Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea Pedagogic Ion Creang Facultatea: Psihologie i Psihopedagogie Special Specialitatea: Psihopedagogie Special

Referat
Dezadaptarea social Echipa multidisciplinar i asisten pentru copii cu dizabiliti

Efectuat de: Olga Cretu, st. a. III PPS Profesor: Nadejda Chiperi,

Chisinau, 2012
Cuprins: 1. Introducere 2. Echipa multidisciplinar: noiuni definitorii i componen 3. Echipa multidisciplinar: managementul funionrii eficiente 4.

Introducere

Constatarea, abordarea i soluionarea cazului concret al unui copil cu nevoi speciale nu este altceva decit o intervenie specializat. Ca oricare alta, i acest gen de intervenie implic anumii pai i condiii necesare de asigurat. Care sint aceti pai? Identificarea cazului (cu determinarea problemei-cheie); evaluarea (examinarea) complex (cu determinarea punctelor forte i a necesitilor); stabilirea serviciilor i a mediului favorabil de cretere i dezvoltare; elaborarea PSP (Planului de servicii personalizat); elaborarea PIP (Planului de intervenie personalizat) pentru fiecare serviciu/activitate; intervenia propriu-zis (recuperare/(re)abilitare) prin intermediul anumitor servicii/activiti; reevaluarea periodic (cu operare de schimbri i recomandri in PSP i PIP, reorientare spre alte medii/servicii); monitorizarea continu a cazului. Care sint condiiile indispensabile interveniei? Ideea comun pentru toi actorii de a ajuta copilul; lucrul in echip; crearea unui mediu adecvat (a unor medii: de cretere i dezvoltare familial, educaional, de re/abilitare). i, desigur, rezultatul ateptat: integrarea social (sub orice form i la orice nivel de via social). Actorii, condui de ideea comun de a ajuta copilul i familia, care creeaz mediul/mediile adecvate de cretere i dezvoltare, constituie, de fapt, echipa de intervenie (EI), numit i echip multidisciplinar (EM) sau echip pluridisciplinar (EP). Un lucru este cert: se va ajunge spre rezultatul ateptat doar dac se va lucra in ECHIP, indiferent de calificativ. Determinarea, implementarea, monitorizarea interveniei este prerogativa unei munci de echip i in echip. Atunci cind vorbim despre incluziunea unui copil cu cerine educative speciale, vorbim, de fapt, despre o intervenie in creterea i dezvoltarea acestuia, in vederea integrrii lui sociale la nivel de incluziune colar. Cei cuprini de aceast idee vor constitui o ECHIP, vor lucra in comun, vor asigura condiiile necesare. Ce este o echip de intervenie in cazul incluziunii colare? Echipa de intervenie este format dintr-un grup de profesioniti care conlucreaz, proiecteaz, ia decizii, realizeaz activiti pentru atingerea obiectivelor propuse. Scopul fundamental este respectarea interesului superior al copilului prin toate deciziile luate i activitile derulate. Cine poate face parte din echipa de intervenie? Componena aceasteia se stabilete in funcie de natura CES ale copilului i de tipul de sprijin solicitat (de ex., printele i copilul ii doresc doar participarea la msurile extracurriculare sau studierea parial a anumitor discipline etc.). Membri ai echipei de intervenie pot fi: 3

invtorul/profesorul clasei (educatorul grupei); celelalte cadre didactice implicate in procesul de instruire i educaie a copilului; cadrul didactic de sprijin (CDS), dac este necesar i prezent in cazul copilului; asistentul personal; administraia instituiei; psihologul instituiei; specialitii din serviciile de recuperare (in cazul cind copilul beneficiaz de astfel de servicii) sau medicul de familie (medicul curant); asistentul social (ori de cite ori este cazul); membru/ii al/ai APL; printele/prinii (tutorele sau persoana care ingrijete); copilul (ori de cite ori este cazul). Not: Nu exist o componen standard pentru o echip de intervenie. Numrul i domeniile de activitate ale membrilor depinde de natura cerinelor speciale ale copilului, de dorinele lui i ale familiei lui i, desigur, de posibilitile instituiei de invmintde a satisface cerinele copilului. Pe parcursul interveniei, componena echipei poate fi modificat, reieind din necesitile i interesele copilului i ale familiei. Copilul/elevul cu CES, persoana pentru care, de fapt, se instituie o EP, face parte din aceast echip ca beneficiar de baz, dar i ca participant la propria evaluare i formare (Ghid pentru cadre didactice de sprijin, Reningo, Romania 2005). Familia copilului reprezint un partener esenial al echipei, deoarece cunoate copilul cel mai bine i este in drept s stabileasc prioriti i obiective in educaie pe termen lung. Raporturile dintre ceilali membri ai echipei i prinii trebuie s se bazeze pe respect reciproc, empatie i incredere. EP urmeaz s-i ofere familiei posibilitatea de a imprti observaiile i sentimentele legate de copil cit mai des cu putin. Obiectivele propuse pot fi realizate doar printr-un dialog constant cu familia. Echipa pluridisciplinar va funciona optim doar dac se vor respecta urmtoarele condiii: 1. claritatea obiectivelor urmrite; 2. comunicare eficient i efectiv (a comunica, a asculta, a evalua); 3. participarea activ a tuturor membrilor; 4. negocierea soluiilor optime (respectarea interesului superior al copilului); 5. decizii clare, rapide in favoarea copilului; 6. rezolvarea creativ a conflictelor aprute; 7. proiectarea detaliat a edinelor; 8. informarea reciproc i circulaia informaiei (despre copil i familie, profesional); 9. cultura de grup (ar fi binevenite mese rotunde, astfel ca toi participanii s se simt importani). Pentru indeplinirea acestor condiii, deopotriv de importante, este nevoie de organizare, planificare i de asigurarea unui climat favorabil. Cerine fa de membrii echipei: s-i cunoasc rolurile i responsabilitile; s manifeste contiinciozitate, punctualitate; s demonstreze o atitudine cooperant i deschis; s fie flexibili i empatici; s fie experi in domeniu; s intervin in momente dificile, dar i in aciuni in care nu sint nominalizai.

1. Echipa multidisciplinar: noiuni definitorii i componen


Echipa interdisciplinar o reprezint echipa de profesioniti din diverse domenii (instruire/educaie, sntate, psihopedagogie special, asisten social) i prini, care au scop evaluarea situaiei copilului (prin metode diverse) i care, punind laolalt experienele lor individuale profesionale, prin discuii mutuale iau decizii in consens, cum ar putea aciona de comun acord, in cel mai benefic i eficient mod spre binele copilului cu cerine educative speciale. In cadrul acestei echipe persoana beneficiar, prinii i profesionitii se implic activ in planificarea i realizarea aciunilor. Planul aciunilor individualizate este cunoscut de toi membri echipei, care se fac responsabili de realizarea lui. Profesor de sprijin este aceea persoan specializat in activitile instructiv- educative i recuperatorii adresate copiilor cu dizabiliti. Statutul su este de profesor specializat care poate fi angajatul unei coli speciale, al unui centru de recuperare sau chiar angajatul unei coli obinuite. In calitatea sa profesorul de sprijin pe ling activitile specifice desfurate in afara orelor de clas impreun cu acei copii considerai dizabilitai, mai particip i la activitile didactice din clas, impreun cu profesorul colii obinuite unde se ocup in special de copii dizabilitai. Profesor itinerant- are un statut asemntor cu cel al profesorului de sprijin, deosebirea constind in faptul c acesta ii desfoar activitatea in coli obinuite unde frecventeaz un numr de copii cu dizabiliti provenii din familii. In aceste condiii ii poate desfura activitatea in mai multe coli dintr-o zon geografic. Profesorul itinerat are i atribuii ale unui profesor de sprijin (activitatea direct din clas), dar aceste atribiii pot avea pondere variabil in funcie de numrul de copii de care rspunde sau de numrul de coli in care se deplaseaz. Tot in activitatea profesorului itinerant intr i activitatea desfurat cu elevii dizabilitai la domiciliu acestora , atunci cind acetea nu se pot deplasa regulat la coal. Profesorul In modelul tradiional, profesorul este considerat o autoritate care deine adevrul i care, in actul predrii, imprtete acest adevr i elevilor. coala pentru diversitate vede in professor o surs de experien pentru copii care mediteaz intre cunoaterea valorilor culturii umane i elevii clasei. De asemenea, profesorul devine i un gen de cercettor interesat de resursele existente in comunitate care pot fi exploatate in actul invrii i de posibilitile prin care mijloacele de invmant pot fi corelate cu aceste resurse (Rivas Flores, 1997). In condiiile invmantului integrat, profesorii i educatorii din coala pentru diversitate trebuie s satisfac o serie de cerine: - s aib o viziune clar asupra filosofiei educaiei integrate; - s dezvolte i s susin in coal activiti educaionale in care elevii, profesorii i prinii s relaioneze de pe poziii egale, dup principiul parteneriatului; - s susin i s incurajeze activitile desfurate in echipe de specialiti i s participe la activitile de perfecionare in domeniul educaiei integrate; - s fie convini c toate problemele i provocrile generate de cerinele speciale in educaie ale copiilor integrai au intotodeauna mai multe soluii de rezolvare; - s cread in rolul determinant jucat de prini in procesul integrrii colare a copiilor lor;

- s fie convini c riscul asumat in promovarea educaiei integrate nu este in zadar i c se pot afla i in situaia unor nereuite pariale sau totale in procesul de integrare, dar care nu trebuie s-i descurajeze sau s-i dezarmeze; - s accepte rolul unor ageni activi ai schimbrii colii tradiionale i s renune la poziia de aprtori au unui statu-quo (stare care a existat); - s admit educaia integrat ca pe un scop fundamental in procesul de dezvoltare armonioas a personalitii copiilor cu cerine educative speciale; - s fie deschii dialogului i, in acelai timp, s fie model sau un mentor pentru fiecare dintre elevii clasei; - s fie dispui s ofere ajutor oricrui elev din clas i s stimuleze elevii clasei in susinerea lor reciproc la activitile de invare; - s favorizeze crearea unui mediu propice relaionrii intre elevii clasei i intre prinii sau membrii familiilor copiilor din clas; - s fie in msur s coordoneze strategiile i activitile educative incluse in programa colar i s fie un sprijin activ al elevilor in situaiile cand acetia trebuie s aleag cele mai potrivite soluii sau oportuniti de rezolvare a problemelor din viaa cotidian; - s aib capacitatea de a prezenta coninuturile specifice diferitelor arii curriculare in concordan cu cerinele educative ale elevilor clasei; - s invee de la toi membrii echipei cu care lucreaz, inclusiv de la copii din clas. Familia In modelul tradiional (cel puin in condiiile rii noatre), relaiile familiei cu coala sunt aproape inexistente sau au un caracter informal, ocazional. In condiiile colii pentru diversitate, prinii particip direct la viaa colii i pot influena anumite decizii care privesc actul educaional. Absena sau indiferena prinilor in ceea ce privete problemele educaionale ale copilului vine in opoziie cu ideea de integrare. In acest sens apar o serie de dificulti datorit atitudinii de reinere sau neincrederii prinilor care sunt tributarii unor reprezentri/mentaliti eronate cu privire la viaa i evoluia colar a unui copil cu cerine speciale. Avand in vedere perspectiva invmantului integrat, prinii au dreptul s-i exprime propria viziune asupra modului de funcionare a colii i s participe concret la influenarea actului managerial din coal. De asemenea, familiile copiilor cu cerine speciale au obligaia s se implice in activitile extracolare ale copiilor i s aib rbdare i inelegere fa de schimbrile mai lente sau mai rapide din viaa copiilor lor. Pentru o mai eficient susinere a educaiei din partea familiilor, membrii acestora trebuie s satisfac un minim de cerine: - s fie participani activi la toate activitile colii i s se implice in promovarea educaiei integrate la toate nivelurile vieii sociale, inclusiv la nivel politic; - s fie modele de aciune i comportament in acceptarea i susinerea integrrii persoanelor cu cerine speciale din comunitile lor; - s sprijine profesorii in alegerea unor strategii realiste cu privire la evoluia i formarea copiilor in coal i in afara ei; - s fie parteneri sinceri de dialog i s accepte fr rezerve colaborarea cu echipa de specialiti care se ocup de educarea i recuperarea copiilor lor, urmrind impreun progresul inregistrat de copil in diverse situaii de via; - s colaboreze cu ali prini in grupele de suport ale prinilor i s imprteasc i altora experienele personale cu proprii copii la activitile desfurate in mijlocul familiei; - s fie convini de avantajele oferite de invmantul integrat copiilor cu cerine speciale i s accepte fr resentimente eventualele limite impuse de gradul i complexitatea deficienelor acestora.

Echipa de specialiti In condiiile colii pentru diversitate, profesorul de sprijin reprezint un nou personaj, cu rol principal in optimizarea procesului educaional din clasele unde se deruleaz invmantul integrat. Profesorul de sprijin este o persoan specializat in domeniul psihopedagogiei speciale i care, impreun cu profesorul din coala de mas, formeaz o echip omogen responsabil deprocesul invrii elevilor din coala pentru diversitate. Experiena practic a artat c, in anumite momente ale procesului educaional integrat, este nevoie de intervenia i sprijinul unei persoane specializate in activitatea educativ i de recuperare a copiilor cu cerine educative speciale, uneori chiar in timpul orelor de clas, la anumite discipline care reclam o mai mare concentrare a ateniei din partea tuturor elevilor i presupune asimilarea unor informaii i cunotine absolut necesare evoluiei viitoare a fiecrui elev in parte. Pentru marea majoritate a elevilor clasei, profesorul care pred o anumit disciplin respect un anumit standard privind coninuturile i modul de comunicare al acestor coninuturi ctre elevii clasei, standard cerut de programa i manualele acelor discipline. In aceste condiii, se ivesc situaii cand elevii cu cerine educative speciale au nevoie de un sprijin suplimentar pentru a inelege cat mai bine acele coninuturi prezentate de profesorul de sprijin pe inelesul acestor elevi i adaptate nivelului i cerinelor lor in planul educaiei. In afar de prezena sa la anumite activiti in clas, alturi de ceilali elevi i profesori din clasa obinuit, profesorul de sprijin ii continu cea mai mare parte a activitilor sale in afara orelor clasei cand, prin activiti i metode didactice specifice, consolideaz coninuturile invrii prezentate la orele de clas i ajut elevii s-i indeplineasc obligaiile i sarcinile individuale cerute la activitile clasei. De obicei, activitatea extracolar a elevului cu cerine educative speciale desfurat impreun cu profesorul de sprijin este inclus in programul unor centre de zi sau centre de ocrotire i asisten unde, pe lang activitile educative, copii sunt antrenai in programe de recuperare sau compensare a deficienelor lor. In plus, aceste tipuri de centre dispun de un personal specializat pe diferite domenii (logopezi, kinetoterapeui, ergoterapeui, specialiti in euritmie, cromoterapie, surdologi, tiflologi etc.), in funcie de tipurile de copii cu cerine speciale avute in vedere i au o legtur foarte strans cu coala i cu familiile acestor copii, fiind o instituie de tip deschis, cu un program flexibil i adaptat nevoilor reale ale copiilor inscrii. Practic, coala pentru diversitate i aceste tipuri de centre sunt instituii complementare care, prin modul lor de colaborare i prin categoriile de specialiti pe care le includ in organigrama lor, transpun in practic, la un nivel optim, ideea integrrii copiilor cu cerine speciale in invmantul de mas, iar profesorii de sprijin, impreun cu serviciile de asisten social ale centrelor, reprezint elementul de legtur care asigur funcionarea real a parteneriatului dintre coal i centrul respectiv. In aceste condiii, profesorul de suport este pus in situaia de a-i desfura activitatea in cooperare cu profesorii clasei, prinii i specialitii din centru. Acest statut presupune o serie de cerine cum ar fi: - s nu fac diferenieri in privina atitudinii sale fa de elevii clasei, ajutandu-i pe toi in mod egal; - s ineleag pe deplin elevii cu cerine speciale i s manifeste real interes i plcere in munca cu acetia; - s aib capacitatea de a iniia i susine programe de educaie individualizate i adaptate cerinelor fiecrui elev cu nevoi speciale; - s aplice strategii noi i diverse in situaiile de invare i s faciliteze cooperarea intre toi elevii clasei; - s coopereze cu profesorii, prinii i specialitii care lucreaz cu copii; - s fie un sprijin i un partener activ pentru profesorii clasei, atat la activitile clasei, cat i in afara orelor, la pregtirea leciilor, materialelor didactice, a clasei i a ambianei necesare bunei desfurri a leciei;

- s accepte rolul de avocat al copilului i s mediteze in situaiile dificile care se pot ivi intre profesori i prini sau alte persoane directe implicate in activitile copiilor cu cerine speciale; - s inregistreze toate observaiile cu privire la evoluia i progresul elevilor, fiind cel mai in msur s explice comportamentul, reaciile i modul de a fi al copilului cu cerine speciale in diferite situaii de via; - s fie creativ, flexibil i deschis la noile idei i propuneri venite de la ceilali parteneri; - s fie un model pentru toi elevii i s respecte intimitatea i confidenialitatea unor informaii cu privire la viaa personal a copilului; - se evite, pe cat posibil, apariia dependenei copilului de persoana sa in momentele de decizie sau in situaiile cotidiene de via. Administraia colii In modelul tradiional, coala este privit ca fiind locul unde are loc invarea, fr a menaja copiii in faa volumului de cunotine care trebuie asimilat necondiionat i reprodus ulterior. coala pentru toi este deschis unor situaii stimulative diverse, fiind mai flexibil i mai variat din punctul de vedere al ocaziilor de invare; actul invrii nu mai este privit ca fiind ceva impus, ci capt o serie de semnificaii noi datorit posibilitilor de selecie i negociere a tipurilor de invare adaptate cerinelor i posibilitilor fiecrui copil in parte. Conducerea colii, in condiiile educaiei integrate, este rspunztoare, pe lang gestionarea bugetului i a resurselor colii, de: promovarea unei politici educaionale transparente i flexibile, prezentarea pachetului de sarcini pentru fiecare categorie de personal din coal i urmrirea indeplinirii obligaiilor acestora, clarificarea rolurilor i responsabilitilor pe care prile implicate in actul educaional din coala respectiv le au de-a lungul unor uniti de timp bine precizate (zile, sptmani, luni, trimestre, semestre, an colar etc.), structurarea i aprobarea unui curriculum accesibil i suficient cerinelor educaionale ale fiecrui elev in parte, astfel incat fiecare elev s ating la sfaritul fiecrui ciclu de colarizare un anumit nivel al pregtirii sale, in deplin concordan cu potenialul aptitudinal evaluat la inceputul fiecrui ciclu de invare (in cazul copiilor cu cerine educative speciale, evaluarea se poate face fie de ctre consilierii colari din coala respectiv, fie i de ctre membrii comisiilor de expertiz complex infiinate la nivel intercolar). Analizand lucrurile dintr-o alt perspectiv, fiecare membru din conducerea colii pentru diversitate trebuie s indeplineasc o serie de cerine desprinse din principiile-cadru care stau la baza acestui tip de coal: - s cread in valoarea invmantului integrat i s pun pe prim plan interesele elevilor din coala sa; - s respecte deontologia profesional i s demonstreze caliti deosebite in relaiile cu elevii i personalul colii; - s vegheze la calitatea educaiei i a condiiilor in care se desfoar procesul didactic; - s menin contactul permanent cu prinii/tutorii copiilor pe intreg parcursul activitilor colare desfurate de acetia in coala pe care o conduce; - s fie receptiv la noile schimbri din societate i s menin o strans legtur cu reprezentanii comunitii locale; - s vegheze la calitatea moral i profesional a cadrelor didactice i a specialitilor din coal; - s fie un model de aciune pentru personalul colii, prini, dar i pentru elevi, care trebuie s vad in persoana sa un partener apropiat i apt s le ineleag tririle i nevoile; - s incurajeze profesorii i specialitii din coal in activitatea lor de zi cu zi, s-i ajute s-i sprijine in momentele lor dificile sau cand apar probleme de relaionare cu elevii integrai in coal;

- s se implice in activitile de perfecionare a cadrelor didactice din coal prin msuri specifice de popularizare a experienelor pozitive in integrare i prin achiziia de informaii de ultim or din literatura psihopedagogic de specialitate.

2. Echipa multidisciplinar: managementul funionrii eficiente. Echipa pluridisciplinar se convoac in componen deplin sau parial, in funcie de obiectivul i sarcina edinei (intilnirii, discuiei etc.). Moderatorul echipei Rolul moderatorului nu este de ef de grup, ci de persoan care sprijin realizarea obiectivelor propuse cel mai eficient mod de desemnare a acestuia prin rotaie). Moderatorul poate fi ales pentru o edin au pentru o anumit perioad. Atunci cind se iau decizii care implic preponderent un specialist concret (de ex., psihologul, la evaluarea iniial sau CDS), este de dorit ca anume acesta s devin moderator. Funciile moderatorului: de reglare intre obiectivele propuse dezbaterii i agenda secret (ateptrile fiecrui participant); de producere (identificarea i formularea soluiilor); de facilitare (supervizarea discuiilor i emiterea de intrebri care s genereze rspunsuri la problem). Sarcinile moderatorului: 1. Pregtirea subiectului i a discuiei propriu-zise Pentru a aduna maximum de informaii, moderatorul are nevoie de un plan al discuiilor in care s formuleze intrebrile i s anticipeze rspunsurile. Pregtirea subiectului: a analiza faptele; a defini problema; a stabili ordinea de zi. Pregtirea discuiei: a motiva participanii pentru dezbaterea problemei; a delimita zona de aciune (pin unde se poate merge cu discuia); a stabili obiectivele i a facilita reflecia; a formula intrebri cit mai flexibile. 2. Pregtirea resurselor materiale (sal, suporturi informaionale etc.) Derularea unei edine a echipei pluridisciplinare Deschiderea edinei prin enunarea subiectului i a obiectivelor urmrite: a defini clar obiectivele; a respecta competenele participanilor; a gestiona corect timpul; a lua in considerare nevoile individuale ale participanilor; a motiva participanii pentru analiz; 9

a prezenta situaia de rezolvat cit mai atractiv. Lansarea discuiei reclam asigurarea unor condiii care s faciliteze implicarea activ i responsabil a participanilor. Moderatorul trebuie: s intervin cu completri in cadrul analizei in grup; s identifice participanii cei mai deschii problemei; s disting intre fapte i opinii; s utilizeze intrebri directe; s inregistreze atitudinile cele mai frecvente; s fie sensibil la reaciile participanilor. Progresul discuiei depinde de respectarea unor cerine care vizeaz modul i stilul de conducere a discuiei i identificarea soluiilor. Moderatorul are in vedere: s evidenieze problema real; s identifice i s in cont de agenda secret cu care se prezint fiecare participant; s fac evaluri permanente i sinteze ale dezbaterilor; s pstreze disciplina grupului; s redefineasc subiectul i s redirecioneze discuia; s abordeze problemele i situaiile dificile sau neprevzute. Animarea discuiei este o alt preocupare a moderatorului. Ea cuprinde urmtoarele aciuni: a stimula discuia i luarea de atitudini folosind intrebri adecvate; a permite fiecrui participant s-i expun opinia pe marginea subiectului abordat; a facilita inelegerea punctelor de vedere ale celorlali membri; a asculta; a reformula; a preciza, a detalia; a rezuma; a respecta toate punctele de vedere, toate ideile emise; a nota, pe tabl sau pe o coal de hirtie, aspectele cele mai importante; a obine acordul majoritii pentru ceea ce se noteaz; a nu ignora nici o intrebare sau obiecie; a stimula dezbaterile; a calma spiritele; a aplana divergenele. Concluziile edinei sint, de asemenea, un punct focal pentru moderator, in plan practice presupunind respectarea urmtoarelor etape: fixarea obiectivelor de atins; desemnarea responsabilitilor; alegerea mijloacelor; determinarea termenelor de rezolvare; fixarea datei pentru edina urmtoare. Reguli pentru desfurarea discuiilor in grup Pentru formarea grupurilor: invitaia de a face parte din grup trebuie s trezeasc motivaia persoanei, fiind formulat intr-o manier distins, relevant; fiecare membru trebuie s aib o responsabilitate, un rol in grup; responsabilitile urmeaz s fie clare, concise i stabilite din start de ctre toi membrii grupului; alegerea moderatorului se va efectua in funcie de problema pus in discuie sau prin rotaie; grupul trebuie s dezvolte relaii democratice; membrii grupului trebuie s se cunoasc i s se accepte reciproc. 10

Pentru eficiena activitii grupului: sarcina de lucru (situaia-problem sau conflictul analizat) trebuie expus clar, laconic i accesibil; grupul trebuie s confirme inelegerea activitii comune; evaluarea continu i sinteza concluziilor trebuie efectuate la fiecare etap a discuiei; maniera de conducere trebuie s fie democratic i pozitiv. Pentru desfurarea interactiv a discuiilor: fiecare participant trebuie s asculte atent punctele de vedere ale colegilor; deciziile urmeaz a fi negociate; s fie asigurate informaiile necesare i evaluarea permanent; s fie ascultate i respectate toate punctele de vedere; erorile comise nu trebuie ignorate, ele pot constitui puncte de plecare in argumentare i pot imbogi experiena tuturor; exprimarea liber a punctelor de vedere nu trebuie s lezeze pe nimeni; contraargumentarea i opiunea pentru soluii optime vor fi realizate in mod obiectiv; fiecare participant are dreptul s-i schimbe opinia; responsabilitatea pentru deciziile luate este imprtit de toi participanii; discuiile trebuie iniiate intr-o manier constructiv, pozitiv, chiar atunci cind exist o opoziie de idei (de ex., poate fi adevrat, dar..., eu cred c..., este interesant, dar... in loc de nu este aa, nu e adevrat, ai greit, nu tii, nu sint de acord, s spun altcineva, c tu nu tii) (Ghid pentru Cadre didactice de sprijin, Reningo, Romania, 2005). Not: edinele EP se convoac in mod planificat i in regim de urgen, ori de cite ori este nevoie (respectindu-se interesul superior al copilului). Responsabil de caz poate fi un membru al echipei de intervenie. Managementul de caz reprezint o metod de coordonare a tuturor activitilor de asisten desfurate in interesul copilului cu necesiti speciale i al familiei lui conform Planului de servicii care cuprinde aciuni din diverse domenii: medical, educaional, psihosocial. Managerul de caz este profesionistul care indeplinete toate activitile specifice de planificare, coordonare i monitorizare in corespundere cu aciunile de intervenie stabilite. Cum se desemneaz un responsabil de caz sau un manager de caz? Acesta este numit in urma evalurii copilului cu CES i a PEI, precum i in urma discuiilor echipei de intervenie, inindu-se cont de urmtorii factori: gradul de cunoatere al copilului i familiei; gradul de implicare; necesitile primordiale ale copilului (interesele acestuia, activitile/disciplinele ce prevaleaz in PEI); calitile profesionale i personale (implicare activ, cunoaterea particularitilor copiilor cu CES, aptitudini de consiliere i participare, de intermediere i coordonare). O persoan poate avea in monitorizare un caz sau mai multe cazuri in funcie de numrul de copii cu CES din instituia dat, de necesiti, de numrul membrilor din echipa de intervenie. Rolurile unui responsabil de caz: de organizare a evalurii, formrii i implementrii PII; de coordonare, conectare, intermediere i facilitare (activiti, servicii); de colaborare i consiliere; de monitorizare a cazului. Responsabilul de caz este deci un evaluator, facilitator/coordonator i moderator. 11

Responsabilitile unui manager de caz (responsabil de caz): 1. In ceea ce privete copilul/familia: evaluarea situaiei iniiale i curente; scoaterea in eviden a problemelor; identificarea cilor de soluionare; facilitare/susinere; consiliere/coordonare; monitorizare evaluarea impactului. 2. In ceea ce privete coala: moderare i intermediere; consultan; facilitare/susinere; coordonare/colaborare. 3. In ceea ce privete comunitatea: intermediere; consiliere; facilitare/susinere; coordonare/colaborare. Principii in managementul de caz: totul pentru copil: axarea pe interesul suprem al copilului; corectitudine; informare adecvat; cooperare i colaborare; copil-problem-resurse-rezultate; confidenialitate; creativitate i iniiativ; reducerea vulnerabilitii, dependenei i marginalizrii copilului cu CES. Concluzie: S nu confundm rolul i funciile moderatorului de echip, care conduce edina/edinele de echip i ale managerului de caz/responsabilul de caz, care modereaz i monitorizeaz intervenia propriu-zis. Distribuirea clar a rolurilor intr-o echip, profesionalismul specialitilor incadrai conteaz mult, dar, credem, nu mai mult decit implicarea activ, responsabilitatea personal i de echip, receptivitatea la nevoile i prioritile reale ale copilului i ale familiei.

Bibliografie:

12

1. Aurelia Racu, Educaie incluziv, Chisinu 2010 2. Alois Ghergu, Sinteze de psihopedagogie special, Iai, Polirom, 2010. 3. http://tinread.usb.md:8888/tinread/fulltext/pereteatcu/pereteatcu_psihopedagogia_speci al.pdf 4. Inclusiv- Eu, Chisinau, 2008

13