bilioase si hemoragice. varsaturi la inceput alimentar apoi bilioase. la 12 ani a facut operatie de apendicita. greutate 124kg.PREZENTARE DE CAZ (cazul nr. casatorit. P. R. Nu prezinta alergii. aparare musculara in etajul supra- . in varsta de 31 de ani. tranzit incetinit. Tegumente si mucoase: normal colorate Sistem osteo-tendinos: integru Sistem muscular: functional Aparat respirator: torace normal conformat 20 respiratii/min Aparat cardio-vascular: T. mictiuni cu striactii hipocrome Ficat: hepatomegalie Glande endocrine: pancreatita acuta SNC: orientat temporo spatial. 1) Domnul P. greturi. nu se enerveaza repede.A. Pacientul afirma ca in urma cu o saptamana a aparut intoleranta alimentara.

mezocolic Examene paraclinice: Ecografie abdominala: ficat usor neomoge. fara caliculi.3 · sodiu 138 · potasiu 4. Nevoia de a bea si a manca Semne de dependenta: · imposibilitate alimentatiei · greata · varsaturi Sursa de dificultate: de ordin fizic . vitamine) · incurajez pacientul · reduc sau opresc raportul de lichide si alimente rol delegat: .5 · amilaze 1033 uw Plan de ingrijire 1. pancreasul nu se vede Radiografie: · abdominbala simpla fara nivel hidroaeric · pleuro-pulmonara: unghiul costo-diafragmatic drept obstruat. colecist cu dimensiuni normale. Examene de laborator: · glucoza 107 · uree 0. splina de volum normal. lob drept la rebord. diafragm cu mobilitate redusa.61 mg% · hemograma 15.9 · hematocrit 32.durere Problema: alimentatie inadecvata prin deficit Obiectiv: pacientul sa-si puna in repaos absolut tubul digestiv timp de 7 zile Interventii: rol propriu: · ajut pacientul in timpul varsaturilor · invat pacientul sa respire profund · aplic tratamentul medicamentos (antiemetice.

· Algocalmin .2 fiole · Ser fiziologic . Diazepan 2 fiole . Nevoia de a elimina Semne de dependenta: retentie de fecale si gaze Problema: constipatia Sursa de dificultate: de ordin fizic-durerea Obiectiv: pacientul sa aibe tranzit intestinal in limite normale Interventii: · determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide · urmaresc si notez in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor · administrez la indicatie laxative · recomand alimente bogate in reziduri Evaluare: pacientul are tranzit intestinal incetinit.4 fiole · Cefobid .C un gram · Calciu .4000 ml · Ringer .3000 ml Evaluare: Pacientul nu mai prezinta greturi si varsaturi. 3. Nevoia de a dormi si a se odihni Semne de dependenta: adormire dificila Problema: insomnia Sursa de dificultate: boala Obiectiv: pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ in termen de 24h Interventii: · invat pacientul sa practice tehnici de relaxare. exercitii respiratorii 15min.2 fiole · Vitamina C 500 . inainte de culcare · administrez medicatia: Fenobarbital o fiola.2 grame · Metronidazol un flacon · H.3 fiole · Papaverina .4000 ml · Glucoza 5% .H. 2.

Colebil). iradiaza in bara si in regiunea lombara si sunt insotite de greturi si varsaturi cu caracter bilios.· identific nivelul si cauza anxietatii · intocmesc un program de somn corespunzator organismului · observ si notez calitatea si orarul somnului Evaluare: pacientul se simte odihnit. locuieste cu sotul in Bucuresti intr-un apartament cu 2 camere. Din discutia cu pacienta aflam ca este fumatoare (un pachet pe zi). Pantelimon pe data de 18 III 2003 ora 14:00. este adusa de salvare la spitalul Sf. Dupa consultul medical sa pus diagnosticul colecisto-pancreatita acuta. La examenul general: inltimea 1. bea numai la ocazii un pahar cu vin. D. PREZENTARE DE CAZ (cazul nr. 2) Doamna D. casatorita. dureri cu caracter colicativ in hipocondrul drept cu iradiere in bara si lombara dreapta Aparatul uro-genital: mictiuni fiziologice . a avut in copilarie pojar si rujeola.65 m. varsaturi bilioase. in varsta de 48 si ani. dar este prelungit (7-9 zile). Doamna D. Durerile au caracter colicativ (au cedat la administrare de Scobutil. Pacienta afirma ca are o stare de epuizare nervoasa. ca se simpte obosita. are ciclul menstrual regulat la 28-30 de zile.N. Nu prezinta alergii.N. respiratii 16 Aparat cardio-vascular: TA 110/70 MG. manaca condimentat.N. Doamna D. are dureri in hipocondrul drept in urma cu trei zile.N. puls 64 batai/min Aparat digestiv: greturi. in ultimul timp a slabit foarte mult (25 kg) si are ochii incercanati. greutate 60 kg Tegumente si mucoase: normal colorate Sistem osteo-tendinos: integru Sistemul muscular: functional Aparat respirator: torace normal conformat. se intelege bine cu sotul si cu colegele de serviciu. Este de meserie contabila si de religie ortodoxa.

durere in epigastru si hipocondrul drept cu iradiere in bara si in lombara dreapta · durere la palpare in hipocondrul drept si epigastru. prezente Examnul local: · subiectiv . aparare musculara la acest nivel Examenul paraclinic: · ecografie abdominala · ficat omogen.Ficat: normal Glande endocrine: normal SNC: orientata tempero-spatial. cu tonusul fizic si psihic bun in decurs de 72 ore Interventii: · identific cauza oboselii · ajut pacienta sa-si planifice activitatile cotidiene · invat pacienta cum sa execute tehnici de relaxare · observ si notez functiile vitale si vegetative. Nevoia de a dormi si de a se odihni Semne de dependenta: ochii incercanati Problema: oboseala Sursa de dificultate: boala Obiectiv: pacienat sa fie odihnita. dimensiuni normale.40 mg% leucite 11400 glicemie 1. Colecist usor destins. canalul Wirsung vizibil pe 2/3 din lungimea lui. R. Meterorism abdominal.O. diametrul anteroposterior la nivelul capului.09 mg % amialize 1374 UI T.T. contur relativ regulat care prezinta o lama de lichid in fata lui si in spatiul subhepatic. pereti subtiri fara caliculi · pancreas hiperecogen. Examene de laborator: · sange: hemoglobina 14.G. perioada somn- .P 12 UI Tymol 2 Plan de ingrijire 1.

odihna, comportamentul pacientei · administrez medicatia indicata de medic si observ efectul medicamentelor Evaluare: pacienta si-a ameliorat starea de oboseala. 2. Nevoia de a elimina Semne de dependenta: menoragii Problema: elimninare menstruala Sursa de dificultate: de ordin fizic - durerea Obiectiv: pacienta sa aibve o stare de bine psihic in 24 ore Interventii: · linistesc pacienta in legatura cu problema sa · administrez medicatia · explic scopul interventiilor Evaluare: pacienta se simte mai bine dupa administrarea medicatiei, eliminare menstruala in limitele obisnuite. 3. Nevoia de a bea si a manca Semne de dependenta: greturi si varsaturi Problema: alimentatie indecvata prin deficit Sursa de dificultate: de ordin fizic - durerea Obiectiv: pacienta sa aiba o stare de bine fara greturi si varsaturi Interventii: · asez pacienta in pozitie semisezand, sezand (decubit dorsal), cu capul intr-o parte · ajut pacienta in timpul varsaturilor, sprijinind-o · aplic tratamentul medicamentos: vitamine, antiemetice · invat pacienta sa inspire profund · incurajez pacienta Evaluare: pacienta nu mai prezinta greturi si varsaturi. PREZENTARE DE CAZ (cazul nr. 3) Domnul C.I. in varsta de 40 ani, casatorit, cu domiciliul in Bucuresti, locuieste cu sotia intr-o garsoniera. Este de meserie

muncitor si religie de ortodoxa. D-l C.I. se prezinta la spitalul Sf. Pantelimon pe data de 20 IV 2003 la ora 9.45’,cu diagnosticul , pancreatita acuta. Din discutia cu pacientul aflam ca este fumator (2 pachete /zi),se intelege bine cu sotia, este sociabil cu colegii, bea 2-3 pahare pe zi cu vin dupa fiecare masa. La varsta de 22 ani a avut hepatita acuta virala. Cauza internarii: durere intensa in epigastru cu iradiere in hipocondrul drept, adormire dificila (greoaie), constipatie. Istoricul bolii: dureri epigastrice cu iradiere in hipocondrul drept debutate in urma cu doua zile, fara a diminua in intensitate dupa administrare de Scobutil si Papaverina .Nu a mai tolerat nici un fel de alimente sau lichide prezentind varsaturi dupa orice aliment ingerat. Nu prezinta alergii. Protocol operator: Celiotomie mediana xifo-ombilicala. In peritoneu se gasesc cca. 1500 ml lichid sero-hemoragic. Stomac, intestin, colon normale. Ficat moderat marit de volum. Rare pete de citosteatonecroza la baza mezenterului si mezocolonului transvers si pe fata anterioara a capsulei pancreatice. Pancreas global marit de volum, consistenta ferma, cu masiv edem pancreatic. Se face decolare duodeno-pancreatica cefalica pana la dreapta aortei.Capsulotomie pancreatica partiala, decolare coloparietala stanga, mergand retropancreatic, de unde se evacueaza lichid hemoragic.Se procedeaza la colecistostomie pe tub Petzer.Drenaj retroperitoneal. Pansament. La examenul general: inaltime:1,75 m, greutate: 75 kg Tegumente si mucoase: normal colorate Sistemul osteo-tendinos: integru Sistemul muscular: functional Aparatul respirator: torace normal conformat 18 respiratii/min. Aparatul cardio-vascular: TA-150/100 mm Hg

Puls - 72 batai/min. Aparatul digestiv:greata, varsaturi alimentare, dureri intense in epigastru si hipocondrul drept. Tranzit normal. Aparatul uro-genital:mictiuni fiziologice Ficat :hepatita virala 1977 dischinezie biliara 1991 Glande endocrine:normal S.N.C:orientat temporo-spatial;R.O.T prezente Examen local: · subiectiv: dureri in epigastru si hipocondrul drept, greturi, varsaturi · Obiectiv: abdomen dureros la palpare mai ales in epigastru si hipocondrul drept cu schita de aparare musculara, meteorizat; tranzit normal Examene paraclinice: · sange: hemoglobina 12,7 mg/l leucocite 10.800 glicemie 1,54 mg % bilirubina T- 1,21 mg% D- 0,20 mg% I- 1,01 mg% amilaze 3441 UI T.G.P 43 UI tymol 2 UML Se intervine de urgenta pe 21.IV.2003 Plan de ingrijire 1. Nevoia de a bea si a manca: Semne de dependenta: varsaturi, imposibilitatea alimentatiei Sursa de dificultate: boala Problema: alimentatie inadecvata prin deficit Obiectiv: pacientul sa-si puna in repaus absolut tubul digestiv timp de 5 zile Interventii: rol propriu: · ajut pacientul in timpul varsaturilor · invat pacientul sa inspire profund · incurajez pacientul · aplic tratamentul prescris rol delegat:

· Papaverina o fiola · Scobutil o fiola · Algocalmin 2 fiole · Xilina o fiola · Gordox 3 fiole · Kanamicina 0. 2.Nevoia de a dormi si a se odihni Semne de dependenta: adormire dificila Problema: insomnie Sursa de dificultate: boala Obiectiv: pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ. Evaluare: pacientul se simte ceva mai odihnit.invat pacientul sa practice exercitii respiratorii 15 minute inainte de culcare.administrez medicatia: Fenobarbital 1 fiola Diazepam 2 fiole . Interventii:. 3.observ si notez calitatea si orarul somnului .5 gr.Nevoia de a elimina: Semne de dependenta: retentie de fecale Problema: constipatia Sursa de dificultate: de ordin fizic.V cu ser fiziologic 1000-3000 ml · Glucoza 1000-2000 ml Evaluare: pacientul pierde in greutate si nu mai prezinta varsaturi.intomnesc un program de somn corespunzator organismului . termen de 24 ore.durerea . · Penicilina 2 milioane · Ulcerotrat o capsula (la nevoie) · P. perfuzia a decurs in limite normale.E.

A. · evitarea expunerii la contaminare cu agenti infectiosi · mentinerea securitatii personalului medical. sort. 3.S. Etapele prelevarii: · recoltarea sangelui prin punctie venoasa pentru investigatii de laborator se practica dimineata pe nemancate. 1: Recoltarea sangelui pentru examen de laborator Generalitati: a) sistemul Vacutainer de recoltare a sangelui venos constituie si prezinta o tehnica simpla.Obiectiv: pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite normale Interventii:. etc. la indicatia medicului. . mentinand insa precautii generale ca: · spalarea mainilor cu apa curata si sapun.H. Anexe Anexa nr.K3 pentru analize hematologice · albastru = Vacutainer pentru determinari de coagulare · negru = Seditainer pentru determinari V. b) in functie de codul de culoare al dopului prezentam tuburile Vacutainer: · rosu = Vacutainer pentru chimie clinica · verde = Vacutainer cu litiu pentru analize biochimice · galben = Vacutainer S.T. masca. sigura. laxative .recomand alimente bogate in reziduuri . pentru chimie tehnica · mov = Vacutainer E.S.T.urmaresc si notez in foaia de observatie frecventa si consistenta scaunelor .determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide Evaluare: pacientul are tranzit intestinal incetinit. halat. in timpul frisoanelor sau la indicatia medicului indiferent de ora · pregatirea psihica si instalarea pacientului pentru recoltare · verificarea si completarea datelor privind probele sanguine de recoltat indicate de medic · alegerea si pregatirea materialului pentru punctia venoasa · alegerea locului pentru efectuarea punctiei venoase · aplicarea garoului · dezinfectarea locului de electie . ochelari.administrez. dezinfectarea lor · echipament de protectie: manusi.

heparina.citrat Na.· efectuarea punctiei venoase · efectuarea recoltarii · aplicarea pansamentului adeziv · reorganizarea mediului (eliminarea materialelor utilizate) · transmiterea tuburilor la laborator. verificam integritatea benzii de siguranta si valabilitatea termenului de utilizare · garou elastic · solutie dezinfectanta · tampoane de vata. Pregatirea materialelor: a) materiale necesare: · holder · ac in carcasa sa protectoare. Punctia venoasa: · in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient · alegem locul punctiei si il dezinfectam.A. trombina b) montare holder-ac: · tinem acul cu ambele maini · efectuam o miscare de rasucire dintr-o parte spre cealalta avand loc astfel ruperea benzii de siguranta · indepartam carcasa protectoare de culoare alba · se insurubeaza capatul liber al acului in holder ATENTIE: este interzis sa scoatem carcasa colorata de pe celalalt cap al acului. DIATUBE-H · tuburi cu aditivi = E. comprese sterile..D. interzis a palpa vena dupa dezinfectare · mentinem bratul pacientului inclinat in jos cu pumnul strans · intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extremelor in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor . pansament adeziv · tuburi Vacutainer pentru analizele indicate de medic · ordinea prelevarii in tuburi este: · flacoane pentru hemocultura · tuburi fara aditivi · tuburi pentru determinari de coagulare .T.

Complicatii posibile: . iar sangele va fi aspirat in tub · cand sangele nu mai curge in tub acesta va fi scos din holder printr-o usoara impingere a policelui asupra aripioarelor · holderul este mentinut stabil · in timpul recoltarii cu un nou tub. iar la pacientii cu tratament anticoagulant sau antiagregante plachetare durata comprestiei trebuie marita si aplicam pansament adeziv. Efectuarea recoltarii in tuburi: · intoducem tubul in holder apucand aripioarele laterale ale holderului cu indexul si mediusul. carcasele sunt puse in recipientul pentru deseuri · in cazul in care holderul este contaminat din greseala va fi aruncat · este interzis sa punem carcasa protectiare cu mana pe acul deja utilizat .9% · acul utilizat. pur si simplu il rasturnam de cateva ori pentru a se amesteca sangele cu aditivul din tub · daca se recolteaza din canula venoasa sau cateter montat pacientului primii mm de sange ii aruncam deoarece rezultatul analizelor poate fi modificat de reziduurile solutiilor injectate sau perfuzabile · calea venoasa o curatam dupa recoltare prin injectare a 10-20 ml de NaCl 0.vecine · holderul trebuie sa formeze cu bratul pacientului un unghi de 15 grade · detasam carcasa colorata a acului · introducem acul in vena cel putin 1 cm. iar cu policele impingem tubul · presiunea de impingere se efectueaza numai asupra holderului nu si asupra acului aflat in vena · capatul captusit al acului insurubat in holder strapunge diafragma gumata a capului tubului Vacutainer. tubul deja umplut nu se agita puternic deoarece provoaca hemolizarea probei.risc de contaminare prin intepare · dupa recoltare comprimam locul punctiei 3-5 minute cu un tampon steril imbibat in solutie antiseptica (atentie la solutiile antiseptice care provoaca senzatia de arsura).

2: Recoltarea urinei Examenul de urina: · urina poate fi recoltata dintr-o singura emisie sau din emisiile colectate timp de 24 ore · un element important in scopul recoltarii corecte de urina este pregatirea si educatia pacientului pentru: toatela locala. culoarea. nu am punctionat corect vena si il impingem sau il retragem fara a-l scoate din vena · atat timp cat acul se gaseste sub piele tubul este vidat iar sangele va fi aspirat imediat ce am punctionat corect vena. tubulatura de unica folosinta trebuie sa fie curata si clatita cu apa distilata pentru a nu schimba compozitia urinei recoltate. sa nu arunce din urina. mirosul. densitatea · pentru examenul chimic urina colectata pe 24 ore se omogenizeaza si se trimite la laborator 100-150 ml sau se recolteaza numai urina proaspata de dimineata care este cea mai concentrata · vasele. . 1. Nota: in cazul punctiei venoase cu ajutorul unui ac steril atasat la seringa sterila. pregatirea pacientului. Anexa nr. sa nu urineze in timpul toaletei efectuate pe plosca · pentru examenul fizic urina trebuie recoltata timp de 24 ore determinandu-se volumul urinar. materialele necesare. utilizarea corecta a vaselor colectoare. pentru femei sa evite colectarea in perioada menstruala. volumul urinar: · poliuria poate fi: fiziologica dupa ingestii mari de lichide. tehnica de lucru.· sunt aceleasi ca si la injectia intravenoasa · daca sangele nu este aspirat in tub controlam ca acesta sa fie corect impins in holder · daca sangele nu curge. este aceiasi ca pentru injectia intravenoasa aspirand sangele prin retragerea lenta a pistonului pana la extragerea cantitatii necesare. eprubetele.emotii. sa urineze fara defectie. sa colecteze urina imediat dupa emisie in vasul colector.

) · oliguria sau oligo-anuria se intalneste in deshidratari. obstructii ale cailor urinare. faza poliurica a insuficientei renale acute · galben-inchis dupa afectiuni febrile acute. densitatea urinara: · este invers proportionala cu volumul · hipostenuria (diureza apoasa) caracterizata prin elaborarea unei urini cu o concentratie mai mica decat a plasmei asa cum se intalneste in hiperhidratari. administrari de medicamente (cofeina. dupa ingestia de medicamente. diabet insipid. etc. hemoglobinei. criza de angor pectoris. diabet zaharat. unele alimente. insuficienta renala cronica (faza compensata) · izostenuria caracterizata printr-o urina a carei concentratie este egala cu osmolaritatea plasmei. decompensare cardiaca. cat si prin eliminarea unor produsi. traumatisme puternice. etc. methemoglobinei sau a mioglobinei. 3. insuficienta renala acuta (faza de reluare a diurezei). in diabetul insipid. insuficiente renale acute (fara timpurie). scleroza renala. mirosul urinei: · urina proaspata este usor aromata · mirosul se modifica dupa ingestie de cafea. culoarea urinei: · incolora sau aproape incolora in diabetul insipid. insuficienta renala acuta (reluarea diurezei). 4. intalnita in insuficienta renala cronica · hiperstenuria caracterizata prin elaborarea unei urini cu o . etc.frig. 2. hipotensiune.). diabetul zaharat. hemoragii mari. patologica in insuficienta renala cronica (stadiul de compensare). coloranti · brun inchis in ictere · albastru dupa ingestie de albastru de matilen. hipercalciurie convalescenta unor boli infectioase. transpiratii profuze · galben-verzui in afectiuni hepato-colecistice · rosu brun in prezenta eritrocitelor. criza epileptica. dureri. diuretice. “reflexa” (colica nefretica..

afectiuni hepatice. diabet zaharat. trece in urobilina. de aceea in urina proaspata trebuie sa cautam urobilinogenul. in cursul bolilor insotite de hipercatabolism · scade in insuficienta renala. regim alimentar. infectii biliare. 6. pe cand cea vegetariana il creste). 5. hipercalcemii. peste 1035. extrarenali) c) creatinina: · scazuta in hipertiroidism. hiperaldosteronism. factori patologici (renali. · creste in hipercorticism. proaspat emisa contine numai urobilinogen care. analiza urinei mai cuprinde determinarea urmatorilor produsi: a) urobilinogenul · urina normala. insuficientei renale grave · alcalina in infectii urinare. sindrom nefrotic. icter obstructiv b) corpii cetonici: sunt expresia tulburarilor metabolismului lipidic din diabetul zaharat c) . iar in cea care a stat cateva ore. sarcina. in mielom. dupa varsaturi. prin oxidarea la lumina. in intoxicatii cu metale grele. in functie de regimul alimentar (alimentatia carnata scade pH-ul. tratament cu testosteron. anabolism b) acidul uric: valorile variaza in functie de varsta. sindrom Cushing d) aminoacizii urinari: cresc in insuficientele hepatice grave. de modul de recoltare · puternic acida in cursul diabetului. de timpul in care se recolteaza urina (dimineata este mai acida). scleroza renala.concentratie foarte mare. reactia urinii: · acest parametru variaza in limite destul de largi. sindromul Fanconi. intalnindu-se cresteri in hiperproductie biliara prin hemoliza exagerata. in perioadele de reabsortie a edemelor. 7. urobilina (practic se determina ambele substante deodata) · isi are originea in circuitul biliburinei. principalii corpi azotati ai urinii: a) ureea: · excretia sa fiind direct legata de ratia de proteine alimentare · creste dupa regimuri hiperproteice. intalnita in deshidratari. etc. dupa administrari de substante de contrast. casexie. leziuni ale celulelor hepatice. acromegalie.

hipercalcemie idiopatica d) oxalatii: cresc dupa alimentatii bogate in saruri oxalice si in (micro) litiaza urinara. a tesuturilor dure · redusa in insuficiente renale avansate. etc. administrari prelungite de diuretice.catecoaminele: crescute in special in feocromocitom. diaree. prin pierderi extrarenale (predominant digestive). terapeutic) b) potasiul urinar: · influentat de alimentatie · scade in unele glomerulonefrite. leucinaminopeptidaza. in functie de reactia urinii si alimentatiei · din urina acida se separa acidul uric. acidoze tubulare. sedimentul urinar: a) sedimentul urinar neorganizat: · se formeaza in urma separari unor substante. sub forma cristalina sau amorfa. metastaze osoase. uremie extrarenala. pielonefrite. nefropatii tubulare. activitatea paratiroidei. anumite osteopatii. in insuficienta suprarenala. hipoparatiroidie · cresteri se intalnesc in hiperparatiroidism. electrolitii urinari: a) natriuria: · variaza considerabil cu alimentatia · crescuta in regimurile hipersodate. intoxicatii cu vitamina D. oxidoreductaze 10. administrare de diuretice · scazuta in regimurile hiposaline. cristalele de fosfati b) sedimentul urinar organizat: · celulele epiteliale cu interes de diagnostic limitat · leucocitele se gasesc in numar de 1-3 pe campul microscopic sau 100-200/ml/min · in numar mare constituie un indicator al infectiilor la nivelul . 8. Cushing. 9. sub actiunea hormonilor steroizi (stress. c) calciuria: · variatii care tin de regimul alimentar. gradulabsortiei intestinale. nefropatii tubulare sau interstitiale. boala Addison · creste in hiperaldosteronism. uratii amorfi si cristalele de oxalat · din urina alcalina se separa fosfatii amorfi. enzimele si izoenzimele urinare: utile in diagnosticul unor boli renale si extrarenale · fosfatazele. osteoporoze. protease.

rinichilor sau cailor urinare · piurie se intalneste in infectii urinare acute. conturul dublu si absenta granulatiilor. grasosi. tuberculoza urinara. o serie de procese degenerative ale aparatului urinar · leucocitele mari. pot fi intacte sau deformate · prezenta eritrocitelor in sumar (mai mult de 3 pe campul microscopic) este in general expresia unei afectari predominante la nivelul glomerular. boli infectioase) · glicozuria (diabetul zaharat. pigmentari) c) aprecierea elementelor celulare din sediment poate fi facuta si prin numaratoarea acestora. cat si intr-o serie de boli generale · cilindrii sunt formatiuni proteice rezultate in urma precipitarii si mularii unor produse organice in tubii distali sau colectori. dupa natura materialului organic urinar care a coagulat si precipitat in tubii renali. . bacterii. la nivelul urinei mai pot fi puse in evidenta alte elemente sau produse: · limfa (tumori ale aparatului urinar) · saruri. tumori. oua de paraziti. mucina. trichomonas. iar numarul de elemente se raporteaza la ml si min. 11. 12. procese inflamatorii ale aparatului urinar. celule tumolare. dar nu se poate stabili o corelatie intre numarul acestora si gradul leziunii · se mai intalnesc in (micro) litiaze. 13. in cursul unor afectiuni renale. pentru efectuarea uneia din aceste probe se preleva urina pe o durata precis delimitata. cresterea semnificativa a eritrocitelor (hematuria): afectiune predominant glomerurala. leucocitari. cu granulatii animate de miscari browniene (celule Sternheimer) se intalnesc in majoritatea infectiilor renoureterale · eritrocitele pot fi identificate dupa marime. diabetul renal). cilindrii pot fi celulari (eritrocitari. granulosi. cresterea leucocitelor: proces infectios renal sau urinar. epiteliali) si aceculari (hialini. · proteinuria (nefropatii. etc.

Scop: 1. hipotiroidoismul. insuficienta cardiaca congestiva. inferioare) · administrarea tratamentelor antibacteriene · efectuarea dializei peritoneale (metoda de epurare extrarenala prin irigarea continua si prelungita a cavitatii peritoneale cu o solutie usor hipertonica ce antreneaza toxinele acumulate in sange . explorator · punctie exploratorie a abdomenului cu scop de diagnosctic realizata prin traversarea peretelui abdominal · evidentierea prezentei unei colectii abdominale · recoltarea lichidului pentru examinare · identificarea naturii colectiei si etiologiei · determinarea suprainfectiei bacteriene a lichidului de ascita. terapeutic · punctie evacuatoare pentru colectia libera de lichid abundent ascita (acumulare de lichid in cavitatea peritoneala care prin volumul sau in afara de jena.in special ureea . pancreatita cronica care pot fi identificate prin analiza lichidului peritoneal dar determina prin gravitatea lor prognosticul sever la pacientii afectati · paracentoza este indicata in cazurile cand ascitele nu se resorb prin tratament conventional · revarsatul sanguin din cavitatea peritoneala = hemoperitoneu - . 3: Tehnica punctiei abdominale Parancetoza reprezinta traversarea peretelui abdominal cu patrundere in cavitatea peritoneala prin intermediul unui ac sau trocar. disconfort poate provoca tulburari respiratorii sau circulatorii prin presiune exercitata asupra diafragmului sau edeme de compresiune ale membrelor inferioare prin presiunea exercitata asupra venei cave.Anexa nr. Indicatii: · ascita poate fi cauzata de numeroase maladii ca: ciroza indiferent de cauza. sindrom nefrotic.trecute prin difuziune in lichidul de irigare). tumori peritoneale. tuberculoza peritoneala. 2.

materiale necesare: · solutie aseptica pentru crearea campului cutanat. sarcina.RICHTER · punctia mai poate fi executata si in regiunea subombilicala . campuri sterile perforate · masca. port . Pregatirea punctiei: 1. hidronefroza. anestezic local (xilina 1%).linia MONROE . Contraindicatii: · nu se punctioneaza colectiile de lichid inchistate care vor fi evacuate chirurgical · sunt interzise de asemenea in cazul: ocluziilor intestinale. etc. solutii antiseptice pentru maini · tampoane si comprese sterile. bisturiu pentru incizia cutatanata.necesita de asemenea practicarea paracentezei · punctia evacuatorie este afectata numai cu analiza bacteriologica a lichidului. boneta. tulburari de coagulare. manusi chirurgicale sterile · ace de 40-60 mm sterile cu calibru redus · ac spinal steril si trocar steril in cazul montarii cateterelor peritoneale · seringi sterile de 20 ml. tuburi pentru recoltarea lichidului · cateter multiperforat de utilizare unica si racord steril pentru cateter · flacoane de hemocultura aerobe si anaerobe pentru insamantare directa cu lichid · pense chirurgicale sterile. Loc de electie: · reperarea locului punctiei este efectuata de catre medic care are cunostintele anatomice si clinice necesare · de regula punctia este afectata in foza iliaca stanga in zona de plina malitate situata la jonctiunea treimii externe cu cea medie a liniei care uneste splina iliaca anterosuperioara stanga cu ombilicul . la mijlocul liniei ombilicopubiene · locul punctiei se verifica prin percutie. infectiilor parietale.

albumina umana. organizarea mediului: · punctia se executa in cabinetul de tratament sau in salon · luminozitate si temperatura adecvata · izolarea pacientului printr-un paravan · se interzic activitatile de curatenie sau prezenta vizitatorilor · intregul instrumentar pregatit pe masa de tratament este acoperit cu camp steril asezat cat mai aproape de pacient · vasul de colectare a lichidului evacuat se pregateste in fata mesei de examinare sau a patului pe care se va executa punctia · in cazul necesitatii efectuarii punctiei in pozitie semisezand fotoliul trebuie sa aibe inaltimea corespunzatoare pentru a permite accesul lejer al medicului si supravegherea permanenta a pacientului. Conduita post-punctie: . folosirea manusilor sterile iar in cazul montarii cateetrelor vor fi respectate toate principiile de asepsie chirurgicala · pot fi efectuate doua tipuri de punctie: punctia cu acul pentru recoltarea de lichid in scop diagnostic (cantitati mici) sau evacuarea limitata pentru volum de ascita. aleza sub pacient. vas de colectare a lichidului evacuat · in caz de compensare sistematica prin produse de umplere a patului vascular sunt pregatite produse din gelatina. imediata de lichid (cantitati mari) · oricare ar fi tipul de punctie. 2. etc.ac. ATENTIE: tuburile de evacuare nu vor fi fixate la patul pacientului. conduita gestului este in general aceeiasi. Efectuarea punctiei: · abilitat pentru acest gest medical este medicul insa cooperarea asistentelor medicale este pretioasa si indispensabila · este obligatorie folosirea antisepticelor pentru dezinfectarea mainilor. punctia cu trocar care permite montarea cateterului peritoneal cu scop de evacuare completa. fir sintetic · substante medicamentoase analeptice si tonicardiace · musama. ac.

Complicatii posibile: 1. atmosfera de odihna si liniste · monitorizam tensiunea arteriala. decolorare accentuata sau tendinta spre lipotimii. rosietica · colaps sau anemie acuta in forma majora de hemoperitoneu · hematom care impune hemostaza (prin lezarea arterei epigastrice) . respiratia. in timpul punctiei: · punctionarea intr-o zona in afara ariei de matitate · durere exacerbata la punctionarea splinei (splenomegalie) sau a colonului descendent si sigmoid · punctie alba atunci cand acul nu a fost ales in functie de corpolenta pacientului · durere crescuta la montatul si demontatul seringii sau al unui tub pe ac prin mobilizarea acestuia · lezarea unui vas parietal = hemoperitoneu cu aparitia lichidului cu tenta roz. pulsul. colaps anuntam de urgenta medicul. luminozitate. temperatura pacientului dupa punctie · masuram circumferinta abdominala a pacientului dupa indepartarea bandajului abdominal care este mentinut 5-6 ore · cantarim pacientul pentru evaluarea greutatii dupa punctie · schimbam pansamentul in cazul inciziei ca pentru orice interventie chirurgicala respectand masurile de asepsie · la indicatia medicului recoltam probe pentru determinarea creatininei si ionogramei sanguine dupa 48 ore de la evacuare · monitorizam atent functia renala pentru urinat cu supravegherea culorii si cantitatii emisiei de urina · pentru reechilibrare hidroelectolitica la indicatia medicului abordam cale venoasa pentru perfuzii · la orice eventuala modificare a functiilor vitale.· pozitionam pacientul dupa bandajarea compresiva cat mai comod in pat avnd grija ca locul punctiei sa fie cat mai sus pentru a evita presiunea lichidului ramas in abdomen asupra orificiului si scurgerea lichidului in continuare · cream conditii de mediu optime pentru temperatura.

Bolnavii ingrijiti de mine.· colaps prin decomprimare brutala si brusca a cavitatii abdominale (vasodilatatie excesiva) · hematemeza si melena prin decomprimare brusca. examene imunogastro. 2. 2. Am conceput 3 planuri de ingrijiri .Anatomia omului (vol. G.Compediu de anatomie Editura stiintifica si enciclopedia. dupa punctie: · hemoragie interna · dezechilibru hidroelectolitic · instalarea unei insuficiente renale functionale · frecvent post punctie lichidul se scurge prin orificiul punctional atunci cand compresia locala nu a fost efectuata energic iar lichidul de ascita curge in exterior sau in peretele abdominal · peritonita prin punctionarea organului cavitar-intestin · hipoproteinemie si stari de casectizare a organismului prin punctii evacuatoare repetate. V BIBLIOGRAFIE SELECTIVA V. IV CONCLUZII Pancreatita acuta este o boala grava. 1988 P. Ifrim. Gravitatea depinde de teren. P. iar complicatiile sunt numeroase si grave. Papilian . administrarea de medicamente prescrise de medic. Groza .Splanhologia ) M. activitate. Bucuresti. fiind mai mare la varstnici si la cei cu organism tarat. au acceptat operarea si au inteles necesitatea actiunilor desfasurate: investigatii de laborator. dar in special de forma anatomo-patologica a bolii (mortalitatea este de cca. 50% in pancreatita acuta necrotica-hemoragica). odihna. Niculescu . Nu am neglijat actiunile ce se refera la educatia pentru sanatate: dieta.Fiziologie .individualizate si adaptate momentului bolii.

Cod ATC: A 03 AD. Bucuresti. diskinezie biliara hipertona. veziculei biliare. 2001 L. intestinale.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav . inhibitor al fosfodienterazei. Spasm piloric. Mihailescu . Indicatii terapeutice Tulburari circulatorii ale musculaturii netede digestive si biliare. Papaverina. 1991 Il Chim si colaboratori .Editura CISON.Chirurgia pentru cadre medii Editura medicala. Bucuresti. 4: Medicamente folosite PAPAVERINA Compozitie Un comprimat contine 100 mg clorhidrat de papaverina si excipienti: lactoza monohidrat. alcool cetilic.Editura medicala. gastrice. anticolinergice propulsive. renale. Colici biliare. 1991 Al. sindrom Meniere.nursing . cailor urinare. Priscu . Grupa farmaterapeutice: Antispatice. Tulburari circulatorii cerebrale de natura spastica sau aterosclerotica. Morariu si colaboratori . .Editura universal. Proprietati Antispatice. gelatina. Dismenoree. Bucuresti. Bucuresti Anexa nr. colici intestinale.Curs de chirurgie .Bazele tenetice si prostive ale ingrijirii omului sanatos si bolnav . are actiune relaxanta asupra muschilor netezi vasculari (inclusiv vase cerebrale) ai tubului digestiv. amidon de porumb. talc. constipatie spastica. migrena. anticolinergice propulsive. retinopatii.IMF Bucuresti M.

Copii: 6 mg/kg corp/zi sau 200 mg/mp/zi. Paparina scade actiunea levodopei. astfel ca nu se recomanda administrarea in timpul sarcinii si alaptarii.Tratamentul de fond al astmului bronsic (asociat cu bronhodilatatoare. la nevoie 300-400 mg/zi. hipertensiune intracraniana. ameteli. sudoratie. transpiratii. Efectele papaverinei sunt accentuate de anestezice generale. realizandu-se potentarea efectelor). Reactii adverse Fenomene dispeptice. Nu se asociaza cu B-adrenergice (risc de aritmii). divizata in 3-4 prize. sedative. neplacere epigastrica. in 2-3 prize.papaverina trece in laptele matern. eruptii. analgezice. Supradozaj Supradozarea provoaca somnolenta. Interactiuni Papaverina poate creste efectul hipotensiv al medicamentelor antihipertensive. constipatie. Atentionari speciale Sarcina si alaptare . ameteli. Precautii Se administreaza cu prudenta la bolnavii cu glaucom si cu adenom de prostata. CEFOBID Indicatii Cefobid este indicat in tratamentul urmatoarelor infectii atunci cand sunt cauzate de microorganisme susceptibile: . tranchilizante si diminuate de fumat. vasodilatatie la nivelul fetei. constipatie. cefalee. Doze si mod de administrare Adulti: 100 mg/zi. astenie. De asemenea se recomanda prudenta in aritmii cardiace. hipotensiune.

Totusi. deblocarea cailor respiratorii. Antibioticele trebuie administrate cu atentie oricarui pacient care a prezentat forme de alergie in special la medicamente. peniciline sau alte medicamente. inclusiv intubatia.datorita spectrului de actiuni prezentat de Cefobid. colangite si alte infectii intraabdominale · septicemii · meningite · infectii cutanate si ale tesuturilor moi · infectii ale oaselor si articulatiilor · afectiuni pelvine inflamatorii. Cefobid este intens excretat in bila. Este indicat a I se administra oxigen. gonoree si alte infectii ale tractului genital · profilaxie (cefaperazona sodica este indicata in profilaxia infectiilor postoperatorii la pacientii cu interventii chirurgicale abdominale. cardiovasculare si ortopedice) Terapia combinata . Timpul de injumatatire . ginecologice. steroizi intravenos. colecistite. endometrite. Daca va fi folosit un aminoglicozid functia renala va fi monitorizata in timpul terapiei. majoritatea infectiilor pot fi tratate adecvat numai cu acest antibiotic. tratamentul trebuie intrerupt si instituita terapia corespunzatoare. Inainte de instituirea tratamentului cu Cefobid se va cerceta atent daca pacientul nu a prezentat anterior reactii de hipersensibilizare la cefalosporine. Cefobid va fi administrat cu atentie pacientilor care prezinta hipersensibilizare la penicilina. Contraindicatii Cefobid este contraindicat la pacientii cu alergii cunoscute la antibiotice din clasa cefalosporinelor. Daca apare o reactie alergica.· infectii ale tractului respirator superior si inferior · infectii ale tractului urinar superior si inferior · peritonite. Reactiile anafilactoide severe necesita tratament de urgenta cu adrenalina. Cefobid poate fi folosit concomitent cu alte antibiotice daca combinatiile respective sunt indicate.

cefalee si tahicardie. dupa o administrare prelungita. cu sindrom de malabsortie si pacientii cu regim prelungit de alimentatie parenterala. Categoriile cu risc in acest sens include pacientii cu dieta saraca. In aceste cazuri dozajul nu va depasii 2 g/zi fara o atenta monitorizare a concentratiilor serice. La pacientii ce prezinte concomitent disfunctii hepatice si insuficienta renala. se obtin concentratii terapeutice de Cefobid in bila. . Hematologice: S-au descris cazuri de scadere usoara a neutrofilelor. transpiratie. Aceste reactii apar mai ales la pacientii cu alergii. poate aparea neutropenia reversibila.plasmatic este de obicei prelungit si ecretia urinara a medicamentelor creste la pacientii cu afectiuni hepatice si/sau obstructie biliara. Ca si in cazul altor antibiotice beta-lactaminice. Reactii adverse Hipersensibilizare: Ca in cazul tuturor cefalosporinelor s-au descris cazuri de hipersensibilizare manifestata prin resh maculopapular. observandu-se o crestere de numai 2 pana la 4 ori a timpului de injumatatire. La acesti pacienti trebuie monitorizat timpul de protrombina si este indicata administrare de vitamina K dupa necesitate. O reactie similara a fost observata si la alte cefalosporine pacientii vor fi preveniti asupra ingestiei de bauturi alcolice concomitent cu administrarea de Cefobid. eozinofilie si febra. Chiar si in cazul disfunctiilor hepatice severe. afectiuni hepatice severe sau disfunctii renale coexistente poate fi necesara modificarea dozelor. mai ales la peniciline. Mecanismul este cel mai probabil legat de supresia florei intestinale care in mod normal sintetizeaza aceasta vitamina. s-a observat la cativa pacienti deficienta vitaminei K in urma tratamentului cu Cefobid. In cazul ingestiei de alcool in timpul tratamentului sau pana in 5 zile de la terminarea tratamentului cu Cefobid s-a observat o reactie caracterizata prin hiperemie. concentratiile serice de Cefobid vor fi monitorizate si dozajul ajustat dupa caz. urticarie. Ca si in aczul altor antibiotice. In cazuri severe de obstructie biliara.

Pentru uretrite gonococice necomplicate doza recomandata este de 500 mg. dureri trecatoare pot insoti administrarea pe aceasta cale. Tratamentul poate fi instituit inainte de a se cunoste rezultatele testelor de susceptibilitate. pacientii cu insuficienta renala nu necesita ajustarea dozajului cand se administreaza doza obisnuita (2-4 g/zi). La pacientii la care ratra de filtrare glomerurala este mai mica de 18 ml/min sau la care nivelul creatininei serice este mai mare de 3. toate fara complicatii. Hepatice: Au fost observate cresteri tranzitorii ale SGOT SGPT si ale fosfatazei alcaline.5 mg/dl. In aczul infectiilor severe. aceste observatii fiind in concordanta cu literaturapublicata referitoare la alte cefalosporine. Atunci cand cefobid este administrat prin cateter intravenos unii pacienti pot dezvota flebite la locul infuziei.Cazuri izolate au dezvoltat test Coombs direct pozitiv in timpul tratamentului cu antibiotice din clasa cefalosporinelor. S-au raportat administrari de 12 g/zi in doze egale administrate la 8 ore si 16 g/zi in doze divizate. Dozaj si mod de administare Doza obisnuita la adulti este de 2 pana la 4 g/zi. dozajul poate fi crescut la 8 g/zi in doze egale administrate la 12 ore. In toate cazurile aceste simptome au raspuns la tratamentul simptomatic sau au incetat cand terapia a fost intrerupta. doza maxima de Cefobid va fi de 4 g/zi. Au mai fost observate eozinofilie tranzitorie si hipoprotrombinemie. Deoarece excretia renala nu este principala cale de eliminare pentru Cefobid. Reactii locale: Cefobid este bine tolerat in urma administrarii intramusculare. In majoritatea lor aceste manifestari au fost usoare sau moderate. Ocazional. Gastrointestinale: au fost raportate tulburari in tranzit intestinal (scaune moi si diaree). S-au semnalat scaderi ale hemoglobinei si hematocritului. . administrate in doze egale administrate la 12 ore. administrate in doza unica.

flacoanele de Cifobid pulbere sterila pot fi initial reconstituite cu un minimum de 2. Administrarea intravenoasa . cu conditia folosirii unei cai intravenoase secundare separate si a irigarii adecvate a caii intravenoase primare cu un diluent adecvat intre doze. potrivite pentru administrarea intravenoasa. . nu vor fi amestecate direct. aceasta poate fi realizata prin perfuzare secventiala intermitenta. Este de asemenea recomandat ca Cifobid sa fie administrat inaintea aminoglicozidului.Solutiile de Cefobid si aminoglicozide fiind incompatibile fizic . Daca se prevede terapia combinata cu Cefobid si aminoglicozide. La nou nascutii cu varsta mai mica de 8 zile medicamentul trebuie administrat la 12 ore. La sugari sau la copii mai mari tratamentul se face cu 50 pana la 200 mg/kg/zi in doua administrari (la 12 ore) sau mai multe decat este necesar.8 ml/g de cefaperazona folosind oricare din solutiile de reconstituire compatibile.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->