Conducerea si legarea coardelor de vita de vie

Descriere imagine: Plantatie viticola

Legarea coardelor (cercuitul) se executa dupa taierea de fructificare, n perioada plnsului, cnd ela sticitatea coardelor este maxima.

Legarea coardelor trebuie ncheiata pna la umflarea vizibila a mugurilor, deoarece, n aceasta perioada, ace stia sunt foarte sensibili la scuturare. Daca lucrarea nu a putut fi terminata pna la umflarea mugurilor, e a se amna pna cnd lastarii au 3-5 cm, faza n care sunt mai rezistenti la scuturare. Legarea coardelor este necesara deoarece vita de vie, fiind o liana, are tesuturile mecanice slab dezvoltate si nu-si poate sustine portul ridicat, mai ales sub greutatea rodului si a frunzelor. Prin conducerea si legarea coardelor n diverse forme si pozitii se urmareste: reglarea cresterii si a f ructificarii; asigurarea conditiilor favorabile pentru aerisire si utilizarea eficienta a luminii; usurarea aplicarii celorlalte verigi tehnologice (lucrari mecanice, erbicidare, efectuarea tratamentelor mpotriva b olilor si daunatorilor etc.). De obicei, coardele de rod se orienteaza pe directia rndului, cu exceptia pergolei rationale, care p resupune conducerea coardelor n patru directii opuse dupa axele de coordonate. naltimea la care sunt co nduse coardele este diferita n functie de forma de conducere a vitei de vie, de la 60 cm la vitele c onduse n forme joase, la 70-80 cm la vitele conduse n forme seminalte, pna la 100-120 cm la formele nal te sau chiar 200-220 cm la pergola rationala. Forme si pozitii de dirijare a coardelor

? Vertical ascendent . Legarea si conducerea coardelor vertical ascendent este putin folosita n practica, u tilizndu-se mai ales l a taierile de formare si n culturile practicate de catre amatori. Aceasta pozitie data c oardelor prezinta dezavantajul ca, sub influenta fenomenului de polaritate, se dezvolta intens lastarii situati spre vrful c oardelor si adeseori mugurii situati spre baza coardei nici nu pornesc n vegetatie. n acest mod el ementele de rod se ndeparteaza rapid de butuc sau cordon, cauznd degarnisirea butucului. ? Oblic ascendent. Aceasta pozitie determina o reducere a polaritatii, favoriznd cresterea unui numar m ai mare de lastari, cu ct pozitia coardei se apropie de orizontala. Totusi, procesele de crestere si f ructificare se desfasoara ntr-un mod asemanator conducerii vertical ascendente. Coardele se conduc o blic ascendent n cazul tipurilor de taiere cordon Lenz-Moser si cordon Cazenave. ? Orizontal. Prin conducerea orizontala a coardelor se realizeaza conditii asemanatoare de hranire, iluminare si aeratie tuturor mugurilor de pe coarde, lastarii cresc uniform, iar procesele de crestere si fructificare sunt normale. Prin conducerea orizontala a coardelor, coacerea strugurilor este uniforma, iar gradul de maturare a lemnului anual este corespunzator. De asemenea, tendinta butucului de a se departa de sol este limitata, deoarece, prin conducerea orizontala a coardelor, lemnul de rod pentru anul urmator se gaseste chiar la baza coardelor. Coardele sunt conduse orizontal la tipurile de taiere: pergola rationala, Guyot pe trunchi, taierea de Rhin, palmeta etajata, Guyot cu brate nlocuite periodic. ? Oblic descendent. Pe coardele conduse oblic descendent, baza coardelor este situata mai sus, n plan v ertical, fiind influentata mai puternic de polaritate. Din acest motiv, dezmuguritul, cresterea lastarilor, maturarea lemnului sunt mult mai intense la baza coardelor anuale, comparativ cu vrful acestora. Pe coardele conduse n aceasta pozitie se formeaza lastari vigurosi spre baza acestora, iar pe masura a propierii de vrf, cresterile sunt tot mai reduse. Cresterea lastarilor mai vigurosi la baza coardelor r eprezinta un avantaj pentru viticultor, oferindu-i posibilitatea de a retine la taierile de rodire primele doua coarde situate la baza coardei de doi ani. ? Vertical descendent. Acest tip de conducere se ntlneste la tipul de taiere cordon Sylvoz, iar pr ocesele de crestere si rodire sunt asemanatoare cu cele de pe coardele conduse oblic descendent, diferentierile dintre baza si vrful coardei fiind totusi mai pronuntate. Si n acest caz elementele necesare ro dirii sunt asigurate de cresterile anuale de la baza coardelor . ? Semicerc. Conducerea coardelor sub forma de semicerc este cea mai raspndita forma de conducere. E a favorizeaza cresterea mai puternica a lastarilor situati pe portiunea superioara a semicercului . ? Cerc. Aceasta forma de conducere este practicata n unele podgorii din Transilvania si Banat, p ermitnd o utilizare mai buna a spatiului aerian realiznd un echilibru ntre crestere si fructificare. Si la ace st tip de conducere sunt favorizati lastarii situati pe portiunile superioare a coardelor. n functie de s istemul de taiere aplicat de numarul si lungimea coardelor de rod, legarea coardelor se face n cerc s implu, dublu sau etajat.

Dintre elementele de rod situate pe butuc, numai coardele necesita conducerea si legarea; cepii si corditele se autosustin, nefiind necesara nici o interventie. Legarea coardelor Pentru legarea coardelor se folosesc: rafia, deseuri de la fabricile textile etc. n vederea executarii l ucrarii, muncitorii se repartizeaza cte unul sau doi pe un rnd. Legarea coardelor se face diferit n functie de sistemul de sustinere si modul de legare adoptat. n cazul viilor sustinute pe spalier, coardele se mpart n doua parti, jumatate legndu-se ntr-o parte a butuc ului, iar cealalta jumatate n cealalta parte, fara a se ncrucisa deasupra butucului. n locul unde coardele nt lnesc prima srma a spalierului se face prima legatura, dupa care coarda se arcuieste, sau se paliseaza or izontal pe srma spalierului si se executa a doua legatura spre vrful coardei, la 10-15 cm departare de ac esta. Coardele lungi se leaga orizontal pe trei locuri. La taierea Guyot clasic, n cazul ca sunt mai multe c oarde, unele se leaga pe prima srma, iar altele pe srma a doua. Nu este permisa legarea coardelor n man unchiuri. La un loc se leaga una, maximum doua coarde. n viile sustinute pe araci, la conducerea coardelor orizontal sau oblic, prima legatura se face n locul de un de coarda este ndreptata spre aracul vecin, iar cu a doua legatura se leaga de acesta. n cazul conducerii coardelor sub forma de cerc sau semicerc, prima legatura se face la locul de c urbura al coardei, iar a doua la vrful coardei. Articol publicat n revista Ferma nr. 3(58)/2008 Alin Dobrei