Corelatia dintre functiile Parlamentului Functia deliberativa.Functia constituanta.

Functia jurisdictionala

Parlamentul are si trebuie sa aiba un loc si un rol deosebit n sistemul statal. De aceea si competenta sa (mputernicirile) trebuie sa raspunda necesitatii de a se crea conditiile exprimarii vointei poporului care l-a ales si pe care il reprezinta direct, nemijlocit. Atributiile parlamentului sunt specifice nfaptuirii, la cel mai nalt nivel a conducerii statale (exercitiul suveranitatii nationale). Ca atare functiile parlamentului sunt functii de conducere, sunt functii deliberative. Fiind ales direct de catre cetateni, prin vot, el reprezinta vointa poporului si are dreptul sa exercite cele mai importante drepturi ale acestuia, sa exercite puterea poporului. Sistemul functiilor Parlamentului Functiile semnifica rolul Parlamentului iar procedurile constitutionale sunt mijloacele tehnice pentru indeplinirea rolului sau. Exista discutii cu privire la functiile Parlamentului si clasificarea acestora. In mod conventional se considera ca fiind principale functii ale Parlamentului: - reprezentarea - recrutarea personalului guvernamental si altor persoane care urmeaza sa indeplineasca unele prerogative - determinarea cadrului general al politicii externe - declansarea procedurii judiciare fata de anumite persoane - informarea - controlul - deliberarea

O precizare preliminara se impune cu necesitate: toate functiile Parlamentului interactioneaza asa incat separarea lor este artificiala si are o valoare exclusiv didactica. Astfel, prin unele dintre procedurile de informare se exercita si controlul, eficacitatea controlului si a deliberarii presupune informare, iar valoarea deliberarii se masoara prin control. Potrivit art.58 alin.1 Parlamentul indeplineste o functie de reprezentare el fiind " organul reprezentativ suprem al poporului roman ", dispozitii care se completeaza cu cele ale art. 2 alin.1: " suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative ". Parlamentul este un asemenea organ reprezentativ, si inca cel suprem, fiind purtatorul de cuvant al Natiunii. Parlamentul, in conditiile prevazute de Constitutie si de alte legi, indeplineste functia de recrutare a unora dintre functionarii publici sau a altor persoane investite cu prerogative publice. Astfel, prin votul de incredere el investeste membrii Guvernului (art. 85 alin.1), alege Consiliul Suprem al Magistraturii (art. 132) si numeste membrii Curtii de Conturi (art. 139 alin.4), numeste pe o perioada de 6 ani judecatorii Curtii Supreme de Justitie (art. 124 alin.1), fiecare Camera numeste cate trei membrii in Curtea Constitutionala (art. 140 alin.2), Camerele , in sedinta comuna, numesc pe directorul Serviciului Roman de Informatii (art. 62 lit.g) etc. Functia de directionare a politicii externe, pe care majoritatea parlamentelor contemporane o indeplinesc, a fost multa vreme rezervata in exclusivitate executivului. Ea este insa si trebuie sa fie una din functiile oricarui parlament. In exercitarea acestei functii Parlamentul ratifica unele din tratatele internationale si isi constituie o comisie speciala de politica externa cu importante atributii. Functia judiciara a Parlamentului este explicit dimensionata prin cateva prerogative: incuviintarea retinerii, arestarii, perchezitionarii sau trimiterii in judecata a parlamentarului (art. 69); punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei, pentru inalta tradare (art.84 alin.3); solicitarea urmaririi penale a membrilor Guvernului, pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor (art. 108 alin.2) Unele functii, prin amploarea si importanta lor, reclama o examinare detaliata: informarea, controlul, deliberarea.