Sunteți pe pagina 1din 4

STILURI DE COMUNICARE

Oamenii comunica unii cu alii att verbal cat i nonverbal. Transmitem gndurile i sentimentele noastre prin intermediul cuvintelor verbal dar i nonvebal prin intermediul limbajul corpului, prin tonul vocii, prin expresia faciala, prin gesturi i aciuni. Este important sa existe un acord intre cele doua forme de comunicare. Studiile arata ca atunci cnd exista o discrepanta intre mesajul verbal i cel nonverbal avem tendina sa-l credem pe cel de-al doilea. Plecnd de la cele doua forme de comunicare ntlnim trei stiluri de comunicare in relaiile interumane. Aceste stiluri sunt numite pasiv, agresiv si asertiv. Este important sa reinei ca oamenii folosesc toate cele trei stiluri de comunicare intr-o conversaie si doar cnd situaia o impune abordeaz un singur stil. Stilul pasiv Stilul de comunicare in care drepturile si interesele celorlali sunt puse naintea propriilor interese. Caracterizare: Lipsa aciuni - Ai convingerea ca ceilali sunt mai importani - Te ngrijoreaz ca exprimarea propriilor sentimente ii va nfuria/ rni pe ceilali - Ai tendina de a te nvrti in jurul cozii cnd vrei sa spui un lucru - Ai tendina de a-ti cere scuze mereu - Tonul vocii este sczut - Evii contactul cu privirea Oamenii care abordeaz acest stil se tem de ofensele altora, doresc sa fie plcui i cedeaz foarte uor. Sunt de acord cu orice li se propune chiar daca in realitate nu doresc acest lucru. Considera ca orice dezacord care ar veni din partea lor va conduce la agresiune i respingere din partea celorlali. Refuza sa-si exprime furia sau lucrurile neplcute pe care le simt in legtura cu o persoana sau cu o situaie. Una dintre consecinele acestui stil de comunicare este ca oamenii devin nchii si reticeni in a vorbi chiar i in situaiile in care se impune sa o fac. Acioneaz ca i cnd doar ceilali ar avea dreptul sa-si spun prerea i ei nu. Ei cred ca sentimentele i nevoile celorlali sunt importante i ale lor nu conteaz. Ca rezultat resentimentele i frustrrile apar foarte repede si conduc la o stare de stres si tensiune. Pe de alta parte oamenii predispui la pasivitate triesc cu teama de a se apropia de altui att emoional cat i fizic. Pasivitatea in comunicare conduce la o superficialitate in relaii. Consecine: Atunci cnd mereu ii plasezi propria persoana, propriile dorine pe locul doi, cednd in fata celorlali, neavnd curajul de a-ti exprima prerea, punctul de vedere, s-ar putea sa ai parte de o lipsa de respect din partea celorlali, sa nu te trateze cu seriozitate sau chiar sa le fie mila de tine. In acelai timp, acest stil este nsoit de o stima de sine sczuta si de sentimente de inferioritate i de auto nvinovire. Este ca i cum le-am transmite permanent celorlali eu sunt mic, neimportant, doar voi avei dreptate, va rog nu va suprai pe mine. Stilul agresiv Stilul de comunicare in care conteaz doar drepturile si interesele tale, iar drepturile si interesele celorlali sunt nclcate.

Daniel erbea

Caracterizare: - Intruziune in relaiile interpersonale - Tare de alerta permanenta - Ceilali sunt umilii i dominate - Faci alegeri i iei decizii in locul altora - Manifeti lipsa de respect pentru drepturile altora - Eti sarcastic - Ii insuli pe ceilali - Ai cerine exagerate de la ceilali - Voce puternica, postura rigida Aceti oameni persevereaz in ceea ce doresc si obin, de obicei, cu fora nefiind interesai daca ii afecteaz pe ceilali. Acioneaz astfel considernd ca ei au acest drept i ceilali nu. De altfel, pentru ei nu conteaz drepturile celorlali. Nu sunt intimidai de ceilali, acioneaz cu furie uneori si nu sunt interesai de sfaturile celor din jur. Furia lor si stilul dominator urmrete sa pun la punct oamenii care ncearc sa se opun intereselor lor. Stilul agresiv produce stres att in viata celui care abuzeaz de el cat i in preajma acelei persoane ngreunnd apropierea fizica, ncrederea si relaionarea cu aceti oameni. Consecine: Si acest stil poate duce la lipsa respectului din partea celorlali, ncercnd sa-i intimidezi pe ceilali, sa le spui mereu ce sa fac, de parca prerea lor nu conteaz, nu le vei ctiga admiraia, din contra ei se vor simi dominai si umilii i s-ar putea sa ajung sa se ntoarc mpotriva ta sau sa se ndeprteze de tine. Daca acest stil ajunge la extrem, poate degenera in violenta verbala, iar acest lucru nu ii ctiga in nici un caz prieteni. Unora probabil ca le vei inspira teama si daca vor prea ca sunt de acord cu tine aceasta se va datora doar fricii si nu unei susineri adevrate. Stilul agresiv pasiv Stilul de comunicare in care conteaz doar drepturile si interesele tale, iar drepturile i interesele celorlali sunt inculcate, dar tu nu recunoti acest lucru. Caracterizare: - Ii exprimi indirect gndurile i sentimentele iar rezultatul este punerea la punct a celorlali - Evii confruntrile i prin asta manipulezi situaia - Mesajul verbal este adesea altul dect cel non-verbal - Adesea uii sau lai pe mai trziu tot ceea ce tine de rezolvarea problemelor altora - Eti inconsistent in relaiile cu ceilali (uneori accepi pe celalalt aa cum e, alteori nu) - Nu spui ceea ce te frmnta aa ca ceilali nu tiu de ce eti suprat sau nervos - Adesea te descarci pe persoane mai slabe ca tine si care nu sunt vinovate pentru starea ta Consecine: Acest stil este o combinaie a celor doua, in care tendina este de a obine ceea ce vrei, de a-i conduce, domina si manipula pe ceilali sub o aparenta de modestie si supunere. Pentru a nu ntmpina opoziie din partea celorlali, totul se desfoar sub masca obedientei, respectrii dorinelor celorlali. A nu le spune in fata ceea ce te deranjeaz, nu face dect sa menin problema, iar a te rzbuna pe ei in alte moduri, sau a rbufni dup mai multa vreme, nu este cea mai buna soluie. Acest stil va duce la nencredere i nelinite din partea celorlali si ei s-ar putea sa nu mai fie interesai la un moment dat de dorinele sau framanrile tale.

Daniel erbea

Stilul asertiv Stilul de comunicare in care ii susii drepturile i interesele fr a nclca drepturile i interesele celorlali. Caracterizare: Ai convingerea ca toi sunt egali - Acorzi importanta i prerilor i intereselor celorlali - Exista concordanta intre mesajul transmis i gesturi, mimica - Utilizezi mesaje de tip eu (eu cred, eu m simt..) - Menii contactul cu privirea - Vorbeti in aa fel nct sa fii uor auzit Consecine: Acest stil presupune a te respecta i pe tine nsuti i pe ceilali. Dorinele tale si ale celorlali nu trebuie neaprat sa se exclud. ntotdeauna exista o cale de mijloc intre a obine ceea ce vrei si a tine cont de ceilali. Asertivitatea nseamn sa-ti exprimi prerile, sentimentele, dorinele direct, deschis fr a-i submina pe ceilali, fr a-i face responsabili de starea ta de spirit. De exemplu atunci cnd cineva intarsie la o ntlnire cu tine poi sa fii suprat, sa te simi jignit, sa te nfurii, reacia ta la acest comportament al celuilalt de a ntrzia poate fi diferita de a altor oameni. Acest lucru dovedete ca nu faptul in sine produce un anumit sentiment, o anumita emoie (adic mai sunt i ali factori cum ar fi semnificaia ntrzierii pentru tine, daca o consideri o lipsa de respect sau pur i simplu o ntmplare, etc.), aadar nu servete la nimic sa-l condamni pe celalalt. O cale mult mai buna este sa-i explici cum te simi tu atunci cnd el face acest lucru. Adic ai putea sa-i spui: Atunci cnd intarsii eu m simt furios i m gndesc ca nu dai importanta ntlnirii noastre. Dup aceea poi sa verifici cu celalalt daca intr-adevr este vorba despre desconsiderare sau altceva (a intervenit ceva sau poate chiar are o problema cu a ajunge la timp, i se ntmpla mereu sa ntrzie) si eventual sa-i ceri sa nu mai intarzie data viitoare sau sa stabileti cu el sa te anune daca va intarsia. Astfel ii vei exprima emoia, ii vei descrca furia intr-un mod care nu l rnete pe celalalt si te vei asigura ca data viitoare nu se va mai ntmpla (celalalt va nelege importanta punctualitii pentru tine si poate tu vei avei o cerina rezonabila de la celalalt, de exemplu se accepta sa intarzie 5 minute). ncercnd mpreuna sa gsii o soluie, concentrndu-va pe acest lucru vei evita un posibil conflict fr a va ascunde sentimentele (cum era in cazul stilului pasiv-agresiv). In orice caz vei obine respectul celuilalt pentru sinceritatea si nelegerea ta dar si curajul de a aborda deschis acest subiect. Stilul Directiv Folosirea stilurilor de comunicare Stilul directiv este utila i eficace n urmtoarele situaii: - Atunci cnd cel care comunica are cunotine si competente superioare n domeniul aflat n discuie i interlocutorul i recunoate aceasta superioritate; - Cu noii angajai, crora, lipsindu-le experiena, sunt gata sa accepte instruciunile liderului; - Pentru conducerea persoanelor crora le lipsete motivaia sau care au un grad redus de autonomie, acestea prefernd sa accepte un rol pasiv n comunicare i sa obin de la un lider dominator si bine informat sigurana si stimulii pe care nu le au din interior; - Atunci cnd apare o situaie de criza n care este preferabila o aciune hotrta si asumarea deciziei de ctre o persoana cu ncredere n sine; - n comunicarea cu grupuri mai mari de 20 persoane, deoarece n acest caz scopul ntlnirilor este acela de a prezenta informaii sau de a convinge, mai curnd dect de a schimba idei;
Daniel erbea

Atunci cnd sunt posibile doar interaciuni scurte ntre interlocutori, ca n situaiile de criza. Stilul egalitarist Este eficace n urmtoarele cazuri: Atunci cnd liderul urmrete sa construiasc spiritul de echipa si sa ntreasc nelegerea si apropierea dintre membri echipei; Cnd se comunica n grupuri mici, mai ales atunci cnd se elaboreaz decizii complexe care necesita schimburi i generare de idei, precum si discuii prelungite pentru obinerea consensului; n demersul de depire a rezistentei la schimbrile organizaionale.

Stilul Egalitarist Este eficace n urmtoarele cazuri Atunci cnd liderul urmrete sa construiasc spiritul de echipa i sa ntreasc nelegerea si apropierea dintre membri echipei; Cnd se comunica n grupuri mici, mai ales atunci cnd se elaboreaz decizii complexe care necesita schimburi si generare de idei, precum si discuii prelungite pentru obinerea consensului; n demersul de depire a rezistentei la schimbrile organizaionale.

Stilul structurativ Este foarte util n medii complexe. Daca sarcinile sunt foarte flexibile, pot apare dificulti n identificarea si rezolvarea problemelor. Stilul structurativ ajuta la sistematizarea si ordonarea acestor situaii complexe. Chiar si dup elaborarea strategiilor, politicilor, planurilor, procedurilor care stabilesc structura necesara desfurrii activitii, utilizarea stilului structurativ este necesara pentru clarificarea, interpretarea si transmiterea acestei structuri. Utilizarea stilului structurativ n situaii simple si medii stabile constituie o pierdere de timp si energie si blocheaz creativitatea. O alta utilizare greita a acestui stil o constituie ascunderea n spatele regulilor si regulamentelor n locul nfruntrii deschise a problemelor. Aceasta produce frustrare si nemulumire n rndul interlocutorilor celui care folosete un astfel de comportament.

BIBLIOGRAFIE Butorevici M. Fundamentele comunicrii, DEP 50977 Maniu V. Manual de comunicare si negociere in afacere iniiere in comunicare,, DEP 50639 Pascu R. Introducere in comunicarea interculturala, DEP 47820 Peretti A. Tehnici de comunicare, DEP 46330 Puiu A.- Teoria si tehnici de comunicare, DEP 45775 Stanton Hicki Comunicarea, Ed tiinific i Tehnic, Bucureti 1995

Daniel erbea