P. 1
alt proiect asi!!!!!!!

alt proiect asi!!!!!!!

|Views: 653|Likes:
Published by Andreea Pătrașcu

More info:

Published by: Andreea Pătrașcu on Apr 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/15/2013

pdf

text

original

Sections

  • Cap. 1 Identificarea proiectului
  • 1.1 Descrierea organizarii intreprinderii
  • 1.1.1 Obiectul de activitate
  • 1.2 Programe informatice folosite
  • 1.3. Proiecte informatice
  • 2.1.Identificarea principalelor sisteme informationale financiar-contabile
  • Departament
  • 2.2 Definirea ariei de intindere a sistemului ales
  • Cap. 4 Modelarea sistemului informational existent
  • 4.3 Depozitul datelor
  • Cap. 5 Culegerea informatiilor pentru modelarea conceptuala a datelor
  • Matricea CRUD
  • Cap. 6 Determinarea cerintelor informationale pentru noul sistem
  • 6.1.Cerinte functionale
  • Cerinte nefunctionale

SISTEMUL INFORMATIONAL AL CREDITELOR

Cuprins
Cuprins......................................................................................................................................2 Cap. 1 Identificarea proiectului .............................................................................................3 1.1 Descrierea organizarii intreprinderii .............................................................................3 1.1.1 Obiectul de activitate..............................................................................................3 1.2 Programe informatice folosite ...............................................................................16 1.3. Proiecte informatice....................................................................................................20 2.Initierea proiectului de dezvoltare a sistemului informational ales....................................21 2.1.Identificarea principalelor sisteme informationale financiar-contabile......................21 Departament...........................................................................................................................23 Credite....................................................................................................................................23 Credite....................................................................................................................................23 2.2 Definirea ariei de intindere a sistemului ales...............................................................27 Cap. 4 Modelarea sistemului informational existent............................................................34 4.3 Depozitul datelor .........................................................................................................40 Cap. 5 Culegerea informatiilor pentru modelarea conceptuala a datelor..............................45 Matricea CRUD..................................................................................................................45 Cap. 6 Determinarea cerintelor informationale pentru noul sistem.....................................47 6.1.Cerinte functionale.......................................................................................................47 Cerinte nefunctionale.........................................................................................................48

2

Cap. 1 Identificarea proiectului
1.1 Descrierea organizarii intreprinderii
1.1.1 Obiectul de activitate

BANCA ROMÂNĂ pentru DEZVOLTARE este societate deschisă pe acţiuni şi funcţionează ca persoană juridică română în conformitate cu legislaţia privind societăţile comerciale. Banca are sediul central în Municipiul Bucureşti, str. Doamnei nr.4, sector 3 şi îşi desfăşoară activitatea prin sucursale, agenţii şi reprezentanţe, în ţară şi în străinătate. Banca Românǎ pentru Dezvoltare S.A. este prima bancă cu capital privat care a fost înfiinţată în anul 1990 pentru a sprijini procesul economiei de piaţă. Ea are peste 220 de sucursale şi filiale în prezent faţă de 1991, şi peste 5000 de angajaţi. Dacă acestor unităţi li se adaugă şi cele 850 cooperative de credit prin care se realizează tranzacţii, atunci se măreşte gradul de acoperire în teritoriul pentru ca banca să fie lângă clienţii săi. Banca Românǎ pentru Dezvoltare S.A. este membră a Asociaţilor Băncilor Comerciale din Europa Centrală şi de Est deschizându-şi agenţii în New York, Bruxelles. De asemenea, ea participă cu capital social în alte bănci din România şi alte ţări în valoare de peste 20 de milioane de USD în 35 de companii. Rolul sucursalei din Iaşi este de a coordona, îndruma şi controla activităţile operative desfăşurate în filialele din subordine. De asemenea, sucursala B.R.D. Iaşi efectuează operaţiuni de creditare, decontări şi de casă în lei şi valută, controlul preventiv asupra operaţiunilor ce se realizează în contul titularilor şi a altor operaţiuni bancare. Sucursala Iaşi
Adresa: Str. Anastasie Panu nr.1B-2A Telefon: 0232/ 213050 Fax: 212515

3

Principalele atribuţii ale B.R.D. Iaşi sunt: • coordonarea de ansamblu la nivelul judeţului a problemelor de creditare, a operaţiunilor de încasări şi plăţi fără numerar şi de casierie; • defalcarea platformelor de credite transmise de centrale băncii, pe fiecare filială şi agenţie din subordine cu urmărirea şi administrarea, în acelaşi timp, în bune condiţii a resurselor de finanţare; • realizarea de lucrări de analiză şi informare privind creditele acordate, verificarea garanţiilor, rambursare, credite restante; • analizarea activităţii desfăşurate la nivelul judeţului pe baza datelor proprii sau primite de la unităţile din subordine şi luarea deciziilor ce se impun; • verificarea, analizarea şi centralizarea balanţelor, bilanţurilor şi dărilor de seamă, bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor din subordine, a celorlalte situaţii legate de acestea; • urmărirea şi asigurarea controlului asupra desfăşurate de către unităţile din subordine; activităţilor

• primirea, analizarea şi aprobarea propunerilor unităţilor din subordine privind diferite aspecte desfăşurate de acestea; • luarea măsurilor ce se impun în legătură cu pregătirea profesională a personalului, pe baza analizelor stadiului acestuia; • analizarea şi valorificarea materialelor întocmite de organele de control ale serviciilor de coordonare, cu urmărirea îndeplinirii măsurilor stabilite; • analizarea cererilor de creditare ce depăşesc competenţele unităţilor teritoriale din subordine; • evaluează cererile de credite bancare, în valută, solicitate de diverşi clienţi şi propune acordarea acestora. Obiectul de activitate al B.R.D. – G.S.G. îl constituie: acceptarea de depozite ; contractarea de credite, operaţiunile de factoring şi scontarea efectelor de comerţ, inclusiv forfetarea; emiterea şi gestiunea instrumentelor de plată şi de credit; plăţi şi decontări; transferuri de fonduri; emiterea de

4

acţionarea ca agent de custodie pentru valori mobiliare. care se aprobă de Consiliul de Administraţie sau Comitetul de Direcţie după caz. Societatea Naţională pentru credit Industrial a fost naţionalizată şi redenumită Banca de Credit pentru 5 .achiziţii. Istoric BRD .Groupe Société Générale este a doua Banca din România după totalul bilanţului fiind o bancă globală. Restul de 50 % era deţinut de persoane particulare. consolidându-şi prezenţa în sectorul industrial şi devenind apoi cea mai mare instituţie financiară din România. Pentru marii săi clienţi corporativi. După cel de al doilea război mondial. închirierea de casete de siguranţă. Până la cel de al doilea război mondial. şi pentru investitorii instituţionali. BRD . Prezentă printr-o reţea de 177 de agenţii. prima bancă modernă din România . tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu titluri de stat. banca elaborează reglementări proprii referitoare la desfăşurarea activităţii. 30 %. obiecte confecţionate din acestea şi pietre preţioase. a început în anul 1923. tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu valută. în baza Legii privind naţionalizarea din 11 iunie 1948.R. Statul deţinea 20 % din capitalul social şi B. operaţiuni de mandat.R. emisiuni de acţiuni.Groupe Société Générale oferă de asemenea o gamă de produse de piaţă şi finanţări complexe. etc. bilete la ordin. În realizarea obiectului de activitate şi operaţiunilor corespunzătoare acestuia. cambii. consultanţă financiar bancară.N.. tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu metale preţioase. certificate de depozit ). Istoria B.) bazându-se pe echipe specializate şi pe reţeaua grupului Société Générale prezentă în lumea întreagă (75 ţări).garanţii şi asumarea de angajamente. banca stă la dispozitia clienţilor individuali cât şi a clienţilor corporativi. printre care şi un grup de foşti directori ai Mormorosch Bank & Co. odată cu înfiinţarea prin lege a Societăţii Naţionale pentru Credit Industrial ca instituţie publică.D. fuziuni . desfăşurarea de activităţi de depozitare pentru fonduri deschise şi societăţi de investiţii. tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu instrumente monetare negociabile ( cec-uri. români sau străini. precum şi servicii de bancă de investiţii (privatizări. Societatea Naţională pentru Credit Industrial a cunoscut o creştere puternică.

Casa de Investiţii. cu excepţia agriculturii şi industriei alimentare. sunt cele specifice unei bǎnci comerciale. Băncii de Credit pentru Investiţii i s-a oferit o poziţie de monopol în România în domeniul asigurării finanţării pe termen mediu şi lung al investiţiilor din toate sectoarele industriale. În 1957. În 1990. adicǎ: • clienţilor care solicitǎ credite. ţinând seama de realizările în acest domeniu pe plan internaţional. Funcţiile principale ale B. Banca pentru Agricultură şi Industria Alimentară s-au bucurat în domeniul propriu de activitate a fost desfiinţat. folosind depozite atrase (plasarea fondurilor). Sporirea profitabilităţii activităţii bancare.D.D. Casa de Economii şi Consemnaţiuni. iar în februarie 1991. cu capital social deţinut de statul român. Bancade Investiţii. în deceşmbrie 1990. care să asigure un flux cât mai rapid şi continuu de informaţii. fiind redenumită Banca de Investiţii. monopolul de care fiecare dintre băncile specializate următoare: Banca Română de Comerţ Exterior.Investiţii. după reorganizarea sistemului financiar. Principalele funcţii şi activităţi ale BRD Strategia BRD-Groupe Societe Generale se integrează în strategia globală a Grupului Société Générale care constă în general în dezvoltarea reţelei bancare în afara graniţei şi în special în Europa Centrală şi de Sud-Est. • sǎ acorde împrumuturi. în general.R. Astfel. aceasta a fost înmatriculată ca societate pe acţiuni. 6 . • sǎ atragǎ depozitele bǎneşti ale clienţilor persoane fizice şi juridice (atragerea fondurilor). când s-a introdus o specializare rigidă pe sectoare. au căpătat experienţă în analiza proiectelor de investiţii prin metode utilizate de organizaţiile financiare internaţionale.R. Pe toată această perioadă. prin Hotărâre de Guvern a fost înfiinţată BANCA ROMÂNĂ pentru DEZVOLTARE . majoritatea finanţărilor oferite de Banca Mondială au fost derulate prin Banca pentru Investiţii şi în acest mod o parte din angajaţii B. corespunzător exigenţelor ce decurg din aplicarea în practică a cerinţelor mecanismelor economiei de piaţă. presupune organizarea unui sistem informaţional bancar potrivit standardelor actuale.

• sǎ permitǎ clienţilor sǎ-şi retragǎ banii sau sǎ-şi transfere în alte conturi. In cadrul BRD se regăsesc cele 5 funcţii specifice ale unei unităţi patrimoniale ce are ca specific prestarea serviciilor. financiar-contabilă. Direcţia de operaţii necomerciale(compartimentele Decontări interbancare. 7 . banca îşi formează oferta de servicii pentru clienţii săi. respectiv: cercetaredezvoltare. de personal. Financiar-contabil). comercială. În această funcţie sunt de fapt înglobate funcţiile de bază ale unei bănci:  atragerea mijloacelor băneşti temporar disponibile ale clienţilor în conturile deschise acestora  efectuarea de viramente între conturile clienţilor şi de transferuri în conturi deschise la alte bănci  acordarea de credite pe diferite termene  emiterea de instrumente de credit şi efectuarea de tranzacţii cu astfel de instrumente  vânzarea-cumpărarea de valută Obiective:  asigurarea unei capacităţi optime de satisfacere a cererii de servicii bancare de pe piaţă  utilizarea eficientă a resurselor băncii  prestări de servicii de calitate superioară  satisfacerea clienţilor prin oferirea de servicii cu costuri cât mai mici  eliminarea serviciilor neeficiente În funcţie de legislaţie şi situaţie economică. auxiliare şi de servire prin care se asigură obiectivele din domeniul prestării de servicii (in speţă). Funcţia de producţie (prestări servicii bancare) reprezintă ansamblul activităţilor de bază. Casierie-tezaur. Juridic şi Strategie-metodologie. aceasta se face prin Direcţia de credite. prestare servicii (bancare). CTCul se realizează prin Direcţia Control-revizie.

precum şi înregistrările şi evidenţele în expresie valorică a fenomenelor economice din organizaţie. elaborarea documentelor de sinteză. Obiectivele de bază ale acestei funcţii sunt:  depistarea în timp util a cerinţelor pieţii  creşterea prestigiului firmei  aprovizionarea cu servicii informatice moderne care să asigure o calitate superioară prestărilor către clienţi La realizarea acetor obiective participă Direcţia de investiţii.Funcţia comercială cuprinde activităţile menite să concure la realizarea obiectivelor din domeniul stabilirii legăturilor dintre organizaţie şi mediul ambiant în vederea procurării mijloacelor necesare serviciilor bancare. publicitate şi reclamă. Funcţia financiar-contabilă reprezintă ansamblul activităţilor prin care se obţine şi se folosesc mijloacele financiare ale unităţii. Această funcţie asigură elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli. dar şi pentru activitatea de promovare. Această funcţie implică activităţile legate de aprovizionarea cu instrumentele necesare procesului de prestări servicii bancare. Obiective:  creşterea profitabilităţii  utilizarea eficientă a investiţiilor  asigurarea solvabilităţii  creşterea patrimoniului 8 . evidenţa tranzacţiilor economice. calcularea indicatorilor economico-financiari. utilizarea fondurilor. Serviciul de administraţie. dar şi Direcţia de informatică şi toate celelalte direcţii şi compartimente care necesită aprovizionare. inventarierea patrimoniului. stabilirea nivelului dobânzilor şi comisioanelor. urmărirea modului de obţinere a rezultatelor financiare. a fluxului informaţional. repartizarea pe destinaţii a profitului. etc. urmărirea încasărilor de creanţe şi eficienţa plăţilor. organizarea contabilităţii bancare. Direcţia de presă şi publicitate.

stabilirea modului de salarizare şi cointeresare materială. Direcţia strategie-metodologie. Urmăreşte determinarea necesarului de personal. Direcţia pieţe de capital(respectiv Compartimentul de activităţi pe pieţele de capital). calificarea acestuia. dar şi la nivel global În realizarea acestei funcţii sunt implicate: Direcţia contabilă(biroul contabil şi biroul financiar). selecţia.a. Direcţia de investiţii. orientarea. Casieria(compartimentul Casierie-tezaur. Obiective:  asigurarea unui nivel superior de pregătire a personalului prin cursuri  instituirea unui sistem de salarizare stimulativ  crearea unor condiţii optime de muncă  monitorizarea performanţelor sau inconsecvenţelor Implicate în realizarea acestei funcţii sunt Direcţia de organizare şi resurse umane(care are în subordine Compartimentele de resurse umane şi salarizare ale fiecărei sucursale) şi Direcţia de strategie şi metodologie. angajarea şi instruirea permanentă a personalului. stabilirea fişelor posturilor. urmărirea operaţiunilor realizate la nivel de sucursale. la nivel de sucursală). ş. Funcţia de cercetare-dezvoltare asigură realizarea noilor idei şi transformarea acestora în “produse” utile dezvoltării în viitor a unităţii. Obiectivele de bază ale acestei funcţii sunt:  optimizarea fluxurilor băneşti  îmbunătăţirea proceselor de muncă  asimilarea noilor tehnologii informatice pentru optimizarea serviciilor bancare 9 . Funcţia de personal cuprinde ansamblul activităţilor desfăşurate în cadrul băncii pentru realizarea obiectivelor din domeniul asigurării şi dezvoltării potenţialului uman. asimilarea şi introducerea noilor strategii în domeniul bancar astfel încât să se atingă obiectivele de calitate şi de eficienţă ale băncii.

este asigurată de Consiliul de Administraţie şi Comitetul de Direcţie. Iaşi Fiecare bancă este persoană juridică. Pentru buna desfăşurare a activităţii.S. şi funcţionează pe baza deciziilor Consiliului de Administraţie. conducere şi decizie. în limita competenţelor stabilite de centrala băncii.R. fiind organizată ca societate comercială pe acţiuni.R. care este format din 11 membri. Conducerea B. banca este administrată de către Consiliul de Administraţie .D. Toate aceste unităţi teritoriale (în afară de centrala băncii) sunt unităţi cu sarcini operative. Organul principal care îi reprezintă pe toţi acţionarii băncii este Adunarea Generală a Acţionarilor şi are ca atribuţii: să analizeze raportul anual al consiliului de administraţie asupra activităţii băncii şi să aprobe direcţiile principale de orientare a activităţii în viitor. Conform Actului Constitutiv. dividendele ce se distribuie acţionarilor precum şi descărcarea de gestiune. filiale (subordonate organizatoric şi funcţional sucursalelor) agenţii.G.G. management şi alte resurse. să analizeze şi să aprobe bilanţul anual. Structura reţelei băncilor care şi-au organizat activitatea în teritoriu. persoane fizice. urmărind împărţirea administrativă a acesteia. – G. cât şi sistemul informaţional. alese de către Adunarea Generală a Acţionarilor pentru un mandat de 10 . constă din: centrala băncii.R. Tipul de structură organizatorică al BRD .A. atunci când este necesar. destinaţia şi repartizarea profitului. care să asigure procesul de coordonare.G. – G.D. Ele execută doar operaţiuni specifice societăţilor bancare.D. În plus. dezvoltarea sistemului globalizare a economiei în conformitate cu tendinţa de  perfecţionarea structurii organizatorice Această funcţie este realizată în cadrul Direcţiei de strategiemetodologie(la nivel de Centrală). S. la cerere Société Générale pune la dispoziţia B.G. să aleagă membrii Consiliului de Administraţie şi cenzorii şi să le stabilească remunerarea pentru exerciţiul în curs. ele neavând personalitate juridică.S. subordonate sucursalelor.) se stabilesc organe de conducere. dar şi celelate compartimente contribuie prin propuneri privind fundamentarea strategiilor ce le privesc. sucursalele judeţene şi sucursala municipiului Bucureşti. să aprobe bugetul de venituri şi cheltuieli.S. la nivelul fiecărei bănci (deci şi în cazul B. contul de profit şi pierdere.

. .D. este răspunzătoare de activitatea sucursalelor. fiind reeligibile. precum şi repartizarea profitului. prin centrala băncii.R. B.G. în acelaşi timp. la sediul băncii şi mai are obligaţia de a convoca adunarea generală ori de câte ori este nevoie. dar şi la cererea acţionarilor reprezentând a zecea parte din capitalul social şi dacă cererea acestora cuprinde problemele ce intră în competenţa acestuia. a strategiei şi politicii de dezvoltare a băncii. asigurând aplicarea corectă a legilor. care se întruneşte cel puţin o dată pe săptămână şi duce la îndeplinire hotărârile acestui consiliu.Centrala B. îndeplineşte funcţia de coordonare pentru toate activităţile ce se desfăşoară în sucursale. 11 .. elaborează norme specifice ce trebuie respectate de unităţile din subordine şi. controlul operativ asupra operaţiunilor ce se efectuează în conturile titularilor precum şi a altor operaţiuni bancare. Din rândul acestora.4 ani. Pe plan administrativ.G. Consiliul de Administraţie deleagă o parte din atribuţiile sale unui COMITET DE DIRECŢIE. participările cu capital la investiţii financiare şi bancare şi a regulamentului propriu de funcţionare. filiale şi agenţii. Aceste SUCURSALE au autonomie operativă şi de gestiune. aprobarea planului de investiţii. Rolul SUCURSALELOR constă în coordonarea. finanţare. DIRECTORUL GENERAL şi ceilalţi membri ai comitetului sunt numiţi de către CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE dintre membrii acestuia. Consiliul de Administraţie alege PREŞEDINTELE. creditelor care depăşesc 15 % din fondurile proprii ale băncii. Dintre atribuţiile principale a acestui consiliu putem aminti: examinarea şi însuşirea bilanţului contabil. pe care le prezintă pentru aprobare adunării generale. în limita unor competenţe delegate de centrală. Ele au ca sarcină: efectuarea operaţiunilor de creditare.R. îndrumarea şi controlul activităţii operative desfăşurate în unităţile din subordine (filiale şi agenţii) şi sunt constituite la nivel judeţean.S. decontări şi casă (în lei şi în valută). sau ori de câte ori este necesar. fiindu-i încredinţate o parte din competenţe COMITETUL DE DIRECŢIE este condus de DIRECTORUL GENERAL şi ia decizii în limitele competenţelor stabilite şi le raportează la fiecare întrunire a consiliului. a contului de profit şi pierdere şi a proiectului de buget de venituri şi cheltuieli pe anul următor. filialelor şi agenţiilor proprii.D. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE este organ deliberativ şi se întruneşte lunar. Fiecare bancă îşi organizează structura funcţională din cadrul centralei în funcţie de necesităţile proprii. hotărârilor şi a tuturor actelor normative ce guvernează activitatea bancară. căruia îi stabileşte competenţele.

În cadrul B. conduce şi răspunde de întreaga activitate a unităţii. 12 . operative care funcţionează în oraşele mai importante din cadrul judeţelor. în conformitate cu dispoziţiile legale. Ele derulează un volum mare de operaţiuni.D.C. cu activităţi strict legate de relaţiile cu clienţii. – G. El exercită controlul direct asupra compartimentelor de lucru din cadrul sucursalei şi coordonează activitatea de recuperare a activelor în curs de realizare precum şi activitatea comercială.R. De asemenea. şi sunt direct subordonate acestora.FILIALELE sunt unităţi teritoriale. Autonomia acestora este în limita competenţelor acordate de centrala băncii . dar se vor conforma cerinţelor şi evidenţelor SUCURSALELOR.G.S. fiind subordonate sucursalelor. tot el urmăreşte ana liza cererilor agenţilor economici pentru acordarea creditelor şi le supune spre aprobare Comitetului de Credit şi Risc (C. Acestea răspund prin conducerea acestora în faţa CENTRALEI de activitatea desfăşurată.) precum şi înfăptuirea programului de restructurare a băncii.R. care la rândul lor primesc îndrumările tot de la CENTRALĂ. Punctele de lucru ale sucursalelor se numesc AGENŢII. gama operaţiunilor oferite fiind mai restrânsă decât în cazul filialelor şi sucursalelor. IAŞI Directorul Sucursalei este cel care organizează. dar în valori individuale mici.

Adunarea generală a acţionarilor Consiliul de de direcţie Comitet administraţie Preşedinte comitetul director Secretariat general Audit Comunicare şi relaţii publice Juridic Resurse umane Trezorerie Operaţiuni Operaţiuni bancare persoane fizice Operaţiuni bancare companii Reţea teritorială (detaliată pt sucursală în pag următoare) Organigrama .

Director de sucursală Secretariat Manager operaţiuni bancare companii şi persoane fizice Manager operaţiuni Relaţii cu clienţii Evaluare credite Documentare juridică şi de creditare Decontări. relaţii clienţi (ghişeu) Casierie Plăţi Contabilitate Credite (cecuri. carduri) Administrare credite Informatică Administrativ .

15 .

6. implementarea funcţiilor esenţiale relative la informaţiile cu specific financiar-contabil.este constituită în Visual Fox Pro.Aceeaşi schemă este prevazută şi la Botoşani cu Dorohoi şi Vaslui cu Huşi şi Bârlad. prelucrarea informaţiilor. corespunzător exigenţelor ce decurg din aplicarea in practică a cerinţelor mecanismelor economiei de piaţă.2 Programe informatice folosite Sporirea profitabilităţii activităţii bancare. Sistemele infomatice folosite de catre BRD sunt urmatoarele : Aplicaţia I-BANK . Vechea aplicaţie în PCBANK era scrisă în FOX iar sistemul de operare folosit era DOS. presupune organizarea unui sistem informaţional bancar potrivit standardelor actuale. 3. sub mediul Windows. datele fiind de asemenea stocate într-o bază de date Fox Pro.04.1. Fiecare entitate are un server propriu-XUI şi utilizatorii accesează aceeaşi bază de date comună situate la Centrala Bucuresti. cunoaşterea funcţionării şi specificul prelucrării realizate la nivelul subsistemului operant. fără însă a transforma această achiziţie într-un veritabil proiect. 5.2002 a fost prima zi de lucru în I-Bank. care să asigure un flux cât mai rapid şi continuu de informaţii. Sistemul informaţional al BRD are următoarele funcţii: 1. 4. iar 16 . furnizarea de date pertinente. exacte şi operative subsistemului de conducere. Error: Reference source not foundProgramul I-Bank a fost conceput spre sfârşitul anilor ’80 de către o firmă specializată din SUA. BRD a achiziţionat produsul în 1994/1995 pentru a înlocui programul PCBANK. generarea de informaţii cu caracter particular financiar-bancar. 08. 2. ţinând seama de relizările în acest domeniu pe plan internaţional. Aplicaţia utilizată de BRD-Iaşi se numeste IBank scrisă pe arhitectura CLAIN SERVER. etc. În acest mod informaţia se scrie direct pe serverul de la Bucureşti. memorarea acestor informaţii.

BRD a implementat un sistem internaţional compatibil pentru tranzacţiile internaţionale. D. beneficiază. interfaţa dintre sistemul de cărţi de credit şi sistemul informatic principal B. D. beneficiază de asistenţa Sociétè Générale.R. Această bază de date clienti este un sistem de referinţă pentru toate celelalte aplicaţii utilizate de B. ceea ce va permite să dispună Băncii BRD de o imagine globală despre client. şi să pună la dispoziţie hard-ul necesar (inclusiv servere). răspunderea privind derularea IBank în întreaga reţea de sucursale. prin instalarea unui pachet software pentru tranzacţii financiare. Pentru a realiza acest lucru.R. Toate avantajele de care beneficiază reţeaua au un impact asupra clientelei. a încheiat un contract cu ICL. Sub-sistemul de cărţi de credit a devenit operaţional în septembrie 1999. B. clienţii B. scrisori de garanţie. dinspre agenţii către Centrală. ICL a transferat B. IBank este orientat către client şi nu către cont. Este vorba de asigurarea structurilor şi a instrumentelor potrivite şi din acest punct de vedere proiectul de reorganizare şi modernizare a reţelei este cheia de boltă a viitoarei evoluţii a băncii. Noţiunea de imagine globală a clientului 17 . R. prin care a cumpărat dreptul de a folosi iBank în România pentru un comision anual stabilit în funcţie de numărul de utilizatori autorizaţi.D. permiţând astfel unităţilor din reţeaua B. care permite transferul anumitor funcţii de suport. D. D. cât şi în modul de funcţionare. cea comercială. Obiectivele de dezvoltare pentru următorii ani depind de capacitatea băncii de adaptare şi de anticipare a „mişcărilor” pieţei. adică să poată alcătui în orice moment un inventar al situaţiei patrimoniale a clientului. R. centralizat. Bineînţeles. ICL s-a angajat să instaleze iBank in sucursalele B. B. în plus foloseste furnizori locali de servicii în calitate de subcontractori.mai bine decât Pcbank. Chiar dacă este de concepţie mai veche. să se concentreze pe funcţia lor esenţială. R.iBank este sub sistemul de operare UNIX. care procesează acreditive. oricare ar fi agenţia sau agenţiile cu care el lucrează. R. timp real). B. numit Bank Trade. R. de funcţionalităţile sistemului. În decembrie 1996. ordine de plată şi încasare. D. atât în ceea ce priveşte concepţia (arhitectură – client. Simultan. analizează procedurile de operare pentru a le face compatibile cu folosirea IBank. D. în mod indirect. şi în special a informaticii. D. În calitate de integrator de sisteme. D.D. programul iBank răspunde nevoilor B. R. R. şi. R. a fost dezvoltată în anul 1999.

sunt afişate în meniul principal al site-ului www. pentru plăţile interne. D. Trecerea la iBank a fost benefică şi din perspectiva introducerii funcţiei „Any branch banking”. cât şi băncii. pot fi transmise ordine de plată interne sau se pot iniţia transferuri interne. 7 zile din 7. Pentru client MultiX înseamnă un acces la serviciile băncii 24 ore din 24. R. proceduri simplificate pentru operaţiunile bancare. clienţii trebuie să mai ţină cont de ora-limită de procesare a acestor tranzacţii. Ora limită de procesare va dispărea. Oferind servicii de bancă la distanţă şi bazat pe schimbul de date între client şi bancă. având acces rapid la bancă de oriunde şi oricând.R. operaţiuni în cont urmărite zi de zi. Ratele de schimb valutar. 7 zile din 7. Acesta permite clientului să realizeze o serie de operaţiuni bancare de la propriul sediu. să pună la dispoziţie clienţilor săi servicii avansate de gestionare a numerarului. prin On-Line Banking. banca a pus la dispoziţia clienţilor întreprinderii un nou serviciu bancar din gama produselor E-Banking. schimburi mai rapide de informaţii între client şi bancă. precum şi ratele dobânzilor. mai puţine costuri legate de comisioane. va implementa o platformă electronică de prelucrare naţională a datelor şi sistemul său de compensare naţională va funcţiona on-line. care permite B. O alta aplicaţie paralelă este TRANSACT-ul şi este folosită în vederea industrializarii creditelor pentru persoane fizice.ro. în competiţia cu concurenţa. În cazul plăţilor interne sau al schimburilor valutare. R. şi care fac în mod regulat viramente naţionale şi internaţionale. G. R. Cea mai modernă metodă de administrare a conturilor la îndemâna clienţilor B. o securitate mai bună. care va permite accelerarea operaţiunilor intrabancare (viramente etc. MultiX se adresează în special clienţilor care au relaţii de afaceri frecvente cu B. Toate ordinele de plată primite de bancă vor fi procesate în următoarea zi lucrătoare. D.) şi va conferi astfel un avantaj atât clienţilor. MultiX. pentru a obţine informaţii în timp real despre situaţia conturilor şi având posibilitatea gestionării eficiente a fondurilor.brd. tradusă printr-o ofertă personalizată de servicii şi un proces decizional mai rapid. 18 . S. – G. confidenţialitate şi controlul informaţiilor. direct din faţa calculatorului 24 ore din 24. în momentul în care B. Astfel pot fi controlate soldul şi tranzacţiile din conturile personale.N.permite o mai bună abordare.. În 2000 a fost implementat sistemul Multicash. Costurile pentru acest proiect se ridică la aproximativ 250.000 USD (fără taxe). Începând cu decembrie 2000. D.

R. În conluzie. situaţia conturilor pentru toate conturile.25. pentru achiziţionare de titluri. de modul în care sunt receptate. extrasele de cont pentru toate societăţile cu rulaj în ziua respectivă. Reţeaua X. 19 . capabilă să susţină noul sistem bancar integrat iBank si operaţiile reţelei de ATM-uri. Pentru a putea sustine aceste programe software sunt necesare anumite componente hardware. servere şi echipamente periferice . În 1999 cu asistenţă din partea Global One. Pentru licitaţia valutară este folosită o aplicaţie generală numită LICIT. Aceasta exportă informaţia către IBANk şi este preluată în contul clientului.25. BRD-ul mai are o aplicaţe care gestionează carduri la nivel de convenţie şi de utilizatori pentru plata salariilor pe card. a introdus o reţea de telecomunicaţii X.adresa. extrasele de cont pentru toate conturile. B. de starea de profitabilitate. care se concretizează la nivelul băncii într-o reţea de calculatoare compatibile IBM. eficienţa sistemului informaţional bancar este reflectată de calitatea activităţii unităţilor bancare. O altă aplicaţie este MEGARA folosită pentru Fondul deschis de investitii-SIMFONIA.în mare parte imprimante laser jet. înlocuieşte treptat procesul de transfer al fişierelor. Aplicaţia FCEX este folosită răscumpararea de titluri prin BRD.Această aplicaţie are legatura cu aplicaţia carduri. D. • lunar: balanţa de verificare. O condiţie de bază necesară pentru funcţionarea tuturor acestor sisteme este existenţa unei infrastructuri eficiente de telecomunicaţii. care utilizează linii închiriate. Aflarea informaţiilor despre clienţi (nume.banca se comportă ca un dealer pentru client. pentru achiziţionarea şi Pentru tranzacţiile WESTERN UNION este folosit un program cu acelaşi nume care face transferuri cu strainatatea.Fiecare utilizator are parolă proprie cu care utilizează programul iar modificările efectuate sunt vizualizate şi de ceilalţi utilizatori.cod fiscal) se face cu ajutorul aplicaţiei INFO. note contabile de dobânzi. Cu ajutorul acestora se generează : • zilnic: balanţa de verificare.cod numeric personal. situaţia conturilor.

1.să se dezvolte un nou sistem informatic care să-l înlocuiască pe cel existent.partajarea informaţiilor şi a cunoştinţelor. . computerizarea punctelor din reţea ca sisteme gestionate de sistemul monetar. 20 . -realizarea unui portal pentru angajati. .3.să continue dezvoltarea reţelei de ATM-uri şi să se asigure instalarea reţelei de POS-uri. 3. 4. proiectarea reţelei bancare. descentralizarea şi optimizarea serviciilor de prelucrare automată la nivele inferioare. Proiecte informatice În cadrul BRD în planul de dezvoltare a sistemului informatic sunt cuprinse proiectele: -realizarea unui sistem informatic standard bancar distribuit în sensul deplin al definiţiei care presupune: 1.creşterea eficienţei şi îmbunătăţirea fluxului de utilizatori. În viitor se va adopta proiectul de realizare a portalului dataorita advantajelor acestuia prin care enumerăm: -acces bun la informaţii. 5. . 2.Prin acest portal se doreşte realizarea unui context mai bun pentru activităţile productive şi adăugarea de valoare siturilor existente prin conexiuni personalizate.să se dezvolte un site Internet care să asigure informaţii referitoare la activitatea băncii. informaţii şi servicii cu publicul. computerizarea nucleului. BRD încearcă să aibă o legătură cât mai stransă şi eficientă cu angajaţii de aceea unul dintre proiectele informatice de viitor ar fi realizarea unui portal pentru angajaţi. în concordanţă cu noile cerinţe ale activităţii băncii. . .

stocări.Identificarea principalelor sisteme informationale financiar-contabile Sistemul informaţional este cel care asigură funcţionalitatea sistemului de conducere. prezentat schematic ca în fig: DATE DECIZII IEŞIRI Sistem operaţional (condus ) INTRĂRI INTRĂRI Sistem informaţional IEŞIRI Sistem decizional (de conducere ) IEŞIRI INTRĂRI DECIZII INFORMAŢII Relaţiile dintre componentele unui sistem economic complex 21 . difuzare şi valorificare a datelor şi informaţiilor la nivelul unei entităţi economico-sociale în scopul furnizării de informaţii. cuprinde ansamblul mijloacelor şi procedurilor de prelucrare. a unei bune funcţionări a sistemelor operaţionale. la momentul oportun. Sistemul informaţional. 2. prin realizarea legăturii sistem conducere – sistem operaţional. sub formă direct utilizabilă. precum şi a luării deciziilor la diferite niveluri1. -automatizarea activităţilor şi recuperarea semnificativă a investiţiei.1.Initierea proiectului de dezvoltare a sistemului informational ales 2.-interfaţa personalizată. clasare.

Sistemul informaţional bancar îndeplineşte rolul de prelucrare normală/automată a informaţiilor transmise de către sistemul operant. Practic. furnizarea de date pertinente. de operativitate. 4. 22 . exacte şi operative subsistemului de conducere. 5.Sistemul informaţional asigură legătura permanentă şi necesară între sistemul de conducere şi sistemul condus în dublu sens: prin preluarea şi transmiterea deciziilor de la sistemul de conducere către sistemul condus şi prin înregistrarea. generarea de informaţii cu caracter particular financiar-bancar. memorarea acestor informaţii. în scopul furnizării datelor necesare controlului activităţii globale asigurate de către sistemul de conducere. sistemul informaţional al BRD are următoarele funcţii: 1. precizia şi calitatea informaţiilor culese. prelucrarea şi transmiterea informaţiilor privind starea şi dinamica sistemului condus. prelucrarea informaţiilor. cunoaşterea funcţionării şi specificul prelucrării realizate la nivelul subsistemului operant. 6. prelucrate şi transmise ca date. 3. Se poate afirma că activitatea bancară de calitate este influenţată direct de organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional. 2. implementarea funcţiilor esenţiale relative la informaţiile cu specific financiar-contabil.

Foaie depunere/ ridicare numerar.documente justificative. Cereri de absenţă. Certificat de depozit. cerere de asigurare. Cerere extras de cont.documente justificative. Chitanţă comision de analiză a dosarului.I. Fluturaş salariu Foaie depunere/ridicare numerar. . angajament de plată.. Cerere deschidere/ închidere cont economii. documente justificative. Contract depozit. Cereri de absenţă. copie C. Contract depozit.I. Legislaţie.S. Ştate de plată. adeverinţă salariat. Legislaţie. Credite Dosar de credit Gestiunea conturilor curente Salarizare Depozite Departament Credite Clienţi Cereri de absenţă. copie carte de muncă. Înştiinţări pt. Foaie de vărsământ (2 exemplare) Foaie de vărsământ Cerere deschidere/ închidere cont curent. Fluturaş salariu. plan de rambursare. Contractul de credit. Extras de cont. FinanciarContabil Juridic Cerere credit. copie act de proprietate. Registrul de evidenţă a contractelor de credit Centralizator ordine de plată Legislaţie Legislaţie. plata ratelor restante.

Borderou evidenţa asigurări. borderou însoţitor cu chitanţe. Registrul de evidenţă a actelor de credit.Resurse umane Casierie Jurnal de casă privind plăţile numerar. Fluturaş salariu. documente justificative. Cereri de absenţă. Contract de credit. Cereri de absenţă. Fluturaş salariu. Asigurări. Fluturaş salariu.documente justificative. Conducere ASIBAN 24 . Hotărâre acordare prime. Pontaje (condica de prezenţă).

I. cerere asigurare. Chitanţă Înştiinţare pentru plata ratelor restante. angajament de plată. chitanţă comision de analiză a dosarului. Activităţi Depunere cerere credit (după consiliere) Completare dosar credit Credite Gestiunea conturilor Curente Depozite Salarizare Casierie Cerere credit Adeverinţă salariat. copie după actul de proprietate.I. Verificarea clientului în baza de date Aprobare dosar credit Plata comisioanelor Plata rată Plata asigurari Urmărirea rambursării creditului Rambursare anticipata a creditului Rambursarea totală a creditului 25 ..copie carte de muncă. Chitanţă. plan rambursare. comisioane Foaie depunere numerar. Chitanţe . Contract de credit. Foaie depunere numerar. Raport de credit. copie C. Cerere rambursare anticipata a creditului Chitanta Cerere de închidere cont.S.

registru de evidenta a contractelor de credit 26 .Generare rapoarte lunare Borderou evidenta asigurari.

pe baza analizei cererilor de credit. etc) precum şi condiţiile de constituire şi de păstrare a bunurilor luate în garanţie  Negociază cu clienţii pentru creditele acordate. cu respectarea legalităţii. în conformitate cu nivelul stabilit la Centrala Băncii şi alte condiţii necesare pentru buna derulare a contractelor încheiate cu clienţii şi informează operativ asupra modificărilor intervenite  Analizează solicitările clienţilor privind scontări şi/sau avalizări de efecte de comerţ  Urmăresc respectarea destinaţiilor creditelor acordate şi analizează schimbările intervenite în situaţia economico-financiară a clienţilor beneficiari de credite . garanţii şi alte facilităţi de creditare cu beneficiarul acestora. cu respectarea Normelor. atât în momentul solicitării unei facilităţi cât şi pe parcurs.2. a oricărui eveniment care ar duce la scăderea capacităţii de rambursare şi/sau de plată a dobânzilor  Analizează la solicitarea facilităţilor de credit şi periodic situaţia economico-financiară a beneficiarilor creditelor. a situaţiilor financiare şi a capacităţii de rambursare şi de garantare  Acordă consultanţă clienţilor. poliţe de asigurare. regulilor de prudenţă bancară şi a normelor băncii. pe baza documentaţiilor prevăzute de norme  Verifică pe teren şi propune tipul de garanţie (ipoteca. Au obligaţia să semnaleze orice deteriorare a condiţiilor iniţiale luate în calcul la aprobare. comisioane şi speţele bancare aferente. gaj. cesionăride creanţe. dobânzi.  Desfăşoară activităţi în vederea atragerii de clienţi  Încheie contracte de credit.2 Definirea ariei de intindere a sistemului ales Sistemul ales de noi este sistemul de gestiune a creditelor Principalele responsabilitati ale acestui sistem sunt :  Întocmesc documentaţia pentru acordarea creditelor şi a altor facilităţi în lei şi valută.

după caz.  negocierea dobânzilor cu clienţii pentru creditele acordate. privind facilităţile oferite de bancă Componente organizatorice care au responsabilitati in sistemul de gestiune a creditelor 1) Biroul credite  acordă credite în lei clienţilor conform metodologiei stabilite de către centrala. situaţiile financiare şi posibilităţile de rambursare a creditelor de către clienţi. Întocmesc sau solicită. ţine evidenţa şi urmăreşte rambursările la termenele stabilite de Comitetul de Direcţie şi Comitetul de Risc şi credite din centrale băncii. inclusiv marjele peste dobânda de refinanţare şi comisionul de risc. Comitetul de Direcţie poate aproba constituirea unui compartiment distinct pentru recuperarea creditelor neperformante 28 .  stabileşte potrivit reglementărilor legale în vigoare condiţiile în care bunurile ce constituie garanţia creditului rămân în păstrarea clienţilor beneficiari de credite. rapoarte de evaluare a valorilor materiale aduse ca garanţie  Analizează portafoliul de credite. precum şi modalităţile în care clienţii pot dispune de aceste bunuri. măsuri de urmărire şi recuperare a creditelor neperformante1  Păsrează secretul operaţiunilor din conturile clienţilor  Informează clienţii de serviciile bancare noi.  analizează in vederea creditării. 2)Comitetul de risc 1 potrivit normelor de recuperare a creditelor neperformante. îl încadrează în categoria de risc potrivit Normelor şi acţionează pentru îmbunătăţirea acestuia şi constituirea de provizioane  Iau măsuri pentru încasarea veniturilor din dobânzi. cu respectarea legislaţiei în vigoare în limita competenţelor acordate de Centrala Băncii în ce priveşte aprobarea de credite.

.  Preia de la Centrala B. 3) Serviciul informatica  Asigură prelucrarea automată a datelor privind operaţiunile bancare comerciale şi necomerciale în lei şi în valută pentru clienţii sucursalei.  Colaborează cu serviciile şi celelalte compartimente la celelalte compartimente la stabilirea tehnicii de lucru privind corecţii asupra documentelor în vederea prelucrării lor la calculator.D.R. evalueaza dosarele de credit. 4)Comitetul de directie  asigură coordonarea raportărilor statistice periodice către Centrală necesare evaluării activităţii sucursalei  aprobă dosarele de deschidere a conturilor noi  analizează şi aprobă cererile privind acordarea de facilităţi clienţilor 29 .R.  trimite dosarele spre aprobare Comitetului de Directie. deschiderile de acreditive . creditele acordate de sucursală în baza documentelor predate de Serviciul Credite.  Participă la implementarea pachetelor de programe difuzate de Direcţia de Informare a B. pe sume şi scadenţe de rambursare a acestora.  hotaraste care dosare sunt acceptate si care sunt respinse.  stabileste termenele de rambursare ale creditelor.  Deschide conturi pentru clienţi pe baza dosarelor primite de la serviciile din bancă. pachete de programe noi sau modificate şi le înlocuieşte pe cele existente în sucursală.D.  Asigură asistenţa tehnică de specialitate pentru utilizatorii din sucursală.  Verifică periodic dacă pe calculatoare au apărut greşeli şi proceduri de eliminare a lor.

Pricipalele procese de prelucrare ale sistemului: -completarea dosarului de credit. -juridic.5)Casieria  Efectuarea operaţii de încasări şi plăţi în lei şi în valută pentru persoanele fizice şi juridice. 30 . -casierie.  Asigură şi răspunde coordonarea şi urmărirea efectuării operaţiilor cu numerar şi alte valori în strânsă legătură cu nevoile clienţilor.  Efectuarea de operaţii de cumpărare şi vânzare de mijloace de plată străine în condiţiile prevăzute de Regulamentul privind efectuarea de operaţii valutare.  Utilizează formulare tipizate si respecta termenele interne de circuit ale documentelor de încasări si plăţi.  Ţine evidenţa numerarului şi asigură păstrarea acestuia. care au conturi deschise la sucursală. -luarea deciziei privind aprobarea dosarului. -contabilitate.  Colaborează cu celelalte departamente în vederea urmăririi şi anulării tendinţelor conjuncturale din sfera circulaţiei numerarului.  Realizează prin operatorii de ghişeu controlul operativ asupra corectitudinii datelor înscrise în documentele primite de la clienţi Principalele functii ale sistemului: -credite. -depozite. -administrativ. -informatic. române şi străine. -evaluarea dosarului de catre Comitetul de Risc.

-deschiderea contului. 31 .-hotararea de aprobare/respingere a Comitetului de Directie. -comunicarea hotararii clientului.

Conducerea Angajam ent-de-plata Cerere-ram bursare-anticipata-acreditului Copie-carte-de-m unca F oaie-de-retragere-num erar Cerere-de-asigurare Docum ente-aprobate Cerereelberare-extras-de-cont Copie-act-de-proprietate Adeverinta-de-salariat Cerere-credit Clientii Copie-CI F oaie-de-depunere-num erar G rafic-de-ram bursare Chitanta-com isioane Contract credit Notificari F oaie-de-varsam ant Extras-de-cont Contracte-de-credit Registrul-de-evidenta-acontractelor-de-credit 0 Registru-de-evidenta-acontractelor-de-credit Centralizator-ordine-deplata Sistemde gestiune a creditelor Program e-evaluare Dosarededauna Politedeasiguraresem nate Borderouevidentaasigurari Datepolitedeasigurare Rezultateevaluaredosardaune Date-rezultat-evaluare Evaluator autorizat Financiar contabil Note-contabile ASIBAN DIAGRAMA DE CONTEXT .

33 .

Cap. 4 Modelarea sistemului informational existent Sistemul de g estiune a creditelo r Ana liza credit Ra mbursa re credit Pena lita ti/pla ti a nticipa te Genera re ra po a rte Co mp letare d o sar cred it Verificare clien t in BD Plata Ap ro b are Plata d o sar co misio an elo r rata cred it Plata asig u rari Calcu l p en alitati Ramb u rsare an ticip ata G en erare b o rd ero u Gen erare reg istru d e ev id en ta a ev id en ta asig u rari co n tractelo r d e cred it Co n su ltare Atasare Baza d e rap o rt in Risc d o sar Op erare Recalcu lare co n t so ld cred it co n t Calcu l co misio an e ramb u rsare an ticip ata Plata an ticip ata a cred itu lu i Gen erare Verificarea Gen erare Primire D esch id ere Dep u n ere d o saru lu i co n tract cred it g rafic d e co n t ramb u rsare cerere d o cu men te cred it d e la clien t Diagrama descompunerii functionale .

Conducerea Angajam ent-de-plata Cerere-ram bursare-anticipata-acreditului Copie-carte-de-m unca F oaie-de-retragere-num erar Cerere-de-asigurare Docum ente-aprobate Adeverinta-de-salariat Cerere-credit Clientii Copie-CI F oaie-de-depunere-num erar G rafic-de-ram bursare Chitanta-com isioane Contract credit Notificari F oaie-de-varsam ant Extras-de-cont Cerereelberare-extras-de-cont Copie-act-de-proprietate Contracte-de-credit Registrul-de-evidenta-acontractelor-de-credit 0 Registru-de-evidenta-acontractelor-de-credit Centralizator-ordine-deplata Sistemde gestiune a creditelor Program e-evaluare Dosarededauna Politedeasiguraresem nate Borderouevidentaasigurari Datepolitedeasigurare Rezultateevaluaredosardaune Date-rezultat-evaluare Evaluator autorizat Financiar contabil Note-contabile ASIBAN DIAGRAMA DE CONTEXT .

Client Ev a lua to r auto rizat Programespre-evaluare Rezultatevaluare 1 grafic-derambursare Contracte--de-credit contractcredit documente-spre-aprobare Co nducerea Documente-aprobate documente-clienti Angajament-de-plata Cerere-credit Copie-CI chitanta-comisioane date-clienti-noi Analiza credit Registrul-de-evidenta-acontractelor-de-credit 4 Dosar credit Note-contabile Generare ra poa rte Tabela Clienti date-clientirestanti date-clientiexistenti Copie-carte-demunca Copie-act-deproprietate Contract-credit Chitante-comisioane Adeverinta-salariat Grafic-derambursare Clientii Cerere-de-rambursareanticipata-a-creditului Foaie-de-varsamant Foaie-devarsamant Fina ncia r co nta bil Registru-deevidenta-acontractelor-decredit Borderouevidentaasigurari ASIBAN Polite-deasiguraresemnate 3 Penalita ti/pla ti anticipa te Extras-decont Cereri-rambursarianticipate-aprobate Cerere-derambursareanticipata-acreditului Foaie-dedepunerenumerar Centralizatorordinede-plata Rezultatevaluaredosardauna Dosarededauna 2 ASIBAN date-raterestante Co nducerea Ra mbursa re credit date-plati-efectuate Pla ti Diagrama de nivel 0 .

3 Aprobare dosar credit Contract-credit Polite-deasigurare-sem nate Program espreevaluare Rezultatevaluare Evaluator autorizat ASIBAN Diagrama de nivel 1 pentru procesul “Analiza creditului” .2 Completare dosar credit Copie-act-deproprietate raport-de-credit Verificare client in BD date-clienti-noi Clientii Adeverinta-salariat docum entespreaprobare docum ente-clienti Docum enteaprobate Dosar credit Tabela Clienti Conducerea contractcredit graficdeContracte--deram bursare credit Grafic-deram bursare date-clienti-existenti Chitante-com isioane foaie-de-depunere-num erar 1.1.4 Plata comisioanelor Client Chitanta-com isioane 1.1 Copie-CI Angajam ent-deplata Cerere-credit Copie-carte-dem unca Date-client 1.

C lien tii Foaie-de-depunerenumerar 2.1 Pla t a ra t a Foaie-dedepunere-numerar Pla ta a sig ura ri 2.2 Foaie-de-varsamant dateplatiefectuate E xtras-de-cont Foaie-devarsamant Ta bela clienti C lien t Centralizator-ordinede-plata Fina n cia r co nt a bil Diagrama de nivel 1 pentru procesul “Rambursare credit” .

1 .2 Primire documente de la client documente-clienti Dosar credit Diagrama de nivel 2 pentru subprocesul “Completare dosar credit” 39 .1 .1 Depunere cerere credit Cerere-credit documente-spre-aprobare Clientii Copiecartedemunca A deverintasalariat CopieCI Conducere Tabela Clienti A ngajamentCopiede-plata act-deproprietate date-clienti-noi Documente-aprobate 1 .1 .

3 Depozitul datelor Dictionar de date pentru procesul “Analiza credit” 40 .4.

Dictionar de date pentru locul de stocare “Tabela clienti“ 41 .

Dictionar de date pentru fluxul de date “Grafic de rambursare” 42 .

Dictionar de date pentru fluxul de date “ Borderou de evidenta asigurari” 43 .

Dictionar de date pentru fluxul de date “Registru de evidenta a contractelor de credit” 44 .

5 Culegerea informatiilor pentru modelarea conceptuala a datelor Matricea CRUD Locuri de stocare Procese Completare dosar credit Verificare client in BD Aprobare dosar credit Plata comisioanelor Plata rata Plata asigurari Calcul penalitati Rambursare anticipata Generare borderou evidenta asigurari Generare registru de evidenta a contractelor de credit Tabela clienti RU RU RU RU RU RU RU CRU U U U U U U U U Client C Dosar credit C U RU U CRUD CRUD CRUD CRU CRUD U CRU CRU U Plati Conducere .Cap.

46 .

numărul de rate corespunzătoare.  Ofiţerul de credit este nevoit să introducă de prea multe ori în computer. Cu toate acestea. la opţiunea solicitantului) etc. durata perioadei de creditare. datorită unor împrejurări nefavorabile. economisindu-se astfel considerabil mai mult timp. . care ar putea fi considerate mai mult ca îmbunătăţiri aduse la actualul sistem informaţional. mai ales datorită rigurozităţii şi stricteţii operaţiilor domeniului creditelor în general. 6 Determinarea cerintelor informationale pentru noul sistem 6. minore. datele personale ale solicitantului. s-au putut observa o serie de probleme funcţionale. pentru facilitarea perceperii şi utilizării noului sistem.1. datorită unor împrejurări nefavorabile.Cerinte functionale Din cele prezentate până acum se poate observa că sistemul informaţional al creditelor – persoane fizice este unul destul de bine pus la punct.  Ca o noutate faţă de vechiul sistem s-ar putea introduce posibilitatea generării selective a unor somaţii sau scrisori de atenţionare. Ar fi de preferat ca datele deja existente în sistem să poată fi apelate din această aplicaţie.Cap.  S-ar putea introduce un nivel minim al valorii unei restanţe. tipul de rambursare lunară (în cote egale sau descrescătoare. a întârziat o dată cu plata ratei sa i se ignore respectiva restanţă. a întârziat o dată cu plata ratei. sau pentru generarea unor documente şi rapoarte. în cazul când clientul a fost corect un anumit timp şi a plătit la timp ratele dar. pentru afişarea unor rezultate. astfel încât atunci când clientul a fost corect un anumit timp şi a plătit la timp ratele dar.

 Modificarea parolelor existente cu unele noi cu un anumit format care să asigure un grad mai înalt al securităţii informaţiilor conturilor. sau eventual realizarea unei noi aplicaţii pentru evidenţa creditelor. 48 .Cerinte nefunctionale  Actualizarea. datorită numeroaselor plângeri făcute de către utilizatori cu privire la învechirea acesteia.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->