P. 1
apneea de somn (1)

apneea de somn (1)

|Views: 66|Likes:

More info:

Published by: Grigoras Alexandru-Valer on May 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPTX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/19/2012

pdf

text

original

Dr. Valer Grigoras Dr.

Alina Vacarescu

Somnul:
 Somnul este un act comportamental ciclic, reversibil,
determinat de nevoia imperioasa de repaus si caracterizat prin suprimarea partiala a sensibilitatii si functiilor constiente de relatie, rezolutie musculara, reducerea functiilor vegetative si activitate onirica, dar cu pastrarea unui anumit grad de integrare senzoriala, ceea ce il deosebeste de coma si narcoza.

se caracterizeaza prin activitate electrica cerebrala lenta si pastrarea tonusului musculaturii striate  . cu activitate electrica cerebrala rapida.Somnul:  durata variabila functie de varsta  cicluri de aproximativ 90 min  fiecare ciclu este structurat in mai multe stadii (clasificare electroencefalografica):  .somnul paradoxal sau REM. miscari oculare rapide si atonia musculaturii striate ( activarea SRAA) .somnul lent care cuprinde la randul sau 4 stadii de profunzime crescanda.

.

.Somnul lent:  modificări funcționale:  diminuarea frecvenței mișcărilor respiratorii cu scăderea ventilației pulmonare  bradicardie  scăderea ușoară a presiunii arteriale prin scăderea volumului sanguin și vasodilatație periferică  creșterea ușoară a debitului sanguin cerebral  modificări minime în concentrația principalilor constituienți sanguini. creșterea eozinofilelor sanguine și a STH-lui  scăderea fluxului sanguin renal  ușoară hipotermie  menținerea reflexelor spinale  reducerea tonusului mușchilor scheletici  modificări în activitatea SNC:  creșterea pragului multor reflexe  posibilitatea apariției reflexelor patologice  diminuarea ușoară a reflexelor osteo-tendinoase.  contracția tonică a sfincterelor vezicii urinare și anal.

Somnul paradoxal: Modificari functionale:  abolirea totală a activității musculare scheletice. inclusiv a mușchilor antigravitaționali și ai cefei  modificări ale ritmului cardiac și respirator  modificări ale ECG  ușoară tendință de creștere a presiunii arteriale vasoconstricție periferică  diminuarea motilității și creșterea secreției acide gastrice la bolnavii cu ulcere gastro-duodenale  scăderea volumului și creșterea osmolarității urinare  erecție spontană nocturnă .

Apneea in somn  Din punct de vedere al ventilatiei. indiferent de fazele acestuia. In timpul somnului normal pot apare pana la 5 evenimente respiratorii (scurte intreruperi complete numite apnei. sau incomplete denumite hipopnei). fragmentarea somnului si aparitia unor simptome si complicatii. fara semnificatie patologica.  Cresterea numarului si duratei acestor pauze respiratorii determina treziri repetate. iar in 1965 Burwell si colab.  Termenul de apnee de somn a fost prima data folosit de Broadbent in 1877. propun termenul de Sindrom Pickwick . somnul in ansamblu este insotit de hipoventilatie.

 Hipopneea =reducerea cu minim 50% a ventilatiei. insotita de scaderea saturatiei oxigenului cu minim 4%.  Un IAH mai mare de 5 pe ora de somn este concludent pentru diagnosticul de SAOS. avand ca formula de calcul raportul dintre numarul de apnei si hipopnei si durata somnului in minute.Apneea in somn Definitii:  Apneea =fenomen de oprire a fluxului aerian naso-bucal cu durata mai mare de 10 secunde. .  Sindromul de apnee in somn (SAOS) implica cuantificarea acestor evenimente respiratorii prin notiunea de index de apnee si hipopnee (IAH).  IAH=prezenta episoadelor repetate de obstructie completa sau incompleta a cailor aeriene superioare.

CIC. HTA. . de AVC.Sindromul de Apnee in somn  Clasificare:  SAS -usor IAH intre 5-15 -moderat IAH intre 15-30 -sever IAH >30  Tratamentul SAS este indicat cand IAH > 15/ora sau >5/ora dar asociat cu oboseala diurna. insomnie. antec.

.de tip obstructiv fluxul de aer inceteaza in ciuda impulsurilor respiratorii se caracterizeaza prin:  obstructia la nivel orofaringian  persistenta miscarilor respiratorii toraco-abdominale  reducere a saturatiei in oxigen  urmata de microtrezire  reluarea temporara a respiratiei normale.Forme clinice de apnee in somn Apneea in somn .

.

.de tip central eferentele nervoase catre toti muschii respiratori sunt abolite temporar se caracterizeaza prin:  este o disfunctie neuronala  nu este insotita de efort respirator  se insotesc adesea de insomnie si pot provoca somnolenta diurna excesiva  apar atat la varstnici cat si la prematuri sau nou-nascuti la termen  sunt mult mai rare  se produc mai frecvent in timpul somnului cu unde lente (nonREM) si au la baza alterari ale sistemului de reglare si control metabolic al respiratiei.Forme clinice de apnee in somn Apneea in somn .

.

Forme clinice de apnee Apneea in somn . urmata de o componenta obstructiva .forma mixta consta dintr-o apnee centrala.

cu o crestere marcanta a prevalentei la persoanele care sforaie si la obezi.  Dezechilibrele metabolice si functionale rezultate produc deteriorarea calitatii somnului insotita de o gama variata de stari patologice asociate.  Sindromul de apnee obstructiva in somn este semnificativ corelat cu morbiditatea si mortalitatea prin boli cardiovasculare. 2% la femei si 4% la barbati. al caror ansamblu constituie sindromul de apnee obstructiva in somn. frecventa sa atingand 20-30% la hipertensivi.  Se apreciaza ca 8 din 11 sforaitori au sindrom de apnee obstructiva in somn.Epidemiologie:  Prevalenta sindromului de apnee obstructiva in somn creste dupa varsta de 40 ani si este de cca. .

.anomalii ale luetei si valului palatin  Boli congenitale si sindroame cranio-faciale  Patologie endocrina .  Anomalii anatomice naso-faringiene: .deviatie de sept nazal . .  Boli neuromusculare  Refluxul gastro-esofagian  Sexul masculin  Pozitia in timpul somnului  Medicamentele: sedativele si hipnoticele. in sensul ca grasimea excesiva comprima caile aeriene superioare.hipotiroidia.hipertrofie amigdaliana . Între obezitate si apnee a obstructiva in somn se formeaza un cerc vicios.Factori de risc ai sdr de apnee obstructiva in somn  Factori familiali  Obezitatea: se intalneste la 70% la pacientii cu sindrom de apnee obstructiva in somn.  Alcoolul: reducere a tonusului musculaturii faringiene si deprimarea raspunsului la hipoxie si hipercapnie.stenoza de choane ..polipi orofaringieni . iar deprivarea de somn paradoxal predispune la obezitate.acromegalia.

Accidente rutiere sau de munca frecvente ce ar putea fi explicate prin aparitia adormirii intempestive . performanta scolara suboptimala.impotenta . tulburari comportamentale. .Semne si simptome: .Somnolenta diurna excesiva .Sforait puternic. enurezis secundar.cefalee matinala .Modificari ale personalitatii sau probleme cognitive legate de oboseala cronica .Hipertensiune arteriala . cronic .La copii: scadere sau stationare ponderala.Episoade de apnee sau obstructie aeriana superioara in timpul somnului .

70% din pacientii cu SAOS . 50 . Mecanismele patogenice responsabile de corelatia SAOS . metabolic .boala coronariana . Microtrezirile cerebrale repetate determina fragmentarea somnului si activari repetate ale SNVS cu efect stresor pe termen lung asupra aparatului CV (stres oxidativ-disfunctie endotelialaaterogeneza-HTA).diabet zaharat -alterarea capacitatilor cognitive.accidente ischemice cerebrale .sdr.afectiuni cardio-vasculare rezulta din insumarea factorilor de risc metabolici cu efectele hipoxemiei generate de perioadele de apnee .hipertensiune arteriala.Apneea de somn poate determina aparitia urmatoarelor entitati: .cardiomiopatie . uneori refractara la tratament.tulburari de ritm cardiac . .

fara a inregistra si parametrii somnului.debitul aerian nazo-bucal si miscarile respiratorii . electrooculograma.frecventa cardica .sunetele traheale .saturatia in oxigen a sangelui arterial .Polisomnografia  metoda diagnostica de certitudine pentru apneea de somn  studiu al somnului nocturn  Parametri: . electromiograma muschilor mentonieri . .electroencefalograma.pozitia corpului si analiza comportamentului global al pacientului. Poligrafia =analiza parametrilor ventilatori si a consecintelor apneei.

.

.

fara alcool sau cafea inainte de culcare .Tratamentul apneii obstructive de somn  1.fara mese ce necesita efort digestiv mare . 2. Reducerea excesului ponderal . . Evitarea alcoolului si a consumului de sedative 4. 5.adoptarea pozitiei de decubit lateral in timpul somnului. Tratamentul specific al disfunctiilor endocrine 3.camera izolata fonic cu temperatura de 18-20°C .pat comfortabil . Tratamentul chirurgical vizeaza fie indepartarea excesului de tesut moale oro-faringian. fie corectiei elementelor osoase. Dispozitive intraorale de protruzie a mandibulei 7.plimbare seara .Terapia prin presiune pozitiva continua 6.culcare doar in caz de oboseala . precum si de scaderea efortului respirator induse prin slabire. Igiena somnului . Reducerea volumului tesuturilor moi aflate in exces la nivelul orofaringelui este completata de ameliorarea hipoxemiei cronice.O scadere in greutate cu 10% scade rata       apneilor cu 26%.

 -BiPAP (bilevel positive airway pressure) – aparatul furnizează presiune pozitivă mai mare în inspir (5-10 cm H20) și una mai mică în expir (3-5 cm H20). Dispozitivul reglează presiunea necesară de administrare a oxigenului în funcție de rezistența măsurată la expir. T (timed).Tipuri de ventilatie neinvaziva  -CPAP (continous positive airway pressure) – aparatul asigură o presiune pozitivă de 5-20 cm H20 pe întreaga durată a ciclului respirator. atât în inspir cât și în expir. S/T (spontaneous/times. Există mai multe tipuri de ventilație BiPAP. în funcție de inițierea efortului inspirator (spontan de către pacient sau la o rată setată de aparat) – S (spontanous). Această metodă este recomandată pacienților cu sindrom de apnee în somn. pentru a preveni barotrauma (leziuni generate de presiuni mari în căile respiratorii).) .

Terapia cu CPAP ( continuos positive airway pressure)  metoda de ventilatie neinvaziva  mentine deschise caile aeriene pe toata durata respiratiei prin furnizarea unei presiuni pozitive pe parcursul inspirului si expirului  Indicatii:  sindromul de apnee obstructiva in somn  boli pulmonare cronice (BPOC)  insuficienta cardiaca severa  boli neuromusculare .

dureri otice.Terapia cu CPAP ( continuos positive airway pressure) Beneficii:              Ameliorarea oxigenarii Scaderea efortului musculaturii respiratorii Expansiunea alveolelor colabate (recrutare) Prevenirea atelectaziei Resorbtia edemului pulmonar Corectarea tulburarilor de ventilatie/perfuzie Stimularea aparatului ciliar Combaterea ischemiei miocardice si imbunatatirea functiei cardiace Hipercapnie Blocarea aerului in caile respiratorii ( air trapping) Distensie gastrica Tulburari de inductie si mentinere a somnului ( zgomotul produs de aparat) Congestie nazala. ameteala. rinita. sinuzita. Dezavantaje: . uscaciune ochilor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->