nsuiri agrobiologice

Radiaia solar este principala surs de energie primit de suprafaa terestr i prin efectul ei caloric i luminos influeneaz creterea i dezvoltarea viei de vie. In perioada de vegetaie a viei de vie (aprilie-septembrie), valorile radiaiei globale in regiunile viticole ale rii noastre sunt cuprinse intre 80-92 kcal / cm2. Valorile minime inregistrandu-se in regiunile viticole ale Transilvaniei, iar cele maxime pe Terasele Dunrii i in Dobrogea. O radiaie solar mai mic de 80 kcal / cm2 este restrictiv pentru cultivarea viei de vie. In zonele viticole cu aflux redus de radiaie solar este indicat cultivarea soiurilor de struguri cu frunze mici, care permit ptrunderea mai uoar a radiaiei solare in interiorul butucului. Cantitatea de radiaie solar interceptat de via de vie este influenat de: expoziia terenului, latitudine, panta terenului, forma de conducere a viei de vie, orientarea randurilor, densitatea de plantare i faza de vegetaie a viei de vie. Reducerea radiaiei globale implic reducerea concentraiei de zaharuri a mustului i creterea aciditii totale a acestuia. Nu toate radiaiile solare particip la procesul de fotosintez, ci numai cele cu lungimile de und cuprinse intre 0,7 i 0,3 mm. Lumina influeneaz toate procesele vitale: fotosinteza, respiraia, transpiraia, creterea, inflorirea, maturarea strugurilor i a coardelor, absoria, transportul sevei brute i elaborate, etc. Via de vie este o plant heliofil care valorific energia luminoas mult mai bine decat alte plante. Cerinele viei de vie fa de lumin sunt atat de ridicate incat se spune c via de vie nu-i suport nici propria umbr. Via de vie are cerine fa de lumin mai ridicate in faza de vegetaie, decat in cea de repaus. Cele mai mari pretenii se manifest in fenofazele de inflorit, creterea lstarilor i a boabelor, maturarea boabelor i a lemnului. Sub aciunea direct a luminii asimilaia clorofilian este mai intens decat la umbr iar strugurii acumuleaz cantiti mari de zaharuri. Influena luminii se exercit prin intensitate, durat i calitatea acesteia. Intensitatea luminii este deosebit de important pentru desfurarea majoritii proceselor fiziologice ale viei de vie. Fotosinteza incepe la o intensitate luminoas de peste 1000 de luci, devine excedentar la 1800-2000 de luci, este optim la 30.000-50.000 luci i incepe s fie inhibat la peste 80.000-100.000 luci datorit inchiderii stomatelor, intensificrii transpiraiei i suprainclzirii frunzelor. La o intensitate luminoas normal lstarii prezint internoduri scurte i groase, frunzele au mezofilul gros de culoare verde inchis. Insuficiena luminii determin o asimilaie clorofilian deficitar, o scdere a cantitii i a calitii produciei, o debilitare i sensibilizare a butucilor la ger, boli i duntori precum i o slab difereniere a mugurilor. Durata perioadei de iluminare difer de la o podgorie la alta. resursele de lumin ale unei podgorii se apreciaz dup suma orelor de strlucire potenial a soarelui din perioada vegetaiei (Insolaia global Ig) i dup suma orelor de strlucire efectiv a soarelui din perioada de vegetaie (Insolaia real Ir). Insolaia potenial (global Ig) se calculeaz prin insumarea tuturor orelor de la rsritul pan la apusul soarelui considerand c toate zilele din perioada de vegetaie sunt senine. Acest indicator este relativ constant pentru o anumit zon viticol, osciland mai mult in funcie de latitudine i de durata perioadei de vegetaie. Insolaia real (Ir) se calculeaz prin insumarea orelor de strlucirenefectiv a soarelui din perioada de vegetaie a viei de vie i red mult mai fidel potenialul calitativ al podgoriei respective. In condiiile podgoriilor din ara noastr, insolaia real este cuprins in general intre 1200 i 1800 ore. In anii favorabili culturii viei de vie insolaia real poate atinge valori mai ridicate (2000 ore ). Valorile ridicate ale acestui indicator favorizeaz acumularea unor cantiti sporite de zahr i a unor cantiti mai mari de antociani in boabele soiurilor pentru vinuri roii.

Resursele de lumin ale unei podgorii se pot aprecia i prin calcularea coeficientului de insolaie (Ci), care este dat de raportul dintre insolaia real i numrul de zile din perioada de vegetaie: Ci= Ir: Nzv Coeficientul de insolaie arat durata medie diurn de strlucire din perioada de vegetaie i are valori cuprinse intre 6 i 8. Valorile ridicate ale acestui coeficient arat c podgoria dispune de resurse abundente de lumin putandu-se obine producii de calitate superioar. Calitatea luminii se refer la modul in care diferitele radiaii care compun spectrul luminos ii exercit influena asupra fotosintezei. Razele ultraviolete asigur creterea normal a lstarilor i acumularea substanelor azotoase in struguri, cele violete i albastre acioneaz pozitiv asupra asimilrii antocianilor, carotenului i vitaminei C. Radiaiile galbene i portocalii in exces provoac alungirea i etiolarea lstarilor, slbesc pigmentaia antocianic a strugurilor, mresc pH-ul mustului, etc. Cunoaterea reaciei viei de vie fa de lumin prezint o importan deosebit pentru reuita culturii viei de vie i permite adaptarea msurilor necesare in vederea satisfacerii necesarului de lumin cum ar fi: -zonarea corespunztoare a soiurilor in funcie de cerinele acestora fa de lumin; -alegerea in vederea plantrii cu vi de vie a versanilor cu expoziii sudice, sud-estice sau sud-vestice; -orientarea randurilor in plantaii pe direcia nord-sud; -alegerea unor distane de plantare corespunztoare, in funcie de vigoarea soiurilor, astfel incat butucii din randurile vecine s nu se umbreasc reciproc; -conducerea vielor in forme semiinalte i inalte; -executarea corect i la timp a lucrrilor i operaiilor in verde. Temperatura este factorul de biotop care determin aria de rspandire a culturii viei de vie, sistemul de cultur a acesteia, declanarea i parcurgerea fazelor de vegetaie. De asemenea temperatura acioneaz asupra tuturor proceselor fiziologice i biochimice ale viei de vie. Cerinele viei de vie fa de temperatur sunt relativ mari. Ea se cultiv in zone cu temperatura medie anual mai mare de 9C. Temperatura medie a lunii celei mai calde, mai mare de 19C arat c zona viticol respectiv ofer condiii pentru obinerea vinurilor superioare, iar dac depete 21C pentru vinuri de calitate superioare cu denumire de origine. Influena temperaturii asupra viei de vie se exercit atat prin nivel cat i prin suma gradelor de temperatur dintr-o anumit perioad. Fiecare fenofaz i fiecare proces fiziologic are un anumit nivel (prag) minim, optim i maxim de desfurare. La temperaturi ale solului de 4-5C se declaneaz plansul la viele asiatice, la 5-7C se declaneaz plansul vielor americane, iar la 8-9C incepe plansul la soiurile nobile. Reluarea vizibil a vegetaiei viei de vie are loc la temperatura de 10C, socotit zero biologic. Numrul de zile cuprins intre data la care temperatura se stabilizeaz primvara la minimum 10C i incheierea vegetaiei in toamn, moment marcat prin cderea frunzelor, formeaz perioada de vegetaie. Lungimea acesteia pe teritoriul rii noastre este de 170-200 zile. Ea trebuie s fie de minim 150-160 zile pentru soiurile cu maturare timpurie (Muscat Perl de Csaba) i de 180-200 zile pentru soiurile tarzii (Italia, Afuz Ali ). Pragul biologic inferior pentru inflorit este de 15-17C, cel optim de 20-25C, iar cel maxim de 35-40C. La valori mai mici de 15C in timpul infloritului, legarea boabelor este defectuas, aprand un numr mare de boabe meiate i mrgeluite. In condiiile climatice ale rii noastre prezint o deosebit importan cunoaterea modului cum influeneaz temperaturile negative din timpul iernii diferitele organe ale viei de vie. Rezistena viei la ger este diferit in funcie de soi, gradul de maturare a lemnului,

faza repausului in care survine, modul de instalare a gerului (lent sau brusc) etc. Rezistena la ger este mai mare in faza repausului profund i mai sczut in timpul repausului facultativ. Rezistena diferitelor organe ale viei la ger in perioada de repaus, difer dup cum urmeaz: -rdcinile rezist pan la 5, -7C la viele europene (T.Martin, 1968) i pan la 10, -11C la cele americane; -mugurii rezist pan la 18, }3oC in funcie de soi (-15oC la soiul Cardinal i -22oC la Pinot gris). -coardele anuale rezist pan la 21 }3C, iar lemnul multianual pan la 22, -24C. In perioada de vegetaie, organele viei de vie sunt mult mai sensibile la temperaturile negative. Varfurile lstarilor i inflorescenele rezist pan la 0,2 0,5C; baza lstarilor i frunzele sunt afectate la 0,5 -0,7C, iar boabele tinere se brunific la -2C. Din aceste considerente, via de vie trebuie cultivat in areale in care frecvena brumelor sau ingheurilor tarzii de primvar este foarte sczut sau chiar 0. In podgoriile unde temperaturile negative din timpul iernii scad sub semiprotejat. Pentru parcurgerea unei anumite fenofaze, pe lang un anumit prag de temperatur este nevoie i de o anumit sum a gradelor de temperatur. Suma gradelor de temperatur se mai numete i bilan termic i poate fi global i util. Bilanul termic global ( tg) reprezint suma gradelor medii zilnice de temperatur pozitive din perioada de vegetaie. Bilanul termic util ( tu) reprezint suma diferenelor dintre temperatura medie zilnic mai mare de 10C i pragul biologic de pornire a viei in vegetaie. In zonele viticole ale Romaniei se inregistreaz un bilan termic global de 27003600C i un bilan termic util de 1000-1700C (Olobeanu M. i col.,1991). Regiunea viticol a Podiului Getic Regiunea corespunde teritorial aproape n ntregime cu marea unitate de dealuri i coline cunoscute geografic sub numele de Podiul (Piemontul) Getic. Ea se ntinde pe o lungime de peste 200 km (ntre Turnu-Severin i Dmbovia) i pe o lime medie de 80 km, ntre Subcarpaii Getici de la nord i Cmpia Romn de la sud-vest. Plantaiile viticole sunt grupate n podgorii importante: tefneti-Arge, Drgani, Smbureti, Dealurile Craiovei, Plaiurile Drncei i Severinului, cadrul natural ndeplinind condiii optime pentru cultura viei de vie. Relieful podiului prezint o nclinare general spre S i SE, cu aspect deluros i altitudini de 200 500 m, mai mari n partea nordic (400 500 m), care coboar ns pn la 200 m spre SSE. nclinarea versanilor cuprins ntre 5 100 pn la 15 200 reclam (n special n podgoria tefneti Arge), msuri de combatere a eroziunii solului. Climatul este temperat cu influene continentale est-europene, atenuate spre vest n favoarea celor central-europene i meditaraniene, la care se adaug adpostul conferit de barajul Carpailor Meridionali, astfel nct primverile sunt timpurii, verile calde, toamnele blnde i prelungite, iernile mai puin aspre. Temperatura medie anual este de 10,50 C (ntre 10 i 110 C), durata perioadei de vegetaie 200 zile (195 215 zile), radiaia global 120 125 kcal/cm2 (din care 85 87 kcal/cm2 n timpul vegetaiei), suma insolaiei reale din perioada de vegetaie 1580 ore (1350 1810 ore), suma temperaturilor active 33200 (3180 34600 C), suma anual a precipitaiilor este de 600 mm (500 700 mm), din care 380 400 mm cad n perioada de vegetaie. Temperaturile minime absolute coboar n unele ierni pn la 28-350 C, dar cu o frecven redus. Solurile cu utilizare viticol sunt brun-rocate, cernoziomuri argiloiluviale, soluri antropice versani i mai rar regosoluri i plamosoluri. Regiunea este specializat n producerea vinurilor roii i albe de calitate superioar i mai puin vinuri albe de consum curent, dintr-o gam larg de soiuri: Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Feteasc neagr, Sauvignon, Riesling italian, Tmioas romneasc etc.

Aici se produc i cantiti mari de struguri pentru mas din epocile I VI de maturare: Perl de Csaba, Cardinal, Chasselas, Victoria, Muscat de Hamburg, Italia etc. ndrumarea tehnic a zonei este asigurat de Staiunea de Cercetare i Dezvoltare Viticol Drgani. TMIOAS ROMNEASC Sinonime: Tmioas de Moldova, Tmioas de Drgani - in Romania; Muscat blanc de Frontignan, Muscat de Lunel, Muscat blanc a petits grains, Muscat d'Alsace - in Frana; Moscatel galego, Moscatel de Douro - in Portugalia; Moscatel menudo blanco, Moscatel de grano pequeno, Moscatel Castellano, Moscatel fino, Moscatel comun, Moscatel Morisco - in Spania; Moscato di Canelli, Moscato d'Asti in Italia; White Frontignan - in Anglia; Musckat traube weisse, Muskateller gelber, Muskateller grner - in Germania; Mysket - in Turcia; Muskuti - in Grecia. Origine. Proveniena acestui soi este necunoscut, se pare c este din vechea Elad, cunoscut sub numele de "Anathelicon moschaton", iar in perioada imperiului roman sub denumirea de "Apinae". S-a rspandit in rile din jurul bazinului Mrii mediterane; la noi era cunoscut inainte de invazia filoxerei, incat este considerat soi autohton. Caracterele ampelografice. Dezmugurire cu rozeta uor scmoas, de culoare alb verzuie, cu nuane armii; frunzele tinere i varful lstarului sunt acoperite cu peri rari i au culoarea bronzat strlucitor. Frunza adult este mijlocie (15-16 cm lungime), orbicular, codul ampelometric, 135-3-47, trilobat sau pentalobat, cu sinusurile laterale slab schiate, alungite, inchise, eliptice, mai rar in form de V. Limbul frunzei este de culoare verde glbui, uor gofrat, peros pe faa inferioar. Dinii sunt caracteristici, adic lungi, nguti i dei cu vrfurile glbui (c.t.). Floarea hermafrodit normal, pe tipul 5, soiul fiind autofertil. Strugurii mijlocii, conici, sau cilindro-conici, uneori biaripai, dei in boabe. Bobul mijlciu, sferic, cu pielia de culoare galben verzui, cu pete ruginii pe partea insorit; pulpa consistent, cu gust dulce i arom de muscat. Lstarii striai, cu noduri slab evidente i de culoare rocat pe partea insorit. Carceii sunt lungi i verzi. Coardele au scoara de culoare brun glbuie, striata i acoperit cu puncte mici negre. nsuirile agrobiologice. Este soi cu perioad mijlocie de vegetaie (165-175 zile) i cerine ridicate heliotermice, necesitand 3000-3800C temperatur global. are vigoare mijlocie de cretere i fertilitate bun, 55-65% lstari fertili. Dezmugurete tarziu, la finele lunii aprilie, parga strugurilor se declaneaz devreme, la sfaritul lunii iulie, iar maturarea se realizeaz la 2-3 sptmani dup soiul Chasselas dore. Rezistene biologice: este un soi pretenios, sensibil la ger (-18C . . . 20C), la secet sau excesul de umiditate, puternic atacat de boli, moliile strugurilor, viespi. FETEASC NEAGR Sinonime: Psreasc, Coada rndunicii, Poama fetei neagr - in Romania. Origine. Soi vechi romanesc, cunoscut inc din vremea dacilor i rezultat in urma selecei populare din specia Vitis silvestris Gmel; locul de origine ar fi situat pe valea raului Prut, in jurul localitii Uricani din judeul Iai. Caracterele ampelografice. La dezmugurire rozeta este lucioas, glabr, de culoare verde bronzat; frunzele tinere i varful lstarilor au culoare verde cu luciu metalic, lipsite de periori. Frunza adult este de mrime mijlocie (16-17 cm lungime), cuneiform, pentalobat, cu lobul terminal alungit i ascuit (c.t.); sinusurile laterale superioare sunt adanci, in form de lir cu baza ascuit; cele inferioare deschise in form de U; sinusul peiolar este in form de V sau lir. Limbul frunzei este de culoare verde clar, neted i glabru pe ambele fee. Dinii sunt mari i ascuii, cu marginile drepte i ctre toamn se coloreaz in vineiu. Floarea este hermafrodit normal, pe tipul 5, soiul fiind autofertil. Strugurii sunt miljlocii spre mari (200-

230 g in medie), cilindro conici, aripai, cu boabele aezate des pe ciorchine. Bobul mijlociu, sferic, cu pielia groas, de culoare negru violaceu, acoperit cu mult pruin, punctul pistilar persistent; pulpa zemoas, cu mustul necolorat i gust plcut. Lstarii au vigoare foarte mare de cretere, sunt de culoare verde, cu striuri fine armii pe partea insorit i la noduri. Coardele toamna au scoara de culoare galben brun. nsuirile agrobiologice. Soi cu perioad scurt de vegetaie (150-160 zile), timp in care necesit 2600-2800C temperatur activ. Are vigoare foarte mare de cretere, cu creteri vegetative puternice i fertilitate sczut, 35-40% lstari fertili. Dezmugurete in prima parte a lunii aprilie, parga strugurilor incepe in august, iar maturarea deplin se realizeaz la 2-3 sptmani dup soiul Chasselas dore (epoca a IV-a). Rezistene biologice: are rezisten foarte bun la ger (-22C . . . 24C) i la secet, sensibil la man i finare, mijlociu rezistent la putregaiul cenusiu, molii i acarieni. CABERNET SAUVIGNON Sinonime: Vidure, Petit vidure, Petit bouschet, Bouschet sauvignon - in Frana; Kaberne sovinjon, Lafit, Lafet - in Rusia; Bourdeos tinto - in Spania. Origine. Soi vechi francez, cunoscut de pe vremea cardinalului Richelieu (1600), cultivat in regiunea viticol Bordeaux, podgoria Medoc. Dup caracterele morfologice face parte din proles occidentalis. Caracterele ampelografice. Dezmugurire pufoas, cu rozeta albicioas i marginile colorate in roz; frunzele tinere i varful lstarilor sunt gofrate cu limbul de culoare verde rocat. Frunza adult este mijlocie (14-15 cm lungime), orbicular, codul ampelometric 1353-58, pentalobat, iar pe unele frunze apar lobi suplimentari i sunt in acest caz septalobate; sinusurile laterale i cel peiolar sunt nchise, de forma ovoidal sau chiar circular, ncat limbul pare perforat n cinci locuri (caracter de recunoastere a soiului). Limbul este de culoare verde intens, gofrat, lucios, scmos pe faa inferioar. Dinii sunt mijlocii, rari, lai la baz si cu marginile rotunjite.Floarea hermafrodit normal, pe tipul 5, soiul fiind autofertil. Strugurii mici spre mijlocii (100-125 g in medie), tronconici, uniaripati cu boabele aezate potrivit de des pe ciorchine. Bobul mic, sferic, cu pielia subire de culoare negru albstrui, datorit stratului dens de pruin; punctul pistilarn persistent; pulpa zemoas, necolorat, cu gust ierbos, astringent specific soiului. Lstarii de vigoare mijlocie, striati, de culoare verde intens cu carceii mici i subiri. Coardele toamna au scoara de culoare brun glbuie, mai inchis la noduri. nsuirile agrobiologice. Soi cu perioad relativ lung de vegetaie (175-195 zile) timp in care necesit 3400-3800C temperatur global. Are vigoare mare de cretere i fertilitate mijlocie 65-70% lstari fertili. Matureaz foarte bine lemnul lstarilor, pe lungimi mari, circa 80%, incat lemnul coardelor devine dens i tarei difereniaz mugurii de rod de la baz. Prin urmare, la altoire necesit o perioad mai indelungat de umectare i totdat manifest o oarecare toleran la filoxer, incat se poate cultiva i pe rdcini proprii pe terenurile nefiloxerate. Dezmugurete tarziu, ctre sfaritul lunii aprilie, parga strugurilor incepe in august, iar maturarea deplin se realizeaz la 4 sptmani dup soiul Chasselas dore (epoca a V-a). Rezistene biologice: are toleran bun la ger (-20C . . . 22C), foarte rezistent la secet, toleran bun la oidium i putregaiul cenuiu al strugurilor, sensibil la man, mijlociu rezisten la molii i acarieni. PINOT NOIR Sinonime: Morillon noir, Pinot fin, Franc Pinot, Noirien, Petit Vrot, Vrt dor, Noble Jou, Berligout, Bourgoignon noir, Savagnin noir - in Frana; Cortaillod, Bordenseetraube, Arbst, Brnlubler - in Elveia; Burgunder blauer, Blauer Sptburgunder, Klvner, Blauer, Schawarzer Riesling, Sssling - in Germania; Sssrot, Mhrchen,

Malterdinger, Roter Assmannhuser - in Austria; Blauer Nrnberger, Fruhblauer - in Cehia; Kisburgundi kk - in Ungaria; Rouci, Roucimodr, Modra klevanja - in iugoslavia; Burgundac cerni - in Rusia; Pignola, Pinot nera - in Italia. Origine. Soi vechi francez, cultivat inc de pe vremea galilor, descris prima oar de EUSTACHE DESCHAMPS in "Balade de la Verdure des Vins", in anul 1394, sub numele de Pynoz. Este cultivat pe suprafete mari in regiunea viticol francez Bourgogne. Dup caracterele morfologice face parte din proles occidentalis. Caracterele ampelografice. Dezmugurire scmoas, cu rozeta albicioas; frunzele tinere i varful lstarului sunt peroase, gofrate, de culoare verde intens. Frunza adult mic spre mijlocie, orbicular, codul ampelometric 035-5-57, ntreag, tri sau pentalobat (polimorfism foliar caracteristic sortogrupului Pinot); sinusurile laterale nu prea adanci, deschise, inegale ca mrime i prezent; sinusul peiolar in form de V, mai mult sau mai puin deschis. Limbul frunzei este de culoare verde inchis, gros, gofrat, acoperit cu peri lungi i rari pe faa inferioar. Dinii sunt scuri, cu marginile uor rotunjite. Floarea este hermafrodit normal, pe tipul 5, cu polen abundent i fertil. Strugurii mici, cilindrici, uneori aripai, cu boabele aezate des pe ciorchine incat se deformeaz. Bobul mic, sferic, cu pielia subire, de culoare negru violaceu, pruinat; pulpa zemoas, cu mustul necolorat i gust plcut. Lstarii sunt de culoare verde cu striuri roietice pe partea insorit i in dreptul nodurilor. Coardele toamna au culoare maro rocat. nsuirile agrobiologice. Soiul Pinot noir are perioad scurt de vegetaie (150-160 zile) timp in care necesit intre 2300-2800C temperatur activ. Are vigoare mic de cretere i fertilitate ridicat, 90% lstari fertili, cu 2-3 etaje de inflorescene. Ins, productivitatea soiului este sczut datorit greutii mici a strugurilor. Dezmugurete tarziu, in a doua parte a lunii aprilie, parga strugurilor incepe devreme, la finele lunii iulie, iar maturarea are loc la 2-3 sptmani dup soiul Chasselas dore (epoca a IV-a). Rezistene biologice: soi foarte rezistent la ger (-22C . . . 24C) i la secet, sensibil la man i finare, foarte sensibil la putregaiul cenuiu al strugurilor. MERLOT Sinonime: Bigney rouge, Plant Mdoc, Crabutet noir, Alicante, Same dou flube, Same de la Canan, Semilhon rouge - in Frana; Bordeleze belcha - in Spania. Origine. Este soi vechi francez din regiunea viticol Gironde-Bordeaux, podgoria Medoc, unde se cultiva alturi de Cabernet Sauvignon si Malbec i se obin renumitele vinuri din aceast zona. Face parte din proles occidentalis. Caracterele ampelografice. Dezmugurire pufoas, cu rozeta albicioas i cu marginile bordate n rou carmin (c.t.); frunzele tinere sunt scmoase, alb rozii. Frunza adult mijlocie, cuneiform, codul ampelometric 135-3-46, pentalobat; cu sinusurile laterale potrivit de adanci, deschise in form de U, prevzute uneori cu un dinte la baza lor; sinusul peiolar este in form de lir. Limbul frunzei este de culoare verde inchis, gofrat, scmos pe faa inferioar, cu marginile frunzei orientate ctre faa superioar. Dinii unghiulari, ascuii, de mrime mijlocie. Floarea hermafrodit normal, pe tipul 5-6, soiul fiind autofertil. Strugurii mijlocii, cilindrici, biaripai, cu boabele aezate normal ca desime pe ciorchine. Bobul mijlociu, sferic, cu pielia subire, de culoare negru violaceu, acoperit cu un strat subire de pruin; pulpa zemoas, cu mustul necolorat i gust plcut. Lstarii de culoare verde cu striuri roii, carceii puternici, bronzai. Scoara coardelor toamna este de culoare brun rocat, mai inchis la noduri. nsuirile agrobiologice. Soiul Merlot are perioad mijlocie de vegetaie (170-180zile) necesitand 2600-2800C temperatur activ. Are vigoare mare de cretere i dezvolt un frunzi bogat. Prezint fertilitate bun 70-75% lstari fertili i productivitate mai mare decat la Cabernet deoare strugurii sunt mai mari. Dezmugurete tarziu, ctre finele lunii aprilie, parga

strugurilor incepe devreme, in primele zile ale lunii august, iar maturarea deplin se realizeaz la circa 3-4 sptmani dup soiul Chasselas dore (epoca a IV-V-a). Rezistene biologice: soi cu rezisten slab la ger (-16C . . . 18C) i la secet, sensibil la man, mijlociu rezistent la finare i putregai, sensibil la molii i acarieni. RIESLING ITALIAN Sinonime: Klein riesling, Welschriesling - in Germania; Petit rieslig - in Frana; Riesling italico - in Italia. Origine. Opiniile asupra originii sale sunt imprite, unii ampelografi afirm c este originar din Germania de pe valea Rhinului, alii din Italia sau din Austria, regiunea Styria. Face parte din proles occidentalis. Caracterele ampelografice. Dezmugurire cu rozeta de culoare galben bronzat,peroas; primele frunzulie i varful lstarului sunt de culoare verde bronzat. Frunza adult este mijlocie (14-15 cm lungime), cuneiform, pentalobat, mai rar trilobat, cu sinusurile laterale deschise in form de U, uneori inchise ovoidale; sinusul peiolar are form de lir cu baza ascuit. Limbul frunzei este de culoare verde deschis, subire pergamentos, acoperit cu peri rari pe faa inferioar. Dinii sunt lungi i ascuii, ca de fierastru (caracter de recunoastere a soiului). Floarea este hermafrodit normal, pe tipul 5, soiul fiind autofertil. Strugurii sunt mici spre mijlocii, cilindrici, cu prima ramificaie detaat de restul ciorchinelui i boabele aezate des pe ciorchine (c.t.). Bobul este mic, sferic, cu pielia subire, de culoare verde galbui, cu punctul pistilar persistent si evident; pulpa zemoas, nearomat. Lstarii au vigoare mijlocie de cretere, meritalele foarte subiri (6-8 mm diametru), fin striai, de culoare verde, cu nuane bronzate la noduri pe partea insorit. Coardele in toamn capt culoarea galben brun. nsuirile agrobiologice. Soiul Riesling italian este adaptat climatului temperat continental. Are perioad mijlocie spre lung de vegetaie (170-185 zile), necesitand 26003650C temperatur global. Vigoarea de creetere este mijlocie i fertilitatea ridicat, 8085% lstari fertili, frecvent avand 2-3 etaje de inflorescene pe lstar. Matureaz foarte bine lemnul lstarilor i difereniaz mugurii de rod de la baza coardei pretandu-se la tierea speronat. Dezmugurete tarziu, la sfaritul luni aprilie, inceputul lunii mai, parga strugurilor are loc in doua parte a lunii august, iar maturarea deplin se realizeaz la 3-4 sptmani dup soiul Chasselas dore (epoca a IV-V-a). Rezistene biologice: bun la ger (-20C . . . 22C), slab la secet, fenomenul manifestandu-se prin cderea prematur a frunzelor, catre sfaritul lunii august; mijlociu rezistent la man i finare, sensibil la putregaiul cenuiu al strugurilor. FETEASC ALB Sinonime: Psreasc alb, Poam psreasc, Leanca; Leonyka - in Romania; Madchentraube - in Germania. Origine. Acest soi este cunoscut inainte de invazia filoxerei, cultivat pe suprafee mari incat acum ocup primul loc ca suprafa la noi in ar (circa 23000 hectare); se pare c este rezultatul unei selecii populare din soiul Feteasc neagr stabilizat in cultur in perioda anilor 1100-1150. Caracterele ampelografice. Dezmugurire glabr, de culoare verde lucios; varful lstarului i frunzele tinere sunt glabre verde uor bronzat, lucioase. Frunza adult este mijlocie, mai mult lat decat lung, pentalobat, cu lobul terminal scurt i lit; sinusurile laterale sunt adanci deschise in form de lir sau de U; sinusul peiolar, larg deschis n form de acolad, constituie caracterul tare de recunoatere a soiului. Limbul frunzei este de culoare verde, subire i lucios, glabru pe ambele fee cu dinii rari i lungi dispusi neuniformi. Floarea este hermafrodit normal, pe tipul 5, cu polen abundent i fertil. Strugurii mici spre mijlocii (90-110 g in medie), cilindrici sau cilindro-conici, aripai, dei in boabe neuniforme

ca mrime. Bobul mic, sferic, de culoare verde glbuie cu pielia subire, acoperit cu un strat fin de pruin, punctul pistilar persistent; pulpa zemoas, cu gust plcut, armonios. Lstarii au vigoare mare de cretere, meritale mijlocii (12-14 cm lungime), de culoare verde cu nuane slabe rocate la noduri. Coarda prezint striuri fine, de culoare galben brun. nsuirile agrobiologice. Feteasca alb are perioad scurt de vegetaie (150-16 zile), avand nevoie de 2500-3200C temperatur global, din care doare 1000-1100C temperatur util. Matureaz foarte bine lemnul lstarilor i difereniaz mugurii de rod inc de la baza coardelor. Are vigoare mare de cretere i uneori excesiv i fertilitate mijlocie, 50-60% lstari fertili. S-a constatat c prin trecerea la sistemul de cultur de tulpini inalte i semiinalte, cordon bilateral procentul de lstari fertili crete foarte mult pan la 85%. Dezmugurete devreme, la inceputul lunii aprilie, parga strugurilor are loc la sfaritul lunii iulie, inceputul lunii august, iar maturarea deplin are loc la 2-3 sptmani dup soiul Chasselas dore (epoca a IV-a). Rezistene biologice: soi cu rezisten foarte bun la ger (-22C . . . 24C), i la secet, sensibil la man i putregaiul cenuiu al strugurilor, mijlociu rezistent la finare. FETEASC REGAL Sinonime: Galben de Ardeal, Dnean - in Romania. Origine. Acest soi este rezultatul unei hibridri naturale intre Feteasc alb x Gras de Cotnari. El a fost inmulit dup anul 1920 de ctre pepineristul GASPARI, in localitatea Dane de lang Sighioara,sub denumirea de Dunnesdorfer Konigsast. In anul 1928 vinul rezultat a fost prezentat la o expoziie horticol de la Bucureti, unde a primit denumirea de Feteasc regal, care s-a consacrat. S-a extins in toat ara unde actual ocup al doilea loc ca suprafaa, circa 15000 hectare. Caracterele ampelografice. Dezmugurire scmoas, cu rozeta de culoare verde albicios; primele frunzulie i varful lstarului sunt de culoare verde cu nuane albicioase datorate perilor rari i lungi. Frunza adulta este mijlocie (11-13 cm lungime), ceva mai lat decat lung, intreag cu un inceput uor de trilobie; sinusurile laterale superficiale deschise in form de U; sinusul peiolar deschis in lir sau U. Limbul frunzei este de culoare verde inchis, lucios, cu marginile involute, scmos pe faa inferioar. La fel ca i la soiul Gras prezint pe faa superioar a mezofilului adancituri, mai inchise la culoare sub forma unor "lovituri de ciocan" (c.t). Floarea hermafrodit normal, pe tipul 5, soiul fiind autofertil. Strugurii mijlocii (110-130 g in medie), cilindro-conici, deseori aripai, cu boabele neegale ca mrime i aezate des pe ciorchine. Bobul mijlociu, sferic, cu pielia subire, de culoare verde glbui, uor pruinat; pulpa zemoas, nearomat. Lstarii de vigoare mijlocie, colorai in verde, uor bronzai pe partea insorit. Coardele in toamn au culoare galben brun, fin striate. nsuirile agrobiologice. Soiul Feteasc regal are perioad mijlocie de vegetaie (160-170 zile), timp in care necesit 2500-3200C temperatur global. Are vigoare mijlocie de cretere i fertilitate ridicat, 80-85% lstari fertili. Se reface uor in urma accidentelor climatice. Dezmugurete devreme, in primele zile ale luni aprilie, parga strugurilor are loc in prima parte a lunii august, iar maturarea deplin se realizeaz la 3-4 sptmani dup soiul Chasselas dore (epoca a IV-V-a). Rezistene biologice: soi cu rezisten mijlocie la ger (-20C . . . 22C), dar sensibil la secet; ca urmare trebuie evitat cultura sa in zonele secetoase i pe nisipuri. Are rezisten mijlocie la man i finare, sensibil la putregaiul cenuiu al strugurilor. COARNA ALB Sinonime: Copceanc sau Corni - in Muntenia i Oltenia; Corniciola sau Corniola bianca - in Italia; Cornichon blanc - in Frana; Puhliakovski - in Rusia i Ucraina; Zrnjakabela - in Serbia i Macedonia.

nsuirile agrobiologice. Soi cu perioad lung de vegetaie (185-210 zile) i cerine ridicate fa de cldur, peste 3800C temperatur global. Vigoare de cretere a lstarilor foarte puternic i fertilitate bun, in medie 50 % din lstari sunt fertili. Avand florile funcional femele, soiul este predispus puternic la meiere i mrgeluire. In plantaii, trebuie s i se asigure polenizatori, obinuit soiurile Afuz Ali i Chasselas dore. Inseria predominant a inflorescenelor pe lstari este pe nodurile 6/7. Dezmugurire tarzie, in a doua parte a lunii aprilie; parga strugurilor incepe tarziu, pe la finele lunii august iar maturarea deplin se realizeaz la sfaritul lunii septembrie, inceputul lunii octombrie. Rezistene biologice: foarte bun la ger (-22C 24C) i moliile strugurilor; bun la secet i mijlocie la putregaiul cenuiu al strugurilor; slab la man i oidium; toleran bun la filoxer. SAUVIGNON Sinonime: Blanc fum, Fum, Surin, Fi, Sauternes, Sauvignon blanc, Sauvignon jaune, Sauvignon vert, Sauvignon a gros grains - in Franta; Sylvaner musque, Muskat sylvaner, Feigentraube - in Germania. Origine. Soiul se cultiv pe suprafee mari in Frana, regiunea viticol Bordeaux, podgoria Sauternes, pentru obinerea vinurilor dulci; de unde se pare ca ii are i originea. Face parte din proles occidentalis. Caracterele ampelografice. La dezmugurire rozeta este scmoas de culoare albicioas, cu liziera roz; varful lstarului i frunzele tinere sunt peroase, glbui, cu reflexe bronzate. Frunza adult este mijlocie, orbicular, codul ampelometric 135-2-57, trilobat i mai rar pentalobat, cu sinusurile laterale nu prea adanci, inchise, eliptice, sinusul peiolar este in form de lir cu baza ascuit. Limbul frunzei este de culoare verde deschis, uor gofrat, rsucit ctre faa superioar (c.t.); pe partea inferioar prezint peri scuri i dei. Floarea este hermafrodit normal, pe tipul 5-6, soiul fiind autofertil. Strugurii sunt mici (Petit Sauvignon) i mijlocii (Gros Sauvignon), cilindro conici, uni sau biaripai, dei in boabe. Bobul este mic, sferic, cu pielia subire, pruinat, de culoare galben verzui, pan la galben auriu la maturarea deplina; punctul pistilar persistent; pulpa zemoas cu gust i arom discret specific soiului. Lstarii de vigoare mijlocie, cu meritalele colorate in verde clar, iar nodurile de nuan roiatic; carceii mici i subiri. Coarda are scoara colorat in cafeniu glbui, uor striat, cu nodurile evidente. nsuirile agrobiologice. Soi cu perioad mijlocie de vegetaie (165-175 zile), avand nevoie de 2600-3400C temperatur activ. Prezint vigoare mijlocie de cretere i fertilitate bun 60-70% lstari fertili. Dezmugurete in a doua decad a lunii aprilie, parga strugurilor are loc devreme, la inceputul lunii august, iar maturarea deplin se realizeaz la 2-3 sptmani fa de soiul Chasselas dore (epoca a IV-a la Petit Sauvignon) i mai tarziu cu circa o sptman la Gros Sauvignon (epoca a V-a). Rezistene biologice: sub aspectul rezistenei la ger s-a constatat diferene intre cele dou forme, mai rezistent fiind Petit Sauvignon (-20C . . . 22C), i ceva mai sensibil Gros Sauvignon (-180C . . . -200C). Are rezisten mijlocie la secet i finare, sensibil la man, putregaiul cenuiu i moliile strugurilor. MUSCAT OTTONEL Sinonime: Muscats - in Italia; Moscatos - in Portugalia. Origine. Acest soi a fost obinut in Frana, oraul Angers, de ctre ROBERT MOREAU, in anul 1852, dintr-un amestec de semine provenite din fecundri libere. Caracterele ampelografice. Dezmugurire de culoare armie bronzat, intens, cu rozeta peroas; frunzele tinere i varful lstarului sunt bronzate, acoperite cu peri rari i scuri. Frunza adult este mijlocie, orbicular, trilobat sau pentalobat, cu sinusurile laterale superioare adanci, inchise, ovoidale; cele inferioare deschise in U; sinusul peiolar este inchis elipsoidal. Limbul frunzei este de culoare verde deschis, gofrat, cu marginile rsfrnte ctre

faa superioar, n form de plnie, cu centrul n punctul peiolar (c.t.), peros pe nervuri pe faa inferioar. Dinii sunt scunzi, lai la baz i cu marginile rotunjite. Intreaga frunz este asemntoare cu cea de la soiul Chasselas dore. Floarea este hermafrodit normal, pe tipul 5, cu polen abundent i fertil. Strugurii mici spre mijlocii, cilindrici, uneori aripai, cu boabele aezate des pe ciorchine incat se deformeaz. Bobul mijlociu, sferic, cu pielia groas, de culoare verde-glbui, acoperit cu pruin dens, ceea ce ii d un aspect albicios; pulpa semizemoas, cu arom de muscat. Lstarii au vigoare mijlocie, meritale scurte, de culoare verde, cu striuri bronzate pe partea insorit. Coardele toamna, sunt striate i de culoare brun rocat. nsuirile agrobiologice. Soi cu perioad mijlocie de vegetaie (165-175 zile) i cerine termice reduse, necesitand 2500-2900C bilan termic global. Vigoarea de cretere este mijlocie, iar fertilitatea foarte ridicat , peste 85% lstari fertili, frecvent cu 2 etaje de inflorescene. Matureaz foarte bine lemnul lstarilor i diferniaz mugurii de rod de la baza coardei. Dezmugurete in a doua parte a lunii aprilie; parga strugurilor are loc devreme la inceputul lunii august, iar maturarea se realizeaz la 1-2 sptmani dup soiul Chasselas dore (epoca a IV-a). Toamna frunzele se inglbenesc devreme, ceea ce indic precocitatea soiului. Rezistene biologice: soi cu toleran bun la ger (-20C . . . 22C), mai puin rezistent la secet, sensibil la man i finare, mijlociu rezistent la putregaiul cenuiu, sensibil la atacul moliilor strugurilor, mai ales in sudul rii i in arealele mai secetoase. In ultimii ani, soiul Muscat Ottonel s-a dovedit a fi sensibil la putregaiul acid al inflorescenelor, manifestst prin brunificarea unor pri a inflorescenelor dup legareaboabelor, boala fiind cauzat de ciuperci din genul Botrytis, avand ca vectori nematozii. ROIOAR Sinonime: Pamid - in Bulgaria. Origine. Acest soi se pare c este originar din Bulgaria, la noi in ar se cultiv de mult vreme pe nisipurile din sudul Olteniei. Din punct de vedere al caracterelorm morfologice face parte din proles pontica, subproles balcanica. Caracterele ampelografice. La dezmugurire rozeta este acoperit cu peri rari i lungi, de culoare verde cu nuane glbui; varful lstarului i primele frunzulie sunt peroase de culoare galben roietic. Frunza adult este mijlocie, pentalobat, mai rar trilobat, aproape orbicular, cu limbul de culoare verde inchis, usor gofrat, cu peri rari i scuri pe faa inferioar. Sinusurile laterale sunt potrivit de adanci, inguste, deschise in form de lir cu baza ascuit, uneori inchise prin suprapunerea uoara a lobilor; sinusul peiolar este deschis in lir. Floarea este hermafrodit normal, pe tipul 5-6, soiul fiind autofertil. Strugurii sunt mijlocii, cilindrici, uneori aripai, cu boabele aezate des pe ciorchine. Bobul este mijlociu, sferic uor ovoid, cu pielia groas de culoare roz roietica, intens pruinat; pulpa zemoas, nearomat, cu mustul colorat slab n roz. Lstarii au vigoare mijlocie de cretere, meritale de culoare verde cu nuane roietice pe partea insorita. Coardele toamna au culoare brun rocat. nsuirile agrobiologice. Soi cu perioad relativ lung de vegetaie (175-195 zile), timp in care necesit 2800-3500C temperatur global. Are vigoare mijlocie i fertilitate bun, 60-65% lstari fertili. Dezmugurete tarziu, in ultima decad a luni aprilie, parga strugurilor incepe devreme, la finele lunii iulie, iar maturarea deplin se realizeaz la sfaritul lunii septembrie, dup 3-4 sptmani fa de Chasselas dore (epoca a V-a). Rezistene biologice: are rezisten bun la ger (-20C . . . 22C), foarte rezistent la secet, sensibil la man i finare, toleran mijlocie la putregaiul cenuiu.

BBEASC NEAGR Sinonime: Cldru, Rar neagr, Crcan, Rchirat - in Romania; Serecsia, Rastriopa - in Basarabia i Ucraina. Origine. Este soi vechi romanesc cunoscut cu mult inainte de invazia filoxerei, descris de cronicari in "Letopiseul rii Moldovei", secolul XIV, iar proveniena sa este legat de insi existena podgoriei Nicoreti. Dup caracterele morfologice face parte din proles orientalis subproles caspica. Caracterele ampelografice. La dezmugurire rozeta este lucioas, glabr, de culoare verde bronzat; varful lstarilor i primele frunze sunt de culoare verde intens cu nuane roietice. Frunza adult este mijlocie (16-18 cm lungime), asimetric, pentalobat, cu sinusurile laterale potrivit de adanci, inchise ovoidale i prevzute la baz cu un dinte (caracter de recunoatere a soiului); sinusul peiolar are forma de lir deschis, care apoi se inchide usor i uneori pe una din laturile sale se intalnete un pinten. Limbul frunzei este de culoare verde inchis, usor gofrat, peros pe nervuri pe faa inferioar. Nervurile principale sunt de culoare roie, mai evident ctre punctul peiolar. Dinii sunt de mrime mijlocie cu marginile drepte. Floarea este hermafrodit normal, pe tipul 5-6, soiul fiind autofertil. Strugurii mari, conici, rmuroi uneori, cu pedunculul i rahisul lemnificate, boabele aezate rar pe ciorchine i neuniforme ca mrime. Bobul mijlociu, discoidal, cu pielia subire, de culoare negru violaceu, pruinat, cu punctul pistilar persistent; pulpa zemoas, necolorat, cu gust acrior. Lstarii viguroi, cu meritalele colorate in verde i cu striuri roii, mai intense la noduri. Coardele au internodii groase cu scoara colorat in maro rocat. nsuirile agrobiologice. Are perioad lung de vegetaie (180-20 zile), necesitand 3200-3600 bilan termic global. are vigoare mare de cretere i fertilitate mijlocie, 60- 65% lstari fertili. In anii cu condiii climatice nefavorabile la inflorit are loc scuturarea florilor in proporie de pan la 70%, iar multe boabe sunt meiate i mrgeluite. Dezmugurete tarziu, in a doua parte a lunii aprilie, parga strugurilor are loc la sfaritul lunii august, iar maturarea deplin se realizeaz la 5-6 sptmani dup soiul Chasselas dore (epoca a VI-a). Rezistene biologice: soi cu toleran micla ger (-18C . . . 20C), relativ sensibil la secet, ins cultivat pe rdcini proprii pe nisipuri, d rezultate bune deoarece exploreaz un volum mare de sol, iar rdcinile ptrund pan la adancimea de 5-6 m. Are rezisten mijlocie la man, este sensibil la finare, putregaiul cenuiu i moliile strugurilor.