Romanul romnesc interbelic ncepe sub auspiciile lui Liviu Rebreanu, a carui opera sta sub semnul unei

poetici a organicului , coordonata fundamentala a creatiei sale si dimensiune a realismului cu accente naturaliste. Dupa cum marturiseste n articolul doctrinar Cred , pentru Liviu Rebreanu literatura este creatie de oameni si viata , iar romanul este discurs ce fixeaza curgerea vieti i , ce da vietii un tipar care i cuprinde dinamismul si fluiditatea. Liviu Rebreanu este creatorul romanului romnesc modern, deoarece scrie primul rom an obiectiv din literatura noatra - Ion si primul roman de analiza psihologica din proza romneasca - Padurea spnzuratilor . Acesta din urma se impune ca reper fundamenta l n evolutia romanului psihologic romnesc, ca primul studiu al unui caz de constii nta. Nuvelele care preced romanul Padurea spnzuratilor sunt: Catastrofa , Itic Strul Dezerto si Hora mortii , pe baza carora Liviu Rebreanu si ceeaza primul roman de analiza psi hologica. n geneza romanului se mpletesc date obiective ale realitatii cu un material afecti v tulburator. G. Calinescu vede n Padurea spnzuratilor o monografie a incertitudinii chinuitoare , iar Paul Georgescu afirma ca scrierea nu este un roman monografic la razboiului ci , n primul rnd, o confruntare a unor pareri critice despre sensul viet ii cu nsasi viata aflata la extrema limita . Ca orice roman, Padurea spnzuratilor are o actiune complexa, desfasurata pe mai mul te planuri, cu personaje numeroase si cu o intriga complicata. Tema o constituie evocarea realista si obiectiva a Primului Razboi Mondial, n car e accentul cade pe conditia tragica a intelectualului ardelean, silit sa lupte s ub steag strain mpotriva propriului neam. Se pot distinge doua subteme ale roman: iubirea fata de patrie si dilema ntre datorie si dragoste fata de tara manifesta ta n constiinta. Personajul central al romanului este locotenentul Apostol Bologa. Drama lui este declansata de criza psihologica, personajul aparnd ca subiect traitor si observa tor al propriilor stari de constiinta. Eroul si traieste propriile emotii, sentim entele si incertitudinile, tragicul sau conflict interior fiind declansat de sen timentul datoriei de cetatean, ce-i revine din legile satului austro-ungar si ap artenenta la etnia romneasca. Din punct de vedere structural, romanul este alcatuit din patru carti, fiecare a vnd cate unsprezece capitole, cu exceptia ultimei, care are doar opt capitole, fa pt ce a fost interpretat de critica literara prin acela ca viata tnarului Bologa s-a sfrsit prea curnd si ntr-un mod nefiresc. Romanul are doua planuri distincte ce evolueaza paralel, dar care se intercondit ioneaza: unul al tragediei razboiului si altul al dramei psihologice a personaju lui principal. Scriitorul foloseste ca tehnica narativa introspectia, retrospect ia, portretul direct al autorului, dialogul si monologul interior, naratiunea fi ind la persoana a III-a (naratorul este omniscient si omniprezent). Constructia romanului este circulara si simetrica: romanul Padurea spnzuratilor ncep e si se termina cu imaginea spnzuratorii si cu privirea luminoasa a condamnatului . nceputul romanului relateaza o atmosfera cenusie de toamna mohorta, n timpul Primul ui Razboi Mondial, n care imaginea spnzuratorii stapneste ntreg spatiul vizual si sp iritual. Apare si descrierea, existnd o corespondenta ntre elementele naturii si s tarile personajului: Sub cerul cenusiu de toamna ca un clopot urias de sticla abu rita, spnzuratoarea noua si sfidatoare ( ) ntindea bratul cu streangul spre cmpia nea gra . Locotenentul Apostol Bologa, ca membru al Curtii Martiale, a facut parte din com pletul de judecata care l-a condamnat la moarte prin spnzuratoare pe sublocotenen tul ceh Svoboda, pentru ca ncercase sa treaca frontul la inamic. Convins ca si-a facut datoria fata de stat, Bologa supravegheaza cu severitate pregatirea execut iei, dnd dovada de lipsa totala de sentimente, nsa ele vor fi cele care l vor ucide in final. Bologa are foarte bine inoculat simtul datoriei de catre tatal sau, c are l sfatuieste: Ca barbat sa-ti faci datoria si sa nu uiti niciodata ca esti romn . Educatia religioasa din copilarie, data de mama sa, apoi studiile de filosofie de la Budapesta au sadit n Apostol valori care s-au sedimentat mai ales n automati sme si prejudecati.

Intelectual prin formatie, eroul nu face parte, la nceputul romanului, din catego ria celor care problematizeaza existenta. Excesul cu care participa la pregatire a spnzurarii lui Svboda, fara a lua n considerare altceva dect imperativul datoriei , dovedeste acest lucru. Logodna cu Marta si apoi ruperea logodnei, probeaza inc apacitatea personajului de a se desface din lantul automatismelor. Destinul lui Apostol Bologa nsumeaza evenimente si ntmplari de razboi, dublate de r eflectii profunde asupra situatiei fara iesire n care se afla personajul, dupa mu tarea teatrului de lupta pe frontul romnesc. n ncercarile disperate de a evita conf runtarea directa cu romnii, Apostol face acte de eroism, distrugnd un reflector ru sesc, n speranta ca va obtine de la generalul Karg transferul n alta zona de lupta . Punctul culminant este atins n momentul n care este din nou numit membru al Curtii Martiale si este obligat sa participe la judecarea a doisprezece romni acuzati d e dezertare. Dezertarea devine si pentru Apostol solutia de a-si salva propria c onstiinta de la framntarile actului de a-si condamna propriii frati. De aceea pla nul pe care si-l face nu este nici pe departe unul elaborat, lucru ce demonstrea za ca n fapt el se lasa prins din moment ce se ndreapta hipnotic spre zona frontul ui pazita de cel mai vigilent dusman al sau. Este prins, condamnat la moarte si executat prin spnzurare, ntr-o scena simetrica celei din incipitul romanului. Acee asi lumina, aceeasi atitudine sfidatoare din ochii lui Svoboda se va vedea n fina l n ochii lui Bologa n momentul executarii. n momentul spnzurarii, ca si Svoboda la n ceputul romanului, "Apostol si potrivi singur streangul, cu ochii nsetati de lumin a rasaritului". Viziunea despre lume, n ochii lui Apostol Bologa, se schimba din momentul n care s ublocotenentul ceh Svoboda nfrunta moartea cu seninatate. Din acel moment, pentru el, razboiul nu va mai fi doar o lupta fara sentimente, iar fiecare fapta se va transmite n constiinta personajului producnd intense trairi, emotii, senzatii, su rprinse cu abilitate de Rebreanu. Din acel moment, ncepe criza lui de constiinta redata de narator prin monolog interior sau autoanaliza de catre narator: Apostol Bologa se facu rosu de luare-aminte si privirea i se lipise pe fata condamnatul ui. si auzea bataile inimii ca niste ciocane . Lumina este vazuta n roman ca motiv, aparnd frecvent n text: n copilaria lui Apostol , n ochii lui Svoboda, sub forma reflectorului si n ochii lui Apostol, atunci cnd a cesta va nfrunta moartea asa cum o facuse si cel pe care l condamnase cu att obiect ivism n incipitul romanului, privirea lui zburnd nerabdatoare spre lumina rasaritul ui , spre stralucirea cereasca . Apostol Bologa moare ca un erou al neamului sau, din dragoste pentru tara sa, pe ntru libertate si adevar, pentru triumful valorilor morale ale omenirii. Liviu Rebreanu este n acest roman un analist al starilor de constiinta, al nvalmase lilor de gnduri, al obsesiilor tiranice", viziunea dspre lume fiind redata prin o chii personajului principal care suporta o adevarata transformare a constiintei.