l.

--'
" I
, ~
ASISTENTA PRIMARA A STARIIDE
,
SANATATE
fl Allistenfa primara a starii de siiniitate (abr. APSS)
("primary health care", engl.) este definita de OMS drept
"asistenta esentiala, fundamental a a starii de sanatate,
accesibila la un pre] suportabil pentru tara ~ i pentru
comunitate, realizabila prin metode verificate practic ~ i
stiintific ~ i acceptabile social". Orice membru al comunitatii
trebuie sa aiba acces laAPSS. inrealizareaAPSS este implicat
nu numai sectorul medical, ci i alte persoane ~ i sectoare din
comunitate.
. Pentru intelegerea i acceptarea motivate a studiului
' ~ l ' 1 problemelor de APSS a populatiei, trebuie sd plecam de la
iJ
structura asistenfei medicale (Fig. I).
I "
~
na at_
"""tonto
~
l.rtlarA
,I
I
lICundara
~ ,
~ l l
A.latltftta
~ ; i '
primaro
tristroti
:[I
ficata
11
Fig 1: Structura aslstentei medicale
v
1
i
'.
r'
J
{
I
i l
I
r
2
3
Aceasta poate fi reprezentatA schematic ca un sistem
piramidal, in al carui vfuf este Ministerul SiJnliJi1pi, organul
central guvemamentalla nivelul canna se concep se emit
principiile de politica de smAtate in cadrul sistemului de
asistenta medical! existent. Exists trei nivele de asistenta
medicala, curativa lli preventiva: tertiara, secundara primara.
sistemul de asistenliJ ter/iari1 sunt incluse
spitalele cliniceuniversitare alaturi de institutiile nationale
de aststentii medicala de specialitate, In care se
simultan trei genuri de activitate: asistenta medicala de cea
mai mare perforrnanta profesionala, activitate didactica
medico-farmaceutica universitara postuniversitara si
activitate de cercetare.
Asistentam.edicalif. curativdsecundaraeste asiguratA
de spitalele man specializate, din localitatile de rang munici
pal, de catre medici personal specializati pe profiluri de
afectiuni, deservind un teritoriumare (judet sau mai mare)
o populatie de cteva sute de mii - milioane de locuitori,
Asistenta medicaid curativaprimarli se desfasoara
intr-o gama larga de institutiiJunitAti care au acelasi scop
asigurarea asistentei medicale primare a populatiei,
Toate aceste elemente componente ale asistentei
medicale curative se completeaza eu 0 puternica retea de
asistenfd medical4 preventivd, reprezentata de laboratoare
de igiena :;Ii de epidemiologic, inspectorate de sanatate
publica, institute de saniitate publica,
Acestei retele medicale curativo-profllactica de
stat se alil.turii treptat, pe masura constituirii sale, reteaua de
allistentii medicalii privati, cu atributii aproape exclusiv
diagnostico-terapeutice,
Este un sistem piramidal cu interconexiuni
structurale functionale permanente l?i eomplexe intre toate
nivelurile si specialitatile asistentei medicale. Totul se bazeaza
pe stratul eel mai de jos, eel al asistentei primare (Fig. 2).
Problema cea mai dificila nu este cea a crearii unui
sistem de siiniitate,ci aceea a sprijinirii si reformarii sistemului
de sanatate existent, identificarii mijloacelor de mentinere a
necesarului de personal, baza materiala programe.
Punt.t aanlw
o
C_J Ctnlru Id1cgn01tiC
Asi,'e,,!o primorfl. a ,tOri
s6tb;1at.
Fig 2: Stnlctura asistentei nredicale primare
Reforma sistemelor de sanatate este componentii a
proceselor mai largi de restrueturare sociala l?i politica, de
transformare global! a societatii, deci cu mult mai mult decat
o ajustare a situatiei intr-un anumit domeniu. 6 reforma
sistemelor de dnUate intervin trei factori majori:
consumatorii de saniitate, fumizorii de sAnatate guvemul.
Fiecare influenteaza ceilalti factori toti sunt afectati de
elimatul de intelegere schimbare politi ca. Planificarea
resurselor necesare se orienteaza rnai ales dupa problemele
de sanitate ale populatiei asistate. Fumizorii de siinatate sunt
platiti in functie de constrangerile de cost speeifice
obiectivelor, satisfactiile profesionale ale furnizorilor, accesul
echitabil al pacientilor, Desi se pastreaza reglementari
nationale, responsabilitatile Guvemului in siinatate se redue
simtitor, Rolul Guvernului va fi de asigurare a echilibrului
sistemului respeetiv. Productia alocarea de servicii de
s4niitate nu poate avea forma pura de piatli tara riseurile
inegalitatii ineficientei, Rolul Guvemului este cel legiuitor
finantator, in interesul eficientei totodati1.
Guvernul are rolul de a stabili supraveghea 0 politica de
sanatate clara, un rol vital pentru natiune, care nu poate fi
privatizat in nici un eaz.
Soliditatea structural! functionala a asistentei
--

5
4
..
primare este decisiva pentru functionalitatea efieienta a
inaeguluiansamblu.AsistentamedicalA primari estecampusA
dintr-omultitudinedeelementeconstitutive, careau un singur
'Iiant omnipotent capabil sA Cae! leglltura intre toate
componentele asistentei primare, conferindu-i stabilitate lji
eficientA. Acesta esteconceptuldeasislen(iJprimaraII stirii
de s4n6Jale. APSS contine actiuni ce revin efectivin primul
rand populatiei respective, sub indrumareatehnicll oportunll
a retelei medicale.
Caaspect conceptual,APSSestefundamentalA, vitalA
pentru corectA, normala,a activitAtii de asigurare
a stArii de sllnAtate a populatiei de cAtre reteauade asistent!
medicalA. Analiza obiectiv! profesional! a aspectelor
carentiale ale asistentei rnedicalevor ar!ta in final originea
aeestoralanivelul asistentei primarea stArii de sAnAtate, usor,
simplu ljieficient de corijat.
Cum lji de unde a aparut conceptul de APSS 7
Raspunsul la aceastl intrebarereiesedin trecereain revistA a
unor aspecte ale sAnltAtii publice, deosebit de senmificative
pentru ceca ce azi este reunit in eonceptele de APSS ,i de
medicin! de familie.
fntreagasocietateomeneascll estecoofruntatA cu patru
mari probleme: s!r!cia, foametea, rAzboaiele ljibolile.
tmbolnlvirile sunt aspecte ale stArii de s4n4tate a
individului ,i comunitAtii, careinsotescevolutia intregii istorii
a societAtii omenesti, Evaluarea globalA a stllriide sAnItatea
comunitAtii umane se facefolosinddiferitiindicatori,eel mai
acceptatfiindmortalitatea.Desi moarteatrebuiesA reprezinte
sfiiqitul fiziological vietii, ea poatesurveni prematur,ca un
eveniment nedorit, adesea corolar al esecului profesiei
medicale de a proteja ,i prelungi viata persoanei respective.
Oricum, analiza mortalitatii generale ,i specifice a unei
populatii este extrem de utili in cunoasterea
stArn de sAnAtate a acelei populatii. fn plus, acest indicator
poate fi apreciat eel mai obiectiv, datele primare fiind eel
mai usor lji sigur de obtinut din comunitate (evidente
medicale, demografice, de cult).
Cel mai eompletmod de analiza a mortalitatii se face
functie de structura demografic! pe grupe de vArstll a
populatiei respective, corelata apoi cu analiza cauzelor de
deces in ordinea frecventei ell care se manifest!.
-
""
""
....

It
"" .......
.,
... "
...
-
.. _...-
............ _.
TA-KIIN CURSDE DEZVOLTARE
Cavill d. dec..:
I. OIlUoNI....ICIIIlI,.
2. TumDrt
,. &111p.nlulel _plntDr
. Acdd.... otrAvlri. mum.111m.
, BoO IAfeqk,...
.. M<lrtalitaC. perinatlll
Call&l rAil dcflnltl
Fig 3: Mortatitatea in firile in curs de dezvoltare
fn populatiiledin tArile in curs de dezvoltare(Fig. 3),
populatia este eompusA in mare parte din copii (peste 1/3),
iar virstnicii ljiadultii de varsta a doua reprezint! mai putin
de 1/5dinpopulatiatotala, Deeeselese producin primul rand
6
II
pe seama populatiei pediatrice (aproape 40 %). Cauza mortii
este reprezentata in primul rnd de imboln4virile de cauze
infectioase, urmate de bolile aparatului cardio-vascular
....
....
..
-
'"
-
41
'."':.
.J,
,:";;
-
,...
.OI
-
..
TARI DEZVOLTATE
C.uze de deca:
I. Boll eardlov.lICIII....
1. Tomori
.1. Bailie 1I1'....lulul resplralclr
. Aecldeate, Dtrlvlri. traumadlme
5. BoO In'utID....
.. MONlilale peri_1II11
1. C.uze ria defiailo
Fig 4: Mortalitatea in tarUe ciezvoltate
specifiee virstei tinere.
IntArile dezvoltate (Fig. 4), populatia este mult mai
"bitran/l", copiii reprezentand mai putin de 114, iar vlirstnicii
1/9 din totalul populatiei. Decesele survin in peste 2/3 din
_ c_.....
7
total la varstnici, iar rnortalitatea pediatric! este sub 4 %.
Cauza mortii este reprezentata primordial de bolile cardio
vasculare de tip cronic degenerativ, urmate de caneere; bolile
infectioase nu figureaza in primele 10 cauze de deces.
. Unde se produce decesul prematur al bolnavilor care
nu pot fi salvati? La noi in tarli (Fig. 5) majoritatea deceselor
au loc Ia domiciliu, cu exceptia deceselor prin
bronhopnewnonie, care au loe in spital in aproape jumatate
din cazuri. Semnificatiile acestei situatii sunt multiple
profunde pot subieetul unei analize separate. Una
OECEDAn INSPITAL FATA DETOTAL
-./
DECEDAn.ANUL 11190
,:
......
t :

-
_.
_.
-
-
-
_.
Fig 5: Frecven.fa deceselor premature in Romama
din concluziile clare este aceea, eil medieul din reteaua
primara este eel mai freevent confruntat eu bolnavul care va
moo prin hipertensiune arterials, infarct miocardie alte boli
cardio-vasculare, boli eronice acute ale aparatului respira
tor
. . ---_. - --
j
- -
9
J'
--/
8
Esteeumvanevoiedemai multepaturi de spital pentru
o mai bun! ingrijire a acestor categorii de bolnavi evitarea
In acest fel a decesului lor prematur? Categoric, nu. Analiza
1f
.dl
manageriala obieetivli. a eficientei diferitelor trepte de
asistent! medicala servieii de sAn!tate au demonstrat in
intreaga lume c! starea de s4n4tatea populatieinu evolueazli.
favorabil direct proportional eu numli.rul de paturi de spital

disponibile, ci in maremAsurli. chiar dimpotrivA. Una din
dovezile eloevente 0 aduce dinamiea numarului paturilor de
r;
spital din SUA in ultimii ani, in contextul celui mai mare
:1
"
buget pentru s4natate din lume (Fig. 6).
. Tinindsearna de toate datele prezentate, se poate
)
aprecia cli in s4n!tatea comunitarA, la modul global, suntem
confruntati cu complexul actiunii unui triplu proces de
1'-'-':
tranzitie: demograficA, epidemiologic! populational!.Acest
If:
PATURI DE 5PITALIN S.U.A. 51
RATA OCUPARIt LOR (1946
1992)
-
11100
1700
leoo
1
1
1500
.. 1400
1300
1200
1100

100'K
'I
_
-"
-_

15%

815%.
t
I!.
'80%
7K

86%
.If
1000 I I I I I -.....J eo%
! I I I i Eli i i
- - - - - - -
_: ...hGNup..... Hoopiuw._ N..... __..-..'. (I).

Fig 6: Numil1l1 paturilor din .pital in SUA ,I indicele de
ocupare
i\
context impune de la sine 0 dubla schimbare in strategia


asistentei stArii de s!n!tate a comunitatii:
a) 0 schimbare in roluI medicului;
b) 0 schimbare in orientarea activitatii de
asistenta medicala,
a. Rolulmedicului in procesul de asistent4a stiiriide
s4n!tate a populatiei trebuie s4 se schimbe. Rolul jucat de
medic actualmente, in mod preponderent, este un rol pasiv,
de functionarcare sosirea pacientilor18 cabinetul de
consultatie, Preocuparile sale legate de sli.niitatea populatiei
se desf3110arli doar pe parcursul orelor de serviciu 11i se
limiteaz4 la persoanele care ti solicitli direct serviciile prin
prezentarea la cabinetul de consultatii - indiferent unde se
acesta (dispensar, policlinioli., spital etc.). Dezideratul
major este de a avea un medic preg!tit sa joace un rot activ
in asigurarea s4n4tiitii populatiei de care r!spunde, prin
prezenta sa activliin comunitatea, al carei membru este ,i el.
Mai in detaliu, un medicactivimplicatin asigurarea sli.niitiipi
unei comunitati presupuneun medic care faceparte din acea
comunitate.care locuieste petrece tot timpul in acel loc,
fiindin fapt oricdnddisponibilpentrurezolvareaproblemelor
de W1Itate ale populapei respective. cum se va vedea
mai departe, asigurarea prezentei active a medicului in
oomunitate este af&t consecinta modului in care medicul a
fost format in decursul studiilor sale, cAt rodul eforturilor
constiente ale comunitatii de a avea un astfel de medic la
dispozitia sa - desigur, in context legislativ favorabil.
b. Reorientarea activitd(ii deasisten,ti medicaliieste
cea de-a doua sohimbareescntiali impus! de tripla tranzitie
caracteristicll mentionata anterior. Actualmente, activitatea
de asistcntll. a stiiriide sAnitatea populatiei este caracterizata
printr-un continutpredominantcurativ,majoritateaeforturilor
- conceptuale, organizatorice,materiale formative - fund
orientatespremedicinacurativa. Dinpacate,aceastaorientare
exist4 alit in sistemul de asistentl[ a stli.rii de sanitate a
populatiei, cit 11i in ins411i mentalitatea educational! de fond
a populatiei asistate, Existii argumente extrem de putemice
care pledeaza pentru schimbarea acestei orientari "clasice"
11
10
/'"
infavoarea medicinii de orientare preventiva, in care aceentul
major sAfie pus pe prevCiiireaimbolnavirii, pe pastrarea
consolidarea sAnAtlitii individului a populatiei numai ln
cazurile de necesitate impusa, pe tratarea vindeearea
bolnavului.
Atat corpul medico-farmaceutic, cat populatia,
trebuie sil. fie supuse influentei unui act educational eu alt
continut deelit eel folosit panA aeum. Pentru ambele grupuri
de subiecti se poate folosi acelasi argument de baza in
favoarea schimbarii strategiee anume criteriul rentabilitatii:
este mult mai ieftinli (moral i material) pastrarea sanltlitii
decat refacerea sau reeuperarea ei. Exemplul clasic al costului
asistentei medicale curative aeordati1 unui caz de tetanos, egal
eu costul a peste 20.000 de doze de vaccin antitetanic, este
unul dintre cele mai convingatoare, dar existli extrem demulte
exemple Ia feI de sugestive in favoarea medicinii preventive.
. to fine, deoarece imbolnlivirea poate fio fatalitate
asistenta curativa se impune ori de elite ori existi1 boala, nu
trebuie uitat c! oriee act terapeutic trebuie s! aiba un
continut profilactie. .'
Nu trebuie omis faptul eli asistenta stArii de sanitate
este un proces care necesita investitii de bani, timp i energie,
Vulgar, se spune eli fiecare areatata s4nlitate cali bani are.
Este 0 asertiune ell un continut foarte bogat, care
atrage atentia asupra uriui aspect esential - eel managerial, al
gospodaririi fondurilor disponibile.
Mlirimea bugetului alocat s8nlitlitii este un subiect de
discutie permanent, in toate parlamentele. Datele sintetizate
de Banea Mondiaill. aratli dispersia euantumului a valorii
aeestui buget in diferile tw. :
Din euantumul de regula mie al acestui buget,
partea eea mai mare (Fig. 7) este eheltuiti1 pentru desfasurarea
activitatilor din asistenta medical! secundara tertiara, iar
pentru asistenta primara rarnane eirca 1/5 din aeest buget, eu
toate cA In asistenta primara se rezolVll peste 90 % din totalul
problemelor de sAnatateale populatiei generale
Asistenta tertiara consuma 40 % din bugetul



Jl

1\\.
.,
\
,.,.
l
,1\'1

I,
(

"(
(.
or.

ASI1TEIl1'A T&r,'WlA
/I

MlGnIKYunT rorvLAlDDUza=A
Fig 7: Distribufia cheituielilor bugetare in asistenfa
medicali
pentru solutionarea a mai putin de 1 % din cazuri,
iar asistenta secundanl consuma circa 4S % din buget - pentru
9 % din cazurile de boala ivite in eomunitate. Altfel spus, in
fapt asistlm. la 0 distribuire anormala a bugetului alocat
fiecirei componente a sistemului de sAnitate (Fig. 8), desi
se eunoaste care ar fi eta mai logic! modalitate de a 0 face
astfelmeAt sAse asigure utilizarea sa cu randament maxim.
Lipsa de coeziune conceptual! lii manageriala in
alclituirea strategiei de dezvoltare a sistemului deasistenta a
stani de sAnlitate a unei populatii duee la erearea WlW cere
vieios, care antreneaza agravarea progresiv! a deficientelor
de ordin material din sistemul respectiv de slinlltate.
Desconsiderarea problemelor de s4nlitate publica a
conditionarii lor reale, deci lipsa unui eoncept epidemiologic
in abordarea sanlltlltii publiee, este cauza principals a
producerii, persistentei agravarii unei astfel de situatii.
to fapt, coneeptul de APSS s-a nAseutca un raspuns
Ia ehestiunea asigurarii stlirii de sAnitate a populatiilor lipsite
de un sistemel'icientde asistentli medico-sanitarA. Experienta
a aratat eli factorul eel mai important in asigurarea
--
13
12
-"'
slnll.t!tii populatiei este asistenta primara, deci existenta
IlIIIdbureo ret_penlru ICII1Cllale
0IIlIbM8a "'-penflu10_
Fig 8: UtiUzarea ideali a bugetutui pentru sinitate
functionarea acelui sectoral reteleimedicale carevineprimul
in contactcupopulatia IIi cuproblemeleei - sanitare, sociale,
economice, culturale, demografice, educationale etc. Afa se
explicl importantaacordatl azi in intreagalume IIi in primul
rind in t4rile dezvoltate rolului pc care trebuie s4-1 joace
asistenta.primarll a stlrii de slln4tate a populatiei - medicul
generalist, medicul de familie. NotiuneadeAPSSfacereferiri
implicitenu nwnai 1a reteauamedicall primarA (dispensarel
centre de slinAtate, policlinici/centre de diagnostic IIi
tratament), ci ,i 1a vitalacoexistent! ,i implicare apersoanelor
IIi organizatiilor nemedicale IIi la cooperarea lor extrem de
strinsA cureteauamedical! primar4 inrealizareaAPSS.Acest
concept nu este adresat exclusivsau primordial populatiilor
subdezvoltate, ci el trebuie integrat functional, logic, in
.1 _
It




1

:,
.,
I
-;:

if&!

sistemul de reorganizare al intregii asistente medico-sanitare
a popuIatiei. Cu cAt APSSva fi mai reaIA ,i mai concretll, eu
atat nivelul general al stArii de sAnitate al populatiei va fi
mai bun, asistenta medicalll de nivel seeundar (spitale) IIi
tertiar(cliniciuniversitare IIi institutemedicaledespecialitate)
vor fi mai eficiente Iji rlli vor putea ameliora performantele
posibile conformstatutului lor. _
Definuta modema aAPSSinclude trei componente:
Redistnbuirea rolurilor in echipa de sAnitate '.
extinderea infrastructurii de sAnitate, asigurind accesul
tuturor familiilor, mai ales a celor cu nevoi deosebite, la
.interventiiprioritarepreventive terapeutice.
Mobilizarea comunitAti,i. asigurAnd autoincrederea
fi autofinantarea in servieiile de sAnitate, eu accentulprinci
pal pe cresterea capaeitltii proprii de rezolva singura
problemele de sAnitate ,i de a promova schimbari de
eomportament.
- Cooperarea intersectoriall in asistenta sAn4tAtii,
care se peate sustine, cu includerea actiunilor cu bazA largA
destinatecorectarii problemelor generatedes4r4cie, eresterea
populatiei, migrare, degradare a mediului, educatie IIi mod
de viatA.
APSSreunclite activitAti curative preventive IIi
creeazA eadrul tn care pot fi mai bine folosite progresele
ftiiniei, intr-o forml mai simplificatl IIi mai rentabila,
ameliorand calitatea vietii eelor mai oropsite grupuri de
pcpulatie de pe Glob. APSS este un concept. 0 viziune,i 0
strategie. APSS este un concept derivat din valorileintrinseci
ale OMS. Bste 0 viziuneasupra acelei sccietllti care poate ti
guvematl de echitateIji justitie social4, in care ocrotirea IIi
promovarea sanlltltii se pot baza pe autoincredere
dezvoltarecomunitarA. Este 0 strategic. care ar putea ajuta
dezvoltarea societltii in directiasus-mentionata,
Trebuiesubliniat cl'i s-au constituit dow curentein
interpretareaconceptului de APSS.
Primul a vAzut sllnlltatea ca 0 politica de dezvoltare
sociala globala, iar APSS ca 0 conceptie global! asupra
14
rolului societatuin acest domeniu,cu accent prin
cipal pe participarea maselor.
o altA interpretare a fost aceea de metoda de
. asigurare acordarea asistentei sanitareelementare,pentru
rezolvarea necesitatilor urgente imediateale momentului,
considerand slnAtateaca un mijloc necesar oferind0 retea
de securitateelementara, a carei utilitatepoate disparea la un
moment dat.
tn fapt, latura economica cea de s.mAtate s-au
dovedit permanent intricate, suetinandu-se reciprcc,
InteractiuneaconstructivA dintresectoarele relevanteale vietii
sociaI-economice este un dezideratmajor,0 conditienecesarA
pentrusAnAtate dezvoltareasociet!lii.De aceeadezvoltarea
sAnilt!p.i impune abordarea a trei eli :
- Influentareaunor determinanti biologiciai stArii de
sAn!tate,ca in cazul imuni.z!rii fat! de infectiile respiratorii;
- Schimbarea conditiilor socio-economice de viatA
prin programemai ample, care influenleaz4 aspecte sociale,
economice politice mai profunde;
- Ameliorarea cantitativl calitativll a educatiei.
femeii, care duce la ameliorarea statutului, dernnitatii
autonomiei femeiiIn societate.
Principiul epidemiologic de baz! in APSS este
actiunea prospectivA, in sensulcA ameliorarea starii de
sln!tate este posibilA numai daca bolilesunt sub control in
populatia care prainta sau care are riscul de a aves acele
imboln4viti. Pentruca mAsurile de APSSsA aibA eficientl in
contextul echitatii, ele trebuie sl contribuie la amcliorAri
masurabile, SupraveghereaEchitiJIii este un mijlocmanage
rial practic, care actioneaza sinergic eu imperativul moral
Pentru to/i in asigurarea sin

s-;
IS

1'[
COFERINTA DE LAALMAATA
Y
i
Problema APSS nu este noua. Prima reuniune
internationala de amploare avand acest subiect a fost
convocate in1978 In capitala Kazahstanului - AlmaAta. La
initiativa OMS UNICEF, intre 6-12 septembrie 1978 a
. R.
\
avut loc laAlma-Ata "Prima COllftri1l{4 illteTlltlpolJll14
asupr lUiste1ei primare II 8thii de 81J1UJtllle", expresie a
neeesitat:ii unci interventii urgente a tuturorguvemel-or, a celor

ce activeaz4in domeniiles!n!t!tii dezvolt4rii,precum Iii a
:4 comunitatii mondiale, pentru protejarea Iii promovarea
s4nlt!tii tuturor oamenilor din lume. Cu acest prilej, la 12
'\
' ,' septembrie 1978 s-a flcut urm4toreaDeclJU'a(ie:
, I
\
Declaratia de la Alma-Ata


l. S4n4tateaeste starea de bine din punct de vedere
fizic, mental social,nu numai lipsa bolii sau a infirmitatii.
SAnlltatea esteun drept fundament il al omului.Atingereaeelui
mai inalt nivel de s4nltate posibil este un deziderat social
mondial, a ow realizare necesitA .participarea nu numai a
- j
sectorului saniter, ci Iii a multor altar sectoare - sociale
economice.
n. Actuala inegalitate a stArii de slnitate a
populatiei, mai ales tntre tArile dezvoltate lJi cele Incurs de
I dezvoltare, dar IIi in cadrul unei eceleiasi tAri, este 0 situatie
comunlltutwor tmJor este inacceptabil!dinpunctde vedere
Ii
politic, social economic.

III. Dezvoltarea socio-economic!, bazat! pe 0 noui
ordine economic! internationala, are importantA capital!
'j;'
)!'
pentru realizarea deplina a s4n4t4lii pentru toti pentru
reducerea decalajului dintrestareade sAnItatea tArilor in curs
:1
de dezvoItare IIi cea a tArilor dezvoltate. Promovarea Iii
1\
protejarea sllnAtltii populatiei sunt esentiale pentru
i'
1\ dezvoltarea socio-economic! contribuie la ameliorarea
calit4tii vietii la paces mondiala.
r
IV. Populatia are dreptul obligatia de a participa
,(
JI
Jt
J
17
jli IIi
'"--'

'''1
16
:\/
individual si colectiv la planificarea implementarea
I
asistentei starii sale de sanAtate.
'l
V. Guvernele sunt raspunzatoare pentru sanl1tatea
popoarelor lor, care se poate realiza doar asigursnd conditii
sociale sanitare adecvate. Panll in. anul 2000 trebuie
:
asigurata in lume 0 stare de sanAtate care sa conducl1la 0
"
viata sociala economicl1productivl1. Acest obiectiv poate ..
fi atins doar asigurand asistenta primara a sanliti1tii, ca 0
cornponenta a dezvoltarii in spiritul justitiei sociale.
VI.Asistentaprimaraa starii de sanatate este asistenta
II:
esentiala a starii de sanatate, bazata pe metode practice,
f'
fundamentate acceptabile social, cu 0 tehnologie
ce 0 face universal acceptabila indivizilor familiei, cu ,
i
,,;
participarea tuturor la un pre] pe care comunitatea tara ".1\
, 1Ii
permit sa-l pastreze in fiecare etapi1 a dezvoltarii lor, in
spiritul autodeterminarii autogospodaririi. Ea face parte

';
integral din.sistemul national deasistentiImedicala,in a1carui
!
centru se dar din ansamblul dezvoltarii
socio-economice a colectivitatii. Reprezinta primul nivel al
contactului indivizilor, familiei comunitatiicu sistemul . J
(,i
national de sanatate, constituind prirnu1element al procesului
'1)1
.,
de asistenta sanitara continua.
VII. Asistenta primm a starii de sanAtate:
;
- reflects emanl1 din conditiile economice din
caracteristicile socio-culturale politice ale tlrii -ale !
,
comunitatilor sale se bazeaza pe aplicarea unor rezultate )!
relevante ale cercetarilorsociale, biomedicale si sanitare, ca
a experientei de sanltate publica; ..
.J
";,\
- prezinta principalele probleme de slinatate ale
, l
V
comunitatii, oferind in acelasi timp servicii promotionale,
preventive, curative de recuperare;

).'.
- include eel putin:
- educatia privind problemele majore de
I
"
sanlitate metodele de prevenire control ale acestora;

- promovarea aprovizionariicu alimente a
unei alimentatii adecvate;

II:
\ '
- asigurarea corespunzatoare a apei potabile
a sanitatiei de baza;
- asigurarea sl1nlltlitii mamei copilului,
inclusiv planificarea familiala;
- imunizarea impotriva principalelor boli
infectioase;
- prevenirea controlul bolilor endernice 10
cale;
- aprovizionarea cu medicamentele esentiale;
- tratamentul corect al bolilor comune al
traumatismelor;
- implicanu numai sectorulmedico-sanitar, dar alte
sectoare conexe de activitate cu rol in viata locala nationala
ca agricultura, zootehnia, industria alimentara, educatia,
industria, locuintele, lucrarilepublice, comunicatiile etc., fiind
necesare eforturi coordonate ale tuturor acestor sectoare;
- necesita promoveaza 0 maxima autosustinere
participare individuals comunitarll pentru activitatile de
planificare, organizare, operare control a asistenteiprimare,
folosind din plin resursele existente pe plan local, national
sau din alte piirti;
- trebuie sii fie sprijinita prin sisteme de referinta in
tegrate, functionale de sustinere mutuala, care sAconduca
la progresiva a unei asistente sanitare
atotcuprinzatoare pentru toti, dand prioritate mai
necesare probleme;
- se bazeaza, la nivellocal de referinta,pe personal
medico-sanitar, incluzand medici, asistente, infirmiere, per
sonal auxiliar comunitar (la nevoie chiar tamaduitori
traditionali) inclusi instruiti sArnunceasca toti ca 0 echipa
sA raspundalanecesitatile exprese de siiniitateale populatiei,
VIII. Toate guvernele trebuie sA formuleze politici,
strategii planuri nationale de actiune pentru a lansa a
sustine asistentaprimara ca 0 parte a sistemului national glo
bal de sanatate si in coordonare cu alte sectoare. Pentru
18 19
L "'-",
aceasta trebuie sa existe vointa politica de mobilizare a
resurselor nationale ~ i de a folosi rational resursele exteme
disponibile.
IX. Toate tarile trebuie sa coopereze In spiritul
parteneriatului ~ i sprijinului, pentru a asigura asistenta sanitara
primara tuturor, deoarece asigurarea sanatiitii populatiei din
orice tan'i este utila ~ i ill interesul tuturor celorlalte tari.
x. Unnivel acceptabil al slinatatii pentru toti locuitorii
planetei Plimant panli in anul2000 poate fi atins prin folosirea
mai deplina ~ i mai bun! a resurselor mondiale, din care 0
mare parte se folosesc acurn pentru illarmare ~ i conflicte
militare. 0 politica autentica de independenta, pace,
destindere intemationala ~ i dezarmare poate ~ i trebuie sli faca
disponibile resurse suplimentare, ce ar putea fi alocate unor
scopuri pasnice, in particular accelerarii dezvoltarii sociale
~ i economice, din care asistenta primara - ca 0 components
esentiala - trebuie sa beneficieze de 0 parte corespunzatoare.
Declaratia din 1978 de la AlmaAta are meritul eli a
scos slinlitatea din spital ~ i a dat-o in grija individului, familiei,
comunitatii ~ i Statului. Sistemul de sanatate trebuie sa se
indrepte catre oameni, oricat de saraci sau de departe ar fi ei
~ i nu invers.
CONFERINTA DE LA RIGA
La 10 ani dupa Conferinta de la AlmaAta, ill martie
1988, in capitala Letoniei a avut loc 0 noua conferinta
organizata de OMS, UNICEF ~ i alte pliTti interesate, cu titlul:
"De fa Alma-Ata plJn4 in anuI 2000 - 0 perspectiva fa
mijloc de drum". Concluziile conferintei au fost oferite
Adunarii Generale a OMS din mai 1988. La Conferinta de la
Riga s-a reanalizat continutul Declaratiei de la Alma-Ata,
precum ~ i realizarile ~ i nerealizarile din cei 10 ani strabatuti.
tn finalul Conferintei de la Riga s-a concluzionatca
toate principiile Declaratiei de la Alma-Ata raman de
stringenta actualitate pentru asigurarea sanlitlitii pentru toti
pana in anul 2000. In acest sens, s-au subliniat ca fiind
esentiale urmatoarele actiuni:
1. Mentinerea silnatlitii pentru toti ca un obiectiv per
manent al tuturor natiunilor pana In anu12000 ~ i dupa aceea.
2. Reinnoirea ~ i intarirea strategiilor de asigurare a
sanaHitii pentru toti.
3. Intensificarea actiunilor sociale ~ i politice pentru
sanatatea tuturor.
4. Stimularea interesului ~ i mobilizarea liderilor
politici pentru dezvoltarea sanatiitii.
5. Cresterea responsabilitatilor populatiei pentru pro
pria silnlitate.
6. Transformarea colaborarii intersectoriale intr-o
forta pentru sanatatea tuturor.
7. Intarirea sistemelor sanitare teritoriale pe baza
eonceptului de Asistenta primara a starii de sanatate a
populatiei,
8. Pregatireaplanificata si sustinuta moral ~ i material
a personalului medical ~ i sanitar.
9. Asigurarea dezvoltarii ~ i folosirii rationale a stiintei
~ i tehnologiei ill mod adecvat pentru rezolvarea problemelor
eritice de slinatate ale populatiei.
10. Depasirea problemelor inca nerezolvate, ca
mortalitatea mare infantila, pediatrics ~ i materna,
toxicomaniile, dezechilibrul dintre cresterea populatiei ~ i
resursele ambientale ~ i socio-economice.
11. Dezvoltarea unor abordari ameliorate In APSS
vizandactiunea intersectoriala.
Cresterea respensabilitatilor populatiei pentru propria
sanatate
Populatia trebuie sa fie direct implicata In asigurarea
s a n a t a ~ i i sale. tn acest scop, populatia trebuie sa dispuna de
informatii, de suport tehnic ~ i de posibilitatea de a emite
21

20
r
decizii, astfel Inciit sa se implice In actiunile ce vizeza
pastrarea promovarea propriei siinatil.ti.
.Ideea ca starea de siinatate trebuie sa fie centrata pe
populatia In cauza a teren destul de greu. Pentru a
continua drumul acesta trebuie evitata orice tendinta de a
implementa programe servicii de sanatate care nu au nimic
comun eu populatia respectiva. Cu alte cuvinte, populatia
trebuie sa fie imputernicita sa-siasigure propria saniitate.
Motivul imputernicirii comunitatii se gaseste ill
procesul dezvoltarii sale, ca un "drept" al ei, leg at de
moralitatea socials care stil. la baza conceptului de "sanatate
pentru toti". Acest concept al dreptului de imputemicire a
comunitatii In asigurarea propriei sale trebuie
asigurat, protejat sustinut, in contexul evolutiei demnitatii
umane, indiferent de ansamblul economic social din
societate.
Populatia trebuie sa fie constienta ca starea de sllniitate
a fiecaruia a tuturor nu depinde primordial de medic, ci de
fiecare de toti cei ce fac parte din colectivitatea In cauzii.
Eforturile profesionale ale retelei medico-sanitare vor fi sterile
daca populatia nu va fi interesatil. de fmalizarea lor, daea nu
va deveni ea parte in executarea masurilor de asistenta
primara a starii sale de sanatate. Pentru ocoordonare a
activitatii, populatia trebuie asigure prezenta rolul activ
al medicului - oferindu-i nu numai ocazia de a activa
profesional, ci si conditiile In care sa 0 faca si care sll Ii aduca
atiit satisfactia morals, ciit cea materials a activitatii de
specialitate depusli. Daca 0 populatie nu va fi in stare sau nu ,
va dori sa atraga sa mentina un medic, acesta va fi captat
de 0 aM comunitate, mai doritoare de a-l exploata, in relatii
de beneficiu bilateral. Totodata, 0 colectivitate care nu se va
implica activ in realizarea rnasurilor de asistenta prirnara
coordonate de medic, trebuie sll fie constienta eli va avea 0
stare de siinatate nesatisfacatoare din cauza neirnplicarii
membrilor colectivitatii, nu din cauza lipsei de devotament a
medicului. Astfel de aspeete trebuie explicate membrilor
comunitatii pentru a-i atrage implica in mod activ
constient In asistenta primara a sanatatii acelei comunitati .
Consolidarea sistemelor teritoriale de asistenta a
sanatlitii
Acest concept trebuie sll stea la baza efortului de
asigurare a sanatil.tii pentru toti,
Acceptarea APSS este practic generala, dar este
restransa implementarea ei cu caracter de acoperire generala.
Doar partial explicatiaderiva din saracia resurselor. De regula,
este yorba despre decizia politica, plus deficiente in
planificare, management, finantare evaluare ale
capacitatilor, precurn In educarea sprijinirea efectiva a
personalului din teren.
Se cere acordata 0 mai mare atentie intaririi
infrastructurilor sanitare. Programele de APSS pot fi adaugate
sau lnlllturate de pe 0 structura efectiva, functie de necesitatile
locale, tintit pe anurnite probleme. Aceentul trebuie pus pe
APSS integrata sau comprehensiva, in contrast cu structurile
selective sau verticale, care duc de regula atat la
supraconcentrarea unor resurse limitate pe un numar redus
de programe, ciit la risipirea eforturilor de a intllri sistemele
de sanatate bazate pe APSS ca parte integrals a dezvoltarii
comunitatii,
o alta deficienta este incapacitatea sau chiar
dezinteresul in urmarirea unor indicatori simpli de acoperire
starea de sanatate, Aceste deficiente conduc la sisteme oarbe
in fata rezultatelor programelor lipsite de puterea de a
corecta devierile sau insuficientele.
Fllra un sistem care poate asigura acoperirea intregii
populatii, f3rii indicatori simpli care sa identifice inechitatile
Ili sil masoare succesele sau esecurile In legaturll Cll acestea,
tara. un management efectiv, incluzand capacitatea de
autocorectare, f3ra. implicarea comunitatii la toate nivelele,
J
23
J
f
22
echitatea devine 0 speranta pierduta.
\
Alta slabiciune este lipsa unor legaturi intre serviciile
sanitare ~ i autoritatile locale capabile sa sprijine efeetiv
proeesul de APSS. Elaborarea supracentralizata a deciziilor
descurajeaza initiativa la periferie; interesul exclusiv pentru
conditiile de asistenta bazate pe prezenta medicului ~ i pe
activitatile specifice ale acestuia conduce la un sprijin redus
al activitatilor din partea comunitatii.
1:
De regula interactiunile vitale intre nivelele primar,
I
secundar si tertiar ale sistemului de sanatate de regula
j
'
functioneaza deficitar. Sistemul sanitar districtual este loeul
ideal de dezvoltare a unor astfel de relatii, Una din legaturile
I I ~
ii care se realizeaza eel mai greu intre nivele diferite ale
, asistentei sanitare este cea dintre spitalul teritorial ~ i APSS
I
comunitara (ex. serviciile de maternitate si pediatrie).
Planificarea, preglitirea ~ i sprijinirea personalului din
domeniul slinlitiilii.
Este necesara reorientarea procesului de educatie ~ i
invatamiint pentru personalul din sanatate, tinand seama de
cerintele serviciilor de sanlltate, integrand experienta didactica
ill actualele sisteme de sanatate care functioneaza pe baza
asistentei primare. inplus, este necesara sustinerea morala ~ i
materials a celor care lucreaza Inasistenta primara, mai ales
in condi tii grele sau In zone indeparta te de alte asezari umane.
Rolul universitatilor de rnedicina este capital ~ i de el depinde
in foarte mare masura reusita intregii actiuni, realizarea
intregii idei de APSS.
CONFERINTA DE LA ALMA ATA, 1993
In perioada 13-14 deeembrie 1993, la Alma Ata
1
1
i
(Kazahstan) a avut loc 0 noua intalnire pe terna APSS
organizata de OMS ~ i UNICEF, ca un moment de maroa in
II
contextul miscarii "Sanatate pentru toti". Conferinta a avut
I
I
I,
I ~
,1
I
un titlu deosebit de sugestiv: "Asistenta primard a starii de
siiniJiateIi reforma sectorului sanitar: 15 ani dupa Abita
Ata", Inmomentul actual, In a doua jurnatate a deceniului
'90, OMS parcurge ~ i este implicata In ceea ce se numeste
"Retnnoirea strategiel Sanitate pentru toti pe baza
principiilor echitiIpi ~ i solidaritipi". Reuniunea din 1993,
la 15 ani dupa prima Conferinta de la Alma Ata, ~ i -a propus
sa examineze atent conceptele enuntate in 1978, experienta
practica dobandita pe aceasta baza, dar ~ i neimplinirile
acumulate. S-a plecat de la realitatea schimbarilor produse
in lume dupa 1978, care irnpun 0 actualizare ~ i 0 reinterpretare
a principiilor ~ i ideilor de la Alma Ata 1978.
Principiile echitatii ~ i cele ale "Siimltatii pentru toti"
au ajuns sa faca parte din toate documentele internationale
privind sanatatea societatii civile ~ i a mediului sau de viata.
Principial, Declaratia de la Alma Ata 1978 i ~ i pastreaza
valabilitatea, dar ceea ce se modifica sunt problemele de
sanatate cu care ne confruntam, resursele, metodele ~ i mediul
social-politic prin care intervenim In solutionarea acestor
probleme vechi ~ i noi. Principiile de la Alma Ata 1978 rAman
un ghid de bamInforrnularea politicii de sanatate, a edificarii
~ i managementului sistemului de sanatate. Intricarea
principiilor de la Alma Ata cu structurarea ~ i functionarea
sistemelor de sanatate asigura rolul operational al acestor
principii, ca ~ i integrarea acestui fel de asistenta a sAmltAtii
in contextul mai larg al dezvoltarii societatii umane.
Experienta celor 15 ani a aratat ca este posibila, utila ~ i
necesara 0 reorientare cu 180 grade a politicii de sanatate,
astfellnc.t sa se modifice actuala practica a alocarii resurselor
rnateriale. inloc sa se cumpere tehnologie sofisticata de ultima
ora pentru scopuri exclusiv curative, de care beneficiaza 0
parte mica a populatiei, se promoveaza atitudinea de a investi
in masuri de sanatate publica cu larga adresabilitate, care
contribuie real la ameliorarea starii de slinatate a intregii
populatii. .
Documentul final al Conferintei de la Alma Ata
1993 este intitulat extrem de sugestiv: "Implicare in actiune
I,

24_

25
[/;
in sprijinul echilapi Ii a sana/apipentru toti". Principiile
stabilite eu aeest prilej sunt:
o Echitatea este prineipiul central al APSS.
o Ymputemicirea familiilor a comunitatilor in
asigurarea propriei sanlltati ar trebui sa fie una din mariIe
responsabilitati explicite ale sistemului de sanatate.
';1
Cooperarea intersectoriala este esentiala, pentru a o
ill fi certa abordarea. tuturor acelor factori determinanti ai
care depasesc sistemuI de sanatate.
it
- Cercetarea medicala trebuie sa determine prioritar
iii
'.,
cum pot fi utilizate serviciile resursele de sanatate mai
rentabil mai eficient, in corelatie cu resursele
oportunitatile locale.
- Asistenta internationala ar trebui sa se concentreze
pe crearea capacitatii de rezolvare a problemelor locale.
Progresele inregistrate in cei 15 ani sunt:
o Acceptarea generals a importantei echitatii a
conceptului de APSS preocuparea continua pentru
realizarea conceptului de "Sanatate pentru top."
- Activitatile de salvare a vietii copiilor, care au dus
la supravietuirea a 5 milioane de copii anual. .
I)'
- Sporirea substantials a atentiei acordate sil.nAtatii
Iii
femeilor rolului lor in procesul dezvoltarii societatii.
! Crearea premiselor necesare pentru continuarea
"I
o
dezvoltarii sistemelor de APSS, care sa se adreseze tot mai
III
!\
multor probleme presante de sll.natate ale familiei
comunitatii,
I'
Ce conditii s-au schimbat in cei 15 ani?

- Sistemele de s4natate cunosc 0 stare de criza, fiind
I afectate de .sehimbarile economice produse, de la colaps
II
economic la restrictii economice severe. '
I - Dezintegrarea URSS in noi state independente a
I,
creat oportunitati probleme serioase in dezvoltarea acestora.
'II
- Democratizarea societatii a influentat sectorul
;1, sanatAtii.
Probleme noi probleme persistente sunt:
- Tuberculoza, malaria holera, care afecteaza grav
I,
:11
Ii;
toate regiunile lumii.
- Pandemia de my/SIDA de celelalte BTS,
distructiva la nivel mondial in modul eel mai tragic in
Africa.
- Problemele strans corelate ale saraciei, cresterii
populatiei deteriorarii mediului, care trebuie sa fiein atentia
intregii lurni.
In consecinta, s-au facut urmatoarele ape/uri /a
actiune:
- Se cer eforturi deosebite pentru extinderea APSS
catre comunitatile persoanele lipsite de astfel de servicii.
Serviciile de sanatate ar trebui sa colaboreze cu populatia
pentru a asigura fumizarea unui minim de interventii pentru
sanatate in spiritul echitatii justitiei sociale.
-Inconfruntarea eu noi probleme, continutul APSS
trebuie Iargit adecvat pentru a raspunde real unor probleme
ca HIY/SIDA, necesitatile de sanll.tate ale intregii familii,
incIusiv adolescentii, adultii varstnicii, fllrii a diminua
atentia acordata mamei copiilor.
- Problemele complexe intrepatrunse ale saraeiei,
cresterii populatiei degradarii mediului impun un rilspuns
mondial concertat fatii de acest obstaeol major in calea
dezvoltsrii efective sustinute.
- Conceptele, metodele si abordarile deosebit de
constructive eare urmeaza sA fie dezvoltate de OMS, UNICEF,
Banca Mondiala, PNUD alte organizatii vor fi bine venite
-acolo uncle va fi cazul - aeeste organizatii vor colabora
intr-un parteneriat mutual, sprijinindu-se in scopul realizarii
Sil.niI.tiitii pentru toti.
o Yn acelasi context, trebuie incurajata realizarea de
legaturi colaborari intre comunitati, erase si tari, consoli
date prin parteneriate globale intre agentii internationale.
- Pentru ameliorarea calitatii asistentei sunt
necesare actiuni sistematiee de ordin managerial, de
invl1tamant de cercetare aplicativa ln sistemele de sanatate,
- In contextul global de rnai sus, familiile
comunitatile trebuie imputernicite eu un mai mare control
J
:u..
26
asupra propriei vieti asupra sistemelor de sanatate care le
Ii
deservesc,
Eforturile nationale facute In cele trei deeenii de


dinaintea primei Conferinte de la Alma Ata, eforturi orien
tate predominent spre construirea de spitale, cen
,[ tre de eercetare, mai putin spre infrastructura necesara in

APSS, nu au dat rezultatele scontate la nivelul slinlitiitii
cornunitatilor respective.Din pacate, simplitatea conceptelor
1,1
specifice APSS a creat falsa impresie cil ele sunt simplu de

aplicat. A aparut greseala manageriala de a folosi resursele
III
aloeate in primul rand pentru a cladi centre de sliniltate a
face cursuri de scurta durata, in loc s! se fae! modificari
substantiale in programeJe de sanatate,
:1
Experientaanilor de dupa prima conferintaa aratat
I
I
II
cli rezultatele actiunilor pe termen scurt, chiar daca aparent

sunt promitatoare, trebuie inclusein programe echilibrate de
III
dezvoltare pe termen lung a infrastructurii APSS, care se
II
pot apoi autosustine. APSS necesita eforturi continue de
I'
mobilizare social! a comunitatii din partea liderilor nationali,
.I
J
pentru a asigura echitatea, .imputernicirea comunitatii
implicareaintersectoriala pentrudezvoltare pentru protectia
mediului. La nivelul Ministerului S!n!tll.pi, funotia devine
I.:
rnai importantll. decdtstructura. Ameliorarearnanagementului
in serviciile pentru slinlltate este un proces de lung! duratll.
complieat, fiind vizate stabilirea prioritatilor, alocarea
resurselor, preeurn managementul de baz! (supervizare,
inforrnare, evaluare).
1
,'
RAman 0 seriedeproblemeinc! derezolvat. Actuala
,I
strategie, care lansareadeprogramepe termenscurt
I
,il
l
f
ell rezultate cat mai cerfe, trebuie completata prin programe
de durata medie lunga, in care accentul principal sii carla
pe facterii cauzali raspunzatoride starea careia i se adreseaza
programul respeetiv. in acest proces trebuie luate in seam!
flexibilitatea locala eapacitatea de adaptare, combinand
!
abordari ascendente si descendente pentru diferitele functii,
cu capacitatea creatoarelocala. Trebuies! existe certitudinea
ca personalul implicat acorda respect intelepciunii
II
0'
27
comunitare. Se cer servicii integrate pentru rezolvarea
problemelor pluricauzale, precum 0 deosebitll. capacitate
de echilibrare a echitatii cu eficienta masurilor de APSS in
comunitate.
CONTINUTUL SI METODELE APSS
Siiptlirnanal, in tiirilein curs de dezvoltare mor peste
250.000 de copii. Tot aici traiesc milioane de copii bolnavi
sau slab dezvoltati. Una din cauzele fundamentale ale acestei
stll.ri de lucruri este saracia. 0 altA cauzli fundamental! este
nivelul actual al cunostintelor despre protejarea
cresterea copiilor.
Exista un consens sti intific universal asupra
necesitatii informatiei generale privind sanatatea copilului.
tn acest fel se vor putea salva rnilioane de vieti de copii in
tArile in curs de dezvoltare, se va reduce drastic malnutritia,
se va asigura dezvoltarea sAniHoasA a viitoarei generatii, iar
piirintii vor beneficia de informatii practice foarte ieftine.
Pentru a proteja copiii de azi lumea de maine, se
cer eforturi conjugate din partea unor persoane institutii
foarte variate: sefi de state lideri politici, guveme, lideri
religiosi spirituali, sisteme educationale cadre didactice,
rnijloace de informare in masii, lumea afacerilor, sindicate,
medicina serviciile sanitare, infirrniere, surori, sanitari
voluntari, agentii de dezvoltare, organizatii de femei, miscari
de tineret, organizatiicomunitare lideri traditionali,oameni
de artii.
APSS sintetizeaza cuprinde (Fig. 9):
- educareacomunitatiiin legiiturli cuproblemelecele
mai importantede siiniltate, precum in legiiturA cu metodele
de prevenire Iii control a problemelor de sAnitate care pot sA
apara;
- igiena alimentatiei, a apei a colectivitatii;
- siinatateamamei copilului, inclusivplanificarea

29
deosebiteprivind starea lor de sanitate.
Anual circa 1/2milion de femei mer din cauza unor
boli legate desarcin4 nastere, 1l1sAnd peste un milion de
copiiorfani de mam!, Suntdeceseprevenibile princunostinte
aCliuni de planificerefamiliala.
Fetelortrebuies1l Ii se dea timps4devina femeiinainte
de a deveni marne, Daca se c1isll.toresc lnaintea varstei de 18
ani, graviditatea trebuie aminatii dup1i aceasta varsttl,
Din motive pure de sAnAtate, nici 0 tanll.nl nu e
recomandat s4 fie gravida inaintea varstei de 18 ani,
organismul nefiind fizic pregatit pentru 0 astfelde situatie.
Copiii naseu\i dinmarnemaitinere de 18ani suntmai frecvent
prematuri subponderali au rise mai mare de a muri
inainteavaratei deunan, mamaesteexpus! unorriseuri
mai mati privind sUirii sale de sll.mtate.
vftrsta de35de ani, s!n4tatea femeii este
dinnoupericlitatA prinsarcinii nastere.Sarcinala 0 femeie
in vlirstAde peste 35 de ani, mai ales dacii anterior a avut
pestepatrusarcini, punein pericol alAt sAnlitatea proprie, cat
pe eeaa copilului ei nenascut,
20 Dac4 intre dou! nasteri succesive exist! un inter
val mai rolededoi ani, riseul sugarului de a deceda creste cu
circa. 50% comparativ cu niscutii din sarcini spatiate la
intervale mai mari. implinirea varBtei de doi ani a
copilului precedent lnainte de a avea un alt copil, este
protejat4 atAt sliWitatea mameicat a urmatorului copil.
Copiii Ia intervale prea apropiate nu se dezvolta
suficient - fiziclji mental - comparativ cu cei la
intervalemai matide doi ani, Na!jterea unui copil mai curand
de doi ani fat! de precedentul are multiple dezavantaje:
scsderea duratei lectatiei, reducerea timpului disponibil al
mamei pentru pregatirea alimentatiei specifice vsrstei,
imposibilitatea ingrijirii adecvate a copilului mai mare in
special dat:4 e bolnav, ducand in final la carente de crestere
dezvoltarea acestuia din tUm!.
28


I

I"
comune;
r

II'
II


"
'I
.
I
I
I!
J

o
f
I"
l
o
J
l
l
Fig 9: Struetura APSS
1;1
familiala;
- imunizareaimpotriw principalelorboliinfectioese;
tratamentul corect al bolilor ;;i 8:1 aceidentelor
asigurarea medicamentelor eaentiale
o
Intervalele dintre nllfteri

i;t Se prea putincl respectareaunui anumit interval

de limplntre nasteri succesive repre:lintil unul dintreeelemai
'iii
importante mijloace de ameliorare a stlIrii de sAnlltate a mamei
h'l
a copiilorsll.i, sau prea apropiate,
l
(I
ca mamele prea tineresau prea vSrstnice, rei>rezinta doul
Ii!
grope importante de eauzeresponsabilepentrucirca 0 treime
II
din decesele sugarilor dintntreaga lume. De aeeea, patru
,I
,I'
"
,1,
aspecte se cer sublimate ljiitrebuietinutseamade eontinutel
lor:
1
0
. Suportarea sarciniiinaintea v!rstei de )8 ani sau
'II,
J
dupa 35 de ani expune atAt mama cat Iii copilul unor riscmi

il,
'
.

(_. i

31

30
TotodatA trebuie tinut seama ell organismul mamei
are nevoie de eel putin doi ani pentru a-si reveni biologic
complet dup4 sarcina anterioara. Sarcinile la intervale mai
mici de doi ani due Ia nasterea unor copii prematuri,
subponderali,cu sansereduse dedezvoltarenormala, cu
crescutede a se imbo1n4vi cu rise de a muri in primul an de
viata depatru ori rnai mare fat! de normoponderali.
30. Aducerea pe lume a mai mult de patru copii
riseul de imbolnAvire a mamei in cursul graviditati]
IIi nasterii. Dupapatru sarcinisi eventual mai frecventedecat
la doi ani interval intre ele, organismul matern e expus
riscurilor de epuizare biologics, mai ales prin anemie,
Eventuale1e sarcini ulterioare, mai ales dup! varstade 35 de
ani, pot duee la nasterea unor copii bolnavi sau eel putin
subponderali.
40.Activitatea deplanificare familiala ofcracuplurilor
de a alege cmd sll ineeap/1 sa procreeze, cati copii sa
aiM, 10 ce intervale cAnd sa nu malaibii copii, Metodelede
planificarefamiJial/1 soot foartevariate, av4ndacceptabilitate
individuall1 diferitA.. Scopul estede aasiguraprocreearea i'ntre
virstele de 18-35 de ani. a nu mai mult de patru copii la
intervale minime de doi ani. Respectarea acestor percepte
pcate contribui la prevemrea decesului a pestetrei milioane
i;1
I de copii a peste 200.000 de remei in fiecare an.
.I
t'

l
,,' Graviditatea io sigurantl
Zilnic, in lume mor peste 1.000 de femei din eauza
unor boli conexe cu graviditatea. Prevenirea aeestor situatii
:1. l
.1:
\
1
I.
implicaparticipareasotilor, colectivit!tu guvemului- care
.
" trebuie sd asigure nasterea in conditii de asistenta calificata,

t
asistenta prenatal! derutinA asistent! despecialitatepentru
femeile cu patologie a sarcinii a

10.Riscul se extraordinardemult dacll

se efeclUeazil. controalemedicaleperiodiceregulate in cursu!
'1\
sarcinii. In acest fei se pootesupraveghea evolutia nonnalli a
r

11'
Iii
sarcinii, se controleaza tensiunea arterial! a mamei, se face
profilaxia anemiei tetanosului, se face educatia mamei
asupra nasterii, alaptarii ingrijirii sugarului, se instruieste
femeia in vederea am1ln1lrii unei noi sarcini.
20.Nastereatrebuie sll. fieasistatAde catre0 persoana
calificata. rn acest fel se poate sesiza normala
saunu a nasterii,se reduceriscul infectiei, cordonul ombilical
se seetioneaza corect, se poate interveni in caz de nastere
patologica, se asigurA reanimareanou-nascutului ingrijirea
lui corecta.
30.Familiatrebuiesl1 cunoascs semnelcde alarms1:n
cursul evolutiei sarcinii Ili nasterii, factorii de rise ai acestora:
a) inainte de sarcina:
- intervalul sub doi ani intre saroini;
- mama sub 18 ani, sau peste 35 de ani, cu
mai mult de 4 copii; .
- marn1l cu copil anterior nascut subponderal
2 kg);
- mama avAnd in antecedente 0 altA nastere
dificila sau prin eezariana;
- nastere pcematun'l. in antecedente;
-antecedentematemede disgravidie,avert sau
fiU nascut mort;
- mamA sub 145 em inilltime sub 38 kg
1:nainte de sarcina.
b) in cursul sarcinii:
- spar ponderal sub 6 kg in cursul sarcinii;
- conjunctive palide;
- tumefierea neobisnnita a fetei saumembrelor
superioareIli inferioare.
c) patriJsemne ce denota 0 mare
- dngerare din vagin in cursul Sllfcinii;
- cefalee atroce;
- vMsllturi grave;
- febr,i[ inaltii.
33
...-"
32 '-'
40, Asigurarea de hrana ~ i odihna suplimentare in
cursul sarcinii, rriai ales in ultimele trei luni dinaintea nasterii,
Trebuie urmarita greutatea corporala a gravidei, care trebuie
sa inregistreze un spor ponderal de panAla 10-12 kg inaintea
nasterii, Consumul de alcool, fumatul ~ i drogurile sunt
deosebit de nocive pentru copil. Medicamentele necesare in
cursul sarcinii vor fi prescrise numai de medic.
S0. Riscurile graviditli.tii se reduc semnificativ dacA
sarcinile sunt spatiate la mai mult de doi ani in perioada de
varstaintre 18-35 de ani a mamei.Avortul, camijlocdeevitare
a sarcinii, este periculos ~ i explica decesul anual a
100,000-200.000 de femei.
60. Fetele sAnAtoase ~ i bine hranite in copilarie ~ i
adolescent! au mai putine probleme ca femeiin timpul sarcinii
~ i nasterii,
'K' Alimentalia,naturali a copilului sugar.
Este asigurat! prin alaptarea la san.
"Laptelematernesteuniculalimenteuadevdrat uni
versalpentru fntreaga specieumana,pentrutoatece/e 5.700
de milioane dintresemeniinostri. Laptelematernreprezinta
opunte vitaMa supravietuirii~ i nutritieide-a lungul tntregii
existentea speciei umane, astgurdndhrana nou-nascutului,
sugarului ~ i copilului mic in decursul celor mai vulnerabili
ani de viara. oferind in acelasi timp 0 puternicd protectie
II
(I antiinfectioasd: Deaceea,dinpunct de vederea/perspective!
evoluiiei ~ i dezvoltarii, mentinereaa/(Jptdrii naturale cand
U
1:
eaexistii; reluarea ei dacdafost fntrerupta, precum~ i crearea,
~ I
unui mediucarepermite alaptareasugaruluide catremama
meritiisprijinuljararezerve a/'fiecdretcomunitqi ~ i al tuturor
II:
I.
membrilorei "(H. Nakajima, director general alOMS - 1996).
l
Laptele de mama este 0 substanta vie de foarte mare
'r II
complexitate biologica, care nu numai ca aduce protectie
antiinfectioas! pasiva, ci ~ i stimuleaza sistemul imun al
copilului. Sugarii alimentati natural sunt rareori bolnavi sau
II
II!
subnutriti. Alimentatia artificiala pericliteaza siinAtatea ~ i viata
a rnilioane de copii, ii lipseste de cornponenta fiziologica ~ i
emotionala de neinlocuit a laptelui matern ~ i a alaptarii. Mai
mult, alaptarea protejeaza organismul rnatern: previne
metroragiile post-partum daca suptul se instituie in primele
ore, are efect anti-anemic, are efect protector fata de riscul
cancerului ovarian ~ i in primele sase luni dupa nastere are
efect protector 98% fatll. de riscul unei noi sarcini.
10.Laptele de marna in exclusivitate este cea mai bum
hrana ~ i bautura pentru copii in prirnele patru-sase luni de
viatA. Laptele matem contribuie la protectia copilului fata de
o serie de boli infectioase (diarei, infectii virale respiratorii
etc.). Desi dupa varsta de 4-6 luni devin necesare ~ i alte
alimente, Iaptele de marna ramane indicat in alirnentatia
copilului cat mai mult timp, chiar pana la varsta de doi ani.
Alaptarea frecventa a sugarului, ziua ~ i noaptea, contribuie
la prevenirea unei noi sarcini ~ i intlirzie reinstalarea
menstruatiei, fMll. ca aceasta sa fie realmente 0 metod! de
planificare familiala,
2
0
. Sugarul trebuie sll inceapll sa fie alaptat la san cat
mai curanddupa nastere, Practic, fiecare mama li poate alapta
copilul. Alaptarea poate incepe dupa 0 ora de la nastere,
colostrul fiind foarte adecvat alaptarii. Primigestele trebuie
indnnnate ~ i sfatuite in acest sens. Nu se dau alte lichide sau
alirnente in primele 4-6 luni de viat! sugarului, pentru cii
aceasta va duce la reducerea frecventei suptului ~ i scaderea
lactatiei. Este foarte important sprijinul social necesar alaptarii
(conditii, concedii etc.).
30 Suptul freevent este necesar pentru a se secreta
lapte sufieient fata de necesitatile sugarului. Alaptarea se face
ori de cate ori e nevoie, dupa cum semnaleaza sugarul prin
tipAt sau plans.
40. Aliiptarea sugarului eu ajutoruI biberonului are
multiple dezavantaje: reduce secretia de lapte, pentru ca
sugarul va abandona suptul, creste riscul a numeroase
34
tmbolnaviri. Daca sugarul nu poate suge la san, e preferabila
alirnentarea lui cu lapte matemmuls i dat cu lingurita dintr-o
cescuta, nu din sticla,
50. Al/iptarea copilului trebuie continuata cat mai mult
timp posibil, pan3 la ~ i chiar dupa varsta de doi ani.
..J<..Cresterea copilului
Malnutritia ~ i infectiile mtarzie dezvoltarea fizica ~ i
mentala a rnilioane de copii. Daca subalimentatia copilului
are cauze socio-politico-econornice (seceta, foamete, razboi,
saracie), se cere interventie politica ~ i economica,
10. Copiii intre 6luni ~ i 3 ani trebuie cantariti lunar;
lipsa de crestere in greutate 2 luni consecutive atrage atentia
asupra unei stari patologice. Alaptarea la san ~ i imunizarile
sunt deosebit de importante in prevenirea unor astfel de
situatii, Daca evolutia ponderala este insuficienta, trebuie
exclusecele mai frecvente cauze posibile: mese rare,
hipocalorice; imbolnaviri frecvente cu refuzul alimentatiei;
hipovitaminoza A; hranirea cu biberonul, cu probleme de
ordin igienic; parazitoze digestive; contaminarea fecala a
mediului; singuratatea prelungita a copilului.
20.Laptele de marna este eel mai bun aliment posibil
m primele 4-6 luni de viatA ale copilului. De aeeea, alimentatia
natural! trebuie prelungita cat mai mult timp.
30. Dupa varsta de 4-6 luni sunt necesare ~ i aIte
alimente.
40. Copilul sub varsta de 3 ani necesita 5-6 mese pe
zi, preparate proaspat ~ i in mod igienic.
50. La copilul sub 3 ani se recomanda imbogll.t.irea .
alimentatiei cu mici cantitati de grasimi vegetale.
60. Toti copiii necesita alimente bogate m vitarnina A
- cu rol oftalmoprotector ~ i trofic pentru mucoase.
70. Dupil boala, copilul necesita mese suplimentare
pentru a recupera pierderea ponderala apwtilin cursu! bolii.
Masa suplimentara se ofera eel putin in prima sll.ptAmanll. de
35
convalescents.
go. Dezvoltarea fizica, mentala si emotionala a
copilului trebuie favorizata ~ i stimulata prin vorbire, joaca si
afectiune exteriorizata, Copiilor trebuie sa li se arate cat mai
mult atasament,
9 Imunizarile
Fiecare familie ~ i comunitate trebuie sa stie ca, in lipsa
imunizarii, circa. 3% din sugari vor moo de rujeola, 2% vor
moo prin tuse convulsiva, 1% prin tetanos si unul din 200 de
sugari va suferi de poliomielita. Ori, toti copiii pot fi ~ i trebuie
protejati fat! de aceste tragedii prin vaccinare. Din pacate,
chiar ~ i acolo unde vaccinarile respective pot fi efectuate,
multi copii nu sunt adusi pentru a fi corect ~ i complet
vaccinati. De aceea, este esential ca toti parintii sa stie de ce,
cand, unde si de cate ori trebuie sa fie vaccinati copiii lor. In
cazul in care reteaua sanitara nu asigura vaccinarea, parintii
trebuie sil se intereseze de aceasta prin intermediul
autoritatilor ~ i organizatiilor locale.
Indomeniul imunizarilor, patru idei sunt esentiale:
10. Imunizarea confers protectie falii de cateva boli
periculoase, Un copil neimunizat este mult mai susceptibil
de a ajunge subnutrit, infirm si/sau sa moara, Imunizarea se
realizeaza prin administrarea injectabilii sau orala a
vaccinului. Efectul este cel de edificare a apararii specifice
proprii inainte ca organismul sil fi fost expus infectiei; in caz
contrar, imunizarea prin vaccinare este tardiva.
Dintre bolile copilariei prevenibile prin vaccinare,
rujeola ~ i tusea convulsive pot fi omoratoare, primar sau
secundar. Rujeola este cauza importanta de rnalnutritie,
retardare mentala ~ i orbire. Vaccinarea antipoliomielitica este
necesara chiar daca paralizia infantila apare doa,r 1a 1 din
200 de infectati, cu atat mai mult cu cat infectia naturala este
practic inevitabila,
Trebuie subliniat inca 0 data dl. alaptarea la san
j
36
-
'--
37
reprezinta un fel de imunizare naturals pas iva fatl!. de cateva
boli infectioase. De mentionat valoarea exceptionala a
colostrului, prin contributia sa deosebita in transferul
rezistentei antiinfectioase a mamei copilului pe care II
alapteaza
2
0
. Imunizarile reprezinta urgente profilactice, care
trebuie incheiate in primul an de viatl!. a copilului.
Asigurarea imunizarii complete a sugarului pana la
implinirea varstei de un an este imperios necesara, en atat
mai mult cu cat jumatate din decesele prin tuse convulsiva,
1/3 din cele prin poliomielita ~ i 1/4din decesele prin rujeola
survin inainte de implinirea varstei de I an.
Pentru sugari este vitala vaccinarea completa, con
form schemei caracteristice fiecaruivaccin.Altfel, respectiva
vaccinare nu va fi protectoare. Este important ca parintii Sa
~ t i e eli. - in principiu - copiii trebuie sa fie vaccinati de eel
putin cinci ori in primul an de viata:
- la 3-6 zile dupa nastere - fatl!. de tuberculoza ~ i
hepatita B ( ~ i poliomielita in perspective);
- dupli varsta de 6 sliptamani - fatl!. de poliomielita;
- dupa varsta de 2 - 3 luni - fata de difterie, tetanos
!ji tuse convulsiva;
- dupa varsta de 6 luni -:- fata de gripa;
- dupa varsta de 9 luni - fatl!. de rujeola.
3
0
. 0 problema mult discutata este vaccinarea
copiluIui bolnav. Multi parinti nu acceptavaccinarea copiilor
pentru eli acestia au febra, tuse, rinoree, diaree sau aIte boli
usoare, sau sunt subponderali. Toate aceste stan nu reprezinta
contraindicatii reale pentru nici 0 vaccinare.
Dupa vaccinare, mai ales injectabila, copilul poate
prezenta plans, febra, eruptie, congestie faringiana moderata,
lara semnificatie patologica.
Copilul vaccinat trebuie hranit in mod normal, cu
alimente ~ i lichide corespunzatoare varstei si necesitatilor.
in special alimentatia naturala este extrem de irnportanta,
Daca reactiile postvaccinale S\U1t grave sau persista
mai muIt de trei zile, se va solieita consult medical.
40. Data fiind posibilitatea ca, teoretic in toata lumea
~ i practic in foarte multe tAri din lume, nasterea sa se produca
in conditii neigienice, tara asigurarea asistentei medicale, 0
astfel de nastere expune mama ~ i nou-nascutul riscului vital
de tetanos. Din 100 de nou-nascuti ai carer marne nu sunt
imunizate antitetanic, unul va moo de tetanos neonatal.
in afara nasterii in conditii de asistenta calificata, este
necesar ca femeia sa fie vaccinata inaintea sau in cursul
sarcinii,cu eel putin doua saptllmlini inainte de nastere. Altfel,
e suficienta revaccinarea in luna 7 1/2 a primei sarcini, eu
rapeluri la intervale de 10 ani daca e cazul (0 nOM sarcina la
peste 10 ani de la prima).
I, Diareile acuteinfeetiease
Diareea scuta de cauza infectioasa insotita de
deshidratare este cauza rnortii a circa 3,5 milioane de copii
in fiecare an. k plus, diareea e una din cauzele fundamentale
ale malnutritiei copilului.
Cauzele primordialeale diareei sunt 0 larga gamade
microorganisme. Principalii factori de rise pentru realizarea
bolii diareice sunt igiena deficitara ~ i lipsa apei potabile
doua probleme a carer rezolvare este adesea de competenta
autoritatilor,
1
0
. Diareea poate produce moartea copilului bolnav
prin pierderile mari de lichide din organism, deci prin
deshidratare. Rezulta cli este extrem de importanta
adrninistrarea cat mai precoce de lichide. inordinea eficientei
lor, acestea sunt: laptele de mama, fiertura de cereale, supe,
zeama de orez. in majoritatea tli.rilorsunt larg folosite solutii
speciale numite SRO (solutii pentru rehidratare orala), livrate
sub forma de saruri pentru a fi dizolvate ulterior conform
indicatiilor de pe ambalaj. SRO nu se adauga la lapte, supa,
sue de fructe sau bauturi racoritoare. InIipsa SRO se poate
39
38
folosi 0 lingurita de sare ~ i optlingurite de zahar dizolvate
intr-un litru de apa potabila. Daca nici aceasta solutie nu poate
fi asigurata, se pot administra sucuri proaspete de fructe, ceai
slab sau pur ~ i simplu apa potabila (daca e posibil, fiarta ~ i
apoi racita).
Pentru a se preveni deshidratarea, dupa fiecare emisie
de scaun se va adrninistra 1/4-1/2 ceasca mare de solutie de
SRO la copiii sub doi ani ~ i 1/2-1 ceasca mare de solutie
peste varsta de doi ani. Solutia nu se administreaza cu
biberonul in conditii de teren (greu de intretinut igienic), ci
cu ceases. Daca bolnavul are ~ i varsaturi, se asteapta circa.
10 minute ~ i se reia tentativa de rehidratare, dandu-i-se sa
bea incet, cu inghitituri mici, la intervale de cateva minute.
Administrarea suplimentara de lichide continua pauli
la oprirea diareei, deci cateva zile.
20. Daca diareea apare la un sugar alimentat natural,
este extrem de important sa fie hranit in continuare la san sau
- dacii nu poate suge - cu lapte de marna mills ~ i administrat
cu ceasca curata.
Daca sugarul bolnav de diaree este alirnentat cu lapte
praf sau lapte de vaca, acestea vor fi diluate de doua ori mai
mult dedit de obicei.
30. Copilul cu diaree necesita hrana, deci el nu trebuie
privat de alimente ~ i lichide. Aportul de alimente favorizeaza
vindecarea diareei. Daca apetitul este scazut in cursul bolii,
se incearca alimentarea frecventa cu cantitati mici din
alimentele preferate ale sugarului. Copiii care manftncli
alimente solide trebuie sli primeasca alimentele sub forma
de rnixturi de cereale ~ i fasole sau cereale ~ i carne de peste,
bine gatite ~ i foarte bine maruntite. Dacii se poate, se adauga
l-z lingurite de ulei la mixturile vegetale, Foarte bune pentru
copii sunt iaurtul i fructele albe. Orice astfel de aliment
trebuie sa fie proaspat preparat i administrat copilului sub
forma a 5-6 mesepe zi.
40. Daca diareea este mai grava, ea necesita asistenta
.' I ,:\
rnedicala calificata, De aceea, parintii trebuie sli cunoasca
semnele de gravitate ale diareei la copil:
- aparitia deshidratarii: sete extrema, oehi infundati
in orbite, lipsa lacrimilor in timpul plansului, mucoase uscate;
- febra;
- !ipsa apetitului ~ i varsaturi frecvente;
- mai multe scaune apoase in 1-2 ore;
- aparitia sange1ui in scaun.
in prezenta unuia sau mai multor din aceste sernne,
parintii se vor adresa de urgent! medicului,pentru ingrijirea
copilului.
50. Copilul convalescent dupa 0 boala diareica acuta
necesita 0 masa suplimentara zilnic timp de eel putin 0
saptiimiina. Aceasta contribuie la refacerea pierderilor
ponderale din cursul bolii. Copilul este considerat complet
vindecat dupa 0 diaree acutanumai cand a revenit la greutatea
corporala anterioara imbolnlivirii. Alimentatia naturala mai
frecventa decat de obicei favorizeaza i grabeste vindecarea,
60. fn caz de diaree, nu se administreaza medicamente
tara avizul medicului, De obicei, diareea are evolutie
autolimitatii !Ji se vindeca singura in cdteva zi1e.
7
0
. Principa1ele mlisuri de prevenire a diareei 1acopil
sunt: alimentatia naturals, vaccinarea antirujeolicii, existenta
~ i folosirea latrinelor, respectarea igienei alimentelor i apei
potabile, precum ~ i spalarea mainilor inainte de a atinge
mancarea.
in esenta, prevenirea diareei la copil se rezuma la a
impiedica accesul germenilor enteropatogeni in cavitatea
bucala a copilului - prin intermediul alimentelor, apei,
mainilor, veselei, tacamurilor, mustelor, murdariei de sub
unghii. Slirlicia si lipsa apei potabile impieteazamult asupra
eforturilor de prevenire a diareei; in astfel de conditii, se
recomanda:
- alaptarea la san a sugarului ca unica modalitate de
alimentarepanilla varsta de 4-6 luni;
41 40
'1
-,',l
- intre varsta de 4-6 luni se va introduce In plus &T
alimentatie semisolid! curata si hranitoare, in paralel cu II:
r'
continuarea alaptarii la san;
jl"
- este preferabil ca produsele de lapte praf sau lapte
de vaca sa fie administrate cu ceasca si nu cu biberonul; \/1
"I
\1
- pentru baut se va folosi ap! cat mai curata (apa de
suprafata va fi fiarta racita inainte de consum);
?

:I
l1
.!
_ pentru colectarea depozitarea fecalelelor vor fi
Ii
folosite intctdeauna latrinele, inclusiv in cazul copiilor, ale
'I
carer fecale sunt mai periculoase decat ale adultilor; 11
- spalarea mainilor cu apa sapun imediat dupa
folosirea latrinei i inainte de prepararea sau consumul hranei;
,
_ acoperirea hranei si apei, pentru a Ie proteja de
,
contaminarea microbiana;

- alimentele trebuie preparate corect irnediat inainte
[j
de a fi consumate, Nu trebuie pastrate, deoarece creste riscul
:,L
I
!'I
contaminarii lor microbiene;
I;'
_reziduurile se ard sau se ingroapa, pentru a nu atrage II
mustele;
1iI \11:
I
- deoarece rujeola e lnsotitii frecvent de diaree grava,
vaccinarea antirujeolica va proteja copilul de 0 astfel de

1;1
,'J
diaree. inrest, nu exista Inca nici un vaccin eficient fatA de
diareile obisnuite,
,:1

'1 'C) Infectiile acute respiratorii
Sunt llnbolnaviri respiratorii care pot evolua spre
ill
pneumonie - cauza a mortii a 2-3 milioane de copii anual
",\
(In afara celor un rnilion de pneumonii mortale ce complica
II'

rujeola sau difteria i care pot fi prevenite prin vaccinare).
I'
'II
Parintii trebuie sa stie cand 0 racealii sau tuse necesita asistenta (,I
" medicala, iar tratamentul primar trebuie sa previna decesul
r

prin pneumonie.
tj
l
10 . Daca un copil racit respira normal, guturaiul, rinita
tusea pot fi Ingrijite la domiciliu, iar evolutia va fi adesea
autolimitata, spre vindecare spontana, flira tratament,
'[
'f
II II
1:1
".
Majoritatea medicamentelor vandute petntru tratarea unor .
astfel de stari sunt inutile sau periculoase.
Este necesara asistenta medicala de urgenta la copilul
racit care respira frecvent (peste 50 respiratii pe minut) la
care partea inferioara a toracelui se retracts in timpul
inspiratiei in loe sil se dilate.
20. Pneumonia poate fi prevenita de catre parinti
asigwind alimentarea natural! a copilului eel putin in primele
6 luni de viati1, plus 0 buna stare nutritionala imunizarea
corecta.
Copiii privati delaptele de marna fac pneumonii cam
de doua ori mai frecvent decat copiii alaptati la san. Este
extrem de important! alaptarea la san exclusiva a sugarului
pW la varsta de 4-6 luni.
La orice varstli, un copil bine hranit e putin probabil
ell va face 0 boala gravll eli va muri de pneumonie.
Vitamina A, oferita alimentar de fructele galbene i
de frunzele verzi 0 serie de legume, protejeaza fat! de riseul
pneumoniei. .
Imunizarea corecta a unui copil sub varsta de un an
include vaccinarea fata de tusea convulsiva, tuberculoza si
rujeola, reducand in acest fel riscul unor pneumonii grave.
Supraaglomeratia favorizeaza difuzarea infectiilor
respiratorii. Dupa viirsta de sugar, copiii trebuie incurajap sll
doarma singuri In pat.
30. Un copil racit trebuie ajutat sll rn!nB.nce sll bea
mai multe lichide decat uzual. Alimentele sunt importante
pentru lupta antiinfectioasa pentru continuarea cresterii
copilului. Este importanta asigurarea permeabilitatii foselor
nazale. Daca obstructia nazala unpiedicli sugarul sil sugli, el
trebuie hrinit cu ceasca. La sugarii hrliniti artificial se introduc
mese mici frecvente. Dupli perioada de stare a bolii este
recomandabila a mas! in plus timp de eel putin 0 s!ptamanA,
panll la refacerea greutatii corporale dinaintea imbolnavirii.
Toti copiii raciti necesitll un aport sporit de lichide,
I
J..,
42
4
0
. Copilul racit trebuie sa stea in mediu bine incdlzit,
I, rara a se supraancalzi. Febra, fiind 0 reactie de aparare a
organismuIui, nu trebuie cornbatuta decat dad creeaza
disconfort sau genereaza eonvulsii.
Copilul racit trebuie ajutat sa respire usor, pe nas, mai
ales inainte ~ i in timpul suptului ~ i in sornn. Este recomandat
somnul pe burta al sugarilor. Respiratia este facilitata de
atmosfera umeda, eu aer eurat, asigurat prin aerisirea eamerei,
repetata-de 2-3 ori pe zi.
.1 Se recomanda lipsa fumului - de tutun sau dela
bucatarie -in aerul din camera copilului. Persoaneleracite
nu vor tusi sau stranuta pe copil,
.;> Nivelul de igiena
Nivelul de igiena al oricarei comunitati este refleetat
de calitatea apei folosita pentru baut ~ i in scopuri gospodaresti,
preeum ~ i demodul ln care se asigura coleetarea ~ i lnlaturarea
reziduurilor feeale in primulrand. Totul este dependent
de sprijinul oferit.de autoritati sub forma unui minim ajutor
material si tehnic pentru ameliorarea surselor de apa si
eonstruirea de latrine in mediul rural in prima etapa, apoi
introdueerea apei curente ~ i canalizarii.
1
0
. Intreaga populatie trebuie sa stie ca imbolnavirile
pot fi prevenite prin spalarea mainilor eu apa ~ i sapun dupa
contactul cu fecalele si inaintea manevrarii alimentelor. De
asemenea, e indicata spalarea mainilor dupa curatirea
sezutului unui copil care a defecat. Mainile copiilor trebuie
spalate cat mai des, mai ales inainte de a manoa. La eopii,
fata trebuie spalata eel putin 0 dati! pe zi, cu sau tara sapun,
pentru a nu atrage mustele si a preveni infectiile oftalmice.
2
0
. Existenta ~ i folosirea latrinelor ~ i a canalizarii pot
preveni aparitia imbolnavirilor; deoarece asigura depozitarea
corecta a fecalelor ~ i prin aceasta impiedica difuzarea
mieroorganismelor excretate prin feeale. Daca nu exista
latrina, defeearea se va face cat mai departe de locuinta, surse
de apa sau locuri de joaca ale eopiilor ~ i fecalele vor fi
43
ingropate imediat. Latrinele trebuie sa fie intretinute igienic.
De asemenea, trebuie evitata contaminarea locuintei ~ i
surselor de apa prin feealele animalelor.
3. Folosirea apei potabile reprezinta un mijIoc extrern
de important in prevenirea imbolnavirilor infectioase, Ideals
este aprovizionarea cu apa potabila prin retea de conducte de
la sursa centrals, Fantanile trebuie sil. fie acoperite ~ i protejate
de contaminare fecala umana sau animala. Se recomanda
protectia fatAde orice poluare (cu feeale sau cu ape reziduale)
a apei folosita pentru gatit, baut, imbaiere sau spalare. Vasele
in care se transportii sau se pastreaza apa vor fi cat mai curate
~ i acoperite. Apa se ia din vase cu 0 canAcurata, Nu se intro
duce mana in apa din recipient ~ i nu se bea apa direct din
recipient. Animalele nu vor avea acces in casa sau la sursa de
apa, Se depun toate eforturile necesare introducerii apei
curente de retea,
4. tn lipsa unei surse de aplI potabila, pentru
prevenirea bolilor infectioase cu transmitere hidrica este
necesara fierberea apei inainte de a fi consumat!, chiar dac!
e limpede ~ i nu pare a fi contaminata. Apa din surse
neautorizate trebuie fiarta ~ i rlIcit! inainte de consum mai
ales daca ea va fi consumata de copii. Daca nu se poate fierbe
apa, se recomanda pastrarea ei timp de 2 zile inainte de
consum in reeipiente de plastic sau sticla expuse la soare.
50. La prevenirea imbolnll virilor infectioase diges
tive contribuie ~ i pastrarea curata a alimentelor. Aceasta
presupune prepararea atenta a alimentelor, mai ales a carnii.
Hrana trebuie consumata la eat mai scurt timp dupApreparare,
evitand alterarea ei prin pastrare. Daca tree mai mult de 5 ore
de la preparare fArl!. a fi consumata, brana trebuie pastrata la
rece sau readusa la temperatura de preparare. Alimentele crude
~ i instrumentarul folosit la preluerarea lor nu vor veni in con
tact eu alimentele gatite ~ i cu instrumentarul utilizat in
manevrarea aeestora din urma. Suprafetele pe care se
pregatesc alimentele trebuie sA fie curate. Alimentele vor fi
mentinute curate ~ i inaecesibile mustelor, rozatoarelor ~ i altor
animale.
J
45
11,:1'
i
n
--- '1
44
i ~
6
0
. Toatereziduurilealimentaredingospodarieatrag
Ii
mustele - vectori de temut ai bolilor infectioase digestive.
I In mod preventiv se recomanda eoleetarea ~ i depozitarea
,I
I igienicaa aeestorreziduuri. Dacanu estefunctional un astfel
de sistem, se va procedaIa mgropareasau arderealor zilnic.
,
I,
!t
'" Malaria
"
;~
PentruRomaniaeste 0 filA de istorieamedicinei, fiind
i
i,
eradicata.de0 jumatate de veac. Chiar daca de atAta timp nu
s-au mai m.registrat cazuri indigene de malarie, potentialul
epidemiologic.al bo!ii persista in contextulconditiilornatu
Ii
,(
rale care permit existenta vectorului n a n ~ a r u l anofel) ~ i in
contextul trafieului international de persoane in l1i din zone
I~
impaludate, blume, anual se inregistreaza peste 100 de
I
Nu toatepersoaneleinfectatefac SIDA, dar toatepot
milioane de cazuri de malarie, care se soldeaza eu sute de
\:
" mii de decese la copii l1i mult mai multeeazuride rnalnutritie
Prevenirea efectivaa malarieidepindedeactiunea comunitatii
l1i de sprijinul oficialitatilorguvemamentale.
Pentru prevenirea malariei sunt preconizate cateva
, masuri principale:
,- protejarea copiilordeintepaturite denlari, mai ales
noaptea;
distrugerea larvelor de tantari i lmpiedicarea
inmulfirii lor; . ,
- chimioprofilaxia malariei la gravida In zonele
enderno-epidernice; , .
- investigarea etiologica a starilor febrilesi - daca
se diagnosticheaza malaria- aplicareatratamentului corect;
- reducerea febrei prinadministrareadeparacetamol,
aplicare de comprese sau bai racoritoare (nu reci), evitarea
supraincalzirii prin haine;
- asigurarea suplimentului de lichide ~ i alimente la
copiii convalescenti dupa malarie,
.SIDA
Toate natiunile lumii au fost atinse de aeest nou
flagel mondial omorator, careeste SIDA. Se estimeazacllar
exista in lume peste 47 milioane de persoane infectate eu
virusul imunodeficientei eatigate. Este 0 tragedie care in
unele zone ale lumii pune sub sernnul intrebarii existenta
societatii de maine, dat fiind numarul mate de copii care se
nasc infectati ~ i decesul adultilor care vor lasa in unna lor
orfani. 1n lipsa unui tratament ~ i a unui vaecin eficace,
principala anna impotriva raspandirii SIDA este educatia
populatiei.
1. SIDA este mca 0 boala incurabila, produsa de
virusurileimunodeficientei umane,care afecteaza capacitatile
de aparare a organismului. Bolnavii cu SIDAmor deoarece
organismul nu mai poate lupta impotriva altor boli grave.
transmiteinfectia,in !ipsaoricaruisemn deboala. Schematic,
transrnitereainfectieise poaterealiza prin secretiileexocrine
ale tractului genitalincursul actuluisexual,in arnbelesensuri,
prin folosirea de seringi ~ i ace nesterile pentru manevre
medicalesau nemedicale (ex. administrarea intravenoasade
droguri), prin transfuzie de sange infectat, precum ~ i prin
transmitereade la mama la filt sau la nou-nascut, .
Chiardacanu s-audemonstratastfelde cazuri,teoretic
e posibila transmitereaprin lame de ras, brici sau periute de
dinti folosite Incomun. Esteriscantii folosirea de instrumentar
nesteril pentru perforarea lobului urechii, tatuaj sau
acupunctura.
Desi este posibila transmiterea infectiei de la mama
la sugar prin aliiptare la san, riseul intreruperii alaptarii este
mult mai mare pentru sanatatea copilului decat continuarea
aeestuiact fiziologic, mai ales in conditiidesariicie ~ i mizerie
sociala ~ i sanitara.
SIDA nu se transmite prin atingerea bolnavului,
imbratisarea, sarutarea, strangerea rnainii acestuia, tuse,
stranut, utilizarea in comun a toaletei, telefonului, veselei ~ i
tacamurilor, prosoapelor, hainelor de pat, bazinelor de inot,
J
47
'1'1
! I
46
strandurilon .
Inprogramele nationale de vaccinari se vor folosi ace
Iii seringi sterile Iii se vor imuniza toti sugarii fafa de
principalele boli infectioase.
I
Se vor evita adrninistrarile parenterale ale unor
il medieamente ce pot fi administrate ~ i pe alte cai cu aceeasi
,I,
'I
eficienta. Daca sunt absolut necesare, injectiile se vor
, ,
administra numai de catre personal autorizat Iii folosind ace
:i
l
.I ~ i seringi sterile.
i:i
2
0
. Pentru persoanele active sexual, este foarte
III
importanta practicarea actului sexual cu partener neinfectat,
cu fidelitate mutuala, folosindprezervativul in caz de dubiu.
Riscurile sunt maxime pentru actul sexual anal, oriee practica
III
sexuala care produce sangersri, aetul sexual cu persoane
,I,
prostituate de ambele sexe, actul sexual cu toxicomani care
III
ilii administreaza droguri i.v.
i:,
3 Orice injectie cu ac si/sau seringa nesterila este
Iii
periculoasa,
Iii 4
0
. Femeile cu SIDA trebuie sa evite graviditatea,
deoarece aceasta comports riscul nasterii unui copil infectat
I
I
in 50% din cazuri ~ i acesti copii vor muri inaintea implinirii
varstei de 3 ani.
:1
50. Toti parintii - in afara masurilor individuale de
protectie personals mentionate mai sus - trebuie s!
'I
infonneze copiii despre modalitatile in care se poate transrnite
SIDA. Inaeest fel se poate spera in protectia generatiei de
ii
maine fatii de riseul raspandirii virusului SIDA la cei ee ne
vor urrna.
1,1
,1
PRINCIPII DE MANAGEMENT iN ASISTENTA
PRIMARA A STARn DE SANAl'ATE
I
Notiunea de ffltUUlgemenJ este deja atat de adsnc
inradaeinata in limbajul curent incat adeseori uitarri sensul
I
propriu al aeestei notiuni. Inmod uzual este plasat in sfera
economicului, a afacerilor, a actiunilor profitabile ,cu caracter
vadit concret in sens materia!' Prezenta notiunii de manage
!IJ
ment in domeniul sanatafii este neobisnuita doar pentru cei
neinitiati, lipsiti de simtul realitatii ~ i de profesionalitate in
ceea ce priveste caraeterul "productiv" sau "neproductiv" al
medicinei.
Discutiile privind "eficienta economica'ta
medicinei au incetat in tlirile dezvoltate de mai bine de un
sfert de veac, dar continua in tArilesubdezvoltate in care nu
este inc! pus la punct un concept stiintific, realist, de
organizare Iii sustinere a asistentei starii de sanatate a
populatiei. Carentele de ordin conceptual i ~ i au originea atat
in lipsa profesionalismului la cei care detin puterea de decizie
in organizarea sistemului de siinatate, cat ~ i in absenta unei
fundamentari teoretice corecte a sistemului de asistenta a
s.matlitii .
Adoptarea programului " Sanatate pentru toti panli in
anul 2000 " lansat de OMS, a confruntat majoritatea tlirilor
in curs de dezvoltare cu probleme ~ i deficiente de ordin
managerial in cadrul respectivelor sisteme nationale de
asistenta a slinlitafii.Prineipalele deficiente semnalate au fost
denumite "cei trei S.O.S.": deficientede specialisti , de spatiu
~ i de stocuri .(engl. "shortage of staff, shortage of space, short
age of supplies") (Kanari). Analiza mai detaliata a cauzelor
care pot explica deficientele functionale ale unui sistem de
asistenta a ssnatatii poate pune pe prim-plan aspectul
financiar, material. Este foarte periculoasa insa ignorarea
carentelor de alt tip: lipsa de abordare manageriala, birocratia,
incompetenta personalului de specialitate, deturnarea
resurselor sarace spre alte scopuri decat cele primordiale,
insuficienta preocupare pentru formarea Iii dezvoltarea
specialistilor, iar in final - dar nu in cele din urma - ca un leit
motiv, lipsa de profesionalism in preintampinarea ~ i
rezolvarea problemelor. Inacest grup se pot gasi deficiente
tehnologice, de personal specializat, de facilitati tehnice, de
metodologie de lucru, de politica de sanatate ~ i altele
(culturale, de mediu etc.).
Remedierea celor de mai sus se realizeaza in mod
clasic prin conceptul managerial aplicat in asistenta starii de
49
48
'I
'''I
,"
siiniitate, Conceptul managerial are capacitatea rolul de a
oferi cunostinte, atitudini metode ce permit celor care
, Iucreaza ill domeniul saniUatii exercite indatoririle
Ii
profesionale mai eficient. Deficientele majore ale acestui
!
concept sunt neglijarea importantei rnuncii in echipa
toleranta fata deproblema sistemelor de sanatate care folosesc
un suport managerial neeficient. Pare mult mai realista
I
i realizabila incercarea de a dezvolta un serviciu de manage
ment in serviciile pentru sa11lltate ill etape, invatand treptat
modul de rezolvare prevenire a urior aspecte functionale
din cadwl acestor servicii.Treptat, odata cu
acumularea experientei, va deveni posibila elaborarea
strategiei globale nationale pentru dezvoltarea
managementului ill serviciile pentru sanatate ,
Practica dintarile subdezvoltate a aratat utilitatea unui
tip de management al serviciilor pentru sana tate dezvoltat
pas cu pas, in timp. Dezvoltarea unui astfel de sistem, a unui
,
astfel de serviciu, implica obligatoriu munca in echipa,
' ,I
,n
I
I
dezvoltarea capacitatilor profesionale manageriale a tuturor
,:[
membrilor echipelorrespective a sistemelor de suport mana
i
gerial in sanatate.
II
Toate obiectivele generaIe ale politicii nationale de
,"
,
siinatate trebuie detaliate, precizandu-se obiective tinte
intermediare, De' exemplu: daca obiectivul national este
Ii:
eradicarea poliomielitei, obiectivul intermediar este reducerea
'I
'"I
incidentei poliomielitei paralitiee cu 50%, iar tinta este
imunizarea tuturor copiilor sub varsta de 2 ani, La nivel lo
III
cal, tintele sunt de dimensiuni proportional mai mici decat la
I nivel national, suma tintelor locale realizand tinta la nivel
districtual sau teritorial.
Ii
"
Aceste detaliisunt necesare deoarece oricine munceste
ill dorneniul saniHatii este raspunzator de asistenta sanatatii
populatiei dintr-o arie geografica oareeare. El va activa in
stransa colaborare cu coleetivitatea pe care 0 deserveste, mai
ales in domeniul planificarii aplicarii prograrnelor de
sanatate. Problemele eare i se releva pot fi uneori aparent
:"'J
tarA legatura cu specificul activitatii specifice cotidiene, de
,
,
ex. rnalnutritia conditiile proaste de locuit; ele sigur se vor
asocia cu probleme de sanatate, iar rezolvarea lor va depinde
in buna masura de opinia fumizorului de saniitate. Cu atat
mai mult, eel in cauza trebuie sa fie cat mai bine edificat
asupra problemelor existente a manierei in care ele trebuie
abordate rezolvate. Orice decizie privind sanatatea
comunitara trebuie sa fie finalul unui proces stiintific,
Schematic, procesul decizional in APSS trebuie ,sa
parcurga trei etape:
a. Studierea starii de sla"niitate a populatiei a
problemelor de siinatate existente;
b. Stabilirea prioritatilor;
c. Precizarea schimbarilor necesare. Grice program
de APSS trebuie sa se desfasoare pe parcursul a trei faze:
jOo. Planiflcarea APSS se refera la planificarea
deciziilor privind obiectivele, activitatile resursele, luand
In considerare in mod sistematic ce, cine, care, unde, cdnd,
cat de mult in ce fel va face echipa de APSS. Datorita
complexitatii sale, activitatea de planificare este bine sil fie
realizata impreuna de toti membrii echipei de APSS de
reprezentantii colectivitatii.
indinamica, activitatea de planificare a APSS trebuie
sa parcurga 5 etape:
1. analiza situatiei existente;
2. identificarea problemelor importante;
3. stabilirea obiectivelor (rezultatul intentionat
al unei activitati sau program reusit);
4. precizarea obstacolelor \Ii limitelor
previzibile revederea obiectivelor functie de acestea;
5. planificarea activitatilor. "
inplanificarea activitatilor de APSS trebuie precizate:
- obiectivele ce urmeaza a fi planificate;
- strategia de atingere a acestor obiective;
- activitatile necesare pentru atingerea'obiectivelor;
- obstacolele care pot impiedica desfasurarea
activitatilor; .
- resursele ce urmeaza a fi folosite;
I[ f
llil
---'
I
I
,
50
costuI activitatilor;
- planul detaliat al irnplementarii,
2, Implementarea activit4plor de APSS face ca
planul 54 nu nlman4 teoretic. tn acest scop trebuie luate i
respectate 4 tipuri de decizii:
I. asigurarea executarii activitatilor asa cum
"
au fost planifieate ~ i fumizarea serviciilor asa cum s-a
:1"1 intentionat;
I,
2, desfasurarea in teren a personalului in
II' ii
numarul, momentul ~ i locul oportun pentru a realiza aceste
activitati;
il;:
3. mobilizarea i alocarea resurselor fiziee i
i i
:1
financiare neeesare bunei desfasurari a activitatilor respec
iJ'
tive;
i'l
4. obtinerea, prelucrarea ~ i transmiterea
I
i:
informatiilor necesare argumentarii deeiziilor si evaluarii
"
actiunilor,
II:'
I. ~
tn esentil, implementarea APSS cuprinde:
i':; - coordonarea tuturor activitatilor;
destlUfarea personalului;
I
I"
, I - aloearea de resurse;
I~ - prelucrarea informatiilor,
3. Evaluarea activitiJ(ilor de sanlJJate presupune
I'
analiza efectelor activitatilor depuse, prin aplicarea unor I
metode cantitative sau calitative de analiza a rezultatelor
activitatilor respective, Practic, in evaluare se reeurge la:
- masurarea rezultatelor observate ( sunt cele dorite?
stint de valoare?);
'II compararea cu norme, standarde sau asteptari;
judecarea mlisurii in care rezultatele sunt
II
satisfacatoare;
11
analiza cauzelor de esec;
decizia finala (feed-back informational). Aceasta
poate fi: pozitiva (masurile sunt efieiente), negativa (masurile
1 1 1 1 ~
nu sunt efieiente) sau neconcludenta (rezultatele obtinute nu
III
sunt concluzive, fiind necesare alte modalitati de evaluare
sau continuarea observatiilor privind oportunitatea utilizarii
I
ifI
1:11
51
respectivelor rnasuri) .
Respectarea aeestui protocol managerial este conditia
necesara 'i suficienta pentru ca un program de APSS sil. fie
realist, realizabil i rentabil.
EPIDEMIOLOGIA GENERALA
, ,
{: Termenul de epidemiologie are origine greaca: "epi"
=deasupra, peste +"demos" =popor, populatie +"logos" =
tuntfAltfeI spus, epidemiologia este stiinta.care'studiaza
procese la nivel populational.
A. Scurt istoric at epidemiologiei
Rlidllelrule epiderniologiei'sunt infipte In solul rodnic
al istoriei cumai bine de doua milenii In urma, primele
elemente de epidemiologie gasindu-se InBiblie i Inscrierile
lui Hippocrate. Hippocrate afirma In "Aforisme" i In
"Miasme, ape, locuri" eli aparitia imbolnavirilor este
influentata de faetori apartinand mediului de viata al
colectivitatilor umane. to secolul XVII John Graunt pune
bazele aplicarii statisticii in rnedicina. Prima aplicatie demare
amploare a epidemiologiei in saniHatea publica este
reprezentata de lucrarea lui Frank asupra fundamentarii
politicii de sanatate din Imperiul Habsburgic (sec. XVIII).
De abia la rnijlocul seeolului XIX s-a inregistrat reluarea
arnpla a ideii parintelui medicinei, caracterizata prin
determinari ale distributiei irnbolnavirilor in anurnite grupuri
de populatie umana, Studiile lui John Snow asupra epidemiei
de holera din Londra In perioada 1852- 1853 au demonstrat
eorelarea riscului de holera eu eonsurnul de apa improprie.
Cercetarile lui Snow marcheaza lneeputurile epidemiologiei
modeme i ele au certifieat necesitatea implicarii studiilor
fiziee, chimice, biologice, sociologice i politice in
epidemiologie. Contemporanul lui Snow; William Farr;
realizeaza prima clasifieare a bolilor (iS85).
Epidemiologia modema recunoaste inca un moment
- I
--


F. Supravegherea in sanatatea comunitara
"'Deilnifie: Supravegherea este sistemul de eulegere
activa sistematica, analiza interpretare a datelor de sanatate
esentiale pentru planificarea, apliearea !lievaluarea rnasurilor
de sanatate publica, strans legate de difuzarea periodica a
aeestor date eelor interesati, Finalitatea supravegherii este
apliearea datelor in prevenirea controlul imbolnavirilor.
Definitia prescurtata a eoneeptului de supraveghere
este "informapepentru actiune"; prin cele ce urmeaza dorirn
sa' ilustram tocmai aspeetul pragmatic, concret, realist al
coneeptului de supraveghere.
Supravegherea este 0 actiune cu earaeter dinarnie, de
aetualitate, cu scop precis si ell rezultat reprezentat de 0
interventie de sanatate publica noua sau ameliorata, avand
eficienta sporita comparativ eu situatia preexistenta.
Supravegherea este esentiala pentru un control prompt
eficient asupra unei boli pentru prevenirea ei. Initial, la
inceputul anilor 'SO, supravegherea s-a aplicat boIilor acute
infectioase. De atunci, spectrul de utilizare s-a extins la multe
alte probleme de sanatate cum sunt imunizarile, bolile cronice
(cancere, bali cardio-vasculare, boli de nutritie etc.), riscurile
ambientale si ocupationale,obiceiuri deprinderi cu influente
asupra sal).atl1tii, accidentele, asigurarea asistentei siinatatii,
tehnologii medicale eu rol preventiv, distributia produselor
biologiee s.a. Majoritatea lumii au prograrne nationale
J
59
":)
"
58
'l
'iii
de supraveghere a unor boli. OMS supravegheaza bolile
carantinabile ~ i altele, cum este SIDA.
Rezulta aspectul de activitate ciclica, incluzand
'Ii
'IIi evaluarea masurilor de prevenire si control, depistarea
I
epidemiilor ulterioare printr-o continua culegere, analiza ~ i
interpretare a datelor intr-unsistem de supraveghere a s!l.nil.tiitii
publice.
Trebuie facutil. diferenta intre noti unea de
supraveghere in siinlitatea publica, definita ca mai sus, ~ i
termenul de supraveghere medtcalii, care se refers la
supravegherea contactilor de boli infectioase pe perioada
incubatiei maxime a bolii pentru a depista precoce aparitia
sernnelor de boala, Terrnenul de supraveghere nu este iden
tic celui de cercetare epidemiologica, de care se deosebeste
prin caracterul oportun, prin identificarea problemelor de
cercetat, prin difuzarea rezultatelor si prin legaturacu actiunea
de sanatate publica.
Sistemele de supraveghere difera de sistemele de
informare sanitarii (nasteri, decese, foi de spital,
supravegherea siiniitiitii in general) care pot sa nu fie active,
sa nu includa difuzarea periodica a rezultatelor ~ i pot sa nu
fie aplicate specific in prevenirea ~ i controlul imbolnavirilor,
Datele din sistemele de informare sanitara pot fi foarte utile
in supraveghere
1, Scopurile supravegherii pot fi foarte diferite:
A. Urmdrirea unor probleme de sdniiJate:
- stabilirea istoriei naturale a unei boli, inclusiv
descrierea aparitiei bolii functie de timp, loe ~ i persoana,
pentru a decela schimbaribrustemaparitia~ i distributiabolii,
- descrierea modului de manifestare populationala a
procesului epidemiologic al bolii respective.
- identificarea unor modificari suferite de organismul
gazda (de ex. comportamente cu rise) sau de un agent etiologic
(ex. antibiorezistenta),
- schimbari in practica asistentei starii de sanatate
(ex. purtarea manusilor de cauciuc in timpul executarii
, ~
rnanoperelor parenterale).
B. Realizare legiUurii cu interventia de sanliJate
publica:
- stabilirea prioritatilor bugetare in solutionarea unei
probleme de sanatate.
- stabilirea unor masuri de prevenire si/sau control
(chimioterapie sau/si chimioprofilaxie, alocarea de resurse,
formare de personal etc.).
- evaluarea unei strategii noi de prevenire ~ i control.
- prognozarea tendintelor evolutiei populationale a
unei boli.
e. Alte scopuri: ")
- verificarea unor ipoteze.
- depozitarea arhivistica a datelor privind manifestarea
populationala a unei boli.
Cu alte cuvinte, supravegherea poate fi folosita pentru
descrierea ~ i supravegherea fenomenelor de sanatate, pentru
stabilirea prioritatilor, ca ~ i pentru planificarea, aplicarea ~ i
evaluarea programelor ~ i interventiilor de sanatate publica.
Cei implicati in realizarea supravegherii pot fi inclusi intr-un
cireuit informational: populatie - retea de asistenta a sanatiitii
- institutia care realizeaza supravegherea - populatie; feed
back-ul informational trebuie sa ajungii la toti componentii
acestui circuit, dar ~ i aIte persoane, organizatii sau autoritati
pot sa aiba acces la aceste date.
Supravegherea nu se limiteaza la problemele de
sanll.tate publica pentru care exista mijloace eficiente de
interventie, Necesitatea supravegherii este eel putin egala in
problemele de sanatate mai putin cunoscute sau rnai putin
.;
stiipanite.
2, Caracterillticile sistemuhn de supraveghere
simpl
* sensibil
"flexibii
* acceptabil
* oportun
* reprezentativ
60
'
"cu mare valoare predictivii pozitiva (dacii prin
sistemul de supraveghere - s-a depistat ca 0 persoana ar avea
starea de sanatate supravegheatii, acea persoana trebuie sa
prezinte respectiva stare de sanatate cu foarte mare
probabilitate si In momentul actual).
Concret, etapele supravegherii sunt:
II
I
- culegerea datelor; ,
r
)1 - prelucrarea datelor; ,
,iI
- interpretarea datelor;
- difuzarea concluziilor,
3. Sursele datelor:
OMSenumeraurmatoarelesurse de date necesare sau
utile pentru realizarea supravegherii:
10. Datele de mortalitate, care pot fi extrase din:
- registrele de stare civila;
- rapoarte medico-legale.
Moartea reprezinta pentru epidemiolog cea mai
semnificativa expresie a unei stari de siinatate
i necorespunzatoare. Certificatul de deces este un document
'II oficial de importanta extraordinarii. Precizarea cauzei
I!I
decesului poate fi influentata de nivelul de cunostinte
,I
profesionale medicale, interesele medicale, perceptii, filozofii.
2. Fertilitatea; reflectatade certificalele de nastere.
Ajutii la aprecieri privind indicii de graviditate, malformatii,
mortalitatea perinatala, neonatala ~ i infantila,
3. Datele de morbiditate, provenind din:
- raportarile oficiale asupra starilor de
, sanatate.conform reglementarilor In vigoare;
- date de laborator (multeincluse In raportarile
obligatorii ale bolilor);
- evidentele spitalicesti (ex. pentru infectii
nosocomiale, malformatii, accidente, urgente produse de
efectele secundare ale unor medicamente etc.);
evidente medicale primare;
- evidente speciale existente (ex. registru de
cancer, registrele de efecte medicamentoase secundare,
evidenta bolilor profesionale etc.),
: ~
-'
61
4. Rapoarte asupra'unor epidemii.
5. Rapoarte ale datelor de laborator.
6. Rapoarte asupra investigarii unor cazuri
individuale.
7. Rapoarte asupra investigatiilor in focar.
8. Studii speciale (ex. interniirile In spitale si foile
de observatie clinicaa bolnavilor din spitale, studii serologice,
studii privind profilul starii de siiniitate a unei colectivitati
etc.).
9. Supravegherea unor indicatori ai bolii:
a. Informatii asupra unor animale rezervoare
de infectie sau a unor vectori.
b. Date demografice ~ i de absenteism.
c. Date de mediu.
d. Consumul de medicamente & ~ alte produse
terapeutice sau profilactice.
10. Corelarea documentelor legate de viaia unui
individ. Ansamblarea diferitelor documente medicale
referitoare la viata unui individ (nastere, mariaj, divert, deces)
poate duce la realizarea unui tablou complet ~ i complex asupra
starii sale de sanatate, a dinamicii ei ~ i a factorilor care au
influentat-o, Rezumatul datelor indivizilor dintr-o populatie
este un tabel statistic ce reflects aceleasi aspecte la nivel
populational. Pentru toate acestea este necesara 0 rnetodologie
unitara pentru identificarea fiecarui individ (chiar daca I ~ i
schimba numele), pentru abstractizarea ~ i depozitarea
informatiilor ~ i 0 tehnica de inregistrare tara greseli si pentru
mult timp a informatiilor acumulate.
4. Culegerea datelor necesare supravegherii:
a. Este foarte usoara In cazul unor situatii acute
(epidemii active), folosind asa-numitul sistem activ de
culegere a datelor. Este un sistem operativ, simplu, acceptabil
~ i sensibil. Valoarea predictiva poate fi slaba din cauza calitatii
diagnosticului.
b. Culegerea datelor este eel mai frecvent realizata
printr-un sistem pasiv de supraveghere, care se bazeaza pe
raportiirile facute de reteaua de servicii de sanatate asupra
j
62
unor boli supuse regimului de anuntare, inregistrare ~ i
declarare obligatorie - nominala sau numerica periodica.
Sistemul pasiv de culegere a datelor uneori poate
deveni activ, la cererea unor nivele organizatorice superioare
interesate in supraveghere (OSP, ISP, MS etc.).
c. in unele situatii se preiau date culese in cadrul unor
studii santtneld, initiate pentru mai buna cunoastere a
anumitor probleme de smatate comunitara, Astfel de studii
se fac pe esantioane omogene de populatie bine precizate ~ i
in zone anume alese.
d. Este posibila utilizarea secundard a unor date cu
continut medical, culese initial pentru alte scopuri. Este 0
alternative de supraveghere utilizabila numai la nivel
populational deoarece datele sunt de regula anonime; este
utila mai ales pentru incercarile de elaborare a unor programe
de interventie pe termen lung; exista riscul unui continut
nesemnificativ medical in aceste date adunate per primam
pentru a obtine relatii in alte domenii,
S. Calltatea datelor:
- calitatea malta a datelor culese se poate asigura
prin chestionare corecte, antrenarea anchetatorilor, folosirea
I
unor tehnici computerizate, verificarea meticuloasa a datelor.
I, - administrarea documentelor cu tnregistrarea
datelor culese astfel incat datele sil poata fi identificate,
i
i,1 l
sortate, regasite ~ i verificate oricand cu ~ t l l . Documentele
l
trebuie sa fie completate corect ~ i sa fie confidentiale
if
'I
(identificare prin numir de inregistrare in loc de nume).
Ii - prezentarea finalii a datelor culese trebuie sil fie de
o calitate deosebita (de ex., suma cifrelor din tabele trebuie
sa fie aceeasi pe orizontala ~ i pe verticals). .
- arhivarea datelor este necesara pentru a putea reveni
oricand asupra unor date deja prelucrate ~ i prezentate,
indiferent de motivul revenirii.
6. Raportarea datelor: .
Se face uzual in patru modalitati: tabele, grafice, hiiqi,
analiza matematica.
7. Difuzarea informatillor fmale (fig.IO):
63
Se face cu caracter de urgenti catre doi destinatari:
- cei care sunt surse de date;
- cei care raspund de luarea deciziilor, functie de
informatiile disponibile.
G. Investigatia epidemiologidi
10. Definltie: Investigatia epidemiologicd este 0 actiune
neobisnuita, cu durata limitata, efectuata sub prezumtia
j
!
[iiREL.UCRARE lJ11 STOCARj .
\
~
Fig 10: Circuitul informafional'in supraveghere
existentei unei probleme de sanatate deja constituita in
populatie, in incercarea de "a gasi ceva".
Ceea ce se va gasi depinde de ceea ce se cunoaste
deja In momentul inceperii investigatiei. 6totdeauna trebuie
avuta in vedere triada epidemiologies gazdi - agent cauzal
- mediu. De regula, primele informatii se refera la
caracteristici ale gazdei (numar de cazuri, simptomatologie
~ i forme clinice) .ndiferent daca este vorba despre epidemii
de boli infectioase sau probleme acute de sanatate de cauze
neinfectioase sau boli cronice,
Daca investigatia este completa, la final ea trebuie sa
CAPITOLULI
1. EPIDEMIOLOGIA BOLILOR INFECTIOASE TRANSMISIBILE
,
EPIDEMIOLOGIA este stiinta care:
1. studiaza cauzele aparitiei, extinderii si disparitiei bolilor transmisibile
2. elaboreaza cele mai eficiente metode de profilaxie (prevenire) de combatere a bolilor transmisibile
Boala infectioasii = orice boala determinata de un agent patogen
Agentul patogen = microorganismul (bacterii, virusuri, protozoare) care poate determina in
anumite conditii 0 boala infectioasa
Boala transmlsibilii = orice boala infectioasa caracterizata prin posibilitatea de a se transmite de la variate
surse de infectie (om sau alta vietate) la 0 persoana receptive
Transmiterea unei boli este conditionata de prezenta a 3 factori, numiti factori epidemiologici principali:
I. Izvorul (sursa) de infectie
II. Calea de transmitere
III. Organismul receptiv (populatia receptiva)
Prevenirea bolilor transmisibile presupune masuri adresate acestor 3 factori epidemiologici principali.
1.1. Izvorul (sursa) de infectie
)
este reprezentata de orice macroorganism (om, animal) bolnav cu forma tipica, atipica, frusta; inaparenta de
boala, sau purtator de genneni. Purtatorii de germeni sunt persoanc sanatoase sau aparent sanatoase care au in
organismullor si elimina in mod continuu sau intermitent germeni patogeni. .
Eliminarea germenilor patogeni in mediul extern se face prin:
- secretii nazofaringiene
- saliva
- secretii purulente ale tegunientelor si mucoase1or.
- dejecte
- sange
- glandele mamare
- urina
Masuri ce trebuiesc luate impotriva izvorului de infectie:
- depistarea precoce a bolnavilor si purtatorilor
- izolarea lor la domiciliu sau spitalul de bali eontagioase, in conformitate eu Instructiunile Ministerului
Sanatatii .
- aplicarea tratamentului adecvat.
)
1.2. ,/Calea de transmitere
este calea pe care agentul patogen 0 parcurge de la izvoru1 de infectie panli la persoana receptive.
Transmiterea poate fi:
a) directa, prin contactul direct intre persoana care se infecteaza si persoana infectata sau produs patologic
provenit de 1a aeeasta.
b) indirecta, realizata prin intermediul unor elemente din mediul extern, ce reprezinta factori de transrnitere
ai infectiei: apa, aer, alimente, obiecte, mana murdara, vectori, etc.
Pentru a putea transmite infectia, aceste elemente trebuie sa fie contaminate eu germeni si sa ofere conditii
de supravietuire multiplieare a acestora.
...).2.1. ROLUL MA.INII MURDARE iN TRANSMITEREA BOLILOR INFECTIOASE
Mana murdara are un rol important in transmiterea multor bali infectioase intestinale: febra tifoida, dizenteria,
toxiinfectiile alimentare, hepatita virala A, poliomielita.
mainilor se poate produce:
- ell gennenii propriului organism, proveniti din secretii nazofaringiene, puroi, urina, materii fecale, etc.
5
- prin contact direct cu izvorul de infectie
- prin contact indirect cu elemente contaminate din mediu extern.
Germenii de pe mainile contaminate pot fi introdusi direct in gura sau nas, sau pot contamina apa, alimentele,
.obiectele cu care persoanele receptive yin in contact.
r 1.2.2. ROLUL iN TRANSMITEREA BOLILOR INFECTIOASE
Alimente de origine animals pot fi contaminate prin:
- provenienta lor de la animale bolnave (trichineloza, febra aftoasa, salmoneloze, tuberculoza, antrax);
- prin urina si excrementele animalelor bolnave sau purtatoare de genneni patogeni (salmoneloze,
febra Q, bruceloza, tuberculoza);
- prin intermediul solului (geohelminti, bacilul botulinic);
- prin intermediul vectorilor (musca, soareci, sobolani);
- prin intermediul mainilor murdare, al secretiilor nazofaringiene si al sputei persoanelor bolnave,
convalescente sau purtatoare de genneni, in timpul manipularii, transportului, distributiei alimentelor.
Alimentele de origine vegetala pot fi contaminate prin:
- irigarea culturilor cu ape fecaloid-menajere;
- folosirea excrementelor umane sau animale ca ingrasaminte;
- in timpul transportului, distributiei si prelucrarii lor.
r 1.2.3. ROLUL OBIECTELOR iN TRANSMITEREA BOLILOR INFECTIOASE
Contaminarea obiectelor se face prin murdarirea lor directa cu secretiile si excretiile bolnavilor sau purtatorilor
(secretii nazofaringiene, sputa, saliva, puroi, urina, materii fecale), prin sange sau prin intermediul altor cai de
transmitere: aer (praf), apa, sol, muste.
Exemple de obiecte care pot fi implicate in transmiterea bolilor infectioase: instrumentar medical, instrumentar
nemedical care taie sau inteapa, lenjerie, vesela, tacamuri, carti, scaune de la WC-uri, bani, etc.
Prin intermediul obiectelor se poate transmite marea majoritate a agentilor patogeni.
\; 1.2.4. ROLUL APEI iN TRANSMITEREA BOLILOR INFECpOASE
Apele se pot contamina prin patrunderea in sursele de apa a dejectelor umane si animale si a reziduurilor
rezultate din activitatea umana,
Principalele afectiuni care se pot transmite prin apii sunt: dizenteria, hoi era, hepatita virala tip A, lambliaza,
boala diareica acuta, febra tifoida, leptospiroza, poliomielita, etc.
De regula, poarta.de intrare a gennenilor in organism este tractul digestiv (prin ingestie).
Cunoasterea cailor de transmitere este importanta pentru aplicarea masurilor de intrerupere a transmiterii
bolilor.
Asupra cailor de transmitere se aplica, dupa caz, miisuri de :
- curatenie
- dezinfectie
- dezinsectie
... deratizare
- sterilizare
Dezinfectia realizeaza 0 distrugere in proportie depina la 99% a fonnelor vegetative de viata, dad este
aplicata corespunzator.
Dezinfectia poate fi: - profilactica
- combativa
Dezinfectia profilactica se aplica nurnai pe elemente curate - trebuie precedata de curatenie. Aplicarea ei
constituie obligatie pentru fiecare unitate in parte (detalii in cap. DDD).
6
..
1.2.5. ROLUL VECTORILOR BIOLOGICI iN TRANSMITEREA BOLILOR
INFECTIOASE
Din punet de vedere epidemiologic, veetorii se impart in 2 categorii:
." 1. Vector-sursa care-si gazduiesc si realizeaza transmiterea unor agenti patogeni, ex: tfultarii (malarie,
encefalite, febra galbena, etc), capusele (encefalite, tularemie, febra Q, febra butonoasa, febra recurenta), paduchele
uman de corp (tifosul exantematic, febra recurenta).
... 2. Vector-suport eu rol numai in transmiterea agentilor patogeni, cum ar fi musea domestica.icele 3
specii de gandaci de bucatarie, fumicile, plosnitele si purecii. Acestea pot transmite: salmonelIe, stafiloeoci,
streptococi, enterovirusuri, virusuri hepatitiee, etc.
Igienizarea generala, dezinsectia deratizarea redue mult rolul in transmiterea aces tor vectori.
1.2.5.1. Exemple de boll transmise prin veetork
... TlFOSUL EXANTEMATIC
Este 0 boala infectioasa grava, determinata de Rickettsia Prowazeki. Boala este transmisa la om prin paduchele
de corp sau de cap. Transmiterea interumana se face prin solutiile de eontinuitate ale tegumentelor, determinate:de
infepatura sau grataj.
Receptivitatea la boala este generals. Imunitatea dupa boala este solida si de durata. Raspandirea bolii este
favorizata de toti factorii care genereaza sau intretin pediculoza: lipsa de igiena, frigul, aglomeratiile si deplasarile
) masive de populatie. ... . .
Incubatia este de 10-14 zile.
Principalele semne si simptome sunt: febra mare, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, eruptie maculopete
siala (pete de culoare rosie-palida de marimi variabile, ea un cer instelat) pe trunchi, regiuni subclaviculare, axile,
spate, membre, stare tifica (tulburari neuropsihice pina la coma), tulburari cireulatorii.
Prognosticul tifosului exantematic netratat cu antibiotice estegrav, putind duce la deces.
! "Masuri in focarul de tifos exantematic :
\ 1) depistarea, diagnosticarea si izolarea cit mai timpurie a bolnavilor
2) dezinsectia imediata a bolnavului, a lenjeriei de corp si de pat, a autosalvarii sau vehiculului cu care
a fost transportat bolnavul
3) dezinsectia dezinfectia terminala a focarului. Dezinsectia se repeta saptamanal timp de 0
4) supravegherea medicala a contactilor si deparazitarea initiala si saptamanaUi a acestora . . .
5) educatia antiepidemica a populatiei si mobilizarea ei pentru deparazitare si mentinerea unei dit mai
bune igiene
Supravegherea focarului se face timp de 90 de zile.
Profilaxia tifosului exantematic se axeaza in primul rind pe masuri de distrugere apaduchilor si a oualor lor,
Eradicarea pedieulozei, obtinuta prin cointeresarea maselor largi ale populatiei, contribuie,la reducerea
) imbolnavirilor, panii la eradicarea bolii.
.,. MALARIA (paludismul)
Este 0 boala produsa de un protozoar din genul Plasmodium care se transmite la am prin tantarul din specia
Anopheles si se manifests clinic prin accese de febra, anemie, spleno-megalie (splina marita). Are 0 evolutie acuta
sau cronica.
In prezent la noi malaria este eradicata, cazurile existente fiind din import. Exista insa pericolul importarii ei
datorita numarului mare de diliitorii, precum si dezvoltarii conditiilor de transporturi.
"Prufllaxie:
1. dezinsectia aeronavelor si vapoarelor, ce Yindin zonelecu malarie
2. chimioprofilaxia antimalarica pentru cetatenii romanicare calatoresc irqari eu malarie (clorochina)
3. supravegherea clinica si hematologicii timp de 6luni a cetatenilor care Yin din zone cu ..
ENCEFALITE VIRALE TRANSMISE PRINARTROPODE
Artropodele implicate in transmiterea encefalitelor virale sunt tantarii
Exista 0 mare varietate de tantari eu rol in transmiterea encefalitelor,
Transmiterea la om este accidentala, prin intepatura artropodelor,
Manifest3rile eUnice variaza de la forme usoare, inaparente, pana la forme grave.
Profilaxla consta in organizarea actiunilor de dezinsectie.
7
Alte exemple de boli eu transmitere digestiva
''f,HEPATITA VlRALA
Este 0 boala infectioasa, specifica omului, produsa de mai multe virusuri cu caracter hepatotrop si care,
introduse in organism pe cale digestiva sau - in mod incidental - pe caleparenterala, provoaca 0 imbolnavire
generalsa organismului si mai ales a ficatului, manifestata prin simptome generale infectioase, digestive si hepatice,
insotite sau nu de icter. .
In functie de agentul etiologic, exista mai multe tipuri de hepatite virale:
- hepatita virala A produsa de virusul hepatitei A
- hepatita virala B produsa de virusul hepatitei B
- hepatita virala C produsa de virusul hepatitei C
- hepatita virala D produsa de virusul bepatitei D
Hepatita virala A se mai numeste hepatita epidemics. Afecteaza eel mai adesea copiii si adultii tineri.
Numarul eel mai mare de imbolnaviri se inregistreaza toamna $i iama.
Sursa de infectie este reprezentata numai de omul bolnav. Transmiterea se realizeaza direct, pe cale
digestiva (fecal, orala) si indirect, prin maini murdare, prin eonsum de alimente contaminate si - mai rar - prin
consum de apa contaminata.
Incubatia este de 15 - 42 zile.
Simptomatologie: boala debuteaza cu simptome generale de boala infectioasa (febra moderata, dureri
musculare, dureri articulare, faringita, etc.), simptome digestive (lipsa poftei de mancare, greturi, varsaturi, dureri
epigastrice, etc.), simptome neuropsihice (astenie, ameteli, cefalee, insomnie, etc.). In perioada de stare apare
icterul (colorarea in galben a tegumentelor si mucoaselor), urina se inchide la culoare, devenind portocalie-inchis,
scaunele se decoloreaza. In medie icterul dureaza intre 14 - 21 zile. Ficatul si splina sunt marite in volum.
Diagnosticul se pune pe baza simptomatologiei, recunoasterea contactului cu 0 sursa de infectie, analize
de laborator.
Evolutia in hepatita A este favorabila. Nu se cronicizeaza niciodata. Nu exista purtator de virus hepatic A
Profilaxie si combatere
1. Masuri fata de izvorul de infectie: .
- bolnavilor la de boli contagioase
- identificarea si supravegherea contactilor,
- dezinfectia curenta la patul bolnavului si terminala in focar.
2. Masuri fata de caile de transmitere:
- pentru hepatita A: masuri de igienii personala si alimentara
3. Masuri fata de masa receptiva:
- ridicarea nivelului cultural sanitar
SALMONELOZELE
'10
Sunt infectii acute, foarte raspandite atat la om, cat si la animale, determinate de diverse tipuri de bacterii
din genul Salmonella.
Clasificare: - salmoneloze majore (febra tifoidii si paratifoidii A)
- salmoneloze minore (gastroenterite, toxiinfectii alimentare)
Rezervorul de salmonele este reprezentat de animale domestice (porcine, bovine, ovine, caini, pisici),
rozatoare (soareci, sobolani), animale cu sange rece (reptile, broaste, peste), pasari. Abatoarele constituie un principal
"depozit" de salmonele (prin animalele care ajung aici, manipularea carnii si frecventa excretiilor umane).
Omul este eliminator de salmonele in timpul bolii sau ca purtator convalescent, temporar (zile, saptamani),
purtator cronic, rareori peste un an de zile, purtator sanatos ("de contact"), pasager, mai frecvent in preajma
bolnavilor si mai rar dupa ingestia unui aliment contaminat.
In transmiterea salmonelelor eel mai important factor il constituie alimentele contaminate (came, lapte,
ouii)in diferite moduri: direct de la sursa (animale bolnave sau purtatoare) sau pe parcurs (transport, depozitare,
distribuire). Transmiterea directa (interumana) este posibila mai ales in mediu familial, in colectivitatile infantile,
in mediu spitalicesc.
Receptivitatca la infectie este mai crescuta la copii, distrofici, tarati.
SALMONELOZELE MAJORE. FEBRA TIFOIDA
Este 0 boala infectioasa acuta, transmisibila, specifics omului, determinata de bacilul tific, caracterizata
clinic prin febrii prelungitii, stare tifica, eruptie lenticulara, tulburari digestive.
8
..
Bacilul tific este foarte rezistent in mediu extern: in sol rezista 1-5 luni, in apa de rau 4-10 zile, in apa de
canal 6-12 zile, in gheata 2-3 luni, in lapte de la cateva zile la cateva saptamani, in materii fecale 25 de zile. Este
distrus la 60C in 20 min. precum si de solutii dezinfectante care contin clor si compusi euatemari de anioni
(Bromoeet).
Imbolnavirile prin febra tifoida in tara noastra s-au redus foarte mult, dar aceasta ramane un perieol datorita
circulatiei surselor de infectie necunoscute reprezentate de purtatori de bacili tifici, precum ~ i datorita formelor
atipice de boala,
Rezervorul de bacili tifici este exclusiv omul,
Transmiterea se face prin contact direct cu bolnavul sau purtatorul (maini murdare) sau indirect, prin
consum de apa sau alimente contaminate. Mustele sunt vectori pentru contaminarea alimentelor.
Profilaxie ~ i combatere
1. depistarea precoce a bolnavilor si izolarea lor in spitalul de boli eontagioase; externarea lor se face dupa
obtinerea a 3 coproculturi negative, la 5-7 zile interval. Dadbolnavul ramane purtator de bacili tifici, se procedeaza
la sehirnbarea locului de munca daca lucreaza in sectoare de rise (alimentatie, aprovizionare eu apa, colectivitati
de copii)
2. dezinfectie curenta la patul bolnavului (dejectii, lenjerie, vesela), dezinfectie terminala la domiciliu si
salon (dupa externare)
3. depistarea si supravegherea contactilor
4. protectia surselor de apa potabila, a alimentelor, indepartarea igienica a reziduurilor, dezmustizari, educatie
.sanitara
) 5. profilaxie specified: vaeeinarea antitifica a persoanelor din rcgiuni eu febra tifoida, din regiuni de ealamitate,
din colectivitatile sezoniere si a tuturor contactilor eli un eaz de boala declarata,
7 SALMONELOZE MINORE. TOx/INFECTII ALIMENTARE .
Sunt boli acute eu un tablou clinic de gastroenterocolita acuta,
Toxiinfectiile alimentare apar sub forma de focare epidemice colective sau familia1e ~ i mult rnai rar, sporadic,
dupa consumul unor alimente contaminate. Izbuenirea epidemica inceteaza repede, odata cu seoaterea din eonsum
sau epuizarea alimentului implieat.
Alimentele cele mai des incriminate sunt: carnea si preparatele din carne, laptele si derivatele, pestele si
produsele din peste, produse de cofetarie, preparate din alimente vegetale. ,
Contaminarea alimentelor se poate produce pe tot eireuitullor, de la origine, pana la consum.
Toxtlnfectia alimentara cu Salmonella este eea maifrecventa toxiinfectie alimentara in toata lumea.
Izvorul de infeetie principal este reprczentat de: pasari si oua (in special de rata), porci, bovine, peste,
crustacee, rozatoare. Omul (bolnav sau eliminator) constituie eel de al doilea rezervor.
Calea de transmitere este orala, prin ingerarea de alimentecontaminate.
Receptivitatea este generalasi depinde de:
- cantitatea de aliment ingerat
) - cantitatea de genneni/g aliment
- tipul si cantitatea de enterotoxina
- particularitatile biologice ale individului.
Tablou clinic: incubatia medie este de 12 - 48 ore. Debutul este bruse eu eolici abdominale, greturi, varsaturi,
cefalee, febra, diaree (scaune frecvente, fecaloid-apoase, verzui, fetide, cu mucozitati), deshidratare.
Forme clinice: usoare, moderate, severe
Evolutia este favorabila
y TOXIINFECTIA ALIMENTARASTAFILOCOCICA
Este determinata de enterotoxina stafilococica prezentii in alimentul contaminat consumat. Aceasta este
rezistenta la caldura.
Izvorul principal de infectie este omul: cu infectii stafilococice cutanate (parazitii, piodermite, furuncule),
respiratorii sau purtator sanatos (nazal, faringian) de stafiloeoe.
Contaminarea se produce prin contact direct, tuse, stranut, in timpul manipularii, pregatirii sau servirii alirnentelor.
Izvoare de infectie secundare pot fi ~ i animalele bolnave prin produsele lor contaminate (carnea, laptele).
Profilaxie ~ i combatere
1. depistarea bolnavilor ~ i a alimentului incriminat cu seoaterea lui din consum
2. controlul multilateral si repetat (sanitar si veterinar) al tuturor produselor alimentare vegetale si animale
----
3. controlul periodic al tuturor persoanelor din sectorul alimentar ~ i al unitatilor alimentare (curatenie,
dezinfectie, dezinsectie, deratizare)
4. pastrarea in conditii igienice si adecvate a alimentelor
5. prelucrarea termica suficienta si pregatirea corecta inainte de a fi consurnate
6. respectarea conditiilor de folosire a ghetii si a apei
7. educatie pentru sanatate.
'f
DIZENTERIA RACILARA
Este 0 boala infectioasa si contagioasa, exclusiv umaria, determinata de bacterii din genul Shigella.
Tipuri de bacili dizenterici sunt: Shigella Shig; Shigella Flexner; Shigella Boyd, Shigella Sonne.
Bacilii dizenterici sunt rezistenti in mediul extern: rezista 90 de zile in apele curgatoare, 22 de zile in apele
de conducta, 2 ~ 4 zile in apa murdara de pe strazi, in lapte si derivate de lapte 5-7 zile, in gheata 2 luni, in materii
fecale cateva ore.
Sursa de lnfeetie este reprezentata de: bolnavul si convalescentul de dizenterie, purtatorii asimptomatici de
bacili dizenterici.
Transmiterea se realizeaza prin: maini murdare, alimente si obiecte contaminate (rol important detinandu-l
mustele !). Au fost descrise epidemii care au avut cale de transmitere apa, lapte, inghetata, alte produse alimentare
contaminate de persoane infectate.
Receptivitatea este generala,
Profllaxie ~ i combatere
1. Intemarea obligatorie in spitalul de boli contagioase atat a bolnavilor, cat ~ i a purtatorilor de bacili
dizenterici; extemarea se face dupa obtinerea a 3 coproculturi negative.
Persoanele care raman purtatoare se dispensarizeaza ~ i i ~ i schimbi obligatoriu locul de munca, daca lucreaza in
sectoare cu rise: sector alimentar, aprovizionare centrala cu apa, colectivitati de copii;
2. Dezinfectie curenta la patul bolnavului ~ i terminala in focar.
3. Controlul sanitar periodic al persoanelor care lucreaza in sectoare cu rise.
4. Aplicarea masurilor de igiena elementara permanenta (spalarea pe maini, consumarea fructelor si legurnelor '
bine spalate, dezmustizari).
5. Vaccinarea antidizenterica se aplica in colectivitati cu rise crescut de imbolnavire prin dizenterie (copii, .
handicapati, batrani).
J BOALA CU I/yCIDENTAiN CRE$TERE: LEPTOSPIROZA
Sunt bali infectioase acute, transmise de la animalla om, caracterizate clinic prin febra, frisoane, mialgii si
prezenta unor sindroame de intensitate variabila (meningian, hepato-renal, hemoragipar).
Agenti patogeni sunt reprezentati de peste 100 de tipuri de leptospire. Rezista 10-20 de zile in natura, in apa
de canal, mlastini, pamant umed. Sunt distruse de caldura (60C) si produsi de clor.
Rezervorul ~ i sursele de infectie il constituie animalele salbatice si domestice.
Rozatoarele pot excreta toata viata leptospire prin urina.
Transmiterea se face prin contact direct cu sangele, urina sau organele unui animal infectat sau cu solul sal'
apa contaminata eu leptospire. Patrunderea in organism se face prin leziuni, chiar superficiale ale pielii sau prin
mucoasa bucofsringiana, nazala, conjunctivala. .
Receptivitaea. esie generala.
Promaxie ~ i combatere
1. Izolarea bolnavilor obligatoriu in spitalul de boli contagioase.
2. Dezinfectie continua la patul bolnavului (in special a produselor bolnavului: sange, urina, secretii),
3. Purtarea obligatorie a echipamentului de protectie pentru cei expusi prin profesie.
4. Evitarea imbaierilor in ape situate langa crescatorii de animale (in spec. de porcine)
5. Clorinarea bazinelor de inot si protejarea lor impotriva rozatoarelor,
6. Chimioprofilaxia expusilor profesional in caz de infectii accidentale (Penicilina sau
Tetraciclina)
7. Vaccinarea antileptospirica a animalelor (caini, bovine, porcine).
-, 1.3. Organismul receptiv
este reprezentat de organismul care - fiind expus infectiei - face boala. Gradul de receptivitate al populatiei
la diferite boli difera in functie de varstii, sex, starea de sanatate, etc.
10
Asupra masei receptive se aplica 2 masuri de profilaxie:
1.- specifice - vaccinoprofilaxia, concretizata prin aplicarea Programului National de Imuniziiri
- seroprofilaxia
Ambele erese rezistenta specifica a organismului,
2.- nespecifice, generaIe - cresterea rezistentei nespecifiee a organismului.
Factorii epidemiologici seeundari, favorizanti sunt:
1. factorii naturali: geografici, meteorologici, climatiei
2. factorii economico-sociali concretizati in nivelul de trai (conditii de locuit, alimentatie si aprovizionare
cu apa, etc.) si nivelul educatiei pentru sanatate.
1.3.1. mv -SIDA
SIDA :::: Sindromul imunodeficientei umane dobandite
Estc produsa de HIV = virusul imunodeficientei umane .
HIV + :::: persoana infectata cu HIV .
Sursa de infectie: persoane HIV+ sau in stadiul SIDA
Calea de transmitere:
A. Contact sexual neprotejat eu 0 persoana HIV+ sau cu SIDA
B. Prin patrunderea de celulc sau fluide contaminate in propriul flux sanguin
') 1. transfuzii eu sange sau preparate de sange contaminate cu HIV;transplanturi $i grefe cu organe
si tesuturi contaminate
2. prin utilizarea instrumentarului medical contaminat cu HIV
3. prin utilizarea instrumentarului nemedieal, care produce intepaturi sau taieturi, contaminate
eu HIV (truse de frizerii, coafura, manichiura, pedichiura.tatuaje, etc.)
C. De la mama la copil:
- in timpul sarcinii
- in timpul nasterii
- prin alaptare
Infectia cu HIV evolueaza in 2 stadii:
I. Stadiul HIV+
2. Stadiul SIDA
1. Stadiul HIV+. 0 persoana este Hl'V} din momentul contactului infectant. Stadiul de HIV+ poate dura
de la 0 luna pana la 5 - 10- 15 ani. In toata aceasta perioada, persoana in cauza este aparent sanatoasa (nu prezinta
semne de boala), dar contamineaza la randul ei persoanele cu care are contacte contaminante. Stadiul de HIV+
poate fi diagnosticat numai prin efectuarea testuIui Hrv. Acesta consta in detenninarea anticorpilor anti HfV in
- fangele (serul) uman. Anticorpii apar intr-un interval de pana la 3 luni de Ia contactul infectant, nurnit fereastra
1munologica. Deci, pentru siguranta diagnosticului, testul trebuie repetat dupa 3 luni, interval, in care sa fie exclusa
orice posibilitate de contaminare.
2. Stadiul SIDA este faza terminala a infectiei cu HIV. Evolutia este invariabila - spre deces. Sistemul
imunitar care asigura apararea organismului impotriva agresiunii agentilor patogeni, este distrus. Datorita acestui
fapt, decesul se produce prin infectii banale, care in mod obisnuit nu produc imbolnaviri (candidoze, herpes, zona
zoster, pneumonii cu germeni saprofiti, etc.).
Principalele semne care ne indreapta spre diagnosticul SIDA sunt: scaderea ponderala peste 10%, febra
prelungita eel putin 0 luna, diaree cronica eel putin 0 luna, infectii severe ale cailor respiratorii inferioare, precum
si limfadenopatie generalizata, herpes generalizat, etc.
DiagnosticuI de certitudine se pune numai dupa efectuarea testului HIV Conform legislatiei in vigoare
(Ordinul M.S. nr.912/1994) rezultatele testului HIV sunt confidentiale.
Tratament La ora actuala nu exista un tratament care sa vindece SIDA. Tratamentul antiviral aplicat si
la noi in mod gratuit (AZT) prelungeste perioada de HIV+. De asemenea, aplicat din primele luni de sarcina la
gravide, reduce mult riscul transmiterii HIV-ului la fat. Pentru a prelungi cat mai mult perioada de Hlv-r persoanele
in cauza trebuie sa aiba 0 alimentatie corespunzatoare, bogata in vitamine, un regim de viata echilibrat si sa se
adreseze unui medic pentru orice afectiune aparuta, deoarece acestea trebuiesc tratate cu cea mai mare seriozitate.
11
-
Prevenirea infectiei eu HIV
A.Pentru transmiterea sexuala
- abstinenta sexuala
- partener unic, fidel
- contact sexual protejat prin utilizarea prezervativului
B. Pentru piitrunderea de celule sau fluide contaminate in propriul flux sanguin
.- din 1994, intreaga cantitate de sange destinata transfuziilor la noi in tara este testata mv si HBV
. (pt. hepatita B); sunt testate de asemenea persoanele care ofera organe sau tesuturi pentrutransplanturi
sau grefe.
- utilizarea de instrumentar medical steril pentru fiecare persoana in parte
- utilizarea de instrumentar nemedical steril de unica utilizare (truse individuale) sau sterilizat
(in ultima instanta dezinfectat chimic corespunzator dupa fiecare utilizare)
C. Pentru transmiterea de la mama la copil:
- cunoasterea propriei stari de sanatate prin efectuarea testului HIV in mod gratuit in primele luni de
sarcina, aplicarea precoce a tratamentului cu AZT reduce mult riscul transmiterii infectiei la copil
- renuntarea Ia alaptare a mamelor HIV+
Atitudinea in cazul inteparii sau taierii eu un instrument contaminat:
- stimularea sangerarii locale
- spalarea la jet de apa 5 min
- aplicarea de antiseptice, dezinfectante, spalare cu apii si sapun
- prezentarea imediata la medic !!!
1.3.2. HEPATITA VlRALA. B
Se mai numeste hepatita de seringa sau hepatita cu antigen Hbs. Are un caracter mai mult sporadic, aparand
in focare familiale. Ambele virusuri hepatice (A si B) au 0 rezistenta mare fatii de agentii fizici si chimici. Rezista
la alcool si la clorinarea uzuala a apelor. Se distrug prin fierbere prelungita (30 min), sau prin autoclavare (metoda
de sterilizare a instrurnentarului medical).
Sursa de infectle este omul bolnav ~ i purtatorii de virus hepatic B.
Transmiterea se realizeaza prin contact direct, intim, intrafamilial (contact sexual, sarut), parenteral, prin
utilizarea de instrumentar medical nesteril, contaminat, prin utilizarea de instrumentar nemedical contaminat, care
poate produce intepaturi sau tiiieri (truse de ras, manichiura, pedichiura, etc.), prin transfuzii cu sange sau preparate
de sange contaminate, de la mama la tat (transmiterea este identica cu a HIV).
Incubatia este lungii 50 - 180 zile.
Simptomatologia: este identica cu cea descrisa la hepatita virala A.
Evolutia nu este intotdeauna favorabila, hepatita B putand duce la cronicizare si portaj de antigen Hbs.
Diagnosticul de certitudine se bazeaza pe decelarea antigenului Hbs din sange.
Tratamentul: repaus la pat, regim igieno-dietetic sever, tratament simptomatic, vitaminoterapie.
Profilaxie ~ i combatere:
1. Masuri fata de izvorul de lnfectte:
- izolarea bolnavilor la spitalul de bali contagioase
- identificarea si supravegherea contactilor, depistarea purtatorilor de antigen Hbs
2. Masuri fata de dille de transmitere:
- pentru hepatita B: utilizarea de instrumentar medical steril, utilizarea de instrumentar nemedical
steril sau eel putin dezinfectat chimic, contact sexual protejat
3. Miisuri fata de masa receptiva:
- ridicarea nivelului cultural sanitar
- pentru hepatita B: vaccinarea contra hepatitei B. Vaccinul utilizat la noi in tara
este preparat prin inginerie genetica~ i nu produce reactii postvaccinale.
1.3.3. NOTIUNI GENERALE DESPRE ANATOMIA ~ I FIZIOLOGIA PIELII
Pielea este un Invelis care acopera in intregime corpul. Este fermata din 3 straturi:
epiderm, denn si hipodenn. Este strabatuta de vase de sange si terminatii nervoase. Contine glande sudoripare si
sebacee.
12
Parul este 0 formatiune cornoasa. Radacina lui este inchisa in grasimea derrnului.
Prezinta 0 glanda sebacee anexa, bulb si papila.
Unghia este 0 placa cornoasa. Stii pe patul unghiei si prezinta 0 radacina, unde ia nastere.
Principalele functii ale pielii sunt:
1. Protectie - mecanica
- chimica
- impotriva radiatiilor
2. Tennoreglare : rol in reglarea temperaturii
3. Organ de simt
4. Aparare impotriva infectiilor
- integritatea pielii impiedica patrunderea microbilor
- aciditatea pielii distruge microbii, rol asemanator il au si unii acizi grasi din secretia glandelor
cutanate
CAUZELE BOLILOR DE PIELE (dermatozelor)
Buna functionare a celulelor pielii este influentata de .modul in care functioneaza restul organismului.
Dermatozele pot fi:
- de origine interna, cauzate de tulburari ale functiilor altor organe;
- de origine externa, In urma contactului cu agenti nocivi din afara organismului.
Cauzele derrnatozelor externe pot fi:
) 1. agenti fizici: frig, caldura, razele X, etc.
2. agenti mecanici: frecare ~ i apasare repetata
3. agenti chimici: - substante care actioneaza asupra tuturor persoanelor care Yinin contact cu ele
- substante care actioneaza numai asupra celor sensibilizati (vopsele de par,
creme, etc.), sensibilitatea putand fi dobandita dupa contacte repetate cu substanta
respective
4. agenti microbieni: bacterii, virusuri, ciuperci, etc.
DERMATOZELE OBRAZULUI, PIODERMITELELOCALIZATE PE OBRAZ$I1NBARBA
Deflnitie: infectii ale pielii datorate streptococilor ~ i stafilococilor.
Pentru patrunderea gerrnenilor este necesara 0 leziune cat de mica. Boala se poate lua:
a. de la frizerii care au piodermite, fie cand au leziuni ale mainilor, fie cand au leziuni cu alte localizari si i ~ i
infecteaza mainile;
b. prin instrumentele care au fost utilizate inainte la 0 persoana bolnava si nu au fost dezinfectate;
c. prin instrumentele pastrate neigienic.
Micile traumatisme provocate de brici pot servi ca poarta de intrare, fie ca se introduce un microb de la 0 alta
persoana, fie ca se disemineaza pe intreg obrazul 0 leziune infectioasa care era strict localizata.
) Piodermitele barbii pot prezenta diferite aspecte:
a. foliculitele - leziuni inflamatorii ale folieulului pilos, datorate stafilocoeilor.
Dupa sediullor se deosebesc:
- ostiofoliculite - leziuni superficiale ce se prezinta ca niste basicute eu puroi, in centrullor cu un fir de par;
- foliculitele profunde - inflamatie a radacinii firului de par. Se formeaza 0 mica punga cu puroi, care se
sparge la suprafata ~ i se evacueaza puroiul (care va infecta foliculii din jur). Firul de par este si el distrus si
expulzat.
Se atrage atentia sa nu se stoarca aceste foliculite. Zona cu foliculite nu trebuie barbierita pentru a nu se
infecta restul obrazului prin interrnediul briciului infectat.
b. furunculul - foliculita necrozanta cu perifoliculita - induratie a tesuturilor din jur.
Cand este situat la nivelul fetei este foarte gray si stoarcerea lui poate da complicatii de 0 gravitate exceptionala
(chiar moarte).
c. sicozisul microbian - infectie stafilococica subacute -Ieziuni de foliculita, multiple, unele confluente. De
obicei inflamatia porneste de la 0 inflamatie nazala - secretia nazala infectata, infecteaza mustata, de unde se
intinde, cuprinzand barba.
d. impetigo sau bubele dulci. Infectia superficiala a pielii datorata unei infectii mixte cu streptococi si
stafilococi.
In epiderm se formeaza 0 bula ce contine un lichid care devine repede tuibure, purulent. Bula se sparge,
puroiul infecteaza pielea invecinata. Ramane 0 eroziune pe suprafata careia, prin uscarea secretiilor, seproduce 0
crusta galbena, ca mierea. Se observa mai des Ia copii, dar, se poate intalni si la adulti. Este foarte contagios.
13
--
Persoanele prezentand una din diferitele forme de piodermite vor trebui sa fie indrumate catre unitatile
sanitare de specialitate (dermato-venerologie) si nu vor fi deservite pana nu vor avea permisiunea scrisa a unui
medic de specialitate.
Micozele barbii (trichofitiajiarbii)
Unele specii de c i ~ r a z i t e dau leziuni in barba. Boala se ia de la omul bolnav sau de la animale
bolnave. Transmiterea se face:
- direct prin contact cu bolnavul,
- indirect prin obiecte infectate.
Contaminarea la frizerie prin intermediul instrumentelor infectate este foarte frecventa si de aceea boala
trebuie sa fie cunoscuta de frizeri.
In cursul barbieritului se poate infecta briciul, pamatuful, servetul, puful cu care se pudreaza dupa barbierit,
etc. Prin intermediul aces tor ustensile infectate boala poate fi transmisa la persoanele deservite ulterior.
Trichofitia barbii se poate prezenta uneori sub forma unor placarde scuamoase, asemanatoare leziunilor de
trichofitie uscata din pielea capului. Cel mai adesea se prezinta sub forma unor leziuni de foliculita profunda
subacutii: noduli inflamatori, supuratii, unii izolati, altii confluenti. Firul de par infectat se expulzeazii odata eu
puroiul in care se scalda radacina sa. Acesta este aspectul clinic al sicizisului parazitar.
Leziunile sunt localizate de obicei pe obraji, fie pe unul, fie pe amandoi, dar in acest din urma caz, pe unul
din obraji leziunile sunt mai putin intinse (dispozitie asimetrica)
Pentru ca frizeriile sa nu devinii focare de transmisiune a acestor boli trebuie sa ia 0 serie de masuri:
I. Sa se refuze barbieritul persoanelor ce prezinta leziuni scuamoase sau pustule in barba,
indreptandu-se aceste persoane spre unitatile sanitare de specialitate, unde se precizeaza diagnosticul
si se face tratamentul necesar. .
2. Sterilizarea ustensilelor intrebuintate
3. Inlocuirea pufului (ee nu poate fi sterilizat) cu bucati de vata, care se arunca dupa intrebuintare.
4. Intrebuintarea de servete individuale, fierte :;;i calcate dupa intrebuintare.
5. Este preferabil ca persoanele ce se barbieresc in mod obisnuit in frizerii sa-si aibe pamatuful personal
(ca si peria de cap).
6. Spalarea atenta pe maini a frizerilor dupa deservirea fiecarei persoanc.
PEDICULOZA $1 COMPLICA TIlLE EI
Pediculoza capului este datorata unui parazit deosebitde pediculoza corpului.
Localizarea de predilectie a parazitului: retroauricular si regiunea occipitala. In aceste regiuni se gasesc ouale
parazitului, numitelindeni, care se prezinta ca niste bobite rnici, translucide, lipite de firul de par.
Ciupitura parazitului provoaca mancarimi si in urma scarpinatului se produc zgaraieturi care se infecteaza,
Astfcl, se produc infectii (piodermite) care pornind din locurile aratate se pot intinde in toata pielea capului, uneori
depasind zona paroasa. .
Ustensilele infectate eu ocazia tunderii unui astfel de bolnav pot prilejui transmiterea piodermitelor, in cazul
ciind sunt utilizate ulterior la un om sanatos. tara a fi dezinfeetate in prealabil.
In masina de tuns si in periile utilizate, raman fire de par parazitate si astfel se poate transmite si pedieuloza.
Pentru a se impiedica transmiterea pediculozei este suficienta curatirea eu indepartarea mecanica a parului
parazitat din masina de tuns, foarfece, piepteni. Mai dificil este curatirea periilor si din acest motiv trebuie sa se
evite intrebuintarea lor, iar daca au fost folosite, trebuie sa fie bine spalate, muiate apoi in otet (care dizolva chitina
oualor) si din nou spalate, iar la sfarsit pudrate cu un praf dezinsectant sau umectate cu solutie de insecticid.
1.3.4. BOLl VENERICE MAJORE
SIFILISUL, BLENORAGIA, SANCRUL MOALE, LIMFOGRANULOMATOZA INGHINALA
BENIGNA (boala Nicolas - Favre) .
SIFILISUL'
Este 0 infectie generals produsa de un microb in forma de spirals - Spirocheta palida sau Treponema palidum.
Rezista cateva ore pe obiecte umede, in mediu extern. Este usor distrus de antiseptiee si dezinfeetante.
Perioada de incubatie in sifilis este de 3 saptamani. Evolueaza in 3 stadii: sifilisul primar, sifilisul secundar
si sifilisul tertiar,
Sifllisul primar se caracterizeaza prin aparitia unei leziuni (sifilom) la locul de inoculare (mucoasa genitala
in general). Leziunea este sub forma unei eroziuni rotunde, superficiale, nedureroase. Este insotita de adenopatie
14
(cresterea in volum a ganglionilor). Diagnosticul se pune prin ultramicroscopie si reactie serologies. .Aceasta se
pozitiveaza dupa 6 saptamani de Ia contactul infectant.
Sifilisul secundar survine Ia 9 saptamani de Ia contactul infectant si consta in leziuni generalizate Ia nivelul
tegumentului, mucoaselor, parului si unghiilor.
La nivelul tegurnentului apar sifilide (ridicaturi lenticulare roze, rosii sau aramii) eritematoase,papuloase,
erozive, ulceroase, nedureroase, nepruriginoase.
La nivelul unghiiIor intalnim: decolari partiale sau totale, crapaturi, ingrosari, leziuni periunghiale.
La nivelul parului intalnim: alopecia (caderea parului) sifilitica, difuza sau in Iuminisuri, Pot cadea de
asemenea si sprancenele,
Netratat, sifilisul trece in stadiul tertlar producand leziuni organice ~ i nervoase.
Tratamentul in sifilis este obligatoriu si gratuit, in conditii de spitalizare.
Sifilisul se transmite:
1. direct: - prin contact sexual genital si extragenital
2. indirect - prin obiecte contaminate, in special cele care produc intepaturi, taieturi (ace, lame,
foarfeci, etc.).
Prevenirea sifilisului
- evitarea contactelor sexuale neprotejatc
- utilizarea instrumentarului medical steril
- utilizarea instrumentarului nemedical steril, de unica utilizare sau dezinfectat chirnic
) - examen clinic ~ i serologic periodic al unor categorii de persoane, stabilite prin Ordinul M.S. nr.15/1982
$ANCRUMOALE
Este 0 afectiune mai frecvent intalniHi la barbat, decat la femei, produsa de bacilul DUCREY.
Apare dupa 0 incubatie de 1-3 zile sub forma unci pustule rapid transformate intr-o ulceratie, adesea profunda.
Suprafata ulceratiei este acoperita cu 0 secretie purulenta si este dureroasa.
In unele eazuri se insoteste de adenopatie (inflamarea ganglionilor), care apare dupa 2 saptiimani, este
unilaterala, dureroasa si evolueaza spre supuratie ~ i fistulizare.
Tratamentul se face cu streptomicina, sulfamide, penicilina pe cale generala,
LIMFOGRANULOMATOZA INGHINALA
w
BENIGNA
Este produsa de un virus specific, cu 0 incubatie de 10-25 zile, sub forma unui sancru de inoculare (ulceratie)
pe mucoasa genitals masculina ~ i extrem de rar pc mucoasa vulvara. Uleerul este mie si dispare In cateva zile, este
insotit de adenopatie, care intotdeauna este unilateralii, freevent inghinala. In lipsa tratamentului, ganglionii supureaza
si se deschid numeroase fistule, scurgandu-seun puroi galben vascos initial, ee devine apoi seros, filant.
Tratamentul general consta in administrarea de sulfamide, antibiotice cu spectru Iarg, iar eel local in
deschiderea si drenarea fistulelor, aplicatii locale, radioterapie sau ablatie chirurgicala..
URETRITA GONOCOCICA (gonoreea, blenoragia)
)
Este 0 boala venerica, contagioasa, cu localizare initial uretrala, produsa de gonococ.
Sc transmite direct, prin raport sexual sau indirect prin lenjerie si obiecte de toaleta,
Incubatia variaza intre 36 ore si 5 zile, eu limita maxima de 10 zile.
Simptomatologie:
1. La barbat secretie purulenta galben-verzuie, mictiuni (urinari) freevente si dureroase.
Complicatii: edem preputial, firnoza, parafimoza, etc. Daca nu se intervine eu antibiotice, infectia se propaga
la uretraposterioara, secretia diminua, mictiunile devin mai freevente ~ i se insotesc de tenesme (eontraeturi dureroase)
si hematurie terminala.,
2. La femeie: infectia prinde uretra si yolul uterin eu simptomatologie uretrala asemanatoare barbatului,
colul uterin este edematiat, rosu ~ i prezinta 0 secretie purulenta, Blenoragia trece neobservata adeseori la femeie,
Complicatii: bartolinita, eistita, salpingita, pelvi-peritonita,
3. La fetite se asociaza eu inflamatia vulvei si a vaginului; vulva devine rosie, edematiata si din vagin se
scurge 0 secretie care pateaza lenjeria. Fetitele acuza dureri, usturimi ~ i arsuri locale. Se poate eomplica eu anorectita
gonococica.
Diagnosticul se pune pe baza simptomatologiei clinice si pe examinari de laborator.
Tratamentul se face cu penicilina, in dozele recomandate de medic.
.~
I
..
15
i
-
1.4. EPIDEMIOLOGIA SI PROFILAXIA BOLILOR PARAZITARE SI A
DERMATOMICOZELOR
1.4.1. BOLILE PARAZITARE
Giardioza
Este 0 parazitoza dintre cele mai frecvente determinata de un protozoar flagelat nurnit GIARDIA - LAMBLIA.
Estc 0 parazitoza de repartitie universals, mtalnindu-se pe tot globul, atat in regiuni de clima calda, cat si in
cele cu clima temperata sau rece.
Se intalneste atat la adulti, cat si la copii.
Dupa 0 incubatie de 15 zile incep sa apara primele semne de boala. Fiind un parazit de localizare intestinala,
hepato-biliara, manifestarile clinice sunt din partea aparatului digestiv. Dintre simptomele digestive domina dureri
abdominale, balonari, senzatii de greata, lipsa poftei de mancare. De asemenea un lac important it ocupa manifestarile
nervoase (cefalee, ameteli, stari de oboseala, de nervozitate) si manifestari alergice (urticarie, eritem, prurite).
Prezenta giardiei constituie 0 cauza de cronicizare si agravare a hepatitei epidemicc,
Tratament: cu Fasigin, Metronidazol.
Principalul rezervor de infectie al bolii il reprezinta omul bolnav sau purtatorul sanatos care elimina
chisturile infectioase odata cu dejectiile,
Ciii de transmitere: chisturile eliminate intermitent odata cu materiile fecale sunt rezistente in mediul
extern, in schimb sunt distruse la temperatura de 65C.
Pe langa transmiterea directa prin maini contaminate, giardioza poate fi transmisa si prin interrnediul apei poluate,
sau prin intermediul diferitelor alimente, pe care au ajuns chisturile infectioase.
Profilaxie: masurile de profilaxie vizeaza depistarea persoanelor parazitate si tratarea lor. Copiii, care
urmeaza a fi primiti in colectivitati, vor fi controlati parazitologic de 2-3 ori. De asemenea adultii, care deservesc
unitati de copii, care Iucreaza in sector alimentar sau in instalatii de aprovizionare eu apa potabila, vor fi periodic
controlati i tratati,
Dejectiile folosite ca i n g r a ~ a m i i n t in gradini vor fi inactivate, in colectivitatile de copii se vor folosi elite individuale,
care se vor dezinfecta periodic, spalarea mainilor, spalarea corecta a fructelor si zarzavaturilor.
Educatie sanitara prin crearea de deprinderi igienice duce 1arezultate bune in profilaxia acestei parazitoze.
Trichineloza
Este 0 boala parazitara determinata de un nematod TRICHINELLA SPlRALIS.
Apare printre persoanele care consuma carne de pore (mistre], urs) infectata si insuficient tratata tennic.
Este 0 boala de repartitie universals, cu 0 frecventa mai mare in America de Nord si Europa Centrala i de
Est. In Romania trichineloza a fost semnalata inca din secolul trecut. Boala pare sa fie mai frecventa in Ardeal,
Banat, Oltenia si Muntenia.
Ciclul incepe dupa ingerarea carnii de pore, in care se gasesc larvele inchistate ale parazitului. Sub actiunea
sucului gastric larvele se elibereaza din chisturi, se vor fixa in mucozitatile intestinului subtire, apoi din larve se
,
vor forma adultii. Larvele prin calea sangvina se vor raspandi in Intreg organismul, localizandu-se in muschii }
activi: diafragma, intercostali, masticatori, globi oculari, ai limbii. Larvele se inchisteaza, apoi chisturile se calcifica.
Calcificarea chistului nu inseamna moartea parazitului care ramane viabil pana la peste 40 de ani.
Debutulin trichineloza este de obicei brusc, incepand cu frison, febra, cefalee, astenie, injaza a doua
apar dureri abdominale, greturi, diaree, edem facial, palpebral.
In faza a treia - dureri musculare (cand larvele migreaza in muschi), tulburari cardio-vasculare, ale
aparatului respirator, ale sistemului nervos. Eozinofilia inscrie valori ridicate.
Tratament: Metronidazol (Vennox) asociat eu un tratament antiinflamator si antialergic.
Principalul rezervor de infectle este poreul, mistretul, ursul ~ i animalele domestiee sau salbatice, la
care este cunoscut canibalismul. Porcii se pot infecta ingerand chisturile parazitului odata eu cadavrele sobolanilor,
Cal de transmitere: prin intermediul carnii de pore infestata, care nu a fost tratata terinic suficient.
Profilaxie: prevenirea infestarii porcilor prin metode de starpire a rozatoarelor, interzicerea introducerii in
alimentatia porcilor a resturilor rezultate din sacrificarea altor porci. Sacrificarile de porcine vor trebui supuse
controlului veterinar obligatoriu.
16
Toxoplasmoza
Este 0 boala parazitara determinata de protozoarul TOXOPLASMA GONDll.
Parazitul se prezinta sub 0 forma vegetativa si sub 0 forma chistica. Poate sa ajunga in celulele musculare, nervoase
si in celule parenchimatoase ale diferitelor organe.
Are 0 repartitie universals, lntalnindu-se ca boala Ill, om pe toate continentele.
Toxoplasmoza poate fi contactata din afara dupa nastere (toxoplasmoza sau alteori boala este contactata
inca in cursul vietii intrauterine (toxoplasmoza congenitala).
In toxoplasmoza ca$tigata stadiul acut sau subacut al bolii este dominat de fonnele limfoganglionare, forme
oculare, viscerale, encefalitice. In toxoplasmoza congenitala apar diverse malformatii ale fatului: hidrocefalia,
microcefalia, mongolismul, buze de iepure, malformatii cardio-vasculare.
Rezervorul de infectie 11 reprezinta pisica si alte animale (cabaline, ovine, caprine si chiar pasari), Un rol
important ii revine pisicii la care parazitul are un ciclu evolutiv complet. Parazitul ajunge Ill, om prin intermediul
fructelor sau zarzavaturilor insuficient spalate, pe care au ajuns oochisti eliminati de pisica, Oochistii infectiosi ai
pisicii pot trecc Ill, om si in urma unui contact rnai apropiat cu aceste animale. In afara de aceasta cale de transmitere
digestiva exista si calea de transmitere transplacentara de Ill, mama Ill, flit.
Profilaxie: evitarea contactului cu animale, masuri de igiena individuala $i de igiena alimentara, Masuri
deosebite sunt recomandate in profilaxia toxoplasmozei congenitale. Astfel gravidele pana la 3 luni de sarcina pot
fi analizate si in cazuri pozitive avortul este indicat.
Teniaza
)
Teniazele sunt boli parazitare determinate de TAENIA SAGm:ATA sau TAENIA SOLIUM. Formele larvare
ale celor doua tenii sunt cisticercii: Cisticercus bovis din carnea de vita si Cisticercus celulosae din carnea de pore.
Formele Iarvare ale teniilor ajung in tubuI digcstiv al omului odata cu carnea infectata de pore sau de vita,
atunci, cand aceasta este consumata inainte de a fi in mod suficient tratata termic. In stomac si apoiin intestin
scolecsii eliberati se fixeaza de mucoasa intestinala si in aproximativ 2-3 luni ia nastere parazitul adult.
Teniile au 0 repartitie universala.
Bolnavii infectati incep sa eliminc proglote odata cu scaunele, dar $i intre ete. Apar dureri epigastrice, pofta
capricioasa de mancare, balonari, cefalee, ameteli, senzatii de greata, fenomene nervoase, prurit anal sau nazal,
urticarie.
Tratament: Mepacrin
Rezervorul de infectle in boala este omul purtator al parazitului. Un rol important in raspandirea bolii
poate sa revina si acelor bolnavi, care nu iau masuri de inactivare a produsilor eliminati, Lipsa de latrine sau
constructia necorespunzatoare a lor pot duce Ill, infcctarea frecventa a animalelor. Sacrificarile clandestine de
porcine si bovine, practicarea unui control superficial in abatoare pot face ca 0 came infectata sa ajunga in consumatie,
Acest lucru este po sibil atunci cand camea nu este suficient tratata termie.
Prcfllaxie: produsele eliminate vor fi inactivate cu apa clocotita $i aruncate in closet.
Se va consuma came tratata terrnic sufieient. Pastrarea carmi timp de 10 zile Ill, - 10C sau 30-40 ore la - 20C poate
Juce Ill, distrugerea cisticercilor.
Ascaridoza, tricocefaloza, oxiuraza
Boli determinate de viermi nematozi.
in cadrul Ascaridozei parazitii adulti ajung in jejun si ileon si exercita 0 actiune mecanica, traumatica,
oclusiva, toxico-alergica, bacterifera. Boala are 0 repartitie universals, dar mai frecventa in mediul rural.
Tratament: Decaris, Metronidazol.
Quale eliminate odata cu materiilc fecale nu sunt embrionate $i nu sunt infectioase.
Evolutia lor Ill, stadiul de oua infectioase se face pe pamant, in mediul extern. Raspandirea oualor pe sol, in apa sau
pe alimente este favorizata In mediul rural de lipsa de closete sau closete prost construite. Folosirea materiilor
fecale netratate, ca ingra$amant pentru gradini duce Ill, eontaminarea produselor cultivate pe aceste terenuri.
Infestarea omului se face prin alimente (legume, fruete, zarzavaturi) nespalate, prin maini murdare
Profilaxie: construirea de closete corespunzatoare, inactivarea dejectiilor umane inaintea folosirii lor ca
educatia sanitara a populatiei.
Tricocefaloza - determinata de TRICHIURIS TRICHIURA. Este 0 parazitoza de repartitie universala, Produce
tulburari gastrointestinale, dureri abdominale, greata, varsaturi, balonari, tulburari nervoase, alergice, anemie.
Tratament: eu Vennox
Rezervorul de Infectie este omul bolnav. Ouale eliminate nu sunt infectioase, evolutia lor, ca $i Ill, ascaris,
are loc in mediul extern, pe pamant,
17
Profilaxie: ca si in ascaridoza, se recomanda construirea de closete corespunzatoare, spalarea fructelor,
zarzavaturilor, intretinerea igienica a mainilor, educatie sanitara,
Oxiuraza - determinatd de parazitul ENTEROBIUS VERMICULARIS
Din ouale ingerate pe cale digestiva se vor forma adultii, care se stabilesc in cecum si colonul ascendent.
Migratia oxiurilor pline eu oua din cecum pana la orificiul anal se face seara ~ i noaptea si este insotita de un prurit
anal adesea insuportabil. Caracterul particular al depunerii oualor este principala cauza a autoinfestatiei. Bolnavii
iau pe maini, sub unghii 0 parte din ouale depuse, care vor ajunge chiar in dimineata urmatoare in tubul digestiv.
Autoinfectia este principala explicatie a faptului ca oxiuraza se vindeca cu grcutate.
Oxiurii produc 0 actiune spoliatoare, toxica si bacterifera. Pot produce vaginite la fetite, dureri in jurul
ombilicului, apendicite.
Tratament: cu Vermox
Rezervorul de infectie - omul parazitat. Ouale de oxiuri pot rezista multa vreme in apa, in praful de casa,
astfel ea ele pot fi inhalate odata cu praful, in special de gospodina care curatii eu carpa moale mobila. Scuturarea
ceareeafurilor pe care a dormit persoana infectata poate reprezenta 0 sursa de raspandire a oualor de oxiuri.
Profilaxie: in colectivitatile de copii este recomandat periodic, de mai multe ori pe an examenul parazitologic.
Se acorda 0 atentie deosebita persoanelor, care manipuleaza alimente. Vor fi luate masuri pentru eontrolul periodic
al personalului de ingrijire din colectivitatile de copii, In colectivitatile de copii, pentru a se evita reinfectia, se
propune: taierea unghiilor, spalarea regulata a mainilor cu apa si sapun. Copiii parazitati vor fi spalati pe corp,
imbracati in rufe curate si calcate cu fierul fierbinte, jucariile vor fi badijonate cu solutie de chinina 0,5%.
Cisticercoza umanii
Cisticercoza este 0 boala provocata omului prin dezvoltarea in organismul sau a formelor larvare ale Taeniei
solium sau ale Taeniei saginate. Formele larvare ale T. solium se numesc Cysticercus cellulosae si se dezvolta la
pore. Formele larvare ale T. saginata se numesc Cysticercus bovis ~ i se dezvolta la bou (vitei), Aceste forme
larvare au aspectul unor vezieule cu pereti subtiri si pline eu lichid. Fiecare vezicula are inauntrul sau capul teniei
respective.
Omul se imbolnaveste ingerand carne de pore sau de vita infestata eu cisticerci. Se localizeaza la nivelul
globilor oeulari, producand hipertensiune oculara, hemoragii ale vaselor oculare, retinite, se poate loealiza si
subcutanat ~ i In musculatura, Se manifesta prin aparitia de mici tumerete de marimea unui bob de fasole eu suprafata
neteda, neaderente la piele.
La nivelul musculaturii: volumul muschilor creste si vezicule1e cu cisticerci devin dureroase semanand cu miopatia.
Tratament medical nu este cunoscut pana in prezent. Tratamentul este chirurgieal si consta In extirparea
eisticercilor usor accesibili.
Omul se infesteaza ingerand came de pore sau de vita insuficient tratata termic pentru distrugerea larvelor
din ele. Omul se mai poate infesta si ingerand oua de tenie de la tenia pe care 0 poarta in intestin prin fenomenul de
regurgitare.
Alt agent transmitator de oua de tenie sunt mustele, care iau ouale din materiile feeale ale unui purtator de
tenie si Ie raspandesc apoi pe alimentele omului.
Masuri de profilaxie - indepartarea teniazei din organism, combaterea raspandirii mustelor, folosirea carnii
tratate termic suficient, educatia sanitara asupra perieolului de contractare a cisticercozei.
1.4.2. DERMATOMICOZE
Sunt boli ale pielii si ale mucoaselor provocate de ciuperci. Sunt 2 tipuri de ciuperci:
- candidozele (cu raspandire de 20-25%) si dermatomicozele (raspandire 50%)
Dermatomicozele - au 0 raspandire universala,
Se Iocalizeaza in diferite portiuni ale corpuIui:
- pielea capului - predomina mierosporiile si tricofitiile;
- in cavitatea bucala - predomina candide;
- in conduct auditiv extern - predomina candide;
- submamar - tricofitii si candide;
- axilar - eritrazma, Candida, dermatofiti;
- pielea glabra - dermatofiti
- unghii - tricofitii ~ i candide;
- palmar - tricofitii si candide;
18
- interdigital mana - candide;
- inghinal- eritrazme, tricofitii si candide;
- vaginal - candide,
- perianal - candide, eritrazme;
- interdigital picior - candide, eritrazme, tricofitii;
- planta - dermatofiti.
Simptome:
- in candidozele vaginale - prurit, eritem, usturime, secretie albicioasa
- in cazul candidozelor la unghii, afectiunea incepe de la baza unghiei, iar in cazul dermatofitilor, leziunile
apar de la varful unghiei. Unghiile afectate de micoze se degradeaza
- pe pielea glabra (tara par) dermatofitii pot produce herpes circinat;
o alta micoza localizata pe pielea trunchiului este pitiriazisul verzicolor, cu aspectul unor pete mici si
delimitate, de culoare galben-bruna.
Cele mai importante ciuperci localizate la nivelul firului de par sunt tricofitiile, microsporia si favusul. Sunt
raspandite la copiii de varsta scolara si sunt foarte contagioase, Se transmit pe cale directa prin atingerea capului,
in joaca, sau indirect, prin imprumutarea bascutei, a pieptenelui, a periei de cap sau de la ce ramane in masina de
tuns.
Trlcofitia - raspandita la copii dar ~ i la adulti. Boala este foarte contagioasa si produce adevarate epidemii
in colectivitatile de copii. Se transmite sub doua forme: tricofitia uscata a pielii eapului si tricofitia supurata;
- tricofiiia uscata este alcatuita din placarde mici eritemato-scumoase la nivelul carora, perii, unii sunt rupti
) si altii intregi. '
- tricofitia supurats este cunoscuta si sub numele de Kerion Celsi, parazitul este de origine animala si se
poate lua de la soareci, pisici, vite etc. Apare la inceput ca 0 tricofitie uscata care se inflameaza si se acopera la
inceput cu foliculite simple care ulterior se transforma in placarde proeminente din care iese puroi prin mai multe
orificii. La nivelul placardului, perii in mare parte sunt cazuti, sau se extrag foarte usor,
Placardele, 2-3 la numar, de marimea unei monede de 3 lei, rotunde, reliefate si eu margini nete.
Tricofitia se localizeaza uneori si in barba adultului, iar mai rar in mustata, contaminarea facandu-se la
frizer prin instrumentele infectate.
Microsporia - raspandita datorita parazitului microsporus si constituie una dintre cele rnai frecvente ~ i mai
contagloase atectiuni parazitare intalnite in copilarie.
Copilul prezinta placarde eritemato-scuamoase mai mari ea in tricofitie dar mai putine ea numar, unul sau
doua perfect rotunde, acoperite de seuame taratoase, avand perii rupti la acelasi nivel, ea ~ i cand parol ar fi fost
tuns eu masina.
Favusul este 0 micoza ce se intalneste la oriee varsta, mai ales la copii.
Caraetenstic pentru favus este prezenta godeului favic de forma rotunda, format dintr-un depozit de paraziti
$i centrat de un fir de par. Godeurile conflueazii si dau leziuni crustoase intinse, cu miros caracteristic de urina de
soarece.
) Parul in favus este mult mai putin parazitat decat in celelalte pilomicoze, in schimb i ~ i pierde euloarea ~ i
lueiul normal; firele de par apar astfel mate si prafuite, semanand cu firul de par de pore. Netratata, inflamatia
cronica de la baza perilor duce la 0 atrofie cicatriciala la nivelul careia parul nu mai creste.
ProfIlaxie: spalarea cu apa si sapun dupa baile efectuate in stranduri, evitarea folosirii inealtamintei de la
.persoanele afeetate, folosirea la baie a prosopului propriu, sterilizarea ustensilelor folosite la manichiura, pedichiura,
folosirea pieptenelui propriu.
19
*)Anexa este reprodusa in facsimil.
DENUMIREA SUBSTANTEI
Numar CE
(Comunitatea
I
I
Numar
I (Chemical
I
CAS
I
Abstract I
Europeana)
I
Substances)
I
203-931-2
I
I
112-05-0
\
I
\2,6-dimethyl-1,3-dioxan-4yl
I
acetate 212-579-9
I
I
828-00-2
I
I
jTetradonium bromide
I .alpha., .alpha.', .alpha.' '-trimethyl-l,3,5-triazine
214-291-9
246-764-0
I
I
1119-97-7
25254-50-6
I
I
I
1 1 , 3 , 5 ( 2H, 4H, 6H) - t r i e t h a nol
I
I
I
I
I
13-Phenoxybenzyl-2-(4-ethoxyphenyl)-2 407-980-2
I
80844-07-1
I
Imethylpropylether/Etofenprox
I
I
I I
15-Chloro-2-(4-chlorphenoxy)pheno1 418-890-8
I
3380-30-1
I
I
IBis [1-cyclohexyl-l, 2-di (hydroxyl-.kappa.O)
I
I
312600-89-8
I
I
)
Idiazeniumato(2-)]copper
I
IFormic acid
I
200-579-1
I
I
I
64-18-6
I
I
I
I
ICitric acid
I
IChloroxylenol
I
IThiram
I
201-069-1
201-793-8
205-286-2
I
I
I
I
I
I
77-92-9
88-04-0
137-26-8
I
I
I
I
I
I
IZiram
I
IMetam-sodium
I
205-288-3
205-293-0
I
I
I
I
137-30-4
137-42-8
I
I
I
I
ISilver chloride 232-033-3
I
7783-90-6
I
I I
I Potassium methyldithiocarbamate 205-292-5
I
137-41-7
I
205-346-8
I
138-93-2
I
I I
!2,4-Dichlorobenz
Yl
alcohol 217-210-5
I
1777-82-8
I
I I
11,3-didecyl-2-methyl-1H-imidazolium chloride 274-948-0
I
70862-65-6
I
I I I
IBis (3-aminopropyl)-octylamine 433-340-7 86423-37-2
I
)
IFormaldehyde 200-001-8 50-00-0
I
I I
IBenzoic acid 200-618-2 65-85-0
I
I I
IPropan-2-o1 200-661-7 67-63-0
I
I
IPropan-1-o1 200-746-9 71-23-8
I
I I
IL-(+)-lactic acid 201-196-2 79-33-4
I
I
IHexa-2,4-dienoic acid/Sorbic acid 203-768-7 110-44-1
I
I
I I
ISodium benzoate 208-534-8 532-32-1
I
I I
ISulphur
I
dioxide 231-195-2 7446-09-5
I
I
Calcium dihexa-2,4-dienoate 231-321-6 7492-55-9
I
Ipolyvinylpyrrolidone iodine Polimer 25655-41-8
I
I I
20
IDisodium disulphite
I
I Sodium hydrogensu1phite
I
231-673-0
231-548-0 7631-90-5
7681-57-4
I
I
[
!
!Sodium sulphite 231-821-4 7757-83-7
I
I
I
!Si1ver nitrate 231-853-9 7761-88-8
I
I
IPotassium sulphite 233-321-1 10117-38-1
I
I I
I Dipotassium disulphite 240-795-3 16731-55-8
I
I I
IPotassium (E, E)-hexa-2,4-dienoate 246-376-1 24634-61-5
I
I
I1-[2-(A11y1oxy)-2-(2,4-Dichloropheny11ethyl1-1H 252-615-0 35554-44-0
I
I
limidaz01e/lmazali1
I
I I
[Reaction products of: 403-950-8 164907-72-6
I
Iglutamic
I
acid and N-(C12-14-alkyl)propylenediamine
I
I
[Potassium salts of fatty acids (C15-21) Amestec
I
()-I-(.beta.-Al1y1oxy-2,4-dichlorophenylethyl) I Produs pentru 73790-28-0
!
limidazole/Technical grade imazalil protectia plantelor
I
ITriclosan 222-182-2 3380-34-5
I
I
12,2-0ibromO-2-CyanOacetamide 233-539-7 10222-01-2
I
[
I
IPeracetic acid
I
IBromine chloride
I
IEthanol
I
ILignin
201-186-8
237-601-4
200-578-6
232-682-2
79-21-0
13863-41-7
64 -17-5
9005-53-2
I
I
I
I
I
I
I
f-----.-----------------t---------1--------J
I
IN-Didecyl-N-dipolyethoxyammonium borate/ Polimer 214710-34-6
I
/Didecylpo1yoxethyla mmonium borate
!
I I
IBronopol 200-143-0 52-51-7
I
I I
IBiphenyl-2-o1 201-993-5 90-43-7
I
I I
ISodium 2-biphenylate 205-055-6 132-27-4
I
I I
!Thiabendazole 205-725-8 148-79-8
I
[
I
1 1 , 2- Be n zi s o t hi a z ol - 3 (2H) - one 220-120-9 2634-33-5
I
jTetrahydro-l,3,4,6-tetrakis(hydroxymethyl)imidazo 226-408-0 5395-50-6
I
I [4,5-dlimidazole-2,5(lH,3H)-dione
I
I I
jDodecylguanidine monohydrochloride 237-030-0 13590-97-1
I
I I
/Dimethyloctadecyl[3-(trimethoxysilyl)propy1J ammonium! 248-595-8 27668-52-6
I
Ichloride
I
I
Melaleuca alternifolia, ext./Australian tea tree oil I 285-377-1 85085-48-9
I
I I I
12,4,8,10-tetra(tert-butyl)-6-hydroxy-12H-dibenzo[d,gJ I 286-344-4 85209-91-2
I
I [l,3,21dioxaphosphocin 6-oxide, sodium salt
I
ISilver zeolite A
I
IQuaternary ammonium iodides
I
IAluminium sodium silicate-silver
\complex/Silverzinc-zeolite
I
zinc pentru
plantelor
Amestec
I Produs
Iprotect;ia
I
308074-50-2
130328-20-0
I
I
I
I
I
I
I
21
-
)
)
IG1utara1
I
203-856-5
I I
IHydrogen peroxide
I
231-765-0
I I
j1-[[2-(2,4-Dichloropheny1l-4-propyl-1,3-dioxolan-2
I
262-104-4
lyl)methyl)-lH-1,2,4-triazole/Propiconazole
I
I I
!Chlorocresol
I
200-431-6
I I
'Glyoxal
I
203-474-9
I
I i
1m-cresol
I
203-577-9
I
,
I
Iphtha1aldehyde
I
211-402-2
I I
IHydroxyl-2-pyridone
I
212-506-0
I I
ICopper
I
231-159-6
I I
ICopper sulphate
I
231-847-6
I I
ISodium p-chloro-m-cresolate
I
239-825-8
I
I I
\Mixture of 5-chloro-2-methyl-2H-isothiazol-3-one
I
Arnestec
I (EINECS 247-500-7) and 2-methyl-2H-isothiazol-3-one
I
I (EINECS 220-239-6)
\
I I
IMonohydrochloride of polymer of N,N" '-1,6
I
Polimer
Ihexanediylbis(N'- cyanoguanidine) (EINECS 240-032-4l
I
land hexamethylenediamine (EINECS 240-679-6l/
I
IPolyhexamethylene biguanide (monomer: 1,5-bis
I
I (trimethylenl-guanylguanidinium monohydrochloride)
I
I
,
IOligo-(2-(2-ethoxy)ethoxyethyl guanidinium chloridel
I
Polimer
I I
Ipoly-(hexamethylendiamine guanidinium chloride)
I
Polimer
\ I
/Polyhexamethy1ene biguanide
I
Po1imer
I I
IPeroxyoctanoic acid
I
I I
11,3-Bis(hydroxymethy1lurea
I
205-444-0
I I
12- But anone , peroxide
I
215-661-2
I I
ITar acids, polya1kylphenol fraction
I
284-893-4
I I
IReaction product of dimethyl adipate, dimethyl
I
432-790-1
Iglutarate, dimethyl succi ante with hydrogen
I
!peroxide/Perestane
I
I I
ISilver-zinc-aluminium-boronphosphate glass/Glass INumar nealocat inca
loxide, silver- and zinc-containing
I
polymer of N-Methylmethanamine (EINECS 204-697-4 withl Polimer
I (chloromethyl)oxirane (EINECS 203-439-8l/Polymeric
I
Iquaternary ammonium chloride
I I
IDich1orophen
I
202-567-1
I I
Isodium 2,4,6-trichlorophenolate
I
223-246-2
I I
Im-Phenoxybenzyl 3-(2,2-dichlorovinyl)-2,2
I
258-067-9
Idimethy1cyclopropanecarboxylate/permethrin
I
jArnines, n-C10-16-alkyltrimethylenedi-, reaction
I
Arnestec
Iproducts with chloroacetic acid
I
!Didecyldimethylammonium chloride
I
230-525-2
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
j
I
I
I
I
I
I
I
,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,
I
I
I
\
I
I
I
I
I
I
111-30-8
7722-84-1
60207-90-1
59-50-7
107-22-2
108-39-4
643-79-8
822-89-9
7440-50-8
7758-98-7
15733-22-9
55965-84-9
27083-27-8
374572-91-5
57028-96-3
91403-50-8
33734-57-5
140-95-4
1338-23-4
84989-05-9
398477-47-9
25988-97-0
97-23-4
3784-03-0
52645-53-1
139734-65-9
7173-51-5
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,
I
I
I
I
I
,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
22
-
Isodium hypochlorite 231-668-3 7681-52-9
I
ICalcium hypochlorite 231-908-7 7778-54-3
I
IChlorine 231-959-5 7782-50-5
I
IQuaternary ammonium compounds, benzyl-C12-18 269-919-4 68391-01-5
lalkyldimethyl, chlorides
I
IQuaternary ammonium compounds, benzyl-C12-16 270-325-2 68424-85-1
lalkyldimethyl, chlorides
I
IQuaternary ammonium compounds, di-C8-10 270-331-5 68424-95-3
lalkyldimethyl, chlorides
I
IQuaternary ammonium compounds, benzyl-CI2-14 287-089-1 85409-22-9
lalkyldimethyl, chlorides
IQuaternary ammonium compounds, C12-14-alkyl 287-090-7 85409-23-0
I [(ethylphenyl)methylldimethyl, chlorides
I
16-(Phthalimido)peroxyhexanoic acid 410-850-8 128275-31-0
I
IBacillus sphaericus Micro-organism 143447-72-7
) IBacillus
I
thuringiensis subsp. Israelensis Serotype Micro-organism
IH14
I
IQuaternary ammonium compounds (benzylalkyldimethyl
I (alkyl from C8-C22 saturated and unsaturated, and
IAmestec de
I din lista
substantel
EINECS*) I
\
t a l l ow alkyl, coco alkyl and
bromides, or hydroxides)/BKC
I
soya alkyl) chlorides,
I
I
I
!Quaternary ammonium compounds (dialkyldimethyl(alkyl
I
from C6-C18 saturated and unsaturated, and tallow
alkyl, coco alkyl and soya alkyl) chlorides,
Ibromides , or methylsulphates)/DDAC
I
IAmestec de
I din lista
I
substantel
EINECS*) I
I
I
I
Ipoly(oxy-l,2-ethanediyl), .alpha.-[2
I (didecylmethylammonio)ethylJ-.omega.-hydroxy-,
Polimer 94667-33-1
Ipropanoate (salt)
\
ISalicylic acid 200-712-3 69-72-7
201-180-5
309-206-8
79-14-1
100085-64-1
\
/Quaternary ammonium compounds, [2-[[2-[(2
Icarboxyethyl) (2-hydroxyethyl)aminoJethylJamino]-2
loxoethyllcoco alkyldimethyl, hydroxides, inner salts
IGlycollic acid
I
IHydrogen chloride/Hydrochloric acid
I
I Sodium hydrogen 2,2'-methylenebis[4-chlorophenolatel
I
ITetrakis(hydroxymethyl)phosphonium sulphate (2:1)
231-595-7
233-457-1
259-709-0
7647-01-0
10187-52-7
55566-30-8
IQuaternary ammonium compounds, benzyl-C12-18
lalkyldimethyl, salts with 1,2-benzisothiazol-3{2H)
lone 1,I-dioxide {l:1l
I
11 , 3- Di b r omo - 5 , 5- d i me t h yl h yd an t oi n
I
I 1,3-Dichloro-5,5-dimethylhydantoin
I '
IDisodium tetraborate, anhydrous
I
ISodium bromide
I
IBoric acid
I
273-545-7
201-030-9
204-258-7
215-540-4
231-599-9
233-139-2
68989-01-5
77-48-5
118-52-5
1330-43-4
7647-15-6
10043-35-3
23
IDisodium octaborate tetrahydrate 234-541-0 12280-03-4
I
!Bromochloro-5,5-dimethylimidazolidine-2,4-dione 251-171-5 32718-18-6
I
11,3-0ichloro-5-ethyl-5-methylimidazolidine-2,4-dione 401-570-7 89415-87-2
I
INabam 205-547-0 142-59-6
I
ISodium hydrogencarbonate 205-633-8 144-55-8
I
!4,5-Dichloro-3H-1,2-dithiol-3-one 214-754-5 1192-52-5
Mecetronium ethyl sulphate ! 221-106-5 3006-10-8
I(Ethylenedioxy)dimethanol
12,2
1,2'
'-(Hexahydro-1,3,5-triazine-1,3,5-triyl)
I
I
222-720-6
225-208-0
3586-55-8
4719-04-4
Itriethanol I
I I
!1,3-BiS(h
YdrOXymethYl)-5,5-dimethYlimidazolidine-2,4-1
229-222-8 6440-58-0
Idione
3,3 '-Methylenebis [5-methyloxazo1idine]/Oxazo1idin 266-235-8 66204-44-2
)
IMagnesium-monoperoxyphthalat-hexahydrate
I
279-013-0 84665-66-7
/Tributyltetradecy1phosphonium chloride 279-808-2 81741-28-8
I
lurea, N,N'-bis(hydroxymethyl)-, reaction products 292-348-7 90604-54-9
Iwith 2-(2-butoxyethoxylethanol,
I formaldehyde
ethylene glycol and
I
ISi1ver sodium hydrogen zirconium phosphate INumar nea10cat inca I
I I I
IN-(3-aminopropy1)-N-dodecy1propane-1,3-diarnine 219-145-8 2372-82-9
I
ISodium chlorite 231-836-6 7758-19-2
I
ISodium chlorate 231-887-4 7775-09-9
I
IChlorine dioxide 233-162-8 10049-04-4
I
!O-gluconic acid, compound with N,N' '-bis(4 242-354-0 18472-51-0
Ichlorophenylj-3,12-diimino-2,4,11,13
tetraazatetradecanediarnidine (2:1)
IBenzoxonium chloride 243-008-1 19379-90-9
I
jAmines, CI0-16-alkyldimethyl, N-oxides 274-687-2 70592-80-2
I
ITosy1chloramide sodium 204-854-7 127-65-1
I
IPyridine-2-thio1 l-oxide, sodium salt 223-296-5 3811-73-2
I
IIodine 231-442-4 7553-56-2
I
IAmmonium bromide 235-183-8 12124-97-9
I
12-methyl-2H-isothiazol-3-one 220-239-6 2682-20-4
I
IPentapotassium bis(peroxymonosulphate) bis(sulphate) 274-778-7 70693-62-8
I
IN,N'-(deCane-1,10-diyldi-1(4H)-pyridyl-4-y1idenelbis 274-861-8 70775-75-6
I (octylarnmonium) dichloride
I
!Triclocarban 202-924-1 101-20-2
I
I Silver 231-131-3 7440-22-4
I
r-h Lor-i n e : m-i v t u r-e r-rf .:=lrirl .=Inri
24
Isodium hypochlorite produced in situ
I
ISymclosene 201-782-8 87-90-1
I
IBenzy1 benzoate 204-402-9 120-51-4
204-479-9 121-54-0
204-589-7 122-99-6
ICetylpyridinium chloride 204-593-9 123-03-5
204-769-5 126-11-4
IPotassium dimethyldithiocarbamate 204-875-1 128-03-0
I
Isodium dimethyldithiocarbamate 204-876-7 128-04-1
I
IMonolinuron 217-129-5 1746-81-2
I
ITroclosene sodium 220-767-7 2893-78-9
dihydrate 220-767-7 51580-86-0
ITerbuthylazine 227-637-9 5915-41-3
)
I
I (benzyloxy)methanol 238-588-8 14548-60-8
Mi xt u r e of cis- and trans-p-menthane-3,8 diol/ 255-953-7 42822-86-6
I
/
Citriodiol
I
Mixture of I-phenoxypropan-2-ol (EINECS 212-222-7) Amestec
1
land 2-phenoxypropanol (EINECS 224-027-4)
I
I I
IActive Chlorine: manufactured by the reaction of I Amestec
Ihypochlorous acid and sodium hypochlorite produced inl
Isitu /
I I
/Guazatine triacetate I Produs pentru 115044-19-4
I Iprotectia plantelor
IHomopolymer of 2-tert-butylaminoethyl methacrylate Polimer 26716-20-1
I(EINECS 223-228-4)
IN,N,N',N'-Tetramethylethylenediamine-bis(2 Po1imer 31075-24-8
/chloroethyl) ether copolymer
I
IEthylene oxide 200-849-9 75-21-8
i
)
IClorophene
I
204-385-8 120-32-1
IBenzothiazole-2-thiol 205-736-8 14 9-30-4
I
(benzothiazol-2-ylthio)methyl thiocyanate 244-445-0 21564-17-0
*)EINECS = Inventarul European al Substantelor Comerciale Existente.
ANEXA Nr. 2
la normele tehnice
LISTA
standardelor din Romania aplicabile in unitatile sanitare, in
domeniul curatarii, dezinfectiei si sterilizarii
25
SR EN 1040:2000 Antiseptice ~ i dezinfectante chiroice. Activitatea bactericida de baza. Metoda de testare ~ j
prescriptii (faza 1)
SR EN 1275:2000 Antiseptice ~ i dezinfectante chiroice. Activitatea fungicida de baza. Metoda de testare ~ i
prescriptii (faza 1)
SR EN 1276:2000 Antiseptice $i dezinfectante chiroice. Testu1 cantitativ a1 suspensiei pentru eva1uarea
activitatii bactericide a antiseptice10r $i dezinfeetantelor chiroice, uti1izate in domeniul
agroaliroentar, in industrie, in doroeniu1 casnie $i in colectivitati. Metoda de testare $i
prescriptii (faza 2/etapa 1)
SR EN 1650:2000 Antiseptice $i dezinfectante chiroice. Testul cantitativ al suspensiei pentru evaluarea
activitatii fungicide a antisepticelor $i dezinfectantelor chirnice, uti1izate in domeniu1
agroalimentar, in industrie, in domeniu1 casnic $i in coleetivitati. Metoda de testare $i
prescriptii (faza 2/etapa 1)
SR EN 1499:2000 Antiseptiee $i dezinfectante chimice. Dezinfectia igienica a maini10r prin spalare. Metoda
testare s i. pre s cri pt i i . (faza 2/etapa 2)
SR EN 1500:2000 Antiseptice ~ i dezinfectante chimice. Dezinfectia igienica a maini10r prin frecare. Metoda
testare ~ i prescriptii (faza 2/etapa 2)
SR EN 13624:2004 Antiseptice $i dezinfectante chimice. Testul cantitativ a1 suspensiei pentru eva1uarea
activitatii fungicide a dezinfectantelor pentru instrumentar, uti1izate in domeniu1 medical
)
Metoda de testare $i prescriptii (faza 2/etapa 1)
SR EN 13727:2004 Antiseptice $i dezinfectante chimice. Testul cantitativ a1 suspensiei pentru evaluarea
activitatii bactericide a dezinfectante10r pentru instrumentar, utilizate in domeniu1 medic
Metoda de testare ~ i prescriptii (faza 2/etapa 1)
SR EN 14348:2005 Antiseptice $i dezinfectante chimice. Testul cantitativ al suspensiei pentru evaluarea
activitatii micobactericide a dezinfectantelor chimice de uz medical, inc1usiv a
dezinfectante10r pentru instrumentar. Metode de testare $i cerinte (faza 2/etapa 1)
SR EN 1174-1:1999 Steri1izarea dispozitive1or medicale. Estimarea populatiei de rnicroorganisme pe produs.
Partea 1: Cerinte
SR EN 1174-2:1999 Sterilizarea dispozitive1or medica1e. Estimarea popu1atiei de rnicroorganisme pe produs.
Partea 2: Ghid
SR EN 1174-3:1999 Sterilizarea dispozitive1or medicale. Estimarea popu1atiei de rnicroorganisme pe produs.
Partea 3: Ghid pentru metode1e de va1idare a tehnicilor microbiologice
SR EN 13060:2004 Steri1izatoare mici cu abur
SR EN 13824:2005 Steri1izarea dispozitive1or medicale. Tratarea aseptica a dispozitivelor medica1e 1ichide.
Cerint e
EN 14180:2004 Sterilizatoare pentru scopuri medicale. Steri1izatoare cu abur $i formaldehida la temperatuJ
joasa. Cerinte ~ i incercari
SR EN 1422:2003 Sterilizatoare de uz medical. Sterilizatoare cu oxid de eti1ena. cerinte $i metode de
verificare
SR EN 285:2003 Sterilizare. Sterilizare cu abur. Sterilizatoare mari
SR EN 550:1997 Sterilizarea dispozitivelor medicale. Validare $i control de rutina pentru sterilizarea cu (
de etilena
SR EN 552:2001 Sterilizarea dispozitivelor medicale. Validare $i control de rutina pentru sterilizare prin
iradiere
SR EN 552:2001/A1:2003 Steri1izarea dispozitive1or medicale. Validare $i control de rutina pentru sterilizare prin
iradiere
SR EN 552:2001/A2:2003 Sterilizarea dispozitivelor medicale. Validare $i control de rutina pentru sterilizarea prir
iradiere
!,;R ICN 'i'i4:?OOl
26
cal dura urneda
SR EN 556-1:2003 Sterilizarea dispozitivelor medicale. Cerinte pentru dispozitivele medicale etichetate "ste
Partea 1: Cerinte pentru dispozitivele medica1e steri1izate in faza final a
SR EN 556-2;2004 sterilizarea dispozitivelor medicale. Cerinte pentru dispozitivele medicale etichetate STER
Partea 2: Cerinte pentru dispozitivele medicale procesate aseptic
SR EN 867-3:2003 Sisteme nebiologice pentru utilizare in sterilizatoare. Partea 3: Specificatie pentru indic
de Clasa B utilizati in testul Bowie $i Dick
SR EN 868-1:2003 Materiale $i sisteme de ambalare pentru dispozitivele medicale care urmeaza a fi sterilizat
SR EN 980:2003 Simboluri grafice uti1izate pentru etichetarea dispozitive1or rnedicale
SR EN ISO 10993-1:2004 Evaluarea biologica a dispozitivelor medicale. Partea 1: Evaluare $i testare
SR EN ISO 11140-1:2006 Sterilizarea produselor de ingrijire a sanatatii. Indicatori chimici. Partea 1: Cerinte gen
SR EN ISO 13485:2004 Dispozitive rnedica1e. Sisteme de management al calitatii. Cerinte pentru scopuri de
reglementare
SR EN ISO 14160;2003 Steri1izarea dispozitivelor medicale de unica utilizare eu c o n ~ i n u t de materia1e de origine
animala. Va1idare $i control de rutina al sterilizarii prin agenti de sterilizare chimiei 1
} EN ISO 14937;2003 Sterilizarea produselor medicale pentru ingrijirea sanatatii. Cerinte genera1e pentru
caracterizarea agentului de sterilizare, desfa$urarea, va1idarea $i eontro1ul de rutina a1
proceselor de steri1izare pentru dispozitivele medieale
EN ISO 9001:2000 Sisteme de management al calitatii
27
Ministerul
SanfWitii Publice
Norma tehnica din 06/02/2007 : Afiseaza
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 128 din tematicile actului
21102/2007
;. Acte similare
privind curatarea, dezinfectia ~ i sterilizarea in unitatile
sanitare
CAPITOLULI
Definitii
Art. I. - In sensul prezentului ordin, termenii de mai jos au urmatoarele sernnificatii:
)
-autorizatie - actul administrativ prin care produsul biocid este autorizat pentru plasarea pe piata,
pe teritoriul Romaniei, de catre autoritatea competenta, in urma unei cereri formulate de solicitant,
conform Hotararii Guvemului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide, cu
modificarile si completarile ulterioare;
-inregistrare - actul administrativ prin care autoritatea competenta, in unna unei cereri formulate de
un solicitant, permite plasarea pe piata, pe teritoriul Romaniei, a unui produs biocid cu rise scazut,
dupa verificarea dosarului ce trebuie sa fie conform cu cerintele cuprinse in Hotararea Guvemului
nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide, cu modificarile ~ i completarile
ulterioare;
-curatare - etapa preliminara obligatorie, permanents si sistematica in cadrul oricarei activitati sau
proceduri de indepartare a murdariei (materie organica si anorganica) de pe suprafete (inclusiv
tegumente) sau obiecte, prin operatiuni mecanice sau manuale, utilizandu-se agenti fizici si/sau
chimici, care se efectueaza in unitatile sanitare de orice tip, astfel incat activitatea medicala sa se
desfasoare in conditii optime de securitate;
-dezinfectie - procedura de distrugere a microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice
suprafete (inc1usiv tegumente), utilizandu-se agenti fizici si/sau ehimici;
) -produse biocide - substantele active si preparatele continand una sau mai multe substante active,
conditionate intr-o forma in care sunt fumizate utilizatorului, avand scopul sa distruga, sa impiedice,
sa faca inofensiva si sa previna actiunea sau sa exercite un alt efect de control asupra oricarui
organism daunator, prin mijloace chimice sau biologice;
-substanta activa - 0 substanta sau un microorganism, inc1usiv un virus sau 0 ciuperca (fung), ce
are 0 actiune generala sau specifica asupra ori impotriva organismelor daunatoare;
-produs detergent-dezinfectant - produsul care include in compozitia sa substante care curata ~ i
sub stante care dezinfecteaza, Produsul are actiune dubla: curata si dezinfecteaza;
-dezinfectie de nivel inalt - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea bacteriilor,
fungilor, virusurilor si a unui numar de spori bacterieni pana la 10_
4
;
-dezinfectie de nivel intermediar (mediu) - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza
distrugerea bacteriilor in forma vegetativa, inclusiv Mycobacterium tuberculosis in forma
nesporulata, a fungilor si a virusurilor, tara actiune asupra sporilor bacterieni;
1
- "'l
-dezinfectie de nivel scazut - proeedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea
majoritatii bacteriilor in forma vegetativa, a unor fungi ~ i a unor virusuri, ra.raactiune asupra
micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusilor rara invelis si a mucegaiurilor;
-antiseptic - produsul care previne sau impiedica multiplicarea ori inhibii activitatea
mieroorganismelor; aceasta activitate se realizeaza fie prin inhibarea dezvoltarii, fie prin distrugerea
lor, pentru prevenirea sau limitarea infectiei la nivelul tesuturilor;
-biofilm - caracteristica unui agent microbiologic de a adera si a se fixa de 0 suprafata imersata
prin secretia unor polimeri, ingreunand astfel aecesul substantelor active antirnicrobiene;
-materiovigilenta - obligatia de a declara incidentele sau riscurile de producere a unor incidente
legate de utilizarea dispozitivelor medicale;
-sterilizare - operatiunea prin care sunt eliminate sau omorate microorganismele, inc1usiveele
aflate in stare vegetativa, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei operatiuni fiind starea
de sterilitate. Probabilitatea teoretica a existentei microorganismelor trebuie sa fie mai mica sau
egala eu 10-
6
;
-sterilizare chimica - un nivel superior de dezinfectie care se aplica cu strictete dispozitivelor
medicale reutilizabile, destinate manevrelor invazive, si care nu suporta autoclavarea, realizand
)
distrugerea tuturor microorganismelor in forma vegetativa ~ i a unui numar mare de spori.
CAPITOLUL II
Curatarea
Art. 2.
(1) Curatenia reprezinta rezultatul aplicarii corecte a unui program de curatare.
(2) Suprafetele si obiectele pe care se evidentiaza macro- sau microscopic materii organice ori
anorganice se definesc ca suprafete si obiecte murdare.
Art. 3. - Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si produse de curatat,
Art. 4. - In utilizarea produselor folosite in aetivitatea de curatare se respecta urmatoarele reguli
fundamentale:
a) respectarea tuturor recomandarilor producatorului;
b) respectarea normelor generale de protectie a muncii, conform prevederilor in vigoare;
c) este interzis amestecul produselor;
d) este interzisa pastrarea produselor de curatare in ambalaje alimentare;
e) produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul sectiilor sau compartimentelor,
) in ambalajul original sau in reeipiente special destinate, etichetate eu identifiearea produsului.
Art. 5.
(l) Urmarirea si controlul programului de curatare revin personalului unitatii sanitare, care, conform
legislatiei in vigoare, este responsabil eu supravegherea ~ i controlul infectiilor nosoeomiale din
unitate.
(2) Programul de curatare si dezinfectie este parte integranta a planului propriu unitatii sanitare de
supraveghere si control ale infectiilor nosocomiale.
Art. 6. - Depozitarea produselor ~ i a ustensilelor folosite la efectuarea curatarii se face
respectandu-se urmatoarele:
a) in unitatea sanitara, la nivel central, trebuie sa existe spatii special destinate depozitarii
produselor si ustensilelor aflate in stoe, folosite in procesul de efeetuare a curatarii;
b) spatiile trebuie sa asigure mentinerea calitatii initiale a produselor pana la utilizare;
e) spatiile de depozitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
2
-pavimentul si peretii trebuie sa fie impenneabili si usor de curatat;
-zona de depozitare trebuie sa permita aranjarea in ordine a materialelor de curatare si accesul usor
la acestea;
-trebuie sa existe aerisire naturala;
-trebuie sa existe iluminat corespunzator;
-gradul de umiditate sa fie optim pastrarii calitatii produselor;
d) in fiecare sectie sau compartiment trebuie sa existe incaperi special destinate depozitarii
produselor si ustensilelor utilizate pentru efeetuarea curatarii, aflate In rulaj, ~ i pentru pregatirea
activitatii propriu-zise;
e) incaperile de depozitare de pe sectii, respectiv compartimente, trebuie sa indeplineasca
, urmatoarele conditii:
-pavimentul si peretii trebuie sa fie impenneabili si usor de curatat;
-trebuie sa existe aerisire naturala;
-trebuie sa existe iluminat corespunzator;
-locul de organizare a activitatii, sursa de apa si suprafata zonei de depozitare trebuie sa permita
aranjarea In ordine a materialelor de intretinere;
-trebuie sa existe chiuveta eu apa potabila reee si calda, dotata pentru igiena personalului care
efectueaza curatarea, conform prevederilor legislatiei in vigoare;
-trebuie sa existe chiuveta sau bazin cu apa potabila, pentru dezinfectia ~ i spalarea ustensilelor
folosite la efectuarea curatarii; dezinfectia, spalarea si uscarea materialului moale folosit la curatare
se pot face utilizandu-se masini de spalat cu uscator sau masini de spalat si uscatoare;
-trebuie sa existe suport uscator pentru manusile de menaj, mopurile, periile si alte ustensile;
-trebuie sa existe pubela si saci colectori de unica folosinta pentru deseuri, conform legislatiei In
vigoare.
Art. 7.
(I) Intretinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curatarii se face zilnic, dupa fiecare operatiune
de curatare si la sfarsitul zilei de lucru; ustensilele utilizate se spala, se curata, se dezinfecteaza ~ i se
usuca, Curatarea si dezinfectia ustensilelor complexe se efectueaza In functie de recomandarile
producatorului.
(2) Personalul care executa operatiunile de curatare ~ i dezinfectie a materialului de curatare trebuie
sa poarte manusi de menaj sau manusi de latex nesterile.
CAPITOLUL III
)
Dezinfectia
Art.8.
(l) Dezinfectia este proeedura care se aplica numai dupa curatare. Se face exceptie de la aceasta
regula atunei cand pe suportul respectiv sunt prezente materii organiee.
(2) In orice activitate de dezinfectie se aplica masurile de protectie a muncii, conform prevederilor
Iegislatiei in vigoare, pentru a preveni aceidentele si intoxicatiile,
Art. 9. - Evaluarea dezinfectiei se face prin tehnici specifice descrise In Farmacopeea Romana.
A. Dezinfectia prin mijloace fizice
Art. 10.
(I) Dezinfectia prin caldura uscata sau flambarea este utilizata exclusiv in laboratorul de
microbiologie.
(2) Este interzisa flambarea instrumentului medico-chirurgical.
3
Art. 11. - Dezinfectia prin caldura umeda se utilizeaza numai in cazul spalarii automatizate a
lenjeriei ~ i a veselei, cu conditia atingerii unei temperaturi de peste 90
cC.
Art. 12.
(1) Dezinfectia cu raze ultraviolete este indicata in dezinfectia suprafetelor netede si a aerului in
boxe de laborator, sali de operatii, alte spatii inchise, pentru completarea masurilor de curatare si
dezinfectie chimica.
(2) Aparatele de dezinfectie cu raze ultraviolete, autorizate conform prevederilor legale in vigoare,
sunt insotite de documentatia tehnica, ce cuprinde toate datele privind caracteristicile si modul de
utilizare ale aparatelor, pentru a asigura 0 actiune eficace si lipsita de nocivitate.
B. Dezinfectia prin mijloace chimice
Art. 13. - Dezinfectia prin mijloace chimice se realizeaza prin utilizarea produselor biocide.
Art. 14.
(1) Produsele biocide utilizate in unitatile sanitare se incadreaza in grupa principalaI, tip de produs 1
si 2, conform anexei nr. 2 la Hotararea Guvemului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a
produselor biocide, cu modificarile ~ i cornpletarile ulterioare.
(2) Biocidele incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, in tipul I de produs sunt utilizate
) pentru:
a) dezinfectia igienica a mainilor prin spalare;
b) dezinfectia igienica a mainilor prin frecare;
c) dezinfectia pielii intacte.
(3) Biocidele incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, in tipul2 de produs sunt utilizate
pentru:
a) dezinfectia suprafetelor;
b) dezinfectia dispozitivelor medicale prin imersie, manual, in bai cu ultrasunete, sau la masini
automate;
c) dezinfectia lenjeriei (material moale).
Art. 15. - Etichetarea acestor produse trebuie sa respecte prevederile legislatiei in vigoare.
Art. 16. - Dezinfectia prin mijloace chimice reprezinta metoda principala de prevenire a infectiilor
in unitatile sanitare. Dezinfectantul chimic, in functie de compozitie si concentratie, poate sa inhibe
cresterea microorganismelor (bacteriostatic, fungistatic, virustatic) sau sa aiba 0 actiune letala asupra
microorganisme1or (bactericid, fungicid, virucid, sporicid).
Art. 17.
(1) Dezinfectantii utilizati in domeniul medical se autorizeaza/inregistreaza conform prevederilor
J
legislatiei in vigoare.
(2) In domeniul medical nu se utilizeaza biocide la concentratii active in domeniul casnic.
Art. 18. - Dupa natura substantelor chimice care intra in compozitia unui dezinfectant, acestia se
impart, in functie de modul de actiune, in dezinfectanti care actioneaza prin toxicitate celulara si
dezinfectanti care actioneaza prin oxidare celulara,
Art. 19. - Dezinfectantii care actioneaza prin toxicitate celulara contin substante active care
blocheaza sinteza proteica la nivel citoplasmatic, precum si proteinele responsabile de replicarea
ADN-ului sau ARN-ului microorganismelor respective.
Art. 20. - Dezinfectantii care actioneaza prin oxidare celulara contin substante active care oxideaza
continutul citoplasmatic inhiband sinteza proteica, dezmembrand si acizii nucleici purtatori ai
informatiilor genetice.
Art. 2 i. -In functie de tipul microorganisme1or distruse, de timpul de contact necesar si de
concentratia utilizata, nivelurile de dezinfectie sunt:
4
a) sterilizare chimica;
b) dezinfectie de nivel inalt;
c) dezinfectie de nivel intermediar;
d) dezinfectie de nivel scazut.
Art. 22. - Sterilizarea chimica realizeaza distrugerea tuturor microorganismelor in forma vegetativa
si a unui numar mare de spori bacterieni, in cazul instrumentarului medical termosensibil.
Art. 23. - Este obligatorie respectarea concentratiilor ~ i a timpului de contact specificate in
autorizatia/inregistrarea produsului.
Art. 24. - Etapele sterilizarii chimice sunt:
a) dezinfectie, cel putin de nivel mediu, urmata de curatare;
b) sterilizare chimica prin imersie;
c) clatire cu apa sterila.
Art. 25. - Sterilizarea chimica se realizeaza eu produse biocide autorizate/inregistrate, conform
prevederilor legale in vigoare,
Art. 26.
(1) In vederea unei corecte practici medicale ~ i a eliminarii oricarui risc in domeniul sanitar, solutia
) chimica desterilizare nu se va folosi mai mult de 48 de ore de la preparare, in cuve cu capac, sau
maximum 24 de ore, in cazul utilizarii in instalatii cu ultrasunete. In ambele situatii, numarul maxim
de proceduri (cicluri de sterilizare) este de 30.
(2) In cazul solutiilor care au termen de valabilitate mai mare de 48 de ore si nu s-a efectuat
numarul de proceduri permis, este obligatorie testarea concentratiei solutiei cu benzi indicatoare
speciale la inceputul fiecarei noi proceduri, pana la epuizarea celor permise sau pana la termenul
maxim de valabilitate specificat in fisa tehnica a produsului.
Art. 27. - Pentru dezinfectia de nivel inalt, intermediar si scazut este obligatorie respectarea
concentratiilor si a timpului de contact specifice fiecarui nivel de dezinfectie, care sunt precizate in
autorizatia/inregistrarea produsului.
Art. 28. - Etapele dezinfectiei sunt:
a) dezinfectia de nivel scazut, urmata de curatare, sau curatarea, in functie de suportul ce urmeaza
sa fie tratat;
b) dezinfectia de nivel dorit, in functie de suportul ce urmeaza sa fie tratat;
c) clatirea.
Art. 29. - Dezinfectia se realizeaza cu produse si substante chimice autorizate/inregistrate, conform
prevederilor legale in vigoare.
Art. 30. - Termenul antiseptic se utilizeaza pentru produsele destinate dezinfectiei tegumentului
si/sau a mainilor.
Art. 31. - Criteriile de utilizare si pastrare corecta a produselor antiseptice sunt urmatoarele:
1. un produs antiseptic se utilizeaza numai in scopul pentru care a fost autorizat/inregistrat;
2. se respecta intocmai indicatiile de utilizare de pe eticheta produsului;
3. se respecta intocmai concentratia si timpul de contact precizate in autorizatia/inregistrarea
produsului;
4. pe flacon se noteaza data deschiderii si data Iimita pana la care produsul poate fi utilizat;
5. la fiecare utilizare, flaconul trebuie deschis si inchis corect;
6. flaconul se manipuleaza cu atentie; este interzisa atingerea gurii flaconului, pentru a nu se
contamina;
7. este interzisa transvazarea in alt flacon;
8. este interzisa reconditionarea flaconului;
5
9. este interzisa completarea unui flacon pe jumatate golit in alt flacon;
10. este interzisa amestecarea, precum si utilizarea succesiva a doua produse antiseptice diferite;
11. se recomanda alegerea produselor antiseptice care se utilizeaza ca atare si nu necesita dilutie;
12. sunt de preferat produsele conditionate in flaeoane cu cantitate mica;
13. dupa aplicare, antisepticul nu se indeparteaza prin clatire, deoarece se pierde efectul remanent;
exceptie fae cele utilizate in neonatologie, pediatrie si pentru irigarea cavitatilor, la care clatirea este
necesara dupa fiecare aplicare;
14. se acorda 0 atentie deosebita compozitiei produsului pentru utilizarea antisepticului la nou
nascuti;
15. se pastreaza numai in flacoanele originale, pentru a se evita contaminarea lor ~ i pentru a nu se
pierde informatiile de pe eticheta flaconului;
16. flacoanele trebuie pastrate la adapost de lumina ~ i departe de surse de caldura.
Art. 32. - Igiena mainilor si dezinfectia pielii se fae dupa cum urmeaza:
1. Spalarea mainilor se face utilizandu-se apa si sapun; spalarea igienica a mainilor nu este un
substitut pentru dezinfectia igienica a mainilor.
2. Dezinfectia igienica a mainilor se face prin spalare sau freeare, utilizandu-se un produs
)
antiseptic. Un dispenser trebuie utilizat pentru aplicarea produsului; dispenserele trebuie sa fie
intretinute in buna stare de igiena si functionare.
3. Procedeul de spalare a mainilor se efectueaza conform informatiilor fumizate de producator pe
eticheta produsului; produsul trebuie sa fie recomandat pentru uz sanitar si trebuie sa fie testat
conform standardului EN 1499, care trebuie sa contina indicatii despre:
a) necesitatea umectarii prealabile a mainilor;
b) volumul de produs utilizat;
c) timpul de spalare;
d) frecventa aplicarii produsului;
e) instructiunile speciale pentru utilizarea apei.
4. Procedeul de frecare a mainilor se efectueaza conform informatiilor fumizate de producator pe
eticheta produsului; produsul trebuie sa fie recomandat pentru uz sanitar si trebuie sa fie testat
conform standardului EN 1500, care trebuie sa contina indicatii despre:
a) volumul de produs utilizat;
b) timpul de frecare;
c) frecventa aplicarii produsului.
5. Dezinfectia chirurgicala a mainilor prin spalare sau prin frecare este procedura care se realizeaza
)
numai dupa dezinfectia igienica a mainilor, utilizandu-se un produs antiseptic.
6. Antisepticul se aplica dupa cum urmeaza:
a) pentru suprafetele cutanate sarace in glande sebacee:
1. inainte de efeetuarea injectiilor si punctiilor venoase, eu un timp de actiune de 15 seeunde;
2. inainte de efectuarea punctiilor articulatiei, cavitatilor corpului si organelor cavitare, precum si a
micilor interventii chirurgicale, cu un timp de actiune de minimum un minut;
b) pentru suprafetele eutanate bogate in glande sebaeee:
1. inaintea tuturor interventiilor ehirurgieale se aplica de mai multe ori pe zona care urmeaza a fi
incizata, mentinandu-se umiditatea acesteia, eu un timp de actiunede minimum 10 minute.
Antisepticul poate fi aplicat folosindu-se pulverizarea sau procedura de stergere; daca se foloseste
proeedura de dezinfectie prin stergere, materialele trebuie sa indeplineasca cerintele pentru proeeduri
antiseptiee pentru a putea fi folosite.
Art. 33. - Proeedurile reeomandate, in functie de nivelul de rise, se efectueaza conform tabelului:
6
q
Nivelul de rise Proceduri Indicatii
Minim
Intermediar
)
Inalt
- spalarea mainilor sau
- dezinfectia igienica a mainilor
prin frecare
- dezinfectia igienica a mainilor
prin frecare sau
- dezinfectia igienica a mainilor
prin spalare
- dezinfectia chirurgicala a
mainilor prin frecare sau
- dezinfectia chirurgicala a
mainilor prin spalare
- cand mainile sunt vizibil rnurdare
- la Inceputul 9i la sfar9itul programului de lucru
- inainte 9i dupa scoaterea rnanu9ilor (sterile sau
nesterile)
- inainte 9i dupa activitatile de curatare
- Inainte 9i dupa contactul eu paeientii
- dupa utilizarea grupului sanitar (we)
- dupa contactul cu un pacient izolat septic
- inainte de realizarea unei proceduri invazive
- dupa orice contact accidental cu sangele sau cu
alte lichide biologice
- dupa contactul cu un pacient infectat 9i/sau cu
mediul in care sta
- dupa toate manevrele potential contaminante
- Inainte de contactul cu un pacient izolat
profilactic
- inaintea realizarii unei punctii lombare, abdominale,
articulare sau similare
- inaintea manipularii dispozitivelor intravasculare,
tuburilor de dren pleurale sau similare
- in cazul manevrelor contaminante efectuate
succesiv la acela9i pacient
- inainte 9i dupa ingrijirea plagilor
- inainte de toate interventiile chirurgicale, obstetrical'
- Inaintea tuturor manevrelor care neeesita 0
asepsie de tip chirurgical: montarea cateterelor
centrale, punctii amniotiee, rahidiene 9i alte
situatii similare
Art. 34. - Pentru realizarea unei dezinfectii eficiente se iau in considerare urmatorii factori care
influenteaza dezinfectia:
a) spectrul de activitate si puterea germicida (tipul de microorganism, rezistenta
microorganismelor);
b) natura microorganismelor pe suportul tratat;
c) prezenta de material organic pe echipamentullsuportul care urmeaza sa fie tratat;
d) natura suportului care urmeaza sa fie tratat;
e) concentratia substantei dezinfectante;
f) timpul de contact si temperatura;
g) susceptibilitatea dezinfectantilor chimici de a fi inactivati de diferite substante, asa cum este
prevazut in autorizatia/inregistrarea produsului;
h) tipul de activitate antimicrobiana (bacterii, virusuri, fungi) din care rezulta efieacitatea
produsului;
i) efeetul pH-ului;
j) stabilitatea produsului ca atare sau a solutiilor de lucru.
Art. 35. - Criteriile de alegere corecta a dezinfectantelor sunt urmatoarele:
a) spectrul de activitate adaptat obiectivelor fixate;
b) timpul de actiune;
c) in functie de sectie, acesteatrebuie sa aiba eficienta si in prezenta substantelor interferente:
sange, puroi, voma, diaree, apa dura, materii organiee;
d) sa aiba remanenta cat mai mare pe suprafete;
e) sa fie compatibileeu materialele pe care se vor utiliza;
7
f) gradul de periculozitate (foarte toxic, toxic, nociv, coroziv, iritant, oxidant, foarte inflamabil ~ i
inflamabil) pentru personal ~ i pacienti;
g) sa fie user de utilizat;
h) sa fie stabile In timp;
i) sa fie biodegradabile in aeord eu cerintele de mediu.
Art. 36. - Criteriile de utilizare ~ i pastrare corecta a produselor dezinfectante:
a) un produs dezinfectant se utilizeaza numai in scopul indicat prin autorizatie/inregistrare;
b) se respecta intocmai indicatiile de utilizare de pe eticheta produsului;
c) se respecta intocmai concentratia ~ i timpul de contact indicate in autorizatie/inregistrare;
d) se tine cont de incompatibilitatile produsului;
e) niciodata nu se amesteca produse diferite;
f) in general, produsele dezinfectante nu se utilizeaza ca atare, necesita dilutii; este de preferat ca
solutia respectiva sa se faca in cantitatea strict necesara si sa se utilizeze imediat, dar nu mai mult de
48 de ore de la preparare; daca nu este deja facuta, solutia de lueru ar trebui sa fie proaspat preparata;
g) solutiile se prepara utilizandu-se un sistem de dozare gradat;
h) se noteaza pe flacon data prepararii solutiilor respective;
) i) se respects durata de utilizare a solutiilor; in functie de produs, aceasta poate varia de la cateva
ore la cateva saptamani;
j) in cazul in care eticheta produsului s-a pierdut, produsul respectiv nu se mai foloseste;
k) intotdeauna manipularea se face purtandu-se echipament de protectie;
1) se pastreaza numai in flacoanele originale, pentru a se evita contaminarea lor si pentru a nu se
pierde informatiile de pe eticheta produsului;
m) flacoanele trebuie pastrate la adapost de lumina si departe de surse de caldura.
C. Reguli generale de practica a dezinfectiei si a dezinfectantelor
Art. 37.
(1) Dezinfectia profilactica completeaza curatarea, dar nu 0 suplineste si nu poate inlocui
sterilizarea.
(2) Eficienta dezinfectiei profilactice este conditionata de 0 riguroasa curatare prealabila.
(3) Pentru dezinfectia in foear se utilizeaza dezinfeetante eu actiune asupra agentului patogen
incriminat sau presupus; dezinfectia se practica inainte de instituirea masurilor de curatare.
(4) Dezinfeetante1e trebuie folosite la concentratiile si timpii de actiune specificati in
autorizatie/inregistrare.
(5) Se recomanda utilizarea de cuve cu capac si gratar, pentru dezinfectia instrumentarului.
(6) La prepararea si utilizarea solutiilor dezinfeetante sunt necesare:
a) cunoasterea exacta a concentratiei de lucru in functie de suportul supus dezinfectiei;
b) folosirea de recipiente curate;
c) utilizarea solutiilor de lucru in cadrul perioadei de stabilitate si eficacitate, conform unei corecte
practici medicale, pentru a se evita contaminarea ~ i degradarea sau inactivarea lor;
d) controlul chimic si bacteriologic, prin sondaj al produselor si solutiilor dezinfectante in curs de
utilizare.
(7) Utilizarea dezinfectantelor se face respectandu-se normele de protectie a muncii, care sa
previna accidentele si intoxicatiile.
(8) Personalul careutilizeaza in mod curent dezinfeetantele trebuie instruit cu privire la noile
proceduri sau la noile produse dezinfectante.
(9) In fiecare incapere in care se efectueaza operatiuni de curatare si dezinfectie trebuie sa existe in
mod obligatoriu un grafic zilnic orar, in care personalul responsabil va inregistra tipul operatiunii,
8
ora de efectuare si semnatura; aceste persoane trebuie sa cunoasca in orice moment denumirea
dezinfectantului utilizat, data prepararii solutiei de lucru si timpul de actiune, precum ~ i concentratia
de lucru.
Art. 38. - Procesarea suporturilor suprafetelor, instrumentarului si echipamentelor medicale inainte
sau dupa utilizare trebuie sa fie corecta, pentru a preveni infectiile nosocomia1e.
Art. 39. - Alegerea metodei de dezinfectie si/sau sterilizare pentru suprafete, instrumentar si
echipamente trebuie sa tina cont de categoria din care acestea fac parte ~ i de modul in care sunt
folosite in asistenta acordata pacientilor. Pentru dispozitivele medica1e invazive este necesara
eficacitatea impotriva mycobacteriei atipice (eficacitate mycobactericida), procesul trebuind sa fie
eficace impotriva M. terrae si M. avium.
Art. 40. - Suprafetele, instrumentarul si echipamentele sunt clasificate dupa cum urmeaza:
a) critice- cele care Yinin contact cu sau penetreaza tesuturile corpului uman, inclusiv sistemul
vascular, in mod normal sterile. In aceasta categorie intra: instrumentarul chirurgical, inclusiv
instrumentarul stomatologic, materialul utilizat pentru suturi, trusele pentru asistenta la nastere,
echipamentul personalului din salile de operatii, campuri operatorii, rnesele si tampoanele, tuburile
de dren, implanturile, acele si seringile, cateterele cardiace si urinare, dispozitivele pentru
hemodializa, toate dispozitivele intravasculare, endoscoapele invazive flexibile sau rigide,
echipamentul pentru biopsie asociat endoscoapelor, acele pentru acupunctura, acele utilizate in
neurologie;
b) semicritice - care Yinin contactACU mucoase1e intacte, cu exceptia mucoasei periodontale, sau cu
pielea avand solutii de continuitate. In aceasta categorie intra: suprafata interioara a incubatoarelor
pentru copii si dispozitivele atasate acestora (masca oxigen, umidificator), endoscoapele flexibile si
rigide neinvazive, folosite exclusiv ca dispozitive pentru imagistica, laringoscoapele, tuburile
endotraheale, echipamentul de anestezie si respiratie asistata, diafragmele, termometre1e de sticla,
termometre1e electronice, ventuzele, varfurile de la seringile auriculare, specul nazal, specul vaginal,
abaiselang-urile, instrumentele utilizate pentru montarea dispozitivelor anticonceptionale, accesoriile
pompitelor de lapte.
Suprafetele inerte din sectii ~ i laboratoare, stropite cu sange, fecale sau cu alte secretii si/sau
excretii potential patogene, si cazile de hidroterapie utilizate pentru pacientii a carer piele prezinta
solutii de continuitate sunt considerate semicritice;
c) noncritice - care nu Yin frecvent in contact cu pacientul sau care yin in contact numai cu pielea
intacta a acestuia. In aceasta categorie intra: stetoscoape, plosti, urinare, manseta de la tensiometru,
specul auricular, suprafetele hemodializoarelor care Yin in contact cu dializatul, cadrele pentru
)
invalizi, suprafetele dispozitivelor medicale care sunt atinse si de personalul medical in timpul
procedurii, orice alte tipuri de suporturi.
Suprafetele inerte, cum sunt pavimentele, peretii, mobilierul de spital, obiectele sanitare s.a., se
incadreaza in categoria noncritice.
Art. 41. - Metodele de aplicare a dezinfectantelor chimice in functie de suportul care urmeaza sa
fie tratat sunt:
Suportul de tratat Metoda de aplicare Observatii
1 2 3
Suprafete
Folosirea dezinfectantelor pentru suprafete, cu respectarea concentratiilor de utilizare ~ i a timpului de contact,
recomandarilor
9
Pavimente (mozaic, ciment, 9tergere Curatare riguroasa, apoi dezinfectie (ce poate fi d
linoleum, lemn etc.) nivel scazut, mediu sau inalt ca in cazul prezentei
produselor biologice)
Pereti (faianta, tapet lavabil, $tergere Se insista asupra curatarii superioare ale
uleiati etc.), u$i, ferestre (tocarie) - Pulverizare*) pervazurilor $i a altor supra fete orizontale, precu
ale colturilor, urmata de dezinfectie (ce poate fi
nivel scazut, mediu sau inalt ca, de exemplu, in ca
prezentei produselor biologice)
Mobilier, inclusiv paturi $i noptiere - $tergere Curatare riguroasa $i dezinfectie de nivel scazut s
(din lemn, metal, plastic) - Pulverizare*) mediu a suprafete lor orizontale (partea superioara
a dulapurilor, a rafturilor etc.)
Mese de operatie, mese instrumentar, - $tergere - curatare riguroasa $i dezinfectia suprafetelor or
suprafete pentru pregatirea - Pulverizare*) - Oezinfectie de nivel inalt, curatare, dezinfectie
tratamentului, suprafete pentru nivel inalt ca, de exemplu, in cazul produselor
depozitarea temporara a produselor biologice provenite de la pacienti
patologice recoltate, lampi scialitice,
mese de infa$at, mese de lucru
in laborator (pot intra $i in categoria
semicritice)
MU$amale din cauciuc sau plastic, Stergere Oezinfectie de nivel mediu, apoi curatare
)c din cauciuc etc. - Imersie
_Jrucioare, targi Stergere - Curatare, dezinfectie de nivel mediu sau inalt
- In functie de prezenta produselor biologice de la
pacienti, intai se realizeaza dezinfectia de nivel
apoi se curata
Obiecte recipiente de colectare, materiale de curatare
Folosirea dezinfectantelor pentru suprafete, cu respectarea concentratiilor de utilizare a timpului de contact,
recomandarilor
Bai, baite pentru copii, chiuvete, $tergere Curatare, dezinfectie de nivel mediu sau inalt
bazine de spalare
PlO$ti, olite, urinare - Imersie - Oupa golire se 1 vol. solutie
- Ma$ini automate dezinfectant nivel mediu pentru 1 vol.
recipient, curatare, apoi dezinfectie de nivel inal"
- Se pastreaza uscate in locuri special destinate
Grupuri sanitare (WC, bazine, $tergere Curatare, dezinfectie de nivel mediu
scaune WC, pisoarel, gratare
din lemn sau plastic pentru bai
s i du sur i.
Sifoane de pardoseala, sifoane Se toarna un produs
)curgere dezinfectant de nivel
scazut
Galeti pentru curatare, ustensile SpiHare - Curatare
pentru curatare (perii, mop, teu, - In cazul in care se folosesc la materii organice,
lavete, carpe etc.) intai dezinfectie de nivel mediu sau scazut,
apoi curatare
Recipiente pentru colectarea SpiHare Curatare, dezinfectie de nivel scazut
de$eurilor menajere, pubele
Lenjerie $i echipament de protectie
Folosirea dezinfectantelor pentru lenjerie, cu respectarea concentratiilor de utilizare $i a timpului de contact, (
recomandarilor
Lenjerie contaminata (murdarita Inmuiere in 4 litri Se pot folosi ma$ini de spalat automate eu program
eli exeremente, produse de solutie la 1 kg de dezinfectie inclus; neeesita predezinfeetie
patologiee $i lenjerie care de lenjerie initiala $i dezinfectie finala.
provine de la bolnavi eontagio$i)
s,n;\l.=lrp 1.='1 tnas f n i r1ntnmrlrp I'll rirln tprmir
10
de dezinfectie sau fierbere
Echipament de protectie Inmuiere Se dezinfecteaza numai cel contaminat.
de lucru din material textil
$orturi impermeabile din cauciuc $tergere Curatare urmata de dezinfectie de nivel mediu sau
plastic inalt
Zone de preparare distribuire alimente
Folosirea dezinfectantelor recomandate pentru uz in bucatarii, oficii alimentare, dezinfectia veselei, recipientel(
tacamurilor, ustensilelor, cu respectarea concentratiilor de utilizare a timpului de contact, conform recomandaril(
Vesela, tacamuri, alte ustensile Imersie sau Curatare, dezinfectie, clatire
de consum, echipamente Pentru dezinfectie se utilizeaza un produs biocid
care se incadreaza in tipul de produs 4.
Suprafete (pavimente, pereti, mese) - $tergere Curatare, dezinfectie, clatire
- Pulverizare*) Pentru dezinfectie se utilizeaza un produs biocid
care se incadreaza in tipul de produs 2.
Instrumentar, eChipamente
Folosirea dezinfectantelor pentru instrumentar, cu respectarea concentratiilor de utilizare a timpului de contac
conform recomandarilor.
Nu se utilizeaza detergentii casnici, anionici pentru curatarea instrumentarului, echipamentelor.
)a curatare se utilizeaza numai detergenti special destinati, inclusiv detergenti enzimatici urmati de dezinfectan1
"",1 inalt.
Daca se utilizeaza dezinfectanti de nivel inalt cu efect de curatare nu se mai folosese detergentii enzimatici, eUl
dezinfeetia avand loc simultan eomplet.
Procesarea suporturilor (instrumentar, Imersie - Dezinfeetie eel putin de nivel mediu euratare,
echipamente) critice urmata de sterilizare prin cal dura
- Dezinfectie eel put in de nivel mediu, euratare, UI
de sterilizare chimica (pentru instrumentarul care r
suporta sterilizarea prin caldura)
Procesarea suporturilor (suprafete, - Imersie Dezinfectie de nivel mediu, curatare sau dezinfecti
instrumentar, echipamente) - $tergere pentru de nivel mediu, urmata de sterilizare chimica (pentz
semicritice suprafete instrumentarul care nu suporta sterilizarea prin cal
Terrnometre (orale, rectale) - Imersie - Dezinfectie de nivel mediu, curatare
- $tergere - Solutii dezinfectante preparate zilnic
- A nu se amesteea in timpul procesarii
termometrele orale cu cele rectale
Incubatoare, izolete, de oxigen $tergere Curatare urmata de dezinfectie de nivel inalt
Cazarmament
Folosirea dezinfectantelor special destinate, de nivel mediu, iar pentru obieetele care provin de la bolnavii conta
(BK), in spatii special amenajate, a dezinfectantelor de nivel inalt, in absenta pacientilor
,\------------------------------------------------------ - - - -
1ele, huse pentru saltele, Pulverizare* ) In spatii etan$eizate in functie de:
paturi, halate din molton, - temperatura
imbracaminte - umiditate relativa
- timpul de expunere
Vaporizare Camera speciala
Vaporizare In saloane alte spatii de cazare in funetie de
- temperatura
- umiditate relativa
- timpul de expunere
Doar in cazuri speciale (eliminatori de BK)
Spatii inchise
Folosirea dezinfeetantelor special destinate dezinfectiei aerului, de nivel inalt, lipsite de toxicitate; se interz
utilizarea aldehidelor de orice natura.
Sali de operatie,
saloane, cabinete
sali de na$tere, Pulverizare*) In spatii etan$e in
- temperatura
- rpl.::ttiv;l
functie de:
11
- timpul de expunere
Vaporizare/Aerosolizare Aparatura electronica ~ i de respiratie este proteja
sau scoasa din spatiul in care se face dezinfectia.
Diverse
Folosirea dezinfectantelor pentru suprafete, cu respectarea concentratiilor de utilizare ~ i a timpului de contact,
recomandarilor producatorului
Jucarii din plastic, cauciuc sau lemn - Spalare Curatare ~ i dezinfectie de nivel inalt sau mediu
Jucarii din material textil - $tergere At errt Le cU. tire
- Pulverizare*)
Telefoane $tergere Curatare ~ i dezinfectie de nivel scazut, mediu
Ambulante, mijloace auto - pulverizare*) Curatare ~ i dezinfectie de nivel mediu sau inalt
- $tergere
*)In cazul in care dezinfectantul se aplica prin pulverizare se va utiliza cantitatea specificata in
autorizatie/inregistrare pentru a fi utilizata pentru un m
2
sau un m
3
la timpii recomandati,
Art. 42. - Dezinfectia curenta si/sau terminala, efectuata numai eu dezinfectanti de nivel inalt, este
)
obligatorie in:
a) sectiile de spitalizare a eazurilor de boli transmisibile;
b) situatia evolutiei unor focare de infectii nosoeomiale;
c) situatiile de rise epidemiologic (evidentierea eu ajutorullaboratorului a circulatiei
mieroorganismelor patonege);
d) sectiile cu rise inalt: sectii unde sunt asistati pacienti imunodeprimati, arsi, neonatologie,
prematuri, sectii unde se practica grefe/transplant (de maduva, cardiaee, renale etc.), sectii de
oncologie si onco-hematologie;
e) blocul operator, bloeul de nasteri;
f) sectiile de reanimare, terapie intensiva;
g) serviciile de urgenta, ambulanta, locul unde se triaza lenjeria;
h) orice alta situatie de rise epidemiologic identificata.
CAPITOLUL IV
Sterilizarea
) Art. 43. - Sterilizarea face parte din eategoria procedurilor speciale, ale carei rezultate nu pot fi
verifieate integral prin controlul final al produsului, trebuind sa fie supusa validarii, supravegherii
bunei functionari, precum si asigurarii unei pastrari corespunzatoare a materialelor sterilizate.
Art. 44. - Sunt obligatorii controlul permanent al operatiunilor, respeetarea permanenta a
procedurilor stabilite, precum si asigurarea conformitatii produselor la exigentele specificate in
standardul EN ISO 900112000 mentionat in anexa nr. 2.
Art. 45. - Obtinerea starii de sterilitate, preeum ~ i mentinerea ei pana la momentul utilizarii
reprezinta 0 obligatie permanenta a unitatilor sanitare.
Art. 46. - Unitatile sanitare trebuie sa garanteze acelasi nivel de seeuritate a pacientilor, atat in
cazul utilizarii de dispozitive rnedicaleachizitionate de pe piata, cat si at utilizarii eelor sterilizate in
unitatea sanitara,
Art. 47. - Este interzisa reprocesarea in vederea reutilizarii a dispozitivelor ~ i materialelor de unica
folosinta,
12
Art. 48. - Toate dispozitivele medicale si materialele care urmeaza a fi sterilizate trebuie
dezinfectate, curatate si dezinfectate, inainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat.
Art. 49. - Organizarea activitatilor propriu-zise de sterilizare, precum si a activitatilor conexe,
respectiv curatarea, dezinfectia ~ i impachetarea, stocarea si livrarea, va tine cont de necesitatea
respectarii circuitelor, a evitarii golurilor de control pe parcursul realizarii lor ~ i a utilizarii altor
spatii decat cele anume desemnate.
Art. 50. - Serviciul de sterilizare din unitatile sanitare de orice tip trebuie sa fie amenajat intr-un
spatiu special destinat, In vederea desfasurarii activitatilor din etapele mentionate.
Art. 51. - Organizarea activitatii serviciilor de sterilizare cuprinde:
a) circuitul de colectare, recipientele si mijloacele de transport pentru dispozitivele murdare,
nesteri le;
b) asigurarea ariei de curatare In vederea diminuarii incarcaturii microbiene ~ i eliminarii
incarcaturii organice si a biofilmului de pe dispozitivele medicale;
c) verificarea starii de functionare a aparaturii;
d) spatiul curat pentru inventarierea si impachetarea dispozitivelor medicale;
e) sterilizarea propriu-zisa ~ i sistemul de control a1 procesului;
f) procedurile de control si marcare a produselor finite;
)
g) tratarea neconformitatilor;
h) inregistrarea si arhivarea datelor privind parcursul procesului, in vederea asigurarii trasabilitatii
(ISO 8402), care este un element de sistem de calitate ~ i este parte components a materiovigilentei;
i) circuitul de stocare, distributie, transport la utilizatori;
j) instruirea personalului;
k) echipamentul de protectie al personalului.
Art. 52. - Circuitele se stabilesc astfel incat sa asigure securitatea personalului, a mediului si
integritatea dispozitivelor medicale.
Art. 53. - Se efectueaza controlul mediului, conform metodologiei prevazute de Farmacopeea
Romana, In vederea:
a) evaluarii problemelor existente;
b) remedierii defectiunilor;
c) supravegherii si corectarii conditiilor de desfasurare a procesului de sterilizare ~ i a activitatilor
conexe.
Art. 54. - In vederea controlului mediului se monitorizeaza ~ i se controleazii:
a) calitatea aerului, apei si a fluidelor utilizate;
)
b) starea de igiena a suprafetelor;
c) modul de functionare a echipamentelor de sterilizare;
d) modul de functionare a echipamentelor de control, masura si testare;
e) tinuta si formarea profesionala ale personalului.
Art. 55. - In unitatile de asistenta medicala, sterilizarea se realizeaza prin metode fizice, abur sub
presiune sau abur la temperatura si presiune ridicate/scazute, caldura uscata, precum si prin metode
combinate fizico-chimice.
Art. 56.
(l) Dispozitivele medicale care nu suporta sterilizare la temperatura se sterilizeaza chimic numai cu
produse autorizate/inregistrate, In vederea unei bune practici medicale ~ i eliminarii oricarui rise in
domeniul sanitar, orice utilizator este obligat sa tina evidenta tuturor procedurilor de sterilizare
chimica in Registrul de sterilizare chi mica. Se vor completa obligatoriu:
a) produsul utilizat si concentratia de lucru;
13
b) data si ora prepararii solutiei de lucru;
c) ora inceperii fiecarei proceduri (ciclu) de sterilizare;
d) lista dispozitivelor medicale sterilizate la fiecare procedure;
e) ora terminarii fiecarei proceduri (ciclu) de sterilizare;
f) numele si semnatura persoanei care a efectuat procedura.
(2) Acest registru va fi pus la dispozitia organelor de control sanitar si poate constitui, dupa caz,
proba medicolegala.
Art. 57. - Sterilizarea eu vapori de apa saturati sub presiune trebuie sa fie metoda de electie, daca
dispozitivul medical suporta aceasta procedura.
Art. 58. - Sterilizarea se realizeaza numai cu aparate de sterilizare autorizate si avizate conform
prevederilor legale in vigoare.
Art. 59. - Presiunea, temperatura si timpul de sterilizare reprezinta valori de siguranta pentru
eficacitatea sterilizarii in functie de aparat.
Art. 60. - Trebuie respectate instructiunile de utilizarc din cartea tehnica a aparatului cu privire la
temperatura, presiunea si timpul de sterilizare recomandate de producator, in functie de tipurile de
materiale de sterilizat ambalate.
Art. 61. - Personalul medical responsabil cu respectarea calitatii procedurilor de sterilizare va fi
instruit si calificat pentru fiecare tip de aparat de sterilizat ~ i va face dovada de certificare a acestui
lucru.
Art. 62. - Instructiunile de utilizare pentru fiecare sterilizator se vor afisa la loc vizibil.
Art. 63. - La verificarea calitatii sterilizarii la sterilizatorul cu abur sub presiune, care are sistem de
inregistrare automata a ciclului de sterilizare diagrama, se efectueaza analiza acesteia:
a) prin compararea cu diagrama-tip furnizata de producator;
b) prin analiza diagramei, urmarind presiunea si temperatura atinse, inregistrate pentru fiecare faza
a ciclului, in functie de programul ales.
Art. 64. - La verificarea calitatii sterilizarii la sterilizatorul cu abur sub presiune care nu are sistem
de inregistrare automata a ciclului de sterilizare, pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se
urmareste pe panoul de comanda ~ i se noteaza temperatura si presiunea atinse pentru fiecare faza a
ciclului. in aceasta situatie este obligatorie utilizarea indicatorilor biologici (bacteriologici).
Art. 65. - Se verifica vizual integritatea pachetelor ambalate in hartie speciala sau pungi hartie
plastic, dupa care se inchide imediat colierul casoletelor.
Art. 66. - Se verifica obligatoriu indicatorii fizico-chimici de eficienta ai sterilizarii:
a) virarea culorii benzilor adezive cu indicator fizico-chimic de Iipit pe cutii, casolete, pachetele
ambalate in hartie speciala sau imprimate pe punga hartie plastic;
b) virarea culorii la indicatorii "integratori" plasati in interiorul fiecarui pachet sau intr-un
pachetel-test in fiecare cos, verificandu-se temperatura, timpul si saturatia vaporilor.
Art. 67. - Pentru materialele ambalate in pungi hartie plastic, verificarea se poate face prin
transparenta plasticului. Pentru materialele ambalate in cutii metalice, verificarea se face prin
verificarea pachetelului-test atasat la fieeare cos.
Art. 68. - Materialul se considera nesterilizat si nu se utilizeaza cand virarea culorii indicatorilor nu
s-a realizat.
Art. 69. - Este obligatoriu eontrolul umiditatii textilelor.
Art. 70.
(1) Pcntru sterilizarea textilelor la autoclava, se utilizeaza 0 casoleta-test care se plaseaza intre
celelalte casolete in mijlocul incarcaturii. Casoleta-test se pregateste In functie de dimensiunea
aeesteia, realizandu-se 0 incarcatura eu textile, ~ i se plaseaza teste de tifon impaturit, eu 0 greutate de
14
circa 20 g, in casoleta, in pozitiile: sub capac, la mijloc ~ i Ia fund, pe axul casoletei. Testele se
cantaresc la balanta electronics, inainte de a fi puse in casolete si dupa scoaterea de la sterilizare din
autoclava. Diferenta de greutate exprimata in procent reprezinta cresterea umiditatii textilelor in cele
3 puncte investigate.
(2) Pentru aparatele la care uscarea se realizeaza in conditii bune, testele, indiferent de pozitia lor
in casoleta, indica valori sub 5% (pentru autoclavele romanesti) sau 1% (pentru noile tipuri de
autoclave). in caz ca aceasta norma de umiditate este depasita, este obligatorie verificarea
functionarii autoclavei.
Art. 71. - Filtrul de la supapa de admisie a aerului atmosferic se schimba conform recomandarilor
producatorului aparatului. Sunt de preferat filtrele de unica utilizare. Eficienta filtrului trebuie sa fie
de 99,998% pentru particule de ordinul de marime 0,3 micro (0,0003 mm).
Art. 72. - Este interzisa functionarea autoclavelor tara filtru sau cu filtru carbonizat.
Art. 73. - Cutiile, casoletele, cosurile, navetele cu pachetele sterilizate se eticheteaza notandu-se
data, ora, sterilizatorul cu abur sub presiune la care s-a efectuat sterilizarea, persoana care a efectuat
sterilizarea.
Art. 74. - In registrul de evidenta a sterilizarii se noteaza: data ~ i numarul autoclavei, atunci cand
sunt mai multe, continutul pachetelor din sarja ~ i numarul lor, numarul sarjei, temperatura si
)
presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, ora de incepere si de incheiere a ciclului (durata),
rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnatura persoanei responsabile cu sterilizarea si care
elibereaza materialul steril; se ataseaza diagrama ciclului de sterilizare (acolo unde se efectueaza
inregistrarea automata), rezultatul testelor biologice, observatii, data la care s-au efectuat intretinerea
si verificarea aparatului.
Art. 75. - Verificarea calitatii penetrarii aburului se realizeaza zilnic, inainte de efectuarea primei
sterilizari, cu ajutorul testului Bowie & Dick pentru verificarea calitatii penetrarii aburului.
Art. 76.
(1) Se utilizeaza un pachet-test compus din prosoape de bumbac de 30/30 em, care se pun unul peste
altul realizand 0 inaltime de 27,5 em; in mijlocul acestora se plaseaza hartia-test Bowie & Dick de
aceeasi dimensiune cu prosopul (care are imprimat un model geometric). Se ambaleaza etans intr-un
camp operator, se inchide cu banda adeziva cu indicator chimic de virare a culorii. Pachetul-test
astfel confectionat se plaseaza singur in mijlocul incintei autoclavei.
134
(2) Se realizeaza un ciclu de sterilizare complet (cu pre- si postvacuumare) la temperatura de
cC,
timp de 3,5 minute.
(3) La sfarsitul ciclului complet de sterilizare se extrage din pachet testul si se interpreteaza
)
rezultatul. Daca ciclul a fost eficient (absenta aerului rezidual sau a pungilor de aer), schimbarea
culorii modelului geometric imprimat este uniforma. Daca penetrarea aburului nu a fost uniforma, au
existat pungi de aer, culoarea benzilor este neuniforma (apar pete mai clare). In aceasta situatie,
sterilizarea nu a fost eficienta, sterilizatorul nu trebuie utilizat si se apeleaza la tehnician pentru
verificare.
Art. 77. - Testul Bowie & Dick trebuie utilizat:
a) zilnic, daca la autoclava se sterilizeaza textile;
b) eel putin 0 data pe saptamana, Ia autoclavele care sterilizeaza instrumentar;
c) dupa fiecare reparatie a autoclavei.
Art. 78. - Invederea controlului eficacitatii sterilizarii sunt adrnisi urmatorii indicatori biologici:
1. Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnati pe suporti de bumbac sub forma
de peticele sau fire de ata in concentratii de 10_
6
UFC
15
..
Acestia se pun in interiorul unei cutii-test. Cutia-test se introduce in autoclava odata cu materialul
de sterilizat si se realizeaza ciclul complet de sterilizare. La sfarsitul ciclului, indicatorul biologic
este trimis la laborator, unde este extras, insamantat si incubat; citirea se face la 7 zile.
2. Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnati pe suport ~ i conditionat
impreuna cu mediul de cultura infiolat.
La sfarsitul ciclului se sparge fiola prin presiune asupra tubului exterior ~ i se incubeaza. Citirea se
face la 24 sau 48 de ore.
Se recomanda citirea cu atentie a prospectului si respectarea recomandarilor producatorului,
3. Controlul bacteriologic al sterilizarii la autoclava cu suspensie de spori de Bacillus
stearothermophyllus in solutie nutritiva, cu indicator de pH '
Mod de utilizare:
a) fiolele-test se introduc in autoclava la diferite niveluri printre dispozitivele medicale si
materialele supuse sterilizarii la 120
eC.
Se efectueaza sterilizarea la parametrii indicati de catre
producator (de exemplu, 120
eC,
timp de 30 de minute);
b) dupa sterilizare, fiolele sunt asezate intr-un incubator de SeC;
c) citirea rezultatelor:
-mentinerea aspectului (culoare, transparenta) nemodificat arata 0 sterilizare corecta;
-virajulla galben al indicatorului de pH ~ i 0 usoara opalescenta a continutului indica 0 sterilizare
sub parametrii de eficienta optima (au dimas spori viabili, s-au cultivat si au modificat aspectul
produsului).
Acest test nu este indicat pentru controlul sterilizarii la autoclava la temperaturi mai mari de
120
eC.
Modificarea culorii violet a produsului la nuante de violet roscat pana la galben, chiar la scoaterea
fiolelor din autoclava, indica depasirea temperaturii de 120
eC.
Aceasta modificare de culoare se
datoreaza degradarii chimice a substratului din cauza temperaturii ridicate. Asemenea fiole nu mai
este necesar sa fie incubate, deoarece sporii din fiola au fost distrusi.
Art. 79.
(1) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in cutii metalice perforate sau in casolete eu
colier este de 24 de ore de la sterilizare, cu conditia mentinerii cutiilor si easoletelor inchise.
(2) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in pungi hattie plastic sudate este de doua
luni de la sterilizare, eu conditia mentinerii integritatii ambalajului.
(3) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in hartie speciala (ambalaj in doua straturi
de hartie, rara solutii de continuitate) este de 0 luna de la sterilizare.
Art. 80. - Evaluarea eficacitatii sterilizarii se face:
1. Pentru fiecare ciclu:
a) pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmareste pe panoul de comanda si se noteaza
temperatura si presiunea atinse pentru fiecare faza a ciclului sau se analizeaza diagrama;
b) se citeste virarea culorii indicatorului pentru temperatura de pe banda adeziva; se citeste virarea
culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu abur sub presiune, care controleaza timpul,
temperatura ~ i saturatia vaporilor;
2. Zilnic:
a) se controleaza calitatea penetrarii aburului cu ajutorul testului Bowie & Dick;
b) controlul cu indicator biologic (Bacillus stearothermophyllus) pentru autoclavele din statiile
centrale de sterilizare sau pentru autoclavele care nu sunt echipate cu dispozitiv automat de
inregistrare (diagrama). .'
16
Art. 81. - Intretinerea (mentenanta) autoclavelor se efectueaza de un tehnician autorizat pentru
verificarea functionarii acestora, cu periodicitatea recomandata de producatorul aparatului, dar eel
putin 0 data pe trimestru.
Art. 82. - Orice defectiune aparuta la autoclava necesita interventia tehnicianului autorizat.
Art. 83. - Dupa interventia pe aparat se efectueaza:
a) verificarea parametrilor aparatului, urmarind inregistrarile de temperatura si presiune (pe panoul
frontal sau diagrama);
b) testul Bowie & Dick pentru verificarea calitatii penetrarii aburului;
e) eontrolul umiditatii textilelor.
Art. 84. - Amplasarea, dotarea, exploatarea, intretinerea, verificarea ~ i repararea aparatelor,
utilajelor ~ i instalatiilor de sterilizare se fac conform prevederilor legale in vigoare.
Art. 85. - Se utilizeaza numai aparate autorizate de Ministerul Sanatatii Publiee.
Art. 86. - Se vor elabora ~ i afisa instructiuni tehnice specifiee privind exploatarea aparatelor,
precum si masurile ee trebuie luate in eaz de avarii, intreruperi sau dereglari la fieeare loc de munca,
Art. 87. - Asistenta medicala responsabila cu sterilizarea va fi instruita ~ i acreditata sa luereze eu
vase sub presiune.
Art. 88. - Sterilizarea apei pentru spalarea chirurgicala se efectueaza in autoclava pentru
)
sterilizarea apei, potrivit instructiunilor de utilizare din cartea tehnica a acesteia, la 0 presiune de
sterilizare de 1,5 bari si un timp de sterilizare de 30 de minute, precum si in diferite aparate, filtre sau
alte dispozitive autorizate conform legii.
Art. 89. - Reteaua de alimentare si distribuire a apei sterile de la autoclave la spalatoare trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a) distanta maxima de la autoclava la punctul de distributie nu va depasi 20 m;
b) sunt admise numai conducte fiira mufe;
c) eliminarea oricarei posibilitati de contaminare a apei sterile prin stagnarea in sistemul de
distributie (eu interzicerea coturilor in "D" sub nivelul conductei);
d) apa sterila pentru spalarea chirurgicala se prepara in ziua utilizarii ei.
Art. 90.
(1) Sterilizarea la sterilizatoare cu oxid de etilena se utilizeaza doar cand nu exista alt mijloe de
sterilizare adecvat pentru obiecte si echipamente termosensibile; aceasta tehnica de sterilizare este
delicata si erorile de procedura pot duee fie la aeeidente prin sterilizare ineficienta, fie la aecidente
toxice la personal sau pacientii la care se utilizeaza materialul sterilizat eu oxid de etilena.
(2) Sterilizarea eu oxid de etilena se efectueaza numai in statia centrals de sterilizare, special
)
echipata si deservita de personal ealifieat, instruit si aereditat sa luereze eu sterilizatoare eu oxid de
etilena.
(3) Este interzisa utilizarea sterilizarii eu oxid de etilena pentru sterilizarea materialului medieo
chirurgieal in urgenta.
(4) Este interzisa sterilizarea eu oxid de etilena a materialului medieo-ehirurgieal a carui
compozitie nu este cunoscuta.
(5) Este interzisa resterilizarea cu oxid de etilena a echipamentului medical constituit din parti de
policlorura de vinil sterilizat intial cu radiatii ionizante sau raze gamma.
(6) Este interzis a se fuma in incaperile unde se utilizeaza oxidul de etilena; aceste incaperi trebuie
ventilate in permanents direct eu aer proaspat (din exterior).
Art. 91. - Ciclul complet de sterilizare cuprinde urmatoarele faze:
a) vaeuumare initiala;
b) preincalzire;
17
c) indepartarea aerului cu umidificarea obiectelor;
d) sterilizare (expunere la gaz);
e) vaeuumare finala;
f) purjare de aer.si ventilare;
g) aerare (desorbtie).
Art. 92. - Parametrii programelor automate de sterilizare sunt:
a) temperatura de 37
cC,
presiune subatmosferica, timp de sterilizare 180 de minute; durata
procesului 4-8 ore;
b) temperatura de 55
cC,
presiune subatmosferica, timp de sterilizare 60 de minute; durata
procesului 2-5 ore.
Art. 93. - Se admit si alti parametrii ai programelor automate de sterilizare specificati in cartea
tehnica a aparatului.
Art. 94. - Este obligatorie eitirea eu atentie a instructiunilor de utilizare si a cartii tehnice a
aparatului pentru a folosi temperatura (presiunea) si timpul de sterilizare recomandate de producator
pentru materialele de sterilizat impachetate.
Art. 95. - Verifiearea eficientei sterilizarii se face respectand urmatoarele:
a) citirea si interpretarea diagramelor inregistrate ale ciclului complet de sterilizare: temperatura,
presiunea, presiunea negativa (vidul) si durata;
b) verificarea indicatorilor fizico-chimici, martori ai trecerii prin procesul de sterilizare, special
fabricati pentru sterilizarea eu oxid de etilena;
c) utilizarea pentru fiecare ciclu a testelor biologice (bacteriologice) cu spori de Bacillus subtillis.
Art. 96. - In registrul de evidenta a sterilizarii se noteaza: numarul sarjei ~ i continutul pachetelor,
data si ora de debut $i sfarsit ale cic1ului, temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, rezultatele
indicatorilor fizico-chimici si biologici, numele si semnatura persoanei responsabile cu sterilizarea,
observatii, data la care s-a efectuat intretinerea si verificarea aparatului. Data finala a desorbtiei va fi
notata pe fiecare ambalaj.
Art. 97. - Materialele sterilizate cu oxid de etilena se utilizeaza doar dupa ce continutul in gaz a
scazut sub 2 ppm (2 mg/kg), valoare fixata prin consens.
Art. 98. - Pentru a respecta prevederea din art. 90 se utilizeaza un spatiu ventilat, cu 0 temperatura
de eel putin 20
cC,
care nu este utilizat in alte scopuri $i in care este interzisa stationarea personalului.
Art. 99. - Perioada necesara desorbtiei este in functie de compozitia materialelor sterilizate.
Art. 100. - Pentru sterilizatoarele cu oxid de etilena care nu au inclusa in ciclul complet de
sterilizare desorbtia la sfarsitul programului, timpul de desorbtie necesar pentru eehipamente dupa
extragerea din aparat este:
a) de 16 saptamani, pentru materiale fabricate din poliamide;
b) de 6 saptamani, pentru materiale fabricate din polietilena, teflon, latex, silicon, acetat de
etilenvinil, poliuretan, polipropilen, PVC plastifiat.
Art. 101.
(1) Sterilizarea la sterilizatoare cu abur $i formaldehida la temperaturi joase si presiune
subatmosferica este utilizata in statia centrala de sterilizare a unitatilor sanitare pentru sterilizarea
obiectelor, echipamentelor sensibile la caldura, care pot fi deteriorate la temperaturile realizate in
sterilizatoare cu abur conventional; agentul de sterilizare este formaldehidautilizata in procesul care
are loc la presiune subatmosferica.
(2) Sterilizarea cuabur si formaldehida la temperaturijoase si presiune subatmosferica se
efectueaza numai in statia centrala de sterilizare, special echipata $i deservita de personal calificat,
instruit si acreditat sa lucreze cu astfel de aparate.
18
(3) Este interzisa utilizarea sterilizarii eu abur si formaldehida la temperaturi joase si presiune
subatmosferica pentru sterilizarea materialului medico-chirurgical in urgenta.
(4) Formaldehida gaz intr-un anumit amestec cu aerul este exploziva,
Art. 102. - Cic1ul complet de sterilizare euprinde urmatoarele faze: .
a) testul de vacuumare;
b) indepartarea aerului cu umidificarea obiectelor;
c) sterilizarea (expunere la formaldehida);
d) purjarea aburului si a aerului;
e) aerarea.
Art. 103. - Parametrii programe1or automate de sterilizare sunt:
a) temperatura de 73
cC,
presiune subatmosferica, timp de sterilizare 10 minute; durata procesului
3-5 ore;
b) temperatura de 80
cC,
presiune subatmosferica, timp de sterilizare 10 minute;
c) temperatura de 65
cC,
presiune subatmosferica, timp de sterilizare 30 de minute.
Art. 104. - Se admit si alti parametrii ai programelor automate de sterilizare recomandati de
producatorul aparatului.
Art. 105. - Este obligatorie citirea cu atentie a instructiunilor de utilizare si a cartii tehnice a
aparatului pentru a folosi temperatura (presiunea) si timpul de sterilizare recomandate de producator
pentru materialele de sterilizat impachetate,
Art. 106. - Fonnaldehida este stocata in stare lichida in doze de sticla dimensionate pentru un
singur ciclu de sterilizare.
Art. 107. - Sunt obligatorii achizitionarea si utilizarea de formaldehida imbuteliata direct de catre
producator,
Art. 108. - Verificarea eficientei sterilizarii se face respectand urmatoarele:
a) vor fi citite si interpretate diagramele inregistrate ale ciclului complet de sterilizare: se citesc
temperatura, presiunea, presiunea negativa (vidul) si durata;
b) indicatorii fizico-chimici, martori ai trecerii prin procesul de sterilizare, special fabricati pentru
sterilizarea cu formaldehida;
c) pentru fiecare cic1u se folosesc teste biologice (bacteriologice) eu spori de Bacillus
stearothermophyllus.
Art. 109. - In registrul de evidenta a sterilizarii se noteaza: numarul sarjei ~ i continutul pachetelor,
data si ora de debut si sfarsit ale ciclului, temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, rezultatele
indicatorilor fizico-chimici si biologici, numele ~ i semnatura persoanei responsabile cu sterilizarea,
observatii, data la care s-au efectuat intretinerea si verificarea aparatului.
Art. 110. - Se noteaza pe fiecare ambalaj data sterilizarii,
Art. 111. - Sterilizarea cu formaldehida se realizeaza in spatii ventilate, destinate numai pentru
aceasta activitate.
Art. 112. - Este obligatoriu controlul periodic al concentratiei in aer a formaldehidei prin serviciul
tehnic al spitalului.
ANEXA N r . l ~
la normele tehnice
LISTA
substantelor chimice active permise in produsele dezinfectante
in Comunitatea Europeana
19
INTRETINEREA CURATENIEI SI DEZINFECTIEI PE
CORIDOARE, IN VESTIARE.
a). Intretinerea zilnica:
- Matura, peru" lavete
- Apa, detergent.dezinfectant
Tehnica:
Coridoare:
-Se sterg de praf pavimentul, mobilierul,usile(balamalele) eu 0 laveta
inmuiata in solutie de detergent + dezinfeetant
-Se praetieamaturatul umed
-Se praetiea spalarea pavimentului eu 0 solutie de detegent
-Se clateste
-Se sterge eu 0 solutie de dezinfectant.
ScariIe:
-Se sterg searile de praf ell perm invelita in laveta sau eirpa umeda
-Se sterg de prafbalustradele eu lavete impregnate in solutie de detergent
+ dezinfectant
-Se sterg treptele eu miseari inainte si inapoi.
b).Intretinerea periodica.
Pregatirea materialului:
-materiale pentru spalarea pavimentului (vezi tehniei de euratare a
suprafetelor)
Coridoare:
Intretinere saptaminala:
-Se spala usile, peretii
-Se praetiea tehniea de la (euratarea pavimentuluij
.Intretinerea trimestriala:
-Se spala peretii si gurile de aerisire
-Se sterg de praf plafonul si corpurile de iluminat.
Scarile:
Cu ajutorul unei perii en miner sau de mina se freaea treptele
Se spala peretii si gurile de aerisire
Se sterge de prafplafonul si eorpurile de iluminat
Intretinerea curateniei si dezinfectiei vestiarelor:
a). Intretinerea zilnica:
Pregatirea materialelor si a produselor:
-Material pentru spalarea pavimentului (vezi materialele de Ia curatarea
suprafetelor)
Tehnica;
-Aerisirea in timpul operatiunii de curatenie
-Curatarea si dezinfectia chiuvetei, sapunerei,WC-uri
-Se curate .se dezinfecteaza, usile,inclusiv balamalele si usile
fisetului(dulapului)
-Se practica maturatul umed al pavi mentului,se evacueaza gunoiul, se
pun sacicolectori in recipientul pentru colectare a gunoiului
)
-Se spala pavimentul(vezi curatenia si dezinfectia pavimentului)
b).Intretinerea periodica:
Curatenia in interiorul fisetului (dulapuluiOintra in atributiunile celui
care il foloseste.
Tehnica:
Intretinerea saptaminala:
-Se spala usile
-Se detartreaza WC-urile
-Se curata , se dezinfecteaza, si se colecteaza deseurile
Intretinerea lunara:
-Se deplaseaza fisetele( dulapurile) se matura umed si se spala pavimentul
-Partea exterioara a fisetului se sterge de praf, se curata si se
dezinfecteaza
Intretinerea de fond:
-Se efectueaza curatarea corpurilor de iluminat si peretilor 0 data pe an.
INTRETINEREA ClTRATENIEI SI DEZINFECTIEI
GRUPURILOR SANITARE.
Obiectele sanitare : chiuvete.cazi de baie.dusuri, bideuri,WC-uri, sunt
locuri uncle exista umezeala.Intretinerea.curatirea si dezinfectia acestora
stau la baza prevenirii infectiilor cn germeni.
Tehnica; metoda:
.Intretinerea zilnica.
a).chiuvete,cazi de baie, dus.bideu:
*Daca obieetele sanitare nu sunt murdarite(imbiesite) eu ajutorul
unei lavete(cirpe) inmuiate in solutie de detergent dezinfectant,se curata
)
astfel:
-Se curate faianta de pe pereti
-Se curata obiectele sanitare pe rind incepind cu partea de dedesupt a
obiectului sanitar, marginea, bateria.sapuniera.interiorul cuvelor,gurile de
seurgere.
-Se clateste.
-Se aplica solutia dezinfectanta.
*Daca obiectele sanitare sunt murdarite(imbicsite) se curata prima
data cu 0 solutie de detergent dezinfectant si cu un produs abraziv.
-Se clateste si se aplica solutia dezinfectanta
*Pentru obiectele sanitare din zonele cu rise mare de infectii sau
din saloanele pacientilor atlati in sistem de izolare functionala se
recomanda si dezinfectia zilnica a acestora, inc1usiva sifonului de
scurgere de sub ghiuveta si a sifonului de pardoseala:
-Se varsa 0 solutie pe baza de clor de concentratie 5,25% in sifonul de
)
scurgere de sub ghiuveta si sifonul de pardoseala
-Se lasa timp de contact 10 minute se clateste abundent.
b).We-uri, pisoare:
-Se goleste recipientul in care s13 peria de spalat WC-ul
-Se trage apa si se c1atesteperia de spalat we-ul
Cu 0 laveta(cirpa) destinata pentru palatul suprafetelor exterioare
inmuiata .intr-o solutie de detergent dezinfectant se curata si se
dezinfecteaza:
-exteriorul rezervorului de apa
-exteriorul vasului de we
-colacul si capacul deWC
-euratati interiorul vasului de WC cu peria de spalat WC si solutia de
detergent dezinfectant
-se usuca
.....
-se dezinfecteazasifonul de pardoseala varsind500 ml solutie de hidroxid
de sodiu si solutie de clor 5,25%.
-Se umple % recipentul in care sta peria de spalat cu 0 solutie de
dezinfeetant
Daea interiorul vasului WC este murdar(imbiesit, eu piatra) inainte
de euratarea propriu-zisase efeetueazaeuratareaell un produs abraziv.
Intretinerea de fond
Detartarea
In functie de duritatea apei distribuite, piatra se poate depunepe
baterii si interiorul articolelor sanitare.Aceste depozitwe constitue un
mediu favorabil pentru dezvoltareamicroorganismelor.
Detartarea este operatiuneacare se efeetueaza eu un produs acid
speeific.Ridmul este in functie de duritatea apei.
Se desurubeaza robinetii, se imerseazain solutie de detartare pana
la dizolvarea pietrei, apoi se clateste si se monteaza la loco
Cu ajutorul unei lavete inmuiatein produs detartant se detartreaza
suprafata (marginile)articolelor sanitare.Daca este necesar se freaca apoi
se clateste.Setrece la operatiunea deintretinere zilnica a curateniei.
ATENTIE! NU se amestecaniciodatahidroxidul de sodiu cu detartantul!
Curatarea si dezinfectia sifoanelor
In zonele de mare rise de infectie,in timpuI intretinerii de fond a
saloanelor bolnavilorse recomanda curatareasifoanelorde
la(chiuveta,pardoseala).
Se executa urmatoarele operatii:
-demontareasifonului
-curatarea cu 0 perie si 0 solutie de detergent + dezinfectant
-clatire
)
-se agita 20 de minute intr-o solutie de detergent + dezinfectant
-se scurge
-se remonteaza
\
"
Materiale si produse:
-produse abrazive
-hidroxid de sodiu
-detartrant pentru chiuveta
-detergent,dezinfectant
-manusi de latex
-perie mica, laveta(cirpa).
-
TEHNICI PRINCIPALE DE EFECTUARE SI
INTRETINEREA CURATENIEI SI DEZINFECTIEI.
MATERIALE PENTRU INTRETINEREA CURATENIEI:
, - maturi.teuri.mopuri.detergent- dezinfectant saci colectori pentru
deseuri
manusi de latex de unica utilizare , nesteril
Atentie: Manusile pot constitui un mijIoc de transmitere a
mieroorganismelor in mediul medical.
Dupa utilizare manusile se spala.se dezinfecteaza si se usuca.
Dupa scoaterea manusilor mana se spala.
REGULI DE INTRETINERE A USTENSILELOR DE
CURATENIE:
- Zilnic .dupa fiecare operatiune de curatenie si la sfirsitul zilei de lucru
ustensilele utilizate vor fi spalate.curatate.dezinfectaterdecontaminate)
si uscate.
- Personalul care executa operatiunile de curatare si decontaminare a
materialului de curatenie va puii'manusi de latex nesterile sau de
menaj.
- Decontaminarea (curatenia si dezinfectia)materialului de curatenie se
efectueaza la sfirsitul operatiunii de curatare.
Metoda IiMaterialul moale reciclabil utilizat se spala cu apa calda si
detergent, se clateste, se dezinfeeteaza eu dezinfeetant prin imersie, se
) stoaree si se usuea.
Metoda 2: Materialul moale reeielabil utilizat se imerseaza in detergent
+ dezinfectant, se spala, se clateste, se usuca.
TEHNICI PRINCIPALE DE INTRETlNERE A
CURATENIEI SI DEZJNFECTIEI SUPRAFETELOR.
INTRETINEREA CURATENIEI SI DEZINFECTIEI
PAVIMENTULill:
Curatenia zilnica:
Reprezinta indepartarea prafului de pe paviment prin maturarea umeda
unnata de spalare.
A.Maturatul umed (matura sao perle co maner)
Are drept obieetiv indepartarea prafului si a gunoaielor imprastiate pe
paviment eu ajutorul unei maturi sau eu laveta umezita.
Pregatirea niaterialolui:
- perie eu maner (eoada) sau matura.
- cirpa din bumbae
- faras.
- coleetor de deseuri (gunoi ) saci de plastic,galeti cu capac.
- detergent, dezinfectant.
Tehnica:
- Pavimentul trebuie sa fie uscat si debarasat de deseuri (gunoauiele)
grosiere.
Laveta trebuie sa imbraee bine talpa periei sau a teului si sa stea tot
timpul operatiunii pe paviment.impingind deseul inaintea
periei.Matura uda si scursa de surplusul de apa trebuie sa stea tot
timpul operatiunii pe paviment,impingind deseurile inainte.
In timpul operatiunii nu rldicati peria sau matura, nu efectuati pasi
inapoi,deoarece prin aaceasta miscare se antreneaza imprastierea
murdariei pe paviment.
Metode:
Metoda denumita prin impingere consta in impingerea prin
alunecare in benzi paralele a periei inaintea persoanei.Recomandata
pentrucuratarea suprafetelor intinse (holuri,coridoare) fara obstacole
(mobilier,echipament).
Metoda denumita "prin rotire" sau prin "pivotare" prin care
manipulatorul roteaza peria descriind "S-uri" pe paviment.Reeomandat
pentru curatarea suprafetelor de dimensiuni mici,inguste.
INTRETINEREA CURATENIEI SI DEZINFECTIEI
SUPRAFETELOR VERTICALE
Suprafete verticale: pereti faiantati, pereti uleiati, pereti cu tapet
lavabil,geamuri din mediul medical pot fi murdarite prin proiectia
lichidelor biologice sau contaminate prin atingere cu mina murdara.
Intretinerea curateniei peretilor:
a). Intretinerea zilnica.
Se refera la spalarea ell detergent si dezinfeetant numai a zonelor
de contact cu mina.
b). Intretinerea periodica:
Pregatirea materialelor si a produselor:
- scara
- laveta
- pene
- detergent, dezinfectant
Tehnica:
-aerisirea incaperii.protejarea pavimentului
- stergerea de praf a peretilor care urmeaza sa fie curatati
- se spala pe zone efectuind miscari de jos in sus
- se clateste suprafata spalata cu apa efectuind miseari de sus in jos
- se usuca.
Intretinerea curateniei ferestrei:
Pregatirea materialelor si a produselor:
- seara
- 2 galeti
- detergenti
-lavete
Tehnica:
Se protejaza pavimentul.Se desehide fereastra.
Se sterge de praf, se clateste ineepind eu interiorul ramei ferestrei si apoi.
exteriorul
Se spala sticla se usuca si se verifiea apoi eficienta prin transparenta.
Maturatul umed al incaperii (salon, sala de tratamente)
- se ineepe maturatul de-a lungul marginilor.la eolturi si sub mobilier
se matura apoi restul suprafetelor
maturatul se termina Ia usa de la intrare
gunoiul in interiorul incaperii in faras, iar laveta (eirpa) se impatureste
eu partea murdara in interior
se arunca gunoiul in sacul/galeate coleetoare
laveta sau cirpa se pune in intr-un recipient special destinat
laveta sau eirpa se curata pentru fiecare ineapere
B. Spalarea pavimentului:
Are ca obiectiv indepartarea la maximum a murdariei vizibile si
scaderea numarului de microorganisme de pe paviment(aetiune ehimica
) si meeaniea).
Se efeetueaza dupa maturatul umed.
Metoda celor dona galeti:
Pregatirea materialului:
-se umple galeata de clatire eu % apa limpede
-se umple galeate de spalare efeetuind un dozaj risguros al detergentului
dezinfectant
-se fixeaza mopul pe miner si se imerseaza franjurile aeestuia in solutia
de spalare
-se utilizeaza 0 laveta eu teu. Se imerseaza in solutie, se stoarece si se
asaza laveta curatata pe talpa teului.
Tehnica:
-se store usor franjurile mopului sau lavete
-se spala pavimentul in benzi regulate deseriind 8-00 ,manipulatorul va
sta mereu in partea useata a pavimentului
-cind este necesar se clateste mopul sau laveta, se stoarce si se imerseaza
in solutie de spalare
-solutiile de spalare si de clatire se sehimba eind apa/ solutia devine
murdara.pentru holuri colidoare, solutile se schimba pentru fiecare salon.
Curatenia periodica:
o data pe luna se efectueaza curatenia generala in sectie, utilizind
produse de intretinere a curateniei si priduse dezinfeetante adeevate
fiecarui substrat care trebuie tratat.