Sunteți pe pagina 1din 80

--'

l.

,~

iJ

'~l'1

I

"

I

r

I

~,

~ll

~;i'

:[I

11

v 1

i '.

r'

J

{ I

i

l

"

I

ASISTENTA PRIMARA A STARIIDE SANATATE

fl Allistenfa primara a starii de siiniitate (abr. APSS) ("primary health care", engl.) este definita de OMS drept

"asistenta esentiala, fundamentala a starii de sanatate, accesibila la un pre] suportabil pentru tara ~i pentru

comunitate, realizabila prin metode verificate practic ~i stiintific ~i acceptabile social". Orice membru al comunitatii trebuie sa aiba acces laAPSS. inrealizareaAPSS este implicat nu numai sectorul medical, ci §ialte persoane ~i sectoare din comunitate. . Pentru intelegerea §i acceptarea motivate a studiului problemelor de APSS a populatiei, trebuie sd plecam de la structura asistenfei medicale (Fig. I).

,

~

na

"""tonto

l.rtlarA

,I

lICundara

A.latltftta

primaro

tristroti·

ficata

at_

~
~

Fig 1: Structura aslstentei medicale

2

Aceasta poate fi reprezentatA schematic ca un sistem piramidal, in al carui vfuf este Ministerul SiJnliJi1pi, organul central guvemamentalla nivelul canna se concep ~i se emit principiile de politica de smAtate in cadrul sistemului de asistenta medical! existent. Exists trei nivele de asistenta

medicala, curativa lli preventiva: tertiara, secundara ~i primara.

~n sistemul de asistenliJ ter/iari1 sunt incluse

spitalele clinice universitare alaturi de institutiile nationale

de aststentii medicala de specialitate, In care se desta~oafll simultan trei genuri de activitate: asistenta medicala de cea mai mare perforrnanta profesionala, activitate didactica

medico-farmaceutica universitara ~i postuniversitara si

activitate de cercetare.

Asistentam.edicalif. curativdsecundaraeste asiguratA

de spitalele man specializate, din localitatile de rang munici­ pal, de catre medici ~i personal specializati pe profiluri de

afectiuni, deservind un teritoriu mare (judetsau mai mare) ~i o populatie de c§teva sute de mii - milioane de locuitori, Asistenta medicaid curativaprimarli se desfasoara

intr-o gama larga de institutiiJunitAticare au acelasi scop ­ asigurarea asistentei medicale primare a populatiei, Toate aceste elemente componente ale asistentei medicale curative se completeaza eu 0 puternica retea de

asistenfd medical4 preventivd, reprezentata de laboratoare

de igiena :;Ii de epidemiologic, inspectorate de sanatate publica, institute de saniitate publica, Acestei retele medicale curativo-profllactica de

stat se alil.turii treptat, pe masura constituirii sale, reteaua de allistentii medicalii privati, cu atributii aproape exclusiv

diagnostico-terapeutice, Este un sistem piramidal cu interconexiuni

structurale ~i functionale permanente l?i eomplexe

nivelurile si specialitatile asistentei medicale. Totul se bazeaza pe stratul eel mai de jos, eel al asistentei primare (Fig. 2). Problema cea mai dificila nu este cea a crearii unui sistem de siiniitate,ci aceea a sprijinirii si reformarii sistemului de sanatate existent, identificarii mijloacelor de mentinere a

intre toate

3

necesarului de personal, baza materiala ~i programe.

3 necesarului de personal, baza materiala ~i programe. o Punt.t aanlw DI!'''M~' C_J Ctnlru

o

Punt.t aanlw

DI!'''M~'

C_J Ctnlru dt~nGlQII'Id 1 cgn 01tiC

~ Asi,'e,,!o primorfl.a ,tOri ~

s6¥tb;1at.

Fig 2: Stnlctura asistentei nredicale primare

Reforma sistemelor de sanatate este componentii a proceselor mai largi de restrueturare sociala l?i politica, de transformare global! a societatii, deci cu mult mai mult decat o ajustare a situatiei intr-un anumit domeniu. 6 reforma sistemelor de dnUate intervin trei factori majori:

consumatorii de saniitate, fumizorii de sAnatate ~i guvemul. Fiecare influenteaza ceilalti factori ~i toti sunt afectati de elimatul de intelegere ~i schimbare politica. Planificarea resurselor necesare se orienteaza rnai ales dupa problemele de sanitate ale populatiei asistate. Fumizorii de siinatate sunt platiti in functie de constrangerile de cost speeifice obiectivelor, satisfactiile profesionale ale furnizorilor, accesul echitabil al pacientilor, Desi se pastreaza reglementari nationale, responsabilitatile Guvemului in siinatate se redue simtitor, Rolul Guvernului va fi de asigurare a echilibrului sistemului respeetiv. Productia ~i alocarea de servicii de s4niitate nu poate avea forma pura de piatli tara riseurile

inegalitatii ~i ineficientei, Rolul Guvemului este cel

legiuitor

~i finantator, in interesul eficientei ~i ~chitatii totodati1.

Guvernul are rolul de a stabili ~i supraveghea 0 politica de sanatate clara, un rol vital pentru natiune, care nu poate fi privatizat in nici un eaz. Soliditatea structural! ~i functionala a asistentei

4

~

primare este decisiva pentru functionalitatea efieienta a inaeguluiansamblu.AsistentamedicalA primari estecampusA dintr-omultitudinedeelementeconstitutive, careau un singur 'Iiant omnipotent capabil sA Cae! leglltura intre toate componentele asistentei primare, conferindu-i stabilitate lji

eficientA. Acesta esteconceptuldeasislen(iJprimara II stirii

de s4n6Jale. APSS contine actiuni ce revin efectivin primul rand populatieirespective, sub indrumareatehnicll oportunll

a retelei medicale.

Caaspect conceptual,APSSestefundamentalA, vitalA pentru desfll~urareacorectA, normala,a activitAtii de asigurare

a stArii de sllnAtate a populatiei de cAtre reteauade asistent! medicalA. Analiza obiectiv! ~i profesional! a aspectelor carentiale ale asistentei rnedicalevor ar!ta in final originea aeestoralanivelulasistenteiprimarea stArii de sAnAtate, usor, simplu ljieficient de corijat. Cum lji de unde a aparut conceptul de APSS 7 Raspunsulla aceastl intrebare reiesedin trecereain revistA a unor aspecte ale sAnltAtii publice, deosebit de senmificative pentru ceca ce azi este reunit in eonceptele de APSS ,i de medicin! de familie. fntreagasocietateomeneascll estecoofruntatA cu patru mari probleme: s!r!cia, foametea, rAzboaiele ljibolile. tmbolnlvirile sunt aspecte ale stArii de s4n4tate a

individului ,i comunitAtii, careinsotescevolutia intregiiistorii

a societAtii omenesti, Evaluarea globalA a stllriide sAnItatea comunitAtii umane se facefolosinddiferitiindicatori,eel mai acceptatfiindmortalitatea.Desi moarteatrebuiesA reprezinte sfiiqitul fiziological vietii, ea poatesurveni prematur,ca un eveniment nedorit, adesea corolar al esecului profesiei medicale de a proteja ,i prelungi viata persoaneirespective. Oricum, analiza mortalitatii generale ,i specifice a unei populatii este extrem de utili in cunoasterea condi~on!rii stArn de sAnAtate a acelei populatii. fn plus, acest indicator poate fi apreciat eel mai obiectiv, datele primare fiind eel mai usor lji sigur de obtinut din comunitate (evidente medicale, demografice, de cult).

--

It

5

Cel mai eompletmod de analiza a mortalitatii se face functie de structura demografic! pe grupe de vArstll a populatiei respective, corelata apoi cu analiza cauzelor de deces in ordinea frecventei ell care se manifest!.

., " ­ -
.,
"
­
-

-

""

""

:DC~

""

-

TA-KIIN CURSDE DEZVOLTARE

Cavill d. dec

:

I.

OIlUoNI

ICIIIlI,.

2. TumDrt &111•• p.nlulel _plntDr

•. Acdd

,.

otrAvlri. mum.111m.

, BoO IAfeqk,

M<lrtalitaC. perinatlll

• Call&l rAil dcflnltl

Fig 3: Mortatitatea in firile in curs de dezvoltare

fn populatiile din tArile in curs de dezvoltare(Fig. 3), populatia este eompusA in mare parte din copii (peste 1/3), iar virstnicii ljiadultii de varsta a doua reprezint! mai putin de 1/5din populatiatotala, Deeeselese producin primulrand

6

pe seama populatiei pediatrice (aproape 40 %). Cauza mortii este reprezentata in primul r§nd de imboln4virile de cauze infectioase, urmate de bolile aparatului cardio-vascular

•~ '" - - 41 '."':. • .J, •• ,:";; - , .OI - ­
•~
'"
-
-
41
'."':.
• .J, •• ,:";;
-
,
.OI
-
­
II

.~

-.

_

TARI DEZVOLTATE

C.uze de deca:

I. Boll eardlov.lICIII

1. Tomori

.1. Bailie 1I1' lulul resplralclr •. Aecldeate, Dtrlvlri. traumadlme

5. BoO In'utID

MONlilale peri_1II11 1. C.uze ria defiailo

Fig 4: Mortalitatea in tarUe ciezvoltate

specifiee virstei tinere. IntArile dezvoltate (Fig. 4), populatia este mult mai "bitran/l", copiii reprezentand mai putin de 114, iar vlirstnicii 1/9 din totalul populatiei. Decesele survin in peste 2/3 din

.

7

total la varstnici, iar rnortalitatea pediatric! este sub 4 %. Cauza mortii este reprezentata primordial de bolile cardio­ vasculare de tip cronic degenerativ, urmate de caneere; bolile infectioase nu figureaza in primele 10 cauze de deces.

. Unde se produce decesul prematur al bolnavilor care

nu pot fi salvati? La noi in tarli (Fig. 5) majoritatea deceselor au loc Ia domiciliu, cu exceptia deceselor prin bronhopnewnonie, care au loe in spital in aproape jumatate din cazuri. Semnificatiile acestei situatii sunt multiple ~i profunde ~i pot con~titui subieetul unei analize separate. Una

-./

,:

t :

OECEDAn INSPITAL FATA DETOTAL

DECEDAn.ANUL11190

-./ ,: t : OECEDAn INSPITAL FATA DETOTAL DECEDAn.ANUL11190 ­ - - - - Fig 5:

­

-

-

-

-

Fig 5: Frecven.fa deceselor premature in Romama

din concluziile clare este aceea, eil medieul din reteaua primara este eel mai freevent confruntat eu bolnavul care va moo prin hipertensiune arterials, infarct miocardie ~i alte boli cardio-vasculare, boli eronice ~i acute ale aparatului respira­

tor ~.a.

. ---

-

--­

j

J'

1f

.dl

8

--/

Esteeumvanevoiedemai multepaturi de spitalpentru o mai bun! ingrijire a acestorcategoriide bolnavi ~i evitarea In acest fel a decesului lor prematur? Categoric, nu. Analiza manageriala obieetivli. a eficientei diferitelor trepte de asistent! medicala ~i servieii de sAn!tate au demonstrat in intreaga lume c! starea de s4n4tatea populatieinu evolueazli. favorabil direct proportional eu numli.rul de paturi de spital

disponibile, ci in maremAsurli. chiar dimpotrivA. Una din

de

dovezile eloevente 0 aduce dinamiea numarului paturilor

spital din SUA in ultimii ani, in contextul celui mai mare buget pentru s4natate din lume (Fig. 6).

. Tinindsearna de toate datele prezentate, se poate aprecia cli in s4n!tatea comunitarA, la modul global, suntem

confruntati cu complexul actiunii unui triplu proces de

tranzitie: demograficA, epidemiologic! ~i populational!.Acest

PATURI DE 5PITALIN S.U.A. 51 RATA OCUPARIt LOR (1946­

1992)

•

_:

- -"

11100

1700

leoo

1 1500

1400

1

1300

1200

1100

100'K

~ 15%

­

815%.

'·80%

7K

7~

86%

eo%

~

_

-_

• I· • • • I • I •
I
I

I

I

- -

hGNup

I

-

• I· • • • I • I • I I - - hGNup I -

i

~ Eli

-

- - - -

Hoopiuw

N

I

-

i

-

~.~

i

'.

J

(I).

1000

!

-

1_P~

Fig 6: Numil1l1 paturilor din .pital in SUA ,I indicele de ocupare

context impune de la sine 0 dubla schimbare in strategia

f~

l'~'"

r;

:1 "

)

1'-'-':

If:

'I

~j'

I!.

t

.If

i\

.~

'~

9

asistentei stArii de s!n!tate a comunitatii:

a) 0 schimbare in roluI medicului;

b) 0 schimbare in orientarea activitatii de

asistenta medicala, a. Rolulmediculuiin procesulde asistent4a stiiriide s4n!tate a populatiei trebuie s4 se schimbe. Rolul jucat de medic actualmente, in mod preponderent, este un rolpasiv, de functionar care a~teaptli.sosirea pacientilor 18 cabinetul de

consultatie, Preocuparile sale legate de sli.niitatea populatiei

se desf3110arli doar pe parcursul orelor de serviciu 11i se limiteaz4 la persoanele care ti solicitlidirect serviciile prin prezentarea la cabinetul de consultatii - indiferent unde se

gAs~teacesta (dispensar, policlinioli., spital etc.). Dezideratul major este de a avea un medic preg!tit sa joace un rot activ in asigurarea s4n4tiitii populatiei de care r!spunde, prin prezenta sa activliin comunitatea, al carei membru este ,i el. Mai in detaliu, un medicactivimplicatin asigurarea sli.niitiipi unei comunitati presupuneun medic care faceparte din acea comunitate.care locuieste ~i i~i petrece tot timpul in acel loc, fiindin faptoricdnddisponibilpentru rezolvareaproblemelor de W1Itate ale populapei respective. ~a cum se va vedea

mai departe, asigurarea prezentei active a medicului in

oomunitate este af&t consecinta modului in care medicul a fost format in decursul studiilor sale, cAt ~i rodul eforturilor constiente ale comunitatii de a avea un astfel de medic la dispozitia sa - desigur,in context legislativ favorabil.

b. Reorientarea activitd(iideasisten,ti medicaliieste

cea de-a doua sohimbareescntiali impus! de tripla tranzitie caracteristicll mentionata anterior. Actualmente, activitatea de asistcntll. a stiiriide sAnitatea populatieieste caracterizata printr-un continutpredominantcurativ,majoritateaeforturilor

- conceptuale, organizatorice,materiale ~i formative - fund

orientatespre medicinacurativa. Dinpacate,aceastaorientare exist4 alit in sistemul de asistentl[ a stli.rii de sanitate a populatiei, cit 11i in ins411i mentalitatea educational! de fond

a populatiei asistate, Existii argumente extrem de putemice

care pledeaza pentru schimbarea acestei orientari "clasice"

10

/'"

in favoarea medicinii de orientare preventiva, in care aceentul major sAfie pus pe prevCiiirea imbolnavirii, pe pastrarea ~i consolidarea sAnAtlitii individului ~i a populatiei ~i numai ln cazurile de necesitate impusa, pe tratarea ~i vindeearea bolnavului.

Atat corpul medico-farmaceutic, cat ~i populatia, trebuie sil. fie supuse influentei unui act educational eu alt continut deelit eel folosit panA aeum. Pentru ambele grupuri de subiecti se poate folosi acelasi argument de baza in favoarea schimbarii strategiee ~i anume criteriul rentabilitatii:

este mult mai ieftinli (moral §i material) pastrarea sanltlitii decat refacerea sau reeuperarea ei. Exemplul clasic al costului asistentei medicale curative aeordati1 unui caz de tetanos, egal eu costul a peste 20.000 de doze de vaccin antitetanic, este unul dintre cele mai convingatoare, dar existliextrem demulte

exemple Ia feI de sugestive in favoarea medicinii

preventive.

. to fine, deoarece imbolnlivirea poate fi·o fatalitate ~i

asistenta curativa se impune ori de elite ori existi1 boala, nu trebuie uitat c! oriee act terapeutic trebuie s! aiba ~i un

continut profilactie.

Nu trebuie omis faptul eli asistenta stArii de sanitate este un proces care necesita investitii de bani, timp §i energie,

Vulgar, se spune eli fiecare are atata s4nlitate cali bani are. Este 0 asertiune ell un continut foarte bogat, care atrage atentia asupra uriui aspect esential - eel managerial, al gospodaririi fondurilor disponibile. Mlirimea bugetului alocat s8nlitlitiieste un subiect de discutie permanent, in toate parlamentele. Datele sintetizate de Banea Mondiaill. aratli dispersia euantumului ~i a valorii aeestui buget in diferile tw. :

Din euantumul • de regula mie • al acestui buget, partea eea mai mare (Fig. 7) este eheltuiti1 pentru desfasurarea activitatilor din asistenta medical! secundara ~i tertiara, iar pentru asistenta primara rarnane eirca 1/5 din aeest buget, eu toate cA In asistenta primara se rezolVll peste 90 % din totalul problemelor de sAnatateale populatiei generale Asistenta tertiara consuma 40 % din bugetul

.'

p~

11

,~ ASI1TEIl1'A T&r,'WlA •--.--------~~.-~ /I • \~: Jl .~. 1\\. MlGnIKYunT rorvLAlDDUza=A ., Fig
,~
ASI1TEIl1'A T&r,'WlA
•--.--------~~.-~
/I
\~: Jl
.~.
1\\.
MlGnIKYunT
rorvLAlDDUza=A
.,
Fig 7: Distribufia cheituielilor bugetare in asistenfa
medicali

~,~

I,

sAnlitli~ipentru solutionarea a mai putin de 1 % din cazuri, iar asistenta secundanl consuma circa 4S % din buget - pentru 9 % din cazurile de boala ivite in eomunitate. Altfel spus, in fapt asistlm. la 0 distribuire anormala a bugetului alocat fiecirei componente a sistemului de sAnitate (Fig. 8), desi

se eunoaste care ar fi eta mai logic! modalitate de a 0 face astfelmeAt sAse asigure utilizarea sa cu randament maxim. Lipsa de coeziune conceptual! lii manageriala in alclituirea strategiei de dezvoltare a sistemului deasistenta a stani de sAnlitate a unei populatii duee la erearea WlW cere vieios, care antreneaza agravarea progresiv! a deficientelor de ordin material din sistemul respectiv de slinlltate. Desconsiderarea problemelor de s4nlitate publica ~i a conditionarii lor reale, deci lipsa unui eoncept epidemiologic in abordarea sanlltlltii publiee, este cauza principals a producerii, persistentei ~i agravarii unei astfel de situatii. to fapt, coneeptul de APSS s-a nAseutca un raspuns

( Ia ehestiunea asigurarii stliriide sAnitate a populatiilor lipsite

~ de un sistem el'icientde asistentli medico-sanitarA. Experienta eli~tigat4a aratat eli factorul eel mai important in asigurarea

"( (.

or.

~

.1

12

-"'

slnll.t!tii populatiei este asistenta primara, deci existenta ~i

IlIIIdbureo ret_ penlru ICII1Cllale

--
--

0IIlIbM8a "'-penflu 10_

Fig 8: UtiUzarea ideali a bugetutui pentru sinitate

functionarea aceluisector al reteleimedicale carevineprimul

in contactcupopulatia IIi cu problemeleei- sanitare,sociale,

economice, culturale, demografice, educationale etc. Afa se explicl importantaacordatl aziin intreagalume IIi in primul rind in t4rile dezvoltate rolului pc care trebuie s4-1 joace asistenta.primarll a stlrii de slln4tate a populatiei - medicul generalist, mediculde familie. Notiuneade APSSfacereferiri implicitenu nwnai 1a reteauamedicall primarA (dispensarel centre de slinAtate, policlinici/centre de diagnostic IIi tratament), ci ,i 1a vitala coexistent! ,i implicare a persoanelor

IIi organizatiilor nemedicale IIi la cooperarea lor extrem de

strinsA cureteauamedical! primar4 inrealizarea APSS.Acest conceptnu este adresat exclusivsau primordial populatiilor subdezvoltate, ci el trebuie integrat functional, logic, in

_

------

--~

It

13

~ sistemul de reorganizare al intregii asistente medico-sanitare a popuIatiei. Cu cAt APSSva fi mai reaIA ,i mai concretll, eu atat nivelul general al stArii de sAnitate al populatiei va fi mai bun, asistenta medicalll de nivel seeundar (spitale) IIi

~ tertiar(cliniciuniversitare IIi institutemedicaledespecialitate) vor fi mai eficiente Iji rlli vor putea ameliora performantele posibile conformstatutului Definuta modema aAPSSinclude trei componente:

~' ~

1

Jt~ :,

• Redistnbuirea rolurilor in echipa de sAnitate ~~ '. extinderea infrastructurii de sAnitate, asigurind accesul tuturor familiilor, mai ales a celor cu nevoi deosebite, la .interventiiprioritarepreventive ~i terapeutice. • Mobilizarea comunitAti,i. asigurAnd autoincrederea fi autofinantarea in servieiile de sAnitate,eu accentulprinci­ pal pe cresterea capaeitltii proprii de a-~i rezolva singura problemele de sAnitate ,i de a promova schimbari de

eomportament.

- Cooperarea intersectoriall in asistenta sAn4tAtii, care se peate sustine, cu includerea actiunilor cu bazA largA destinatecorectarii problemelor generatede s4r4cie, eresterea populatiei, migrare, degradare a mediului, educatie IIi mod

de viatA.

~.~\,.

f~\

if&!

educatie IIi mod de viatA. ~ . ~\ , . f~\ if&! • ~! curative ~i

~!

curative ~i preventive IIi

creeazA eadrul tn care pot fi mai bine folosite progresele ftiiniei, intr-o forml mai simplificatl IIi mai rentabila, ameliorand calitatea vietii eelor mai oropsite grupuri de pcpulatie de pe Glob. APSS este un concept. 0 viziune,i 0

strategie. APSS este un concept derivat din valorileintrinseci

ale OMS. Bste 0 viziuneasupra acelei sccietllti care poate ti

guvematl de

promovarea sanlltltii se pot baza pe autoincredere ~i dezvoltare comunitarA. Este 0 strategic. care ar putea ajuta dezvoltarea societltii in directiasus-mentionata,

Trebuiesubliniat cl'i s-au constituit dow curentein interpretarea conceptului de APSS. Primula vAzut sllnlltatea ca 0 politica de dezvoltare sociala globala, iar APSS ca 0 conceptie global! asupra

APSSreunclite activitAti

echitate Iji justitie social4, in care ocrotirea IIi

.

14

sWt!~i ~i roluluisocietatu in acest domeniu,cu accent prin­ cipal pe participarea maselor. o altA interpretare a fost aceea de metoda de

asigurare ~i acordarea asistentei sanitareelementare,pentru rezolvarea necesitatilor urgente ~i imediateale momentului, considerand slnAtateaca un mijloc necesar ~i oferind 0 retea de securitateelementara, a carei utilitatepoate disparea la un moment dat. tn fapt, latura economica ~i cea de s.mAtate s-au dovedit permanent intricate, suetinandu-se reciprcc, Interactiunea constructivA dintresectoarele relevante ale vietii sociaI-economice este un dezideratmajor,0 conditienecesarA pentru sAnAtate ~i dezvoltareasociet!lii. De aceeadezvoltarea sAnilt!p.i impune abordarea a trei eli :

­

- Influentareaunor determinanti biologiciai stArii de

sAn!tate,ca in cazul imuni.z!rii fat! de infectiile respiratorii;

- Schimbarea conditiilor socio-economice de viatA

prin programemai ample, care influenleaz4 aspecte sociale, economice ~i politice mai profunde;

- Ameliorarea cantitativl ~i calitativll a educatiei.

femeii, care duce la ameliorarea statutului, dernnitatii ~i autonomiei femeiiIn societate. Principiul epidemiologic de baz! in APSS este

actiunea prospectivA, in sensulcA ameliorarea starii de sln!tate este posibilA numai daca bolilesunt sub control in populatia care prainta sau care are riscul de a aves acele

imboln4viti. Pentru ca mAsurile

contextul echitatii, ele trebuie sl contribuie la amcliorAri

masurabile, SupraveghereaEchitiJIii este un mijlocmanage­ rial practic, care actioneaza sinergic eu imperativul moral

Pentru to/i in asigurarea sin

de APSS sA aibA eficientl in

I~

s-;

IS

11~

1'[

Y COFERINTA DE LAALMAATA

i Problema APSS nu este noua. Prima reuniune internationala de amploare avand acest subiect a fost convocate in1978 In capitala Kazahstanului - AlmaAta. La

initiativa OMS ~i UNICEF, intre 6-12 septembrie 1978 a avut loc laAlma-Ata "Prima COllftri1l{4 illteTlltlpolJll14 asupr« lUiste1ei primare II 8thii de 81J1UJtllle", expresie a neeesitat:ii unci interventii urgente a tuturorguvemel-or, a celor

ce activeaz4 in domeniile

.R.

\

I~

'\

,

','

\ I

'~

s!n!t!tii ~i dezvolt4rii,precum Iii a

:4 comunitatii mondiale, pentru protejarea Iii promovarea

s4nlt!tii tuturor oamenilor din lume. Cu acest prilej, la 12 septembrie 1978 s-a flcut urm4toreaDeclJU'a(ie:

Declaratia de la Alma-Ata

l. S4n4tateaeste starea de bine din punct de vedere fizic, mental ~i social, nu numai lipsa bolii sau a infirmitatii. SAnlltatea esteun dreptfundament il al omului.Atingereaeelui mai inalt nivel de s4nltate posibil este un deziderat social mondial, a ow realizare necesitA .participarea nu numai a sectorului saniter, ci Iii a multor altar sectoare - sociale ~i economice. n. Actuala inegalitate uria~1 a stArii de slnitate a populatiei, mai ales tntre tArile dezvoltate lJi cele In curs de dezvoltare,dar IIi in cadrul unei eceleiasi tAri, este 0 situatie

comunll tutwor tmJor ~i este inacceptabil!din punctde vedere politic, social ~i economic. III. Dezvoltarea socio-economic!, bazat! pe 0 noui ordine economic! internationala, are importantA capital! pentru realizarea deplina a s4n4t4lii pentru toti ~i pentru reducerea decalajului dintrestareade sAnItatea tArilor in curs

.~

-

j

I

Ii

,~

'j;' )!'­

:1

i'

1\

1\ protejarea sllnAtltii populatiei sunt esentiale pentru

dezvoltarea socio-economic! ~i contribuie la ameliorarea calit4tiivietii ~i la paces mondiala. IV. Populatia are dreptul ~i obligatia de a participa

r

,(

JI

Jt

de dezvoItare

IIi cea a tArilor dezvoltate. Promovarea Iii

J

jli IIi '"--' "r.(~ 17 16 '''1 :\/ - individual si colectiv la planificarea ~i
jli
IIi
'"--'
"r.(~
17
16
'''1
:\/
-
individual si colectiv la planificarea ~i implementarea
I
asistentei starii sale de sanAtate.
~i a sanitatiei de
asigurarea corespunzatoare a apei potabile
baza;
'l
V. Guvernele sunt raspunzatoare pentru sanl1tatea
popoarelor lor, care se poate realiza doar asigursnd conditii
sociale ~i sanitare adecvate. Panll in. anul 2000 trebuie
asigurata in lume 0 stare de sanAtate care sa conducl1la 0 "
viata sociala ~i economicl1 productivl1. Acest obiectiv poate
fi atins doar asigurand asistenta primara a sanliti1tii, ca 0
-
asigurarea sl1nlltlitii mamei ~i copilului,
inclusiv planificarea familiala;
~:
- imunizarea impotriva principalelor boli
infectioase;
,)~
- prevenirea ~i controlul bolilor endernice 10­
cale;
cornponenta a dezvoltariiin spiritul justitiei sociale.
VI.Asistentaprimaraa starii de sanatate este asistenta
- aprovizionarea cu medicamentele esentiale;
II:
- tratamentul corect al bolilor comune ~i al
esentiala a starii de sanatate, bazata pe metode practice, f'
traumatismelor;
fundamentate ~tiintific ~i acceptabile social, cu 0 tehnologie
ce 0 face universal acceptabila indivizilor ~i familiei, cu
i
- implica nu numai sectorul medico-sanitar, dar ~i alte
,
,,;
participarea tuturor ~i la un pre] pe care comunitatea
~i tara
".1
,
1
Ii \
sectoare conexe de activitate cu rol in viata locala ~i nationala
ca agricultura, zootehnia, industria alimentara, educatia,
i~i permit sa-l pastreze in fiecare etapi1 a dezvoltarii lor, in
~~!
industria, locuintele, lucrarilepublice, comunicatiile etc., fiind
spiritul
autodeterminarii ~i autogospodaririi. Ea face parte
';
! necesare eforturi coordonate ale tuturor acestor sectoare;
integral din.sistemul national deasistentiImedicala,in a1carui
- necesita ~i promoveaza 0 maxima autosustinere ~i
centru se gl1se~te, dar ~i din ansamblul dezvoltarii
participare
socio-economice a colectivitatii. Reprezinta primul nivel al
J
contactului indivizilor, familiei
~i comunitatiicu sistemul .
planificare,
individuals ~i comunitarll pentru activitatile de
organizare, operare ~i control a asistentei primare,
(,i
national de sanatate, constituind prirnu1element al procesului '1)1
.,
de asistenta sanitara continua.
VII. Asistenta primm a starii de sanAtate:
folosind din plin resursele existente pe plan local, national
sau din alte piirti;
- trebuie sii fie sprijinita prin sisteme de referinta in­
~;
- reflects ~i emanl1 din conditiile economice ~i din
caracteristicile socio-culturale ~i politice ale tlrii ~i -ale
tegrate, functionale ~i de sustinere mutuala, care sA conduca
,
!
la imbuniitl\~irea progresiva a unei asistente sanitare
comunitatilor sale ~i se bazeaza
pe aplicarea unor rezultate
)!
relevante ale cercetarilorsociale, biomedicale si sanitare, ca
.J
~i a experientei de sanltate publica;
- prezinta principalele probleme de slinatate ale
";,\
,
l
V
comunitatii, oferind in acelasi timp servicii promotionale,
atotcuprinzatoare pentru toti, dand prioritate cel~rmai
necesare probleme;
- se bazeaza, la nivellocal ~i de referinta, pe personal
medico-sanitar, incluzand medici, asistente, infirmiere, per­
sonal auxiliar ~i comunitar (la nevoie chiar ~i tamaduitori
preventive, curative
~i de recuperare;
).'.
- include eel putin:
traditional i) inclusi ~i instruiti sA rnunceasca toti ca 0 echipa
I ~i sA raspunda la necesitatile exprese de siiniitate ale populatiei,
~.
- educatia privind problemele majore de
\
" VIII. Toate guvernele trebuie sA formuleze politici,
sanlitate ~i metodele de prevenire ~i control ale acestora;
~
promovarea aprovizionarii cu alimente ~i a
unei alimentatii adecvate;
-
~
strategii ~i planuri nationale de actiune pentru a lansa ~i a
sustine asistenta primara ca 0 parte a sistemului national glo­
bal de sanatate si in coordonare ~i cu alte sectoare. Pentru
II:
\
'

18

"'-",

aceasta trebuie sa existe vointa politica de mobilizare a

rational resursele exteme

disponibile. IX. Toate tarile trebuie sa coopereze In spiritul parteneriatului ~i sprijinului, pentru a asigura asistenta sanitara primara tuturor, deoarece asigurarea sanatiitii populatiei din

orice tan'i este utila ~i ill interesul tuturor celorlalte

x. Un nivel acceptabil al slinatatii pentru toti locuitorii planetei Plimant panli in anul2000 poate fi atins prin folosirea

mai deplina ~i mai bun! a resurselor mondiale, din care 0 mare parte se folosesc acurn pentru illarmare ~i conflicte militare. 0 politica autentica de independenta, pace,

destindere intemationala ~i dezarmare poate ~i trebuie sli faca disponibile resurse suplimentare, ce ar putea fi alocate unor scopuri pasnice, in particular accelerarii dezvoltarii sociale ~i economice, din care asistenta primara - ca 0 components esentiala - trebuie sa beneficieze de 0 parte corespunzatoare. Declaratia din 1978 de la AlmaAta are meritul elia

in grija individului, familiei,

scos slinlitatea din spital ~i a dat-o

comunitatii ~i Statului. Sistemul de sanatate trebuie sa se indrepte catre oameni, oricat de saraci sau de departe ar fi ei ~i nu invers.

CONFERINTA DE LA RIGA

resurselor nationale ~i de a folosi

tari.

La 10 ani dupa Conferinta de la AlmaAta, ill martie 1988, in capitala Letoniei a avut loc 0 noua conferinta

organizata de OMS, UNICEF ~i alte pliTti interesate, cu titlul:

0 perspectiva fa

mijloc de drum". Concluziile conferintei au fost oferite Adunarii Generale a OMS din mai 1988. La Conferinta de la Riga s-a reanalizat continutul Declaratiei de la Alma-Ata, precum ~i realizarile ~i nerealizarile din cei 10 ani strabatuti.

tn finalul Conferintei de la Riga s-a concluzionatca toate principiile Declaratiei de la Alma-Ata raman de

"De fa Alma-Ata plJn4 in anuI 2000 -

L

19

stringenta actualitate pentru asigurarea sanlitlitii pentru toti pana in anul 2000. In acest sens, s-au subliniat ca fiind esentiale urmatoarele actiuni:

1. Mentinerea silnatlitii pentru toti ca un obiectiv per­

manent al tuturor natiunilor pana In anu12000 ~i dupa aceea.

2. Reinnoirea ~i intarirea strategiilor de asigurare a

sanaHitii pentru toti.

3. Intensificarea actiunilor sociale ~i politice pentru

sanatatea tuturor.

4. Stimularea interesului ~i mobilizarea liderilor

politici pentru dezvoltarea sanatiitii.

5. Cresterea responsabilitatilor populatiei pentru pro­

pria silnlitate.

6. Transformarea colaborarii intersectoriale intr-o

forta pentru sanatatea tuturor.

7. Intarirea sistemelor sanitare teritoriale pe baza

eonceptului de Asistenta primara a starii de sanatate a

populatiei,

8. Pregatirea planificata si sustinuta moral ~i material

a personalului medical ~i sanitar.

9. Asigurarea dezvoltarii ~i folosirii rationale a stiintei

~i tehnologiei ill mod adecvat pentru rezolvarea problemelor eritice de slinatate ale populatiei.

10. Depasirea problemelor inca nerezolvate, ca

mortalitatea mare infantila, pediatrics ~i materna,

toxicomaniile, dezechilibrul dintre cresterea populatiei ~i resursele ambientale ~i socio-economice.

11. Dezvoltarea unor abordari ameliorate In APSS

vizandactiunea intersectoriala.

Cresterea respensabilitatilor populatiei pentru propria

sanatate

Populatia trebuie sa fie direct implicata In asigurarea sanata~iisale. tn acest scop, populatia trebuie sa dispuna de informatii, de suport tehnic ~i de posibilitatea de a emite

21

20

~'

decizii, astfel Inciit sa se implice In actiunile ce vizeza pastrarea ~i promovarea propriei siinatil.ti. .Ideea ca starea de siinatate trebuie sa fie centrata pe

populatia In cauza a ca~tigat teren destul de

continua drumul acesta trebuie evitata orice tendinta de a implementa programe ~i servicii de sanatate care nu au nimic comun eu populatia respectiva. Cu alte cuvinte, populatia trebuie sa fie imputernicita sa-siasigure propria saniitate. Motivul imputernicirii comunitatii se gaseste ill procesul dezvoltarii sale, ca un "drept" al ei, leg at de moralitatea socials care stil. la baza conceptului de "sanatate pentru toti". Acest concept al dreptului de imputemicire a comunitatii In asigurarea propriei sale sanlHa~i trebuie asigurat, protejat ~i sustinut, in contexul evolutiei demnitatii umane, indiferent de ansamblul economic ~i social din societate. Populatia trebuie sa fie constienta ca starea de sllniitate a fiecaruia ~i a tuturor nu depinde primordial de medic, ci de fiecare ~i de toti cei ce fac parte din colectivitatea In cauzii. Eforturile profesionale ale retelei medico-sanitare vor fi sterile daca populatia nu va fi interesatil. de fmalizarea lor, daea nu va deveni ~i ea parte in executarea masurilor de asistenta primara a starii sale de sanatate. Pentru ocoordonare a activitatii, populatia trebuie sa-~i asigure prezenta ~i rolul activ al medicului - oferindu-i nu numai ocazia de a activa profesional, ci si conditiile In care sa 0 faca si care sll Ii aduca atiit satisfactia morals, ciit ~i cea materials a activitatii de specialitate depusli. Daca 0 populatie nu va fi in stare sau nu , va dori sa atraga ~i sa mentina un medic, acesta va fi captat de 0 aM comunitate, mai doritoare de a-l exploata, in relatii de beneficiu bilateral. Totodata, 0 colectivitate care nu se va implica activ in realizarea rnasurilor de asistenta prirnara coordonate de medic, trebuie sll fie constienta eli va avea 0 stare de siinatate nesatisfacatoare din cauza neirnplicarii membrilor colectivitatii, nu din cauza lipsei de devotament a

greu. Pentru a

r

medicului. Astfel de aspeete trebuie explicate membrilor comunitatii pentru a-i atrage ~i implica in mod activ ~i constient In asistenta primara a sanatatii acelei comunitati.

Consolidarea sistemelor teritoriale de asistenta a sanatlitii

Acest concept trebuie sll stea la baza efortului de asigurare a sanatil.tii pentru toti, Acceptarea APSS este practic generala, dar este restransa implementarea ei cu caracter de acoperire generala. Doar partial explicatiaderiva din saracia resurselor.De regula, este yorba despre decizia politica, plus deficiente in planificare, management, finantare ~i evaluare ale capacitatilor, precurn ~i In educarea ~i sprijinirea efectiva a personalului din teren. Se cere acordata 0 mai mare atentie intaririi infrastructurilor sanitare. Programele de APSS pot fi adaugate sau lnlllturate de pe 0 structura efectiva, functie de necesitatile locale, tintit pe anurnite probleme. Aceentul trebuie pus pe APSS integrata sau comprehensiva, in contrast cu structurile selective sau verticale, care duc de regula atat la supraconcentrarea unor resurse limitate pe un numar redus de programe, ciit ~i la risipirea eforturilor de a intllri sistemele de sanatate bazate pe APSS ca parte integrals a dezvoltarii

comunitatii,

o alta deficienta este incapacitatea sau chiar dezinteresul in urmarirea unor indicatori simpli de acoperire ~i starea de sanatate, Aceste deficiente conduc la sisteme oarbe in fata rezultatelor programelor ~i lipsite de puterea de a corecta devierile sau insuficientele. Fllra un sistem care poate asigura acoperirea intregii populatii, f3riiindicatori simpli care sa identifice inechitatile Ili sil masoare succesele sau esecurile In legaturll Cll acestea, tara. un management efectiv, incluzand ~i capacitatea de autocorectare, f3ra. implicarea comunitatii la toate nivelele,

f

22

\ echitatea devine 0 speranta pierduta. Alta slabiciune este lipsa unor legaturi intre serviciile sanitare ~i autoritatile locale capabile sa sprijine efeetiv proeesul de APSS. Elaborarea supracentralizata a deciziilor descurajeaza initiativa la periferie; interesul exclusiv pentru conditiile de asistenta bazate pe prezenta medicului ~i pe activitatile specifice ale acestuia conduce la un sprijin redus al activitatilor din partea comunitatii.

1: De regula interactiunile vitale intre nivelele primar,

' I

j secundar si tertiar ale sistemului de sanatate de regula functioneaza deficitar. Sistemul sanitar districtual este loeul ideal de dezvoltare a unor astfel de relatii, Una din legaturile

II~

ii care se realizeaza eel mai greu intre nivele diferite ale

I ,

asistentei sanitare este cea dintre spitalul teritorial ~i APSS comunitara (ex. serviciile de maternitate si pediatrie).

I

I

I,

Planificarea, preglitirea ~i sprijinirea personalului din domeniul slinlitiilii.

Este necesara reorientarea procesului de educatie ~i invatamiint pentru personalul din sanatate, tinand seama de cerintele serviciilor de sanlltate, integrand experienta didactica ill actualele sisteme de sanatate care functioneaza pe baza asistentei primare. in plus, este necesara sustinerea morala ~i materials a celor care lucreaza In asistenta primara, mai ales in conditii grele sau In zone indeparta te de alte asezari umane. Rolul universitatilor de rnedicina este capital ~i de el depinde in foarte mare masura reusita intregii actiuni, realizarea intregii idei de APSS.

CONFERINTA DE LA ALMA ATA, 1993

1 In perioada 13-14 deeembrie 1993, la Alma Ata 1 i (Kazahstan) a avut loc 0 noua intalnire pe terna APSS

II organizata de OMS ~i UNICEF, ca un moment de maroa in

contextul miscarii "Sanatate pentru toti". Conferinta a avut

I~

I

,1

J

23

un titlu deosebit de sugestiv: "Asistenta primard a starii de

siiniJiateIi reforma sectorului sanitar: 15 ani dupa Abita

Ata", Inmomentul actual, In a doua jurnatate a deceniului '90, OMS parcurge ~i este implicata In ceea ce se numeste

"Retnnoirea strategiel «Sanitate pentru toti» pe baza

principiilor echitiIpi

~i solidaritipi". Reuniunea din 1993,

la 15 ani dupa prima Conferinta de la Alma Ata, ~i-a propus sa examineze atent conceptele enuntate in 1978, experienta practica dobandita pe aceasta baza, dar ~i neimplinirile acumulate. S-a plecat de la realitatea schimbarilor produse in lume dupa 1978, care irnpun 0 actualizare ~i 0 reinterpretare a principiilor ~i ideilor de la Alma Ata 1978. Principiile echitatii ~i cele ale "Siimltatii pentru toti" au ajuns sa faca parte din toate documentele internationale privind sanatatea societatii civile ~i a mediului sau de viata. Principial, Declaratia de la Alma Ata 1978 i~i pastreaza valabilitatea, dar ceea ce se modifica sunt problemele de

sanatate cu care ne confruntam, resursele, metodele ~i mediul social-politic prin care intervenim In solutionarea acestor probleme vechi ~i noi. Principiile de la Alma Ata 1978 rAman un ghid de bam In forrnularea politicii de sanatate, a edificarii ~i managementului sistemului de sanatate. Intricarea

principiilor de la Alma Ata cu

sistemelor de sanatate asigura rolul operational al acestor principii, ca ~i integrarea acestui fel de asistenta a sAmltAtii in contextul mai larg al dezvoltarii societatii umane. Experienta celor 15 ani a aratat ca este posibila, utila ~i necesara 0 reorientare cu 180 grade a politicii de sanatate, astfellnc§.t sa se modifice actuala practica a alocarii resurselor rnateriale. inloc sa se cumpere tehnologie sofisticata de ultima ora pentru scopuri exclusiv curative, de care beneficiaza 0

parte mica a populatiei, se promoveaza atitudinea de a investi in masuri de sanatate publica cu larga adresabilitate, care contribuie real la ameliorarea starii de slinatate a intregii

populatii.

. Documentul final al Conferintei de la Alma Ata 1993 este intitulat extrem de sugestiv: "Implicare in actiune

structurarea ~i functionarea

I,

24_

~I

[/;

';1

ill

it

iii '.,

I)'

in sprijinul echilapi Ii a sana/apipentru toti". Principiile

stabilite eu aeest prilej sunt:

o

Echitatea este prineipiul central al APSS.

o

Ymputemicirea familiilor

~i a comunitatilor in

asigurarea propriei sanlltati ar trebui sa fie una din mariIe

responsabilitati explicite ale sistemului de sanatate. o Cooperarea intersectoriala este esentiala, pentru a fi certa abordarea. tuturor acelor factori determinanti ai sanat4~i care depasesc sistemuI de sanatate.

- Cercetarea medicala trebuie sa determine prioritar

cum pot fi utilizate serviciile ~i resursele de sanatate mai

rentabil ~i mai eficient, in corelatie cu resursele ~i oportunitatile locale.

- Asistenta internationala ar trebui sa se concentreze

pe crearea capacitatii de rezolvare a problemelor locale.

Progresele inregistrate in cei 15 ani sunt:

o Acceptarea generals a importantei echitatii ~i a conceptului de APSS ~i preocuparea continua pentru realizarea conceptului de "Sanatate pentru top."

Activitatile de salvare a vietii copiilor, care au dus la supravietuirea a 5 milioane de copii anual.

- Sporirea substantials a atentiei acordate sil.nAtatii

-

.

Iii femeilor ~i rolului lor in procesul dezvoltarii societatii.

"I

!

o Crearea premiselor necesare pentru continuarea

care sa se adreseze tot mai

III dezvoltarii sistemelor de APSS,

!\

I'

multor probleme pres ante de sll.natate ale familiei ~i comunitatii,

Ce conditii s-au schimbat in cei 15 ani?

II

I

I,

'II

;1,

'

~ Sistemele de s4natate cunosc 0 stare de criza, fiind

-

economic la restrictii economice severe.

creat oportunitati ~i probleme serioase

- Democratizarea societatii

sanatAtii.

a influentat ~i sectorul

I afectate de .sehimbarile economice produse, de la colaps '

- Dezintegrarea URSS in noi state independente a

in dezvoltarea acestora.

Probleme noi ~i probleme persistente sunt:

- Tuberculoza, malaria ~i holera, care afecteaza grav

:11

I,

Ii;

~i

25

toate regiunile lumii.

- Pandemia de my /SIDA ~i de celelalte BTS,

eel mai tragic in

distructiva la nivel mondial ~i in modul

Africa.

- Problemele strans corelate ale saraciei, cresterii

populatiei ~i deteriorarii mediului, care trebuie sa fiein atentia

intregiilurni.

In consecinta, s-au facut urmatoarele ape/uri /a

actiune:

- Se cer eforturi deosebite pentru extinderea APSS

catre comunitatile ~i persoanele lipsite de astfel de servicii.

Serviciile de sanatate ar trebui sa colaboreze cu populatia pentru a asigura fumizarea unui minim de interventii pentru sanatate in spiritul echitatii ~i justitiei sociale. -Inconfruntarea eu noi probleme, continutul APSS trebuie Iargit adecvat pentru a raspunde real unor probleme ca HIY/SIDA, necesitatile de sanll.tate ale intregii familii,

incIusiv adolescentii, adultii ~i varstnicii, fllrii a diminua atentia acordata mamei ~i copiilor.

~i intrepatrunse ale saraeiei,

cresterii populatiei ~i degradarii mediului impun un rilspuns

mondial concertat fatii de acest obstaeol major in calea dezvoltsrii efective ~i sustinute.

- Conceptele, metodele si abordarile deosebit de

constructive eare urmeaza sA fie dezvoltate de OMS, UNICEF, Banca Mondiala, PNUD ~i alte organizatii vor fi bine venite ~i -acolo uncle va fi cazul - aeeste organizatii vor colabora intr-un parteneriat mutual, sprijinindu-se in scopul realizarii

Sil.niI.tiitii pentru toti.

o Yn acelasi context, trebuie incurajata realizarea de

tari, consoli­

date prin parteneriate globale intre agentii internationale.

- Pentru ameliorarea calitatii asistentei sWt4~i sunt

legaturi ~i colaborari intre comunitati, erase si

- Problemele complexe

necesare actiuni sistematiee de ordin managerial, de invl1tamant ~i de cercetare aplicativa ln sistemele de sanatate, - In contextul global de rnai sus, familiile ~i comunitatile trebuie imputernicite eu un mai mare control

J

:u

Ii

III

:1

26

27

asupra propriei vieti ~i asupra sistemelor de sanatate care le

deservesc,

comunitare. Se cer servicii integrate pentru rezolvarea problemelor pluricauzale, precum ~i 0 deosebitll. capacitate

de echilibrare a echitatii cu eficienta masurilor de APSS in

comunitate.

CONTINUTUL SI METODELE APSS

Eforturile nationale facute In cele trei deeenii de

dinaintea primei Conferinte de la Alma Ata, eforturi orien­

spre construirea de spitale, facu1tll.~i ~i cen­

,[ tre de eercetare, mai putin spre infrastructura necesara in

APSS, nu au dat rezultatele scontate la nivelul slinlitiitii cornunitatilor respective.Din pacate, simplitatea conceptelor

tate predominent

Siiptlirnanal, in tiirilein curs de dezvoltare mor peste

250.000 de copii. Tot aici traiesc milioane de copii bolnavi sau slab dezvoltati. Una din cauzele fundamentale ale acestei stll.ri de lucruri este saracia. 0 altA cauzli fundamental! este nivelul actual al cunostintelor despre protejarea silniitll.~ii ~i cresterea copiilor. Exista un consens sti intific universal asupra necesitatii informatiei generale privind sanatatea copilului. tn acest fel se vor putea salva rnilioane de vieti de copii in tArile in curs de dezvoltare, se va reduce drastic malnutritia, se va asigura dezvoltarea sAniHoasA a viitoarei generatii, iar piirintii vor beneficia de informatii practice foarte ieftine. Pentru a proteja copiii de azi ~i lumea de maine, se cer eforturi conjugate din partea unor persoane ~i institutii foarte variate: sefi de state ~i lideri politici, guveme, lideri religiosi ~i spirituali, sisteme educationale ~i cadre didactice, rnijloace de informare in masii, lumea afacerilor, sindicate,

medicina ~i serviciile

voluntari, agentii de dezvoltare, organizatiide femei,miscari de tineret, organizatiicomunitare ~i lideritraditionali,oameni

de artii.

1,1 specifice APSS a creat falsa impresie cil ele sunt simplu de

~ aplicat. A aparut greseala manageriala de a folosi resursele

primul rand pentru a cladi centre de sliniltate ~i a

Experientaanilor de dupa prima conferintaa aratat

I I II

~ sunt promitatoare, trebuie incluse in programe echilibrate de dezvoltare pe termen lung a infrastructurii APSS, care se pot apoi autosustine. APSS necesita eforturi continue de

cli rezultatele actiunilor pe termen scurt, chiar daca aparent

III

II ~

comunitatii din partea liderilor nationali,

aloeate in

face cursuri de scurta durata, in loc s! se fae! modificari

substantiale in programeJe de sanatate,

I'

.I J

mobilizare social! a

pentru a asigura echitatea, .imputernicirea comunitatii ~i implicarea intersectoriala pentrudezvoltare ~i pentru protectia

mediului. La nivelul Ministerului S!n!tll.pi, funotia devine

~ I.: rnai importantll. decdtstructura. Ameliorarearnanagementului

~ in serviciile pentru slinlltate este un proces de lung! duratll. ~i

1

,'

,I

I ,il

f

l

!

II·

0'

complieat, fiind vizate stabilirea prioritatilor, alocarea resurselor, preeurn ~i managementul de baz! (supervizare, inforrnare, evaluare).

RAman0 seriedeproblemeinc! de rezolvat. Actuala strategie, care U11I14r~telansareadeprogramepe termenscurt

ell

rezultate cat mai cerfe, trebuie completata prin programe

de

durata medie ~i lunga, in care accentul principal sii carla

pe

facterii cauzali raspunzatoride starea careia i se adreseaza

programul respeetiv. in acest proces trebuie luate in seam! flexibilitatea locala ~i eapacitatea de adaptare, combinand

abordari ascendente si descendente pentru diferitele functii,

sanitare, infirrniere, surori, sanitari

APSS sintetizeaza ~i cuprinde (Fig. 9):

- educareacomunitatiiin legiiturli cu problemelecele

mai importantede siiniltate, precum ~i in legiiturA cu metodele de prevenire Iii control a problemelor de sAnitate care pot sA

apara;

- igiena alimentatiei, a apei ~i a colectivitatii;

cu

capacitatea creatoarelocala.Trebuies! existe certitudinea

- siinatateamamei ~i copilului, inclusivplanificarea

ca

personalul implicat acorda respect intelepciunii

~

28

II ~ ~ " 'I . I I I! J ~ o I" f l
II ~
~
"
'I .
I
I
I!
J
~
o
I"
f
l
o J
l
l
Fig 9: Struetura APSS
1;1
~
familiala;
- imunizareaimpotriw principalelorboliinfectioese;
i-~

~;

I

'l~

r I"

• tratamentul corect al bolilor ;;i 8:1 aceidentelor

comune;

• asigurarea medicamentelor eaentiale

~

II' o

i;t ~

Intervalele dintre nllfteri

Se ~tieprea putin cl respectareaunui anumit interval

~ de limplntre nasteri succesive repre:lintil unul dintreeelemai

'iii

h'l

importante mijloace de ameliorare a stlIrii de sAnlltate a mamei

~ ~i a copiilor sll.i, N~terilepreanumeroase sau prea apropiate,

l (I

II

,I ,I'

" ,1,

~

Ii! grope importante de eauzeresponsabilepentrucirca 0 treime

din decesele sugarilor dintntreaga lume. De aeeea, patru aspecte se cer sublimate ljiitrebuietinutseamade eontinutel lor:

ca ~i mamele prea tineresau prea vSrstnice, rei>rezinta doul

'II,
J

1~11 il, '

~

~

.

1 0 . Suportarea sarciniiinaintea v!rstei de )8 ani sau dupa 35 de aniexpune atAt mama cat Iii copilul unor riscmi

i

~,

29

deosebiteprivind starea lor de sanitate. Anualcirca 1/2 milion de femei mer din cauza unor

boli legate de

sarcin4 ~i nastere, 1l1sAnd peste un milion de

copiiorfani de mam!, Suntdeceseprevenibile princunostinte

~i aCliuni de planificerefamiliala. Fetelortrebuies1l Ii se dea timps4devina femeiinainte de a devenimarne, Daca se c1isll.toresc lnaintea varstei de 18 ani, graviditatea trebuie aminatii dup1i aceasta varsttl, Din motive pure de sAnAtate, nici 0 tanll.nl nu e recomandat s4 fie gravida inaintea varstei de 18 ani, organismul nefiind fizic pregatit pentru 0 astfelde situatie.

Copiii naseu\i dinmarnemaitinere de 18ani suntmai frecvent

prematuri ~i subponderali ~i au rise mai

mare de a muri

inaintea varatei deunan, Ynsli~imamaesteexpus! unorriseuri

mai mati privind ~strareasUirii sale de sll.mtate.

Du~ vftrsta de35de ani, s!n4tatea femeii este din nou periclitatA prin sarcinii ~i nastere.Sarcinala 0 femeie

in vlirstAde peste 35 de ani, mai ales dacii anterior a avut

peste patrusarcini, punein pericol alAt sAnlitatea proprie, cat ~i pe eeaa copilului ei nenascut,

20· Dac4 intre dou! nasteri succesive exist! un inter­

val mai rolededoi ani, riseul sugarului de a deceda creste cu

circa. 50% comparativ cu niscutii din sarcini spatiate la

intervale mai mari. A~tept§nd implinirea varBtei de doi ani a copilului precedent lnainte de a avea un alt copil, este protejat4 atAt sliWitatea mameicat ~i a urmatorului copil. Copiii n!scu~ Ia intervale prea apropiate nu se dezvolta

suficient- fiziclji mental - comparativ cu cei n!scu~ la

intervalemai matide doi ani, Na!jterea unui copil mai curand

de doi ani fat! de precedentul are multiple dezavantaje:

scsderea duratei lectatiei, reducerea timpului disponibil al mamei pentru pregatirea alimentatiei specifice vsrstei, imposibilitatea ingrijirii adecvate a copilului mai mare in special dat:4 e bolnav,ducand in final la carente de crestere ~i dezvoltarea acestuia din tUm!.

(

~

i;1 I

.I t'

~

l

:1. l

.1: \

I.

'1\

r

Iii 11'

.-'~-""

30

TotodatA trebuie tinut seama ell organismul mamei are nevoie de eel putin doi ani pentru a-si reveni biologic complet dup4 sarcina anterioara. Sarcinile la intervale mai mici de doi ani due Ia nasterea unor copii prematuri, subponderali,cu sansereduse dedezvoltarenormala,cu ~e crescutede a se imbo1n4vi ~i cu rise de a muri in primul an de viata depatru ori rnai mare fat! de normoponderali. 30. Aducerea pe lume a mai mult de patru copii mAre~teriseul de imbolnAvire a mamei in cursul graviditati]

IIi nasterii. Dupapatru sarcinisi eventual mai frecventedecat

la doi ani interval intre ele, organismul matern e expus riscurilor de epuizare biologics, mai ales prin anemie, Eventuale1e sarcini ulterioare,mai ales dup! varstade 35 de

ani, pot duee la nasterea unor copii bolnavi sau eel putin

subponderali.

40.Activitatea de planificare familiala ofcracuplurilor

~ansa de a alege cmd sll ineeap/1 sa procreeze, cati copii sa aiM, 10 ce intervale ~i cAnd sa nu mal aibii copii,Metodelede

planificarefamiJial/1 soot foartevariate, av4ndacceptabilitate individuall1 diferitA Scopul estede aasiguraprocreearea i'ntre

virstele de 18-35 de ani. a nu mai mult de patru copii ~i la intervale minime de doi ani. Respectarea acestor percepte pcate contribui la prevemrea decesului a pestetrei milioane de copii ~i a peste 200.000 de remei in fiecare an.

,,' Graviditatea io sigurantl

Zilnic, in lume mor peste 1.000 de femei din eauza unor boli conexe cu graviditatea. Prevenirea aeestor situatii

care

trebuie sd asigure nasterea in conditii de asistenta calificata,

asistenta prenatal! de rutinA ~i asistent! despecialitate pentru femeile cu patologie a sarcinii ~i a ria~terii.

10.Riscul na~teriise r~uceextraordinardemult dacll

se efeclUeazil. controalemedicaleperiodiceregulate in cursu! sarcinii. In acest fei se poote supraveghea evolutia nonnalli a

1

" implicaparticiparea sotilor,

colectivit!tu ~i guvemului-

31

sarcinii, se controleaza tensiunea arterial! a mamei, se face profilaxia anemiei ~i tetanosului, se face educatia mamei asupra nasterii, alaptarii ~i ingrijirii sugarului, se instruieste femeia in vederea am1ln1lrii unei noi sarcini.

20.Nastereatrebuie sll. fieasistatAde catre0 persoana calificata. rn acest fel se poate sesiza desf!~urarea normala saunu a nasterii,se reduceriscul infectiei, cordonul ombilical se seetioneaza corect, se poate interveni in caz de nastere

patologica, se asigurA reanimareanou-nascutului ~i ingrijirea lui corecta.

30.Familia trebuie sl1 cunoascs semnelcde alarms1:n

cursul evolutieisarcinii Ili nasterii, factorii de rise ai acestora:

a) inainte de sarcina:

- intervalul sub doi ani intre saroini;

- mama sub 18 ani, sau peste 35 de ani, cu

mai mult de 4 copii;

. - marn1l cu copil anterior nascut subponderal

« 2 kg);

- mama avAnd in antecedente 0 altA nastere

dificila sau prin eezariana;

- nastere pcematun'l. in antecedente; -antecedentematemede disgravidie,avert sau fiU nascut mort;

- mamA sub 145 em inilltime ~i sub 38 kg

1:nainte de sarcina. b) in cursul sarcinii:

- spar ponderal sub 6 kg in cursul sarcinii;

- conjunctive palide;

- tumefierea neobisnnita a fetei saumembrelor superioareIli inferioare.

c) patriJsemne ce denota 0 mare urgen~a:

- dngerare din vagin in cursul Sllfcinii;

- cefalee atroce;

- vMsllturi grave; - febr,i[ inaltii.

II (I

U

·1:

~I

'-'

40, Asigurarea de hrana ~i odihna suplimentare in

32

cursul sarcinii, rriai ales in ultimele trei luni dinaintea nasterii, Trebuie urmarita greutatea corporala a gravidei, care trebuie

sa inregistreze un spor ponderal de panAla 10-12 kg inaintea

nasterii, Consumul de alcool, fumatul ~i drogurile sunt deosebit de nocive pentru copil. Medicamentele necesare in

cursul sarcinii vor fi prescrise numai de medic.

S0. Riscurile graviditli.tii se reduc

semnificativ dacA

sarcinile sunt spatiate la mai mult de doi aniin perioada de varstaintre 18-35 de ani a mamei.Avortul, camijlocdeevitare

a sarcinii, este periculos ~i explica decesul anual a

100,000-200.000 de femei. 60. Fetele sAnAtoase ~i bine hranite in copilarie ~i adolescent! au mai putine probleme ca femeiin timpul sarcinii

~i nasterii,

'K' Alimentalia,naturali a copilului sugar.

Este asigurat! prin alaptarea la san.

"Laptele materneste uniculalimenteuadevdrat uni­ versalpentru fntreaga specieumana,pentru toatece/e 5.700 de milioane dintresemeniinostri. Laptelematernreprezinta o punte vitaMa supravietuirii ~i nutritieide-a lungultntregii existentea speciei umane, astgurdndhrana nou-nascutului,

sugarului ~i copilului mic in decursul celor mai vulnerabili ani de viara. oferind in acelasi timp 0 puternicd protectie

antiinfectioasd: De aceea,dinpunctde vederea/perspective!

evoluiiei

~i dezvoltarii, mentinerea a/(Jptdrii naturale cand

ea existii;

reluarea eidacd afost fntrerupta, precum ~i crearea,

unui mediu carepermite alaptareasugaruluide catremama meritiisprijinuljara rezerve a/'fiecdretcomunitqi ~i al tuturor

II: I. membrilorei "(H. Nakajima, director general alOMS - 1996).

l Laptele de mama este 0 substanta vie de foarte mare

complexitate biologica, care nu numai ca aduce protectie antiinfectioas! pasiva, ci ~i stimuleaza sistemul imun al copilului. Sugarii alimentati natural sunt rareori bolnavi sau

II

II 'r

II!

-"

33

subnutriti. Alimentatia artificiala pericliteaza siinAtatea ~i viata a rnilioane de copii, ii lipseste de cornponenta fiziologica ~i emotionala de neinlocuit a laptelui matern ~i a alaptarii. Mai mult, alaptarea protejeaza organismul rnatern: previne metroragiile post-partum daca suptul se instituie in primele ore, are efect anti-anemic, are efect protector fata de riscul

primele sase luni dupa nastere are

cancerului ovarian ~i in

efect protector 98% fatll. de riscul unei noi sarcini. 10.Laptele de marna in exclusivitate este cea mai bum hrana ~i bautura pentru copii in prirnele patru-sase luni de viatA. Laptele matem contribuie la protectia copilului fata de o serie de boli infectioase (diarei, infectii virale respiratorii etc.). Desi dupa varsta de 4-6 luni devin necesare ~i alte alimente, Iaptele de marna ramane indicat in alirnentatia copilului cat mai mult timp, chiar pana la varsta de doi ani. Alaptarea frecventa a sugarului, ziua ~i noaptea, contribuie la prevenirea unei noi sarcini ~i intlirzie reinstalarea menstruatiei, fMll. ca aceasta sa fie realmente 0 metod! de planificare familiala, 2 0 . Sugarul trebuie sllinceapll sa fie alaptat la san cat mai curand dupa nastere, Practic, fiecare mama l§ipoate alapta copilul. Alaptarea poate incepe dupa 0 ora de la nastere, colostrul fiind foarte adecvat alaptarii. Primigestele trebuie indnnnate ~i sfatuite in acest sens. Nu se dau alte lichide sau alirnente in primele 4-6 luni de viat! sugarului, pentru cii aceasta va duce la reducerea frecventei suptului ~i scaderea lactatiei. Este foarte important sprijinul social necesar alaptarii (conditii, concedii etc.). 30 Suptul freevent este necesar pentru a se secreta lapte sufieient fata de necesitatile sugarului. Alaptarea se face ori de cate ori e nevoie, dupa cum semnaleaza sugarul prin

tipAt sau plans. 40. Aliiptarea sugarului eu ajutoruI biberonului are multiple dezavantaje: reduce secretia de lapte, pentru ca sugarul va abandona suptul, creste riscul a numeroase

34

tmbolnaviri. Daca sugarul nu poate suge la san, e preferabila

alirnentarea lui cu lapte matem muls §idat cu lingurita dintr-o cescuta, nu din sticla,

50. Al/iptarea copilului trebuie continuata cat mai mult

timp posibil, pan3 la ~i chiar dupa varsta de doi ani.

J<.•.Cresterea

copilului

Malnutritia ~i infectiile mtarzie dezvoltarea fizica ~i mentala a rnilioane de copii. Daca subalimentatia copilului are cauze socio-politico-econornice (seceta, foamete, razboi,

saracie), se cere ° interventie

~i 3 ani trebuie cantariti lunar;

lipsa de crestere in greutate 2 luni consecutive atrage atentia

asupra unei stari patologice. Alaptarea la san ~i imunizarile sunt deosebit de importante in prevenirea unor astfel de situatii, Daca evolutia ponderala este insuficienta, trebuie exclusecele mai frecvente cauze posibile: mese rare, hipocalorice; imbolnaviri frecvente cu refuzul alimentatiei; hipovitaminoza A; hranirea cu biberonul, cu probleme de ordin igienic; parazitoze digestive; contaminarea fecala a

mediului; singuratatea prelungita a copilului. 20.Laptele de marna este eel mai bun aliment posibil m primele 4-6 luni de viatA ale copilului. De aeeea, alimentatia natural! trebuie prelungita cat mai mult timp. 30. Dupa varsta de 4-6 luni sunt necesare ~i aIte alimente.

40. Copilul sub varsta de 3 ani necesita 5-6 mese pe

zi, preparate proaspat ~i in mod igienic. 50. La copilul sub 3 ani se recomanda imbogll.t.irea .

alimentatiei cu mici cantitati de grasimi vegetale.

politica ~i economica,

10. Copiii intre 6luni

60. Toti copiii necesita alimente bogate m vitarnina A

- cu rol oftalmoprotector ~i trofic pentru mucoase.

70. Dupil °boala, copilul necesita mese suplimentare

pentru a recupera pierderea ponderala apwtilin cursu! bolii. Masa suplimentara se ofera eel putin in prima sll.ptAmanll. de

35

convalescents.

go. Dezvoltarea fizica, mentala si emotionala a copilului trebuie favorizata ~i stimulata prin vorbire, joaca si afectiune exteriorizata, Copiilor trebuie sa li se arate cat mai

mult atasament,

9 Imunizarile

Fiecare familie ~i comunitate trebuie sa stie ca, in lipsa imunizarii, circa. 3% din sugari vor moo de rujeola, 2% vor moo prin tuse convulsiva, 1% prin tetanos si unul din 200 de

sugari va suferi de poliomielita. Ori, toti copiii pot fi ~i trebuie protejati fat! de aceste tragedii prin vaccinare. Din pacate, chiar ~i acolo unde vaccinarile respective pot fi efectuate, multi copii nu sunt adusi pentru a fi corect ~i complet vaccinati. De aceea, este esential ca toti parintii sa stie de ce, cand, unde si de cate ori trebuie sa fie vaccinati copiii lor. In cazul in care reteaua sanitara nu asigura vaccinarea, parintii trebuie sil se intereseze de aceasta prin intermediul autoritatilor ~i organizatiilor locale. Indomeniul imunizarilor, patru idei sunt esentiale:

10. Imunizarea confers protectie falii de cateva boli periculoase, Un copil neimunizat este mult mai susceptibil de a ajunge subnutrit, infirm si/sau sa moara, Imunizarea se realizeaza prin administrarea injectabilii sau orala a vaccinului. Efectul este cel de edificare a apararii specifice proprii inainte ca organismul sil fi fost expus infectiei; in caz contrar, imunizarea prin vaccinare este tardiva. Dintre bolile copilariei prevenibile prin vaccinare,

rujeola

secundar. Rujeola este ° cauza importanta de rnalnutritie, retardare mentala ~i orbire. Vaccinarea antipoliomielitica este necesara chiar daca paralizia infantila apare doa,r 1a 1 din 200 de infectati, cu atat mai mult cu cat infectia naturala este practic inevitabila,

~i tusea convulsive pot fi omoratoare, primar sau

Trebuie subliniat inca 0 data dl. alaptarea la san

j

36

-

'--

reprezinta un fel de imunizare naturals pas iva fatl!. de cateva boli infectioase. De mentionat valoarea exceptionala a

colostrului, prin contributia sa deosebita in transferul

rezistentei antiinfectioase a mamei copilului pe care II alapteaza

2 0 . Imunizarile reprezinta urgente profilactice, care

trebuie incheiate in primul an de viatl!. a copilului. Asigurarea imunizarii complete a sugarului pana la implinirea varstei de un an este imperios necesara, en atat mai mult cu cat jumatate din decesele prin tuse convulsiva,

1/3 din cele prin poliomielita ~i 1/4 din decesele

prin rujeola

survin inainte de implinirea varstei de I an. Pentru sugari este vitala vaccinarea completa, con­ form schemei caracteristice fiecaruivaccin.Altfel, respectiva vaccinare nu va fi protectoare. Este important ca parintii Sa

~tieeli. - in principiu - copiii trebuie sa fie vaccinati de eel putin cinci ori in primul an de viata:

- la 3-6 zile dupa nastere -

fatl!. de tuberculoza ~i

hepatita B (~ipoliomielita in perspective);

- dupli varsta de 6 sliptamani - fatl!. de poliomielita;

- dupa varsta de 2 - 3 luni - fata de difterie, tetanos !ji tuse convulsiva;

- dupa varsta de 6 luni -:- fata de gripa;

- dupa varsta de 9 luni -

fatl!. de rujeola.

3 0 . 0 problema mult discutata este vaccinarea copiluIui bolnav. Multi parinti nu acceptavaccinarea copiilor pentru eli acestia au febra, tuse, rinoree, diaree sau aIte boli usoare, sau sunt subponderali. Toate aceste stan nu reprezinta contraindicatii reale pentru nici 0 vaccinare.

Dupa vaccinare, mai ales injectabila, copilul poate prezenta plans, febra, eruptie, congestie faringiana moderata, lara semnificatie patologica. Copilul vaccinat trebuie hranit in mod normal, cu alimente ~i lichide corespunzatoare varstei si necesitatilor. in special alimentatia naturala este extrem de irnportanta,

37

Daca reactiile postvaccinale S\U1t grave sau persista

mai muIt de trei zile, se va solieita consult medical. 40. Data fiind posibilitatea ca, teoretic in toata lumea

~i practic in foarte multe tAri din lume,

nasterea sa se produca

in conditii neigienice, tara asigurarea asistentei medicale, 0

astfel de nastere expune mama ~i nou-nascutul riscului

de tetanos. Din 100 de nou-nascuti ai carer marne nu sunt imunizate antitetanic, unul va moo de tetanos neonatal. in afara nasterii in conditii de asistenta calificata, este necesar ca femeia sa fie vaccinata inaintea sau in cursul sarcinii,cu eel putin doua saptllmlini inainte de nastere. Altfel,

e suficienta revaccinarea in luna 7 1/2 a primei sarcini, eu

rapeluri la intervale de 10 ani daca e cazul (0 nOM sarcina la peste 10 ani de la prima).

vital

I,Diareile acuteinfeetiease

Diareea scuta de cauza infectioasa insotita de

deshidratare este cauza rnortii a circa 3,5 milioane de copii in fiecare an. k plus, diareea e una din cauzele fundamentale ale malnutritiei copilului.

Cauzele

primordiale ale diareei sunt 0 larga gama de

microorganisme. Principalii factori de rise pentru realizarea

bolii diareice sunt igiena deficitara

doua probleme a carer rezolvare este adesea de competenta

autoritatilor,

1 0 . Diareea poate produce moartea copilului bolnav prin pierderile mari de lichide din organism, deci prin deshidratare. Rezulta cli este extrem de importanta adrninistrarea cat mai precoce de lichide. inordinea eficientei lor, acestea sunt: laptele de mama, fiertura de cereale, supe, zeama de orez. in majoritatea tli.rilorsunt larg folosite solutii speciale numite SRO (solutii pentru rehidratare orala), livrate sub forma de saruri pentru a fi dizolvate ulterior conform indicatiilor de pe ambalaj. SRO nu se adauga la lapte, supa, sue de fructe sau bauturi racoritoare. In Iipsa SRO se poate

~i lipsa apei potabile ­

38

folosi 0 lingurita de sare ~i optlingurite de zahar dizolvate

intr-un litru de apa potabila. Daca nici aceasta solutie nu poate

fi asigurata, se pot administra sucuri proaspete de fructe, ceai slab sau pur ~i simplu apa potabila (daca e posibil, fiarta ~i

apoi racita). Pentru a se preveni deshidratarea, dupa fiecare emisie

de scaun se va adrninistra 1/4-1/2 ceasca mare de solutie de SRO la copiii sub doi ani ~i 1/2-1 ceasca mare de solutie

peste varsta de doi ani. Solutia nu se administreaza cu

biberonul in conditii de teren (greu de intretinut igienic), ci

cu ceases. Daca bolnavul are ~i varsaturi, se asteapta circa.

10 minute ~i se reia tentativa de rehidratare, dandu-i-se sa

bea incet, cu inghitituri mici, la intervale de cateva minute. Administrarea suplimentara de lichide continua pauli la oprirea diareei, deci cateva zile. 20. Daca diareea apare la un sugar alimentat natural, este extrem de important sa fie hranit in continuare la san sau

- dacii nu poate suge -

cu ceasca curata. Daca sugarul bolnav de diaree este alirnentat cu lapte

praf sau lapte de vaca, acestea vor fi diluate de doua ori mai mult dedit de obicei. 30. Copilul cu diaree necesita hrana, deci el nu trebuie

privat de alimente ~i lichide.

vindecarea diareei. Daca apetitul este scazut in cursul bolii, se incearca alimentarea frecventa cu cantitati mici din alimentele preferate ale sugarului. Copiii care manftncli alimente solide trebuie sli primeasca alimentele sub forma de rnixturi de cereale ~i fasole sau cereale ~i carne de peste, bine gatite ~i foarte bine maruntite. Dacii se poate, se adauga l-z lingurite de ulei la mixturile vegetale, Foarte bune pentru copii sunt iaurtul §i fructele albe. Orice astfel de aliment trebuie sa fie proaspat preparat §i administrat copilului sub

Aportul de alimente favorizeaza

lapte de marna mills ~i administrat

cu

forma a 5-6 mesepe zi. 40. Daca diareea este mai grava, ea necesita asistenta

.'

I

,:\

39

rnedicala calificata, De aceea, parintii trebuie sli cunoasca

semnele de gravitate ale diareei la copil:

- aparitia deshidratarii: sete extrema, oehi infundati

in orbite, lipsa lacrimilor in timpul plansului, mucoase uscate;

- febra;

- !ipsa apetitului ~i varsaturi frecvente;

- mai multe scaune apoase in 1-2 ore;

- aparitia sange1ui in scaun. in prezenta unuia sau mai multor din aceste sernne, parintii se vor adresa de urgent! medicului,pentru ingrijirea copilului.

50. Copilul convalescent dupa 0 boala diareica acuta

necesita 0 masa suplimentara zilnic timp de eel putin 0 saptiimiina. Aceasta contribuie la refacerea pierderilor ponderale din cursul bolii. Copilul este considerat complet vindecat dupa 0 diaree acuta numai cand a revenit la greutatea corporala anterioara imbolnlivirii. Alimentatia naturala mai frecventa decat de obicei favorizeaza §i grabeste vindecarea,

60. fn caz de diaree, nu se administreaza medicamente

tara avizul medicului, De obicei, diareea are evolutie autolimitatii !Ji se vindeca singura in cdteva zi1e. 7 0 . Principa1ele mlisuri de prevenire a diareei 1acopil sunt: alimentatia naturals, vaccinarea antirujeolicii, existenta ~i folosirea latrinelor, respectarea igienei alimentelor §i apei potabile, precum ~i spalarea mainilor inainte de a atinge mancarea. in esenta, prevenirea diareei la copil se rezuma la a impiedica accesul germenilor enteropatogeni in cavitatea bucala a copilului - prin intermediul alimentelor, apei,

mainilor, veselei, tacamurilor, mustelor, murdariei de sub unghii. Slirlicia si lipsa apei potabile impieteaza mult asupra eforturilor de prevenire a diareei; in astfel de conditii, se

recomanda:

- alaptarea la san a sugarului ca unica modalitate de

alimentarepanilla varsta de 4-6 luni;

"I

:I l1

.!

40

-

'1

-,',l

intre varsta de 4-6 luni se va introduce In plus &T

alimentatie semisolid! curata si hranitoare, in paralel cu II: r'

continuarea alaptarii la san;

jl"

\/1

\1

?

~l

Ii

- este preferabil ca produsele de lapte praf sau lapte

de vaca sa fie administrate cu ceasca si nu cu biberonul;

- pentru baut se va folosi ap! cat mai curata (apa de

suprafata va fi fiarta ~i racita inainte de consum); _ pentru colectarea ~i depozitarea fecalelelor vor fi

'I folosite intctdeauna latrinele, inclusiv in cazul copiilor, ale carer fecale sunt mai periculoase decat ale adultilor; 11

- spalarea mainilor cu apa ~i sapun imediat dupa

folosirea latrinei §i inainte de prepararea sau consumul hranei; _ acoperirea hranei si apei, pentru a Ie proteja de

contaminarea microbiana; alimentele trebuie preparate corect ~i irnediat inainte

de a fi consumate, Nu trebuie pastrate, deoarece creste riscul :,L

,

,

~

[j

II

\11:

,'J

-

I

!'I

I;'

1iI

I

1;1

contaminarii lor microbiene; _reziduurile se ard sau se ingroapa, pentru a nu atrage

mustele;

deoarece rujeola e lnsotitii frecvent de diaree grava,

vaccinarea antirujeolica va proteja copilul ~i de 0 astfel de diaree. in rest, nu exista Inca nici un vaccin eficient fatA de

-

r diareile obisnuite,

,:1

~ '1

'C) Infectiile acute respiratorii

Sunt llnbolnaviri respiratorii care pot evolua spre ill

pneumonie - cauza a mortii a 2-3 milioane de copii anual

(In afara celor un rnilion de pneumonii mortale ce complica rujeola sau difteria §i care pot fi prevenite prin vaccinare). Parintii trebuie sa stie cand 0 racealii sau tuse necesita asistenta (,I

medicala, iar tratamentul primar trebuie sa previna decesul prin pneumonie. 1 0 . Daca un copil racit respira normal, guturaiul, rinita ~i tusea pot fi Ingrijite la domiciliu, iar evolutia va fi adesea ~ autolimitata, spre vindecare spontana, flira tratament, '[

'f II

",\

~i

II'

I' 'II

r

"

tj l

II

~)!

~

1:1

".

41

Majoritatea medicamentelor vandute petntru tratarea unor . astfel de stari sunt inutile sau periculoase. Este necesara asistenta medicala de urgenta la copilul racit care respira frecvent (peste 50 respiratii pe minut) ~i la care partea inferioara a toracelui se retracts in timpul inspiratiei in loe sil se dilate. 20. Pneumonia poate fi prevenita de catre parinti asigwind alimentarea natural! a copilului eel putin in primele

6 luni de viati1,plus 0 buna stare nutritionala ~i imunizarea corecta.

Copiii privati de laptele de marna fac pneumonii cam de doua ori mai frecvent decat copiii alaptati la san. Este

extrem de important! alaptarea la san exclusiva a sugarului

pW la varsta de 4-6 luni. La orice varstli, un copil bine hranit e putin probabil ell va face 0 boala gravll ~i/saueli va muri de pneumonie. Vitamina A, oferita alimentar de fructele galbene §i de frunzele verzi ~i 0 serie de legume, protejeaza fat! de riseul pneumoniei.

. Imunizarea corecta a unui copil sub varsta de un an include ~i vaccinarea fata de tusea convulsiva, tuberculoza si rujeola, reducand in acest fel riscul unor pneumonii grave. Supraaglomeratia favorizeaza difuzarea infectiilor respiratorii. Dupa viirsta de sugar, copiii trebuie incurajap sll doarma singuri In pat.

30. Un copil racit trebuie ajutat sll rn!nB.nce ~i sll bea

mai multe lichide decat uzual. Alimentele sunt importante pentru lupta antiinfectioasa ~i pentru continuarea cresterii copilului. Este importanta asigurarea permeabilitatii foselor nazale. Daca obstructia nazala unpiedicli sugarul sil sugli, el trebuie hrinit cu ceasca. La sugarii hrliniti artificial se introduc mese mici ~i frecvente. Dupli perioada de stare a bolii este recomandabila a mas! in plus timp de eel putin 0 s!ptamanA, panll la refacerea greutatii corporale dinaintea imbolnavirii. Toti copiii raciti necesitll un aport sporit de lichide,

I,

.1

42

4 0 . Copilul racit trebuie sa stea in mediu bine incdlzit, rara a se supraancalzi. Febra, fiind 0 reactie de aparare a organismuIui, nu trebuie cornbatuta decat dad creeaza disconfort sau genereaza eonvulsii. Copilul racit trebuie ajutat sa respire usor, pe nas, mai

Este recomandat

ales inainte ~i in timpul suptului ~i in sornn.

somnul pe burta al sugarilor. Respiratia este facilitata de atmosfera umeda, eu aer eurat, asigurat prin aerisirea eamerei,

repetata-de 2-3 ori pe zi.

Se recomanda lipsa fumului - de tutun sau dela bucatarie -in aerul din camera copilului. Persoaneleracite nu vor tusi sau stranuta pe copil,

.;>

Nivelul de igiena

Nivelul de igiena al oricarei comunitati este refleetat de calitatea apei folosita pentru baut ~i in scopuri gospodaresti, preeum ~i de modul ln care se asigura coleetarea ~i lnlaturarea

reziduurilor ­ feeale in primulrand. Totul este dependent de sprijinul oferit.de autoritati sub forma unui minim ajutor material si tehnic pentru ameliorarea surselor de apa si eonstruirea de latrine in mediul rural in prima etapa, apoi introdueerea apei curente ~i canalizarii. 1 0 . Intreaga populatie trebuie sa stie ca imbolnavirile pot fi prevenite prin spalarea mainilor eu apa ~i sapun dupa contactul cu fecalele si inaintea manevrarii alimentelor. De asemenea, e indicata spalarea mainilor dupa curatirea sezutului unui copil care a defecat. Mainile copiilor trebuie spalate cat mai des, mai ales inainte de a manoa. La eopii, fata trebuie spalata eel putin 0 dati! pe zi, cu sau tara sapun, pentru a nu atrage mustele si a preveni infectiile oftalmice. 2 0 . Existenta ~i folosirea latrinelor ~i a canalizarii pot preveni aparitia imbolnavirilor; deoarece asigura depozitarea corecta a fecalelor ~i prin aceasta impiedica difuzarea mieroorganismelor excretate prin feeale. Daca nu exista latrina, defeearea se va face cat mai departe de locuinta, surse de apa sau locuri de joaca ale eopiilor ~i fecalele vor fi

I

J

,

43

ingropate imediat. Latrinele trebuie sa fie intretinute igienic. De asemenea, trebuie evitata contaminarea locuintei ~i surselor de apa prin feealele animalelor. 3°. Folosirea apei potabile reprezinta un mijIoc extrern de important in prevenirea imbolnavirilor infectioase, Ideals este aprovizionarea cu apa potabila prin retea de conducte de

acoperite ~i protejate

de contaminare fecala umana sau animala. Se recomanda protectia fatAde orice poluare (cu feeale sau cu ape reziduale)

a apei folosita pentru gatit, baut, imbaiere sau spalare. Vasele

in care se transportii sau se pastreaza apa vor fi cat mai curate ~i acoperite. Apa se ia din vase cu 0 canA curata, Nu se intro­ duce mana in apa din recipient ~i nu se bea apa direct din

recipient. Animalele nu vor avea acces in casa sau la sursa de apa, Se depun toate eforturile necesare introducerii apei curente de retea, 4°. tn lipsa unei surse de aplI potabila, pentru prevenirea bolilor infectioase cu transmitere hidrica este necesara fierberea apei inainte de a fi consumat!, chiar dac!

e limpede ~i nu pare a fi contaminata. Apa din surse

neautorizate trebuie fiarta ~i rlIcit! inainte de consum mai

ales daca ea va fi consumata de copii. Daca nu se poate fierbe apa, se recomanda pastrarea ei timp de 2 zile inainte de consum in reeipiente de plastic sau sticla expuse la soare.

50. La prevenirea imbolnll virilor infectioase diges­

tive contribuie ~i pastrarea curata a alimentelor. Aceasta presupune prepararea atenta a alimentelor, mai ales a carnii. Hrana trebuie consumata la eat mai scurt timp dupApreparare, evitand alterarea ei prin pastrare. Daca tree mai mult de 5 ore de la preparare fArl!. a fi consumata, brana trebuie pastrata la rece sau readusa la temperatura de preparare. Alimentele crude ~i instrumentarul folosit la preluerarea lor nu vor veni in con­ tact eu alimentele gatite ~i cu instrumentarul utilizat in manevrarea aeestora din urma. Suprafetele pe care se pregatesc alimentele trebuie sA fie curate. Alimentele vor fi

mentinute curate ~i inaecesibile mustelor, rozatoarelor ~i altor animale.

la sursa centrals, Fantanile trebuie sil. fie

J

n 11,:1'

i~

i· i,

Ii

,(

I~

\:
"

i ---

Ii

44

6

0 .

mustele -

Toatereziduurilealimentaredingospodarieatrag vectori de temut ai bolilor infectioase digestive.

I In mod preventiv se recomanda eoleetarea ~i depozitarea igienicaa aeestorreziduuri. Dacanu este functional un astfel

,I I

, de sistem, se va procedaIa mgropareasau arderealor zilnic.

I, !t

"

;~ PentruRomaniaeste 0 filA de istoriea medicinei, fiind eradicata.de0 jumatate de veac. Chiar daca de atAta timp nu s-au mai m.registrat cazuri indigene de malarie, potentialul epidemiologic.al bo!ii persista in contextulconditiilornatu­ rale care permit existenta vectorului nan~arul anofel) ~i in contextul trafieului international de persoane in l1i din zone impaludate, blume, anual se inregistreaza peste 100 de milioane de cazuri de malarie, care se soldeaza eu sute de

mii de decese la copiil1i multmaimulteeazuride rnalnutritie Prevenirea efectivaa malarieidepindede actiunea comunitatii l1i de sprijinul oficialitatilorguvemamentale. Pentru prevenirea malariei sunt preconizate cateva ,masuri principale:

'" Malaria

,- protejarea copiilordeintepaturite de ¢nlari, mai ales

noaptea;

• distrugerea larvelor de tantari §i lmpiedicarea

.

,

inmulfirii lor;

- chimioprofilaxia malariei la gravida In zonele

enderno-epidernice;

,

.

-

investigarea etiologica a starilor febrilesi -

 

daca

se diagnosticheaza malaria- aplicareatratamentului corect; - reducerea febrei prin administrareadeparacetamol, aplicare de comprese sau bai racoritoare (nu reci), evitarea

supraincalzirii prin haine;

- asigurarea suplimentului de lichide ~i alimente la copiii convalescenti dupa malarie,

'1

I

.SIDA

45

Toate natiunile lumii au fost atinse de aeest nou flagel mondial omorator, care este SIDA. Se estimeazacllar exista in lume peste 47 milioane de persoane infectate eu virusul imunodeficientei ea§tigate. Este 0 tragedie care in unele zone ale lumii pune sub sernnul intrebarii existenta societatii de maine, dat fiind numarul mate de copii care se nasc infectati ~i decesul adultilor care vor lasa in unna lor orfani. 1n lipsa unui tratament ~i a unui vaecin eficace, principala anna impotriva raspandirii SIDA este educatia populatiei. 1°. SIDA este mca 0 boala incurabila, produsa de virusurileimunodeficientei umane,care afecteaza capacitatile de aparare a organismului. Bolnaviicu SIDA mor deoarece organismul nu mai poate lupta impotriva altor boli grave.

Nu toatepersoaneleinfectatefac SIDA, dar toatepot transmiteinfectia,in !ipsaoricaruisemn deboala. Schematic, transrnitereainfectieise poaterealiza prin secretiileexocrine ale tractului genitalincursulactuluisexual,in arnbelesensuri, prin folosirea de seringi ~i ace nesterile pentru manevre medicalesau nemedicale (ex. administrarea intravenoasade droguri), prin transfuzie de sange infectat, precum ~i prin transmitereade la mama la filt sau la nou-nascut, . Chiardacanu s-audemonstratastfelde cazuri,teoretic e posibila transmitereaprin lame de ras, brici sau periute de dinti folosite In comun. Esteriscantii folosirea de instrumentar nesteril pentru perforarea lobului urechii, tatuaj sau

acupunctura.

Desi este posibila transmiterea infectiei de la mama la sugar prin aliiptare la san, riseul intreruperii alaptariieste mult mai mare pentru sanatatea copilului decat continuarea aeestuiact fiziologic, maiales in conditiide sariicie ~i mizerie

sociala ~i sanitara.

SIDA nu se transmite prin atingerea bolnavului, imbratisarea, sarutarea, strangerea rnainii acestuia, tuse, stranut, utilizarea in comun a toaletei, telefonului, veselei ~i tacamurilor, prosoapelor, hainelor de pat, bazinelor de inot,

J

! '1'1

I

il

,I, 'I

,,

:i

.I

i:i

III

III

III

i:,

Iii

I

I

:1

ii

1,1

,1

I

I

!IJ

46

strandurilon

. Inprogramele nationale de vaccinari se vor folosi ace

Iii seringi sterile Iii se vor imuniza toti sugarii fafa de

I principalele boli infectioase. Se vor evita adrninistrarile parenterale ale unor

medieamente ce pot fi

administrate ~i pe alte cai cu aceeasi

eficienta. Daca sunt absolut necesare, injectiile se vor

l administra numai de catre personal autorizat Iii folosind ace ~i seringi sterile.

Pentru persoanele active sexual, este foarte

importanta practicarea actului sexual cu partener neinfectat,

2 0 .

cu fidelitate mutuala, folosindprezervativul in caz de dubiu.

Riscurile sunt