Birtu Alexandra Clasa a XII-a A Comentariu Plumb

Plumb

de George Bacovia

Poezia a dat numele primului volum de versuri al lui Bacovia, aparut in 1916. Urmarind celelalte patru volume care i-au urmat, se poate ajunge la concluzia ca poezia Plumb poate fi considerata expresia concentrata a creatiei bacoviene, si o adevarata definitie poetica a originalitatii lirismului celui mai mare poet simbolist al literaturii romane. Simbolismul este o micare artistic i literar de la finele secolului XIX, care se opunea naturalismului i Parnasianismului, potrivit cruia valoarea fiecrui obiect i fenomen din lumea nconjurtoare poate fi exprimat i descifrat cu ajutorul simbolurilor In cele doua catrene ale acestei poezii, sunt reunite motive si stari sufletesti specifice acestui poet: moartea, prabusirea, frigul, somnul, pustiul, singuratatea, apasarea. Titlul poeziei are mai multe sensuri si anume : un sens concret (plumbul) sugereaza o serie de stari sufletesti abstracte.Plumbul are culoare cenusie si o greutate mare. Cenusiul ar putea sugera plictisul, monotonia si uratul care caracterizeaza lumea bacoviana. Titlul reuneste astfel mai multe semnificatii: monotonia existentiala, apasarea sufleteasca, plictisul, caderea. Pasarea cu aripi de plumb din finalul poeziei, sugereaza prabusirea, imposibilitatea zborului, boala si moartea. Tema poeziei este o tema ce se repeta in mod obsesiv in lirica bacoviana ; si anume, moartea . In cele doua catrene ale poeziei sunt utilizate cuvinte din sfera semantica a mortii precum : coroane ; cavou ; flori ; mort ; frig ; dormea ; sigur . Poezia este structurat pe dou planuri. Pe de o parte realitatea exterioar, prezent prin cimitir, prin cavou o lume ce-l determin la izolare, iar pe de alt parte realitatea interioar care are n vedere sentimentul iubirii a crui invocare se face cu desperare fiind i el condiionat de natura mediului. Este de fapt ncercarea poetului de a evada din lumea nchis izolat n care se zbate. Intreaga stare de spirit se concentreaza in semnificatiile celor trei cuvinte-cheie: plumb-cavou-singur. In structura poeziei, cuvantul plumb staruie obsesiv, fiind repetat de cate trei ori in fiecare strofa si asezat chiar in rima versului intai cu al patrulea. El devine matafora-simbol, care sintetizeaza, prin variate conotatii, semnificatiile intregului sistem de organizare a elementelor compozitionale. Astfel, plumbul poate sugera apasare sufleteasca sfasietoare (prin greutate), monotonie si plictis (prin culoarea cenusie), precum si impresia de cadere grea, fara ecou, catre un abis al sufletului cavoul. Determinant al substantivului concret, in trei situatii (sicriele de plumb, coroanele de plumb, flori de plumb) cuvantul dezvaluie o realitate obiectiva austera si dezolanta, care copleseste sufletul, condamnandu-l la solitudine perpetua. Insotind substantivul abstract, in doua cazuri (amor de plumb, aripile de plumb) simbolul confera versului

Birtu Alexandra Clasa a XII-a A Comentariu Plumb sensurile unei meditatii profunde asupra conditiei umane, a unei imposibilitati in comunicarea cu universul de afara. In versul final exista un verb onomatopeic :,,a scartai care creeaza unica imagine auditiva a textului. Spre deosebire de poezia romantica, cuplul este prezentat de Bacovia ca fiind alcatuit din doua fiinte izolate, iubirea este un sentiment esuat, armonia fiind inlocuita cu abandonul. Daca prima strofa descrie un univers carceral (cavoul), acest univers este populat de o singura fiinta vie, mortificata de asteptare, savarsind in mod ritualic alaturi de sentimentele pierdute privegherea mortului. Iubirea este vazuta ca inger al mortii, lipsa de comunicare dintre parteneri fiind subliniata de constructia ,,dormea intors. Acest ultim vers aduce consolarea si resemnarea si-i atarnau aripele de plumb sugerand zborul in jos , caderea surda si grea . Folosirea verbelor cu o exceptie la indicativ imperfect contribuie la imposibilitatea plasarii in timp a evenimentului si la crearea unei impresii de damnatiune nesfarsita. Rima poeziei este imbratisata, avand o masura de 10 silabe. Fiecare strofa incepe cu verbul a dormi , iar cuvantul flori se regaseste in ambele strofe . Simbolul poeziei se repeta la finalul poeziei , rimand cu el insusi.