P. 1
Sistemul Nervos Vegetativ Final

Sistemul Nervos Vegetativ Final

|Views: 1,233|Likes:
Published by Yaseen Yaseen'

More info:

Published by: Yaseen Yaseen' on Dec 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/14/2013

pdf

text

original

C.N.

“Gheorghe Șincai” An școlar 2011/2012

Data: decembrie 2011

Sistemul nervos vegetativ

Discipljna:Biologie Profesor: Braghina Valeria

Yaseen Yaseen Clasa a XI-a D

Spre deosebire de calea eferentă somatică. Există însă şi excepţii. reglându-le activitatea. şi organe care au exclusiv inervaţie simpatică. Efectorii vegetativi sunt: muşchii netezi de la nivelul organelor interne şi a vaselor de sânge. În cadrul sistemului nervos vegetativ se disting două componente sau diviziuni: sistemul nervos simpatic şi sistemul nervos parasimpatic. formată dintr-un singur neuron motor. eferenţa vegetativă este formată din doi neuroni:neuronul preganglionar este situat la nivelul măduvei sau a trunchiului cerebral (în centrul nervos vegetativ). la nivelul căruia se găseşte neuronul postganglionar. din calea aferentă. Arcul reflex vegetativ este format ca şi cel somatic. muşchiul cardiac şi glandele exocrine. a cărui prelungire axonală este amielinică şi se numeşte fibră postganglionară. a activităţii organelor interne în vederea menţinerii homeostaziei şi a adaptării permanente a organismului la condiţiile variabile ale mediului extern şi intern. care face legătura cu ganglionul vegetativ. care reprezintă centrul superior de reglare a tuturor funcţiilor organismului. rezultă o stare de echilibru funcţional a organului respectiv. Din această dublă acţiune. automată. Fibrele postganglionare sunt cele care se distribuie la efectorii vegetativi. de asemenea. când cele două componente ale sistemului nervos vegetativ acţionează sinergic (în acelaşi sens) şi există. Activitatea celor două diviziuni este coordonată de hipotalamus.Sistemul nervos vegetativ Sistemul nervos vegetativ asigură coordonarea reflexă. Prelungirea sa axonală este mielinizată şi formează fibră preganglionară. . Cele două componente ale sistemului nervos vegetativ asigură inervaţia dublă şi antagonistă a majorităţii viscerelor.centrul nervos şi calea eferentă.

Fibrele preganglionare cu origine în aceşti centrii ajung la ganglionii simpatici laterovertebrali sau prevertebrali. Sunt în număr de 23 de perechi. centrul cardioaccelerator. dispuse simetric de-o parte şi de alta a coloanei verebrale. pilomotori. legaţi între ei prin fascicule interganglionare. . . iar cu nervii spinali prin ramuri comunicante (vezi nervii spinali). sudoripari şi centrii ano-.porţiunea centrală este dispusă la nivelul coarnelor laterale ale măduvei toraco-lombare C8 (T1-L2). centrul bronhodilatator. unde se găsesc centrii nervoşi simpatici: centrul pupilodilatator.porţiunea periferică este formată din ganglioni laterovertebrali şi ganglioni prevertebrali. Ganglionii laterovertebrali formează două lanţuri ganglionare. Ganglionii prevertebrali sunt situaţi anterior de coloana vertebrală. centrii vasomotori.şi genitospinali.Sistemul nervos simpatic Simpaticul constituie componenta cea mai extinsă şi mai complexă a sistemului nervos vegetativ şi este format dintr-o porţiune centrală şi una periferică: . Acesta este format dintr-o reţea plexiformă de fibre vegetative şi ganglioni în jurul aortei abdominale şi a ramurilor sale. la nivelul marelui plexului aortic. vezico.

O mică parte din fibrele preganglionare ale nervilor splanhnici se distribuie la celulele secretorii ale medulosuprarenalei. Ajunse la acest nivel. au traiect ascendent sau descendent prin lanţul laterovertebral. Aceştia se distribuie la ganglionii prevertebrali din plexul aortic unde fac sinapsă. La nivelul căilor respiratorii determină bronhodilataţia iar la nivelul tubului digestiv inhibă secreţiile digestive şi contractă sfincterele. traversează ganglionul laterovertebral fără să facă sinapsă şi se termină întrun ganglion prevertebral. mobilizează sângele de rezervă. care se grupează şi formează nervii splanhnici. făcând sinapsă în ganglioni superiori sau inferiori segmentului medular din care provin c. determină hipertensiune. care are rolul de a mobiliza mijloacele de apărare ale organismului împotriva factorilor cu caracter agresor (stresant). iar fibrele postganglionare se distribuie la organele efectoare din abdomen şi pelvis . Astfel. Sistemul nervos simpatic este stimulat în situaţii neobişnuite sau periculoase şi induce comportamentul de “fugă sau luptă”. Determină creşterea secreţiei sudoripare şi dilată pupilele (midriază). acestea secretă catecolamine: adrenalina (90%) şi noradrenalina (10%). Este cazul fibrelor preganglionare simpatice cu origine în segmentele medulare T6-L2. fibrele preganglionare simpatice pot lua următoarele căi: a. care trec direct în sânge. fac sinapsă cu neuronii postganglionari din ganglionul laterovertebral corespunzător b. Ele părăsesc măduva spinării prin rădăcinile anterioare ale nervilor spinali şi prin ramurile comunicante albe. întărind şi prelungind activitatea sistemului nervos simpatic. Efectele stimulării simpatice. ajung în ganglionii simpatici ai lanţului laterovertebral.Calea eferentă simpatică Toate fibrele preganglionare simpatice îşi au originea în coarnele laterale ale măduvei toraco-lombare C8 (T1-L2). la nivelul sistemului cardio-vascular măreşte forţa de contracţie a inimii şi frecvenţa bătăilor inimii (tahicardie). . În urma stimulării simpatice.

nucleul salivator superior şi nucleul nazo-lacrimal din punte şi nucleul salivator inferior şi nucleul dorsal al vagului din bulb. fibrele preganglionare parasimpatice sunt lungi. Comparatie intre SNV simpatico si cel parasimpatic Caracteristica Originea fibrelor preganglionare Localizarea ganglionilor SNV simpatic Zonele toracica si lombara ale maduvei spinarii Lanturile parasi pervertebrale SNV parasimpatic Trunchi cerebral si zona sacrala a maduvei spinarii Ganlioni terminali in interiorul(intramural)sau in apropierea efectorilor(juxtaviscerali) Limitata. în cazul fibrelor vagale.Sistemul nervos parasimpatic Ca şi sistemul simpatic. Astfel.parasimpaticul sacral.in principal . la cap si viscere Distributia fibrelor postganglionare In intregul organism . sunt situaţi în imediata vecinătate a organelor inervate (ganglioni previscerali) sau chiar în peretele organelor inervate (ganglioni intramurali). Fibrele preganglionare cu origine în aceşti nuclei ajung pe calea nervilor cranieni III. spre deosebire de ganglionii simpatici. iar cele postganglionare sunt scurte. în torace şi abdomen. Aceştia. Fibrele preganglionare cu origine în acest nucleu formează nervii pelvici. VII. IX şi X la ganglionii parasimpatici situaţi la nivelul capului sau. 2) parasimpaticul sacral este dispus în segmentele medulare S2-S4. unde se găseşte nucleul parasimpatic sacral.parasimpaticul cranian şi la nivelul măduvei sacrale . prezintă două porţiuni: Porţiunea centrală este situată la nivelul trunchiului cerebral . 1) parasimpaticul cranian este format din nucleii vegetativi parasimpatici din trunchiul cerebral: nucleul accesor al oculomotorului din mezencefal. Porţiunea periferică este formată din ganglioni parasimpatici. unde se găsesc centrii nervoşi parasimpatici.

Astfel. bradicardie şi hipotensiune. favorizând defecaţia.stimularea parasimpatică determină micşorarea forţei de contracţie a miocardului. . 2000). la nivelul tubului digestiv intensifică peristaltismul intestinal şi relaxează sfincterele.(mioza)Determină micşorarea pupilelor.Sistemul nervos vegetativ (după Van De Graaff. bronhoconstricţie. Efectele parasimpaticului asupra musculaturii netede viscerale sunt opuse celor induse de Sistemul nervos parasimpatic este mai activ în situaţii de odihnă şi digestie simpatic.

.

sunt fibre colinergice. hemoragii cerebrale şi traume ale encefalului şi măduvei spinării) . fibre colinergice. de asemenea. • toate fibrele vegetative preganglionare. boala Alzheimer) • Afecţiuni datorate accidentelor (contuzii. meningita. • majoritatea fibrele postganglionare simpatice sunt fibre adrenergice (eliberează noradrenalina) Boli ale sistemului nervos Sistemul nervos. encefalita) • Boli congenitale – hidrocefalia • Boli degenerative (boala Parkinson. poliomielita. eliberează acetilcolină . • fibrele postganglionare parasimpatice sunt. cu structura si funcţiile sale complexe. poate fi afectat de numeroase boli. atât cele simpatice cât şi cele parasimpatice. Acestea pot fi clasificate în: • Boli infecţioase (rabia.Neurotransimţătorii sistemului nervos vegetativ Fibrele vegetative acţionează asupra organelor efectoare (muşchi netezi şi glande) prin eliberarea de neurotransmiţători (mediatori chimici).

Muşcătura este cu atât mai periculoasă cu cât este localizată la faţă sau mâini. Boala se transmite pe cale digesitvă şi are simptome variate: febră. Meningita poate apărea şi ca o complicaţie a altor boli infecţioase: otite. care în lipsa tratamentului conduce la delir. vărsături. moartea survine în trei săptămâni. emoţiilor sau fumatului. Moartea survine prin paralizia muşchilor respiratori. localizate pe o jumătate de craniu sau în orbite. Virusul rabiei poate infecta orice mamifer domestic sau sălbatic şi este transmisă la oameni prin muşcătura (saliva) unui animal bolnav (câini. urmate de paralizia muşchilor. la nivelul cărora se găsesc numeroase terminaţii nervoase. Un semn caracteristic al bolii este hidrofobia (teama de apă). Agenţii patogeni pot fi bacterii sau virusuri. Datorită vaccinării. convulsii şi moarte. Într-o primă fază. Ea poate fi şi urmarea unui efort intelectual de lungă durată. Este o boală gravă cu mortalitate mare. sinuzite. dureri musculare şi vomă. care se practică în toate ţările lumii. . În lipsa tratamentului. se consideră că boala a fost eradicată. virusurile fiind transportate de-a lungul acestora la organele nervoase centrale. comă. Simptomele bolii sunt: dureri de cap. Migrena defineşte o criză cu dureri de cap intense. Meningita este o boală infecţioasă. Meningitele bacteriene se tratează cu antibiotice dar sunt frecvente sechelele: pierderea auzului.Una dintre cele frecvente stări anormale este cefaleea (durerea de cap) care însoţeşte numeroase boli nervoase sau ale altor organe. Poliomielita (paralizia infantilă) este tot o boală virală. provocată de inflamaţia foiţelor meningeale. boala se manifestă ca o viroză prin cefalee. A) Bolile infecţioase Rabia (turbarea) este o boală virală sistemului nervos central. dureri şi crampe musculare. a văzului sau retard mintal. amigdalite. inflamarea meningelui. care afectează în special copiii şi adolescenţii. fotofobie şi contracţia muşchilor cefei ca semn caracteristic. febră. febră mare. pisici sau animale sălbatice). Este o boală gravă. Tratamentul constă în administrarea imediată de ser sau vaccin antirabic.

. localizate predominant în regiuni ale creierului asociate cu memoria. Boala este cauzată de distrucţii pe arii extinse ale ţesutului nervos. iar tratamentul aplicat încetineşte doar evoluţia sa. caracterizată prin pierderea memoriei şi afectarea ireversibilă a funcţiilor cerebrale gândirea. Boala Alzheimar este o boală cronică şi progresivă. Se consideră că zeci de miloane de oameni sunt afectaţi în toată lumea.B) Bolile degenerative ale sistemului nervos survin de obicei la vârsta adultă şi determină distrucţii ireversibile ale ţesutului nervos. judecata şi personalitatea. Boala este incurabilă.

sfatulmedicului.wikipedia.editura Corint http://ro.referatele.com/doc/67995245/49/Sistemul-nervos-vegetativ http://www.scribd.ro/arhiva_medicala/bolile-sistemului-nervosvegetativ http://www.org/wiki/Sistem_nervos_vegetativ http://www.functioneaza.http .Bibiografie: Manual Biologie clasa a XI-a .com/referate/biologie/online17/Sistemul-nervosvegetativ-cum.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->