P. 1
Impactul Deseurilor Medicale

Impactul Deseurilor Medicale

|Views: 429|Likes:
Published by Andreea Bogdanescu

More info:

Published by: Andreea Bogdanescu on Mar 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/11/2014

pdf

text

original

Impactul deseurilor medicale

Cuprins:
I. Date generale privind ONG-ul Asociatia Expertilor de Mediu 1.1 Caracterizarea ONG-ulu 1.2 Patrimoniu 1.3 Structura organizatorică a ONG-ului 1.4 Parteneri 1.5 Finantatori 1.6 Descrierea proiectului Poluantii Organici Persistenti - Deseurile Medicale II. Plan de minimizare a deseurilor medicale 2.1 Generalitati 2.2 Masuri privind minimizarea deseuri rezultate din activitatea medicala 2.2.1 Reducerea la sursa 2.2.2 Reciclarea reutilizarea deseurilor medicale 2.2.3 Colectarea separata a deseurilor 2.2.4 Utilizarea unor practici generale 2.2.5 Metode ce pot fi utilizate de unitatile sanitare 2.3Consecinte socio-economice, asupra mediului si sãnãtãtii 2.4 Recomandãri ale ONG-ului III. Concluzii si propuneri Analiza SWOT

autonoma si apolitica .care activeaza in domeniul protectiei mediului.mediu si lung .autonoma si apolitica . Cu ajutorul datelor colectate de pe site-ul Asociatia Expertilor de Mediu precum si alte surse mass-media sau carti de specialitate voi prezenta aspecte care conduc la acest impact precum si un plan de reducere a deseurilor medicale ce ridica o grava problema atat pentru sanatatea umana cat si pentru mediu inconjurator .Asociatia Expertilor de Mediu sustine dezvoltarea durabila prin: Initierea si implementarea unor proiecte pe termen scurt.I.Asociatia Expertilor de Mediu sustine dezvoltarea durabila prin: Initierea si implementarea unor proiecte pe termen scurt.constituind totodata un real sprijin pentru factorii de decizie si pentru public.care activeaza in domeniul protectiei mediului. Insa imbraca o forma generala sub denumirea stiintifica de “Poluanti Organici Persistenti”.1Caracterizarea ONG-ului Asociatia Expertiolor de Mediu este o persoana juridica romana de drept privat fara scop lucrative . et.autonoma si apolitica .stabilirea si realizarea unor obiective relevante si aplicabile. sector 5.constituind totodata un real sprijin pentru factorii de decizie si pentru public. ap.mediu si lung .2 Patrimoniul .34.care activeaza in domeniul protectiei mediului.6. AEM are sediul in Bucuresti .stabilirea si realizarea unor obiective relevante si aplicabile. Asociatia Expertiolor de Mediu este o persoana juridica romana de drept privat fara scop lucrative . B-dul Mihail Kogalniceanu nr. Asociatia Expertiolor de Mediu este o persoana juridica romana de drept privat fara scop lucrative .avand rezultate masurabile privind imbunatatirea mediului inconjurator . Fondata in anul 2001 . Fondata in anul 2001 . 1.55. Proiectul intitulat “Impactul deseurilor medicale asupra mediului” este un proiect sustinut de catre ONG-ul Asociatia Expertilor de Mediu ce vizeaza un segment foarte important al sanatatii .avand rezultate masurabile privind imbunatatirea mediului inconjurator . Date generale privind ONG-ul Asociatia Expertilor de Mediu 1.

Parteneri .4 . • Compunerea patrimoniului Fondurile proprii ale Asociaţiei pot fi atât în lei cât şi în valută. Contribuţiile materiale vor trebui să fie în prealabil expertizate de către un expert autorizat. f) resurse obţinute de la bugetul de stat sau bugetele locale. sponsorizări. legate testamentare. luându-se în considerare cursul de schimb al monedei naţionale din ziua plăţii. g) alte încasări sau contribuţii prevăzute de lege. în condiţii legale. Asociaţia poate deţine active mobile şi imobile în ţară şi în străinătate. Structura organizatorică a ONG-ului AEM este condusa de un Consiliu de Administratie avand urmatoarea componenta: PRESEDINTE VICE-PRESEDINTE SECRETAR GENERAL 1. e) dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile.Contribuţiile băneşti efectuate în valută vor fi transformate în lei. 1. • Veniturile Veniturile Asociaţiei provin din: a) cotizaţii ale membrilor asociaţi. b) venituri realizate din activităţi desfăşurate în condiţiile legii şi în baza statutului..în vederea stabilirii valorii lor şi a posibilităţii de a fi valorificate în interesul Asociaţiei. etc.3 . Destinaţia încasărilor • Încasările realizate de Asociaţie rămân la dispoziţia sa Gestionarea patrimoniului Gestionarea patrimoniului Asociaţiei se va face cu respectarea prevederilor legale. privat sau mixt. persoanelor juridice cu capital public. în condiţiile prevăzute de lege. d) donaţii ale persoanelor fizice. c) venituri din activităţi economice cu caracter accesoriu desfăşurate în condiţiile legii şi în scopul realizării misiunii şi obiectivelor Asociaţiei. aplicate în mod corespunzător statutului de organizaţie neguvernamentală şi nonprofit al acesteia.

prin elaborarea unor materiale cu scop consultativ si implementarea unui sistem informational integrat. bazat pe caracterizarea si identificarea acestora in mediul inconjurator.continutul. facilitarea si promovarea comunicarii . O atentie deosebita se acorda informarii si constientizarii publicului asupra pericolelor si riscurilor existentei POP-urilor (Poluantii Organici Persistenti )in mediul inconjurator. Cercetarile stiintifice evidentiaza faptul ca POP cauzeaza efecte daunatoare seminificative asupra sanatatii umane si mediului înconjurator. Aceste substante intra în mediul înconjurator ca rezultat al unei activitati antropice.masurile adoptate in domeniul justitiei si al afacerilor interne. 1.acordurile internationale incheiate de catre Comunitate si de catre statele membre intre ele in domeniile de activitate ale Uniunii.reprezinta ansamblul de drepturi si obligatii comune ce leaga toate statele membre in cadrul Uniunii Europene. Se afla intr-o evolutie permanenta si cuprinde:. prin intarirea capacitatii sectorului neguvernamental si cresterea nivelului de constientizare a publicului.. . 1 Acquis-ul comunitar . principiile si obiectivele politice ale Tratatelor.experti independenti . Poluantii Organici Persistenti sunt substante chimice care persista în mediul înconjurator..cercetare-proiectare .firme de consultanta .5 Finantatori Proiectul AEM referitor la “ Poluantii Organici Persistenti in mediul inconjurator “ este finantat de programul PHARE ACCES si are in vedere promovarea informatiilor privind POP . avand un numar mare de beneficiari si din sectoarele : .6 Descrierea proiectului “Poluantii Organici Persistenti .AEM se afla in parteneriat cu Clubul ecologic UNESCO Pro Natura care si ea la randul ei este o Organizatie Neguvernamentala constituita in anul 1991 avand misiunea de a promova conservarea naturii si dezvoltarea durabila in Romania in corelarea cu principiile si programele UNESCO referitoare la protectia mediului. O activitate importanta care AEM o desfasoara este promovarea schimburilor de experienta intre experti in domeniul protectiei mediului .asociatii profesionale .guvernamental .unitati economice. transferul de tehnologie intre diverse organisme si organizatii nationale si internationale .universitati ..Deseurile medicale “ Proiectului se adreseaza in primul rand sectorului neguvernamental . 1. Scopul proiectului este sprijinirea implementarii acquis-ului comunitar1 in domeniul protectiei mediului privind substantele chimice periculoase .declaratiile si rezolutiile adoptate in cadrul Uniunii Europene.legislatia adoptata in aplicarea tratatelor si jurisprudenta Curtii de Justitie. se bioacumuleaza în organismele vii si prezinta riscul de a cauza efecte adeverse asupra sanatatii umane si mediului.masurile adoptate in domeniul politicii externe si de securitate comuna..

Producătorii medii: centrele de diagnostic şi tratament. Producătorii mici: laboratoarele de tehnică dentară. industrie. centrele de plasament. Unitatile sanitare care produc deseuri: Producătorii mari: spitalele judeţene şi municipale. ca cele produse in cursul ingrijirilor de sanatate intreprinse acasa (dializa. grădiniţe. fiind transportate la rampa de depozitare a deseurilor. resturi alimentare (cu excepţia celor provenite de la secţiile de boli contagioase). unităţile farmaceutice .Sursele de emisie ale POP-urilor sunt situate în patru sectoare economice principale: agricultură.transport . bazele de tratament balnear. de la blocurile alimentare şi de la oficiile de distribuţie a hranei. centrele de recoltare şi conservare a sângelui.energie si medicina dar alte surse notabile includ depozitele de deşeuri şi crematoriile şi incineratoarele.de cazare. licee. institutele de cercetare medicala şi farmaceutică. serviciile de prosectură ale spitalelor. drogherii. recipienţi din sticlă care nu au venit în .90% din deseurile medicale pot fi asimilate ca deseuri menajere.farmacii. Aceste deseuri provin în principal din activitatile administrative si menajere ale institutiilor spitalicesti si pot include de asemenea deseuri generate in timpul intretinerii. Clasificare deseurilor medicale : * Deşeurile nepericuloase: sunt deşeurile asimilabile cu cele menajere rezultate de la serviciile medicale. unităţile preclinice din universităţile şi facultăţile de medicina şi farmacie. aceste deşeuri se colectează şi se îndepărtează la fel ca cele menajere. spitalele de recuperare. In plus. Restul de 10 – 25% din deseurile medicale este considerat periculos prezentand riscuri asupra sanatatii si mediului.). institutele de cercetare si laboratoare. centrele de îngrijire şi asistenţă. spitalele şi clinicile particulare. hîrtie. flacoane de perfuzie care nu au venit în contact cu sîngele sau cu alte lichide biologice. centrele de acupunctură. institutele de medicina legală. spitalele de bolnavi psihici cronici. unităţile de producţie. tehnico-medicale. centrele pentru tratamente cosmetice/înfrumuseţare. şcoli. cabinetele pentru realizarea tatuajelor. clinicile universitare. aceastea includ deseurile provenite din surse “minore” ori “difuze”. centrele de optică medicala . cabinetele medicale din instituţii. Următoarele materiale se includ în categoria deşeurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile. ghips necontaminatcu lichide biologice. spitalele de pneumologie. sălile de pregătire a cadavrelor din cadrul serviciilor funerare. cabinetele medicale de orice specialitate şi cabinetele stomatologice. Deseurile medicale includ toate deseurile generate de institutiile sanitare. depozitare şi păstrare a medicamentelor şi a produselor biologice. laboratoarele de sănătate mentală. întreprinderi. saci şi alte ambalaje din material plastic. Deşeurile asimilabile cu cele menajere încetează de a fi nepericuloase atunci cînd sînt amestecate cu o cantitate oarecare de deşeuri periculoase. Intre 75% . Insa eu in acest proiect o sa pun accent mai mult pe deseurile provenite din domeniul medical in sensul ca acestea prezinta o amenintare atat pentru sanatatea umana cat si asupra mediului inconjurator atunci cand nu sunt depozitate sau incinerate corespunzator . laboratoarele. serviciile judeţene de medicina legală. administrative. injectii cu insulina etc. centrele de transfuzii.

Celelalte incineratoare nu mai funcţionează.12. bacterii. Incineratoarele de deşeuri medicale sunt o sursă majoră confirmată de POP-uri (şi alţi poluanţi ca metalele grele). sistemele organizate de colectare si depozitare a deseurilor lipsesc cu desavârsire. placente). La gropile de deseuri rurale existente. in 4 instalatii de incinerare aflate in proprietatea si operate de companii private. comprese. amplasate preponderent în apropierea cursurilor de apa. fizic si chimic. In prezent aceste deseuri sunt eliminate dupa cum urmeaza: .Prin ardere in cele 346 instalatii pentru tratarea termica a deseurilor medicale care apartin spitalelor.Numai o cantitate mica din deseurile medicale este incinerata alaturi de deseuri industriale periculoase. recipienţi care au conţinut sînge sau alte lichide biologice. Exemple: seringi. cîmpuri operatorii. Pentru multe din zonele rurale. perfuzoare cu tubulatură. In urma colectarii separate pe tipuri specifice de deseuri periculoase din activitati medicale. pansamente şi alte materiale contaminate. instalatii de tratare termica. mănuşi. precum şi cu virusuri. Deseurile solide rezultate din zona spitalelor se colecteaza nediferentiat si se depoziteaza la marginea oraselor într-o maniera simpla. materiale de laborator folosite. s-a estimat ca aprox. dar azi a rămas doar una. bacteriologic. 122 de instalatii si-au incetat activitatea la sfarsitul anului 2005. In general deseurile medicale sunt colectate. * Deşeurile periculoase includ: deşeurile anatomo-patologice şi părti anatomice cuprind material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie şi obstetrică (fetuşi.2008. ceea ce duce la scaderea gradului de confort al populatiei si implicit la contaminarea apei si a solului. . aceste instalatii nu sunt conforme cu cerintele UE si nu pot fi retehnologizate in vederea conformarii. fara nici o masura de control a poluarii apelor subterane si de suprafata din punct de vedere biologic. 3000 t/an vor fi eliminate prin incinerare. părţi anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie. ducând la poluarea apelor freatice si a râurilor. * Deşeurile infectioase sunt deşeurile care conţin sau au venit în contact cu sîngele sau alte fluide biologice. cadavre de animale rezultate în urma activităţilor de cercetare şi experimentare. restul cantitatii de deseuri periculoase din activitati medicale va putea fi eliminata prin sterilizare termica. acestea fiind depozitate necontrolat în locuri neautorizate.contact cu sîngele sau cu alte lichide biologice. din numarul total. paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor. Toate aceste deşeuri se consideră infecţioase. In Bucureşti există un incinerator vechi folosit pentru incinerarea deşeurilor medicale cu o capacitate de 5 tone de deşeuri pe oră. Deseurile medicale periculoase sunt eliminate prin: crematorii. aşa cum se specifică în Planul Naţional de Implementare în România a Convenţiei de la Stockholm. . faza lichida din masa de deseuri se infiltreaza în subteran. In trecut erau 7 uzine de incinerare care operau în România. ace. sonde şi alte materiale de unică folosinţă.a raurilor sau a zonelor din aval ce constituie sursele principale de alimentare cu apa . transportate si depozitate în mod necorespunzator cauzând poluarea localitatilor . incinerari directe. membrane de dializă. constituind un risc important pentru sanatatea oamenilor. ace cu fir. acestea trebuie inchise etapizat pana la 31.

Emisiile de POP-uri din alte surse sunt specificate în tabelele de mai jos : . Unul din cele mai importante aspecte ale emisiilor de dioxine provenite din arderea / incinerarea deşeurilor medicale este că în România nu există echipamentele necesare pentru măsurarea acestora.Emisiile de poluanti Cele mai importante surse de POP-uri în Romania (printre care dioxinele) o reprezintă incinerarea deşeurilor medicale şi a celor municipale.

lemn. alte obiecte din aluminiu. cu exemplu pentru un spital de pneumologie . neferoase (alte) metale Plastic: containere PET. filme din plastic. reciclarii si recuperarii. Deseuri din alimente / organice.2 Masuri privind minimizarea cantitatii de deseuri rezultate din activitatea medicala Masurile ce se pot instutui în vederea realizarii unui plan de minimizare a deseurilor medicale includ urmatoarele : 2.textile. metale feroase.2 Reciclarea reutilizarea deseurilor medicale Reciclarea si reutilizarea anumitor deseuri medicale solide nepericuloase cu urmatoarea componenta :  Hartie – carton: carton. OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) defineste minimizarea deseurilor ca continând urmatoarele elemente:  revenirea si/sau reducerea generarii deseurilor la sursa. polistiren.2. Minimizarea deseurilor utilizeaza primele doua elemente. tratarea si eliminarea reziduurilor. reducerea periculozitatii). amestecuri de alte deseuri. hartie amestecata Metale: bidoane din aluminiu.1 Generalitati Prezentul proiect abordeaza masurile si metodele de minimizare a cantitatii de deseuri medicale rezultate din activitatea unitatilor sanitare. Ierarhia privind managementul deseurilor se refera la reducerea la sursa. .1 Reducerea la sursa aplicarea unor restrictii la cumparare de exemplu prin achizitionarea  centralizata si controlul precum si înlaturarea medicamentelor si altor substante chimice periculoase . inclusiv vegetale.Alte deseuri decât cele organice: deseuri din lemn.  Minimizarea deseurilor medicale rezultate din unitatile sanitare poate fi realizata prin implemetarea unor anumite politici si practici cum ar fi : reducerea la sursa  reciclarea reutilizarea deseurilor medicale  colectarea separata a deseurilor  utilizarea unor practici generale  2. hâtie de mare densitate. Incurajarea refolosirii. doze. saci de la cumparaturi. containere de polipropilena. 2. deseuri speciale.II. Masurile si metodele sunt de obicei identificate prin evaluarile privind minimizarea deseurilor medicale în cadrul spitalelor si prin referinte la studiile de specialitate. Plan de minimizare a deseurilor medicale 2. PVC. ziare. cauciuc. P Imbunatatirea calitatii deseurilor generate (de ex. alte plastice. reciclarea.2. containere de PE de înalta densitate.

Instruirea trebuie sa includa aspecte precum: . . .Obtinerea compostului din deseurile organice si vegetale  2.deseurile reciclabile separat de deseurile nereciclabile. ca  materie prima. . Realizarea unui audit de mediu privind minimizarea deseurilor medicale .  .asigurarea ca toate chimicalele si toate deseurile sunt corect si clar marcate. .2.Comandarea de substante chimice periculoase numai atunci cand acestea sunt necesare si în cantita ti minime pentru evitarea expirarii acestora . Imbunatatirea managementului.minimizarea dilutiei deseurilor periculoase.3 Colectarea separata a deseurilor Colectarea si pastrarea în vederea depozitarii finale si/sau eliminari. Instruirea angaja tiilor în managementul deseurilor periculoase. ce includ: Monitorizarea fluxurilor de me dicamente si de chimicale în cadrul unitatii sanitare de la primire. astfel :  . . . 2.Solicitarea catre cei ce utilizeaza substante chimice cu termen de garantie limitat de folosire a stocului existent si mai vechi înaintea folosirii stocului cel nou. pana la eliminare ca de seuri periculoase . Imbunatatirea controlului inventarului prin:  .deseurile din substante chimice separat de de seurile infectioase. identificarea de seurilor si controlul inventarului pot duce la reducerea efectiva a generarii deseurilor .  Implementarea la nivelul întregii institutii a programului /planului de reducere a deseurilor.2. care este contaminata cu o substanta periculoasa devine periculoasa) .deseurile periculoase separat de cele nepericuloase folosindu-se un mod corect de depozitare (cantitatea totala de deseuri.Periculozitatea substantelor periculoase .  Departamentele ce au generari majore îsi instruiesc tot personalul.Pregatirea pentru caz de urgenta. Alocarea diferentiata a costurilor de management a de seurilor departamentului care a generat aceste  deseuri. .  Stabilirea unui program intern de reciclare a deseurilor. care poate genera sau manipula materile pe riculoase.4 Utilizarea unor practici generale Practicile generale sunt procedurile si politicile institutionale care au ca efect reducerea de seurilor.Intretinerea preventiva. .Prevenirea scurgerilor.

fara a rezulta surplus deseurile chimioterapice . eliminarea si reciclarea deseurilor  Metode ce pot fi utilizate de unitatile sanitare în vederea minimizarii deseurilor medicale Mai jos sunt prezentate câteva dintre categoriile de deseuri medicale periculoase si metodele de minimizare ce pot fi aplicate acestora. în locul celor cu mercur Furnizarea de truse pentru curatarea  (îndepartarea) mercurului pentru personalul medical. în Folosirea reactivilor pe baza de apa  Metoda de minimizare Colectarea separata a deseurilor  chimioterapice administrare. în cazul accidentelor Recuperarea si reciclarea mercurului  Materiale radioactive furnizor Utilizarea de izotopi cu durata scurta de  Stocarea deseurilor cu durata scurta de  . Utilizarea materialelor periculoase  cantit ati reduse Reducerea cantitatilor de reactivi  Utilizarea metodelor de curatenie  bazate pe abur si uiltrasunete Determinarea puritatii solventului  Standardizarea utiliz arii solventului  Colectarea separata a solventilor (ca  deseuri) Distilarea/reciclarea solventilor  Reciclarea solventilor în sistem  externalizat (in afara unitatii) Returnarea containerelor la  viata viata la locul de producer Mercurul Utilizarea de termometre  electronice.Elaborarea unei liste privind evidenta deseurilor periculoase si nepericuloase generate de unitatea  sanitara Evaluarea pericolelor si riscurilor ce pot fi generate de eliminarea necorespunza toare a de seurilor  medicale Evaluarea firmelor specializate în transportul. Categoria de deseuri medicale periculoase Deseurile chimioterapice si antineoplazice Stabilirea dozelor optime de  Stabilirea capacitatii containerelor pentru  Solventi pe baza de clor si inflamabili.

. astfel :  .deseurile periculoase separat de cele nepericuloase.deseurile reciclabile separat de deseurile nereciclabile (se realizeaza partial).Evaluarea firmelor specializare în  vederea reciclarii mercurului.chimicalele si deseurile medicale periculoase sunt corect si clar marcate.deseurile întepatoare-taietoare colectate separat de restul deseurilor periculoase (folosirea unor recipienti specifici) . . astfel :  . Masuri ce urmeaza a fi aplicate: Colectarea si pastrarea în vederea depozitarii finale si/sau eliminari .minimizarea dilu tiei deseurilor periculoase.deseurile din substante chimice separat de de seurile infectioase. disponibile pe piata Substante toxice. . . corozive si miscelanee periodica Verificarea / întretinerea  echipamentului de sterilizare cu etilenoxid Utilizarea steriliz arii pe baza de abur  si ultrasunete Folosirea minima a agent ilor toxici  de cur atare Furnizarea de sisteme automate  pentru îndepartarea substantelor chimice utilizate în spalatoria unitatii sanitare Reducerea cantitatilor de substante  chimice folosite experimental în laborator Achizitionarea de produse chimice în  containere returnabile Utilizarea metodelor de curatenie pe  baza de agenti fizici în locul celor chimici a ) Separarea deseurilor Masuri existente Colectarea si pastrarea în vederea depozitarii finale si/sau eliminari.deseurilor reciclabile separat de de seurile nereciclabile. .

Imbunatatirea controlului inventarului prin:  . ca materie  prima . Alocarea diferentiat a costurilor de management al deseurilor . pâna la eliminare ca deseuri periculoase (se realizeaza partial) . ca materie  prima.  Implementarea la nivelul întregii institutii a planului de gestionare a deseurilor rezultate din activ itatea  instutiei. eliminarea si reciclarea deseurilor (se realizeaza partial)  Realizarea unui audit de mediu privind minimizarea deseurilor medicale . Elaborarea unei liste privind evidenta deseurilor periculoase si nepericuloase generate de unitatea  sanitara Evaluarea firmelor specializate în transportul.  Practici ce urmeaza a fi aplicate: Monitorizarea fluxurilor de medicamente si de chimicale în cadrul unitatii de la primire. Stabilirea unui program intern de reciclare a deseurilor.b) Practici existente: Monitorizarea fluxurilor de medicamente si de chimicale în cadrul unitatii de la primire. . eventual departamentului care a generat  aceste deseuri (se realizeaza partial).  Evaluarea pericolelor si riscurilor ce pot fi generate de eliminarea necorespunza toare a de seurilor  medicale Implementarea la nivelul întregii institutii a planului de minimizare a deseurilor medicale.folosirea stocului existent si mai vechi înaintea folosirii stocului cel nou.comandarea de substante chimice periculoase numai atunci cand acestea sunt necesare si în cantitati minime pentru evitarea expirarii acestora . pâna la eliminare ca deseuri periculoase.  . Instruirea angaja tiilor în managementul deseurilor periculoase.

500 de locuitori şi doar la 50 m de o grădiniţă cu 150 de copii. Sursa: Departamentul Inginerie Sanitară . Un număr de studii privind incinerarea deşeurilor medicale din Statele Unite . cloroform. vecinii au alertat Mare Nostrum şi mass media de apariţia unui număr de probleme de sănătate. deşeuri rezultate din activitatea laboratoarelor de medicina nucleară etc. 10973/05.3 Consecinte socio-economice.2004) şi Garda Naţională de Mediu (Nr. Ministerul Sănătăţii (Nr.10. incluzând ameţeli. în vecinătatea a 2. 45861/IB/06.2004) este folosirea sterilizatoarelor şi incineratoarelor. cu o contribuţie de 10% din emisiile de mercur în mediu provenite din activităţile umane. bromodiclorometan. Implicarea lui este legată de existenţa unui incinerator al deşeurilor medicale construit în mijlocul oraşului. nasului şi capului provocate de procesele de incinerare necontrolate a unităţii în timpul nopţii.2004). plumb etc. recipiente sub presiune. Problema principală . In emisiile incineratoarelor de deşeuri medicale au fost identificaţi mulţi alţi poluanţi periculoşimce includ: arsenic. depozitate apoi temporar într-un loc anume din unitatea medicală înainte de a fi transportate la punctul final de depozitare. deşeurile medicale periculoase ar trebui colectate şi separat de celelalte deşeuri generate de activităţile medicale. 4132/IJ/04. asupra mediului si sãnãtãtii Consecinţele socio-economice şi asupra sănătăţii sunt greu de definit deoarece nu s-a efectuat nici un studiu oficial în această direcţie. baterii uzate. Deşeurile periculoase ar trebui colectate în ambalaje speciale.10.Agenţia de Protecţia Mediului au identificat incinerarea deşeurilor medicale ca a treia mare sursă de emisii în aer a dioxinelor. Institutul de Sănătate Publică.* Citostatice. Un aspect important este notificarea din 2004 a ONG-ului român de mediu Mare Nostrum care îşi desfăşoară activitatea în Constanţa. termometre sparte. In 23-29 februarie 2004. Una din metodele sugerate de Protocolul încheiat între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (Nr. dureri ale buzelor. Judeţul Constanţa. 2. Consecinţele asupra mediului sunt definite prin caracteristicile dioxinelor. benzen.ONGul Mare Nostrum a declanşat un proces în justiţie împotriva propietarului incineratorului. amoniac.10. Bucureşti In conformitate cu legislaţia.

care a elaborat studiul de impact asupra mediului pentru incinerator. incluzând eliminarea finală. Efectul acestui proiect nu se concretizeaza in venituri banesti insa in viitor se pot observa efectele ecologice. privitor la pericolele posibile şi impactul POP-urilor • Lipsa de fundamentare pentru activităţile spitaliceşti specifice ce privesc sănătatea şi gestionarea deşeurilor spitaliceşti Conform aspectelor menţionate mai sus recomandările Asociaţiei Experţilor de Mediu privind sănătatea şi managementul deşeurilor medicale se privesc următoarele activităţi posibile: • Promovarea proiectelor de informare privitoare la creşterea conştientizării factorilor implicaţi şi publicului în general legat de incinerarea deşeurilor • Implementarea planurilor de reducere a deşeurilor în spitale • Utilizarea tehnologiilor necombustibile de tratare a deşeurilor medicale • Măsurarea şi monitorizarea POP-urilor. . precum emisiile de dioxine • Utilizarea celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici de mediu. inclusiv muncitorii. apă. pun accentul pe următoarele: Incinerarea deşeurilor periculoase are impacturi multiple asupra mediului: aer. sol etc. Principalele probleme de mediu ce rezultă din această activitate sunt: • Controlul slab al proceselor ce includ utilizarea la maximum a capacităţii incineratoarelor • Neconformitatea cu legislaţia naţională asupra gestionării deşeurilor şi incinerării acestora • Inexistenţa echipamentului pentru măsurarea emisiilor necontrolate de compuşi toxici • Slaba educaţie de mediu şi sanitară a personalului spitalicesc. bazate pe recomandarile si ideile venite in urma studiului facut . 2. a fost aceea că în România nu există echipament pentru măsurarea emisiilor de dioxine în aer.4 Recomandãri ale ONG-ului Recomandările Asociaţiei Experţilor de Mediu conform cu situaţia actuală de gestionare a deşeurilor medicale.evidenţiată de firma.

SCHEMA DE MINIMIZARE A DESEURILOR MEDICALE .

evitand astfel contaminarea mediului deoarece arderea in crematorii a deseurilor medicale reprezinta o sursa de poluanti foarte toxici. tocator. 9. autorizatie de functionare. cat si pentru mediu. centrala abur. autorizare echipamente ISCIR. Functionarea instalatiei: consum apa.deseurilor medicale infectioase . compactor pentru depozitarea finala. contract cu firmele de salubrizare pentru depozitarea finala. 8.. carucioare sterilizator. 3. Fundamentarea unui centru specializat in DMI prin sterilizare ar ajuta mult mai mult populatia. Contractare: contracte de colectare si neutralizare DMI cu unitatile medicale/poluatori specifici. Disponibilitate utilitati: apa. recomandata si utilizata la nivel mondial ca solutie pentru tratarea deseurilor medicale infectioase (DMI1 ) rezultate in urma activitatii zilnice a unitatilor sanitare. saci pentru sterilizare. Recipiente specifice autorizate pentru colectarea selectiva. gaze. gaz. Instalatie: zona depozitare temporara. precum dioxina. 7. impozite si taxe locale etc. Autorizare: raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. 4. mercurul.). 2. consumabile (piese de schimb. 5. autorizatie de constructie. Achizitionare si amenajare spatiu/hala. 1 DMI . 6. Concluzii si propuneri Toate activitatile umane produc deseuri mai mult sau mai putin periculoase. Deseurile medicale insa sunt periculoase atat pentru oameni. sterilizator. obtinerea unui acord de protectia mediului pentru inceperea oricaror operatii. noi compusi chimici si cenusa toxica. Transport: microbuz echipat cu instalatie de climatizare (in functie de necesarul de colectare de la unitatile medicale contractate). echipamente de protectie etc. In urma studiile pe care le-am facut pe site-urile de specialitate am obesrvat ca o metoda buna de combatere a deseurilor de natura organica sau neorganica ce implica deseurile medicale este metoda sterilizarii cu abur saturat este una dintre tehnologiile alternative incinerarii. Iar procesul tehnologic fix ar presupune : . Administrarea: personalul implicat in ciclul de management integrat al DMI. expunand la riscuri infectioase populatia. canalizare.III.

cantitatea reala produsa la nivel local/regional de DMI nu este o informatie publica.reducerea cantitatii de deseuri la 40%-80% din cea initiala (in functie de tehnologia de sterilizare folosita).potentialul de procesare poate depasi necesarul de sterilizare deoarece nu se pot incheia contracte de procesare cu toate unitatile medicale locale/regionale. . . prezinta deficiente de functionare. .managementul deseurilor bazat pe principiul: poluatorul plateste reducerea riscului de la sursa.tentatia de a reduce durata de tratare a deseurilor pentru diminuarea costurilor legate de producerea aburului la temperatura si presiunea optime. deosebit de periculoase pentru sanatatea populatiei.dificultatea incheierii si respectarii contractelor cu unitatile medicale care. radioactive. rezultand un potential de procesare de 72 t/luna).alternativa pentru unitatile medicale in privinta inchiderii etapizate a instalatiilor de tratare termica a deseurilor periculoase medicale. de cele mai multe ori fiind sub nivelul cladirilor invecinate. .tratare directa cu abur saturat.capacitati de procesare mari (ex.deseuri ce nu pot fi neutralizate prin sterilizare: anatomopatologice si parti anatomice. .: capacitatea medie a unei instalatii functionale pe piata romaneasca este de 455 kg/50 min. containere ce contin gaz sub presiune. la temperatura si presiune ridicate/constante. cadavre. frecvent. Analiza SWOT Puncte tari .eliminarea finala pentru deseurile periculoase prin arderea in crematorile unitatilor medicale prezinta numeroase riscuri si inconveniente: in procesul de incinerare se produc emisii no cive precum dioxina si metalele grele. nu sunt adaptate pentru incinerarea deseurilor cu un continut ridicat de material plastic. . din obisnuinta. fiind instalatii depasite tehnologic si moral. . citotoxice. produse si recipiente ce contin mercur.Analizand articole de specialitate si studiand pe internet am incercat sa elaborez si o analiza SWOT pentru reducerea deseurilor medicale intr-un centru specializat .reticenta nationala generalizata fata de colectarea selectiva a deseurilor. nu aloca bani pentru ceea ce se colecteaza in "mod normal" de fimele de salubrizare la comun cu gunoiul menajer. . farmaceutice. . Puncte slabe . cosurile de fum nu au inaltimea corespunza toare.. produse explozive si chimicale. prevazuta in Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor. compusi organici volatili sau semivolatili. . . costuri ridicate de operare.

existenta echipamentelor mobile sau stationare pentru tratarea deseurilor spitalicesti la fata locului. informarea si responsabilizarea personalului. . restul in 2008. .. .Politica si organizarea unitatilor medicale cu privire la DMI (nerespectarea pasilor de segregare la producator pentru evitarea incarcarii facturilor.Romania isi propune ca in 2007 sa inchida jumatate din numarul crematoriilor existente. raportari reale la autoritatile in domeniu).externalizare catre terti a serviciilor de tratare si eliminare de catre unitatile medicale. . crearea si respectarea unui program de sanatate pentru angajati si pacienti. Implementarea unui sistem integrat de gestionare al deseurilor medicale municipale se poate realiza prin stabilirea urmatoarelor obiective specifice: • eliminarea depozitarii necontrolate.Gen de afacere dependenta de contracte cu unitatile medicale si de cantitati mari pentru procesare. Amenintari . Bibliografie . • colectarea selectiva a deseurilor medicale reciclabile din deseurile provenite de la spitale . Oportunitati .necesitatea amenajarii unor spatii dedicate de catre produca torii de DM pentru eficientizarea ciclului de colectare si transport. oferta de pret de pin zand de acesti factori majori. amenajarea de spatii sterilizate pentru depozitare temporara. supravegherea procesului de segregare. • cresterea gradului de reciclare al deseurilor. monitorizarea/gestionarea cantitatilor si continutului de seurilor produse si predate spre tratare.Unitatile medicale medii si mici pot achizitiona autoclave proprii.

eeango.mediugov.aem.greenreport.md .ro www.www.ro www.ro www.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->