Soiuri de via de vie de mas rezistente, care se pot cultiva, fr protecie peste iarn, n zona Banatului: Arcadia (sinonim

Nastea) Boabele sunt de culoare alb. Este un soi relativ rezistent la man i putregai. Suport geruri de pn la -21 C. Soiul Arcadia se ncadreaz printre cele mai valoroase 10 soiuri de struguri pentru mas. Chasselas dore Se coace n a doua jumtate a lunii august. Boabele sunt de culoare galben aurie. Exist i un soi cu boabe colorate n roz (Chasselas roze). Se poate cultiva n gradina de lng cas n toate regiunile rii. Codreanca Soi nou de vi de vie cu termenul de coacere foarte timpuriu. Rezistena la nghe este de -22 C. Prezint o rezisten sporit la mana viei de vie, finare, antracnoz i putregaiul cenuiu. Concord Acest soi este cultivat n diferite zone climaterice pe diferite tipuri de soluri, pe care d rezultate bune. Strugurii se coc la sfritul lunii septembrie. Bobul este de culoare albastru nchis, acoperit cu un strat intens de pruin (cear). Se recunoate uor dup aroma specifica de cpuni" (foxat). Are o rezistena nalt la ger, de pn la -30C. Ialovenskii Ustoicivii Prezint o perioad trzie de coacere, cu o rezistena nalt la ger i boli fungice. Boabele, acoperite cu un strat subtire de pruin, sunt de culoarea verzuie. Pielia este de grosime medie. Lora Boabele sunt de culoare alb-lactic. Soiul este productiv i rezistent la nghe (-23 C), man, putregaiul cenuiu. Soiul ncepe s fructifice dup 2-3 ani de la plantare. Moldova Moldova este un soi de struguri de mas cu o perioad trzie de coacere (sfritul lui septembrie). Boabele sunt de culoare violet-nchis, acoperite cu un strat pronunat de pruin (cear). Rezistena la ger este mijlocie: -22 C. n prezent este cel mai rspndit soi de mas cu perioad trzie de coacere. Muscat de Hamburg Este un soi foarte apreciat datorit calitilor sale gustative. Se coace la nceputul lunii septembrie, iar boabele sunt de culoare neagr, acoperite cu un strat de pruin (cear). Se poate folosi n grdinile de lng cas din toate regiunile rii. Niagara Maturitatea de consum a strugurilor este aproximativ jumtatea lunii septembrie. Bobul este de culoare de la verde deschis pn la galben-verzui. Are o rezisten nalt la ger ( -28C).
1

Prezentabil Este un soi de mas cu o rezisten sporit la boli i ngheuri. Se coace la mijlocul lunii august. Bobul este de culoare alb. Prefer solurile fertile i umede i are o rezistena nalt la nghe (24C). Talisman Este un soi timpuriu-mijlociu, cu boabe de culoare alb. Rezistena mare la bolile criptogamice i la ngheuri (pn la -25 C).

VINUL DIN BANAT Ciorchinii de Feteasc neagr, Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah, Chardonnay, Sauvignon Blan sau Muscat Ottonel atrn greu spre pmnt. n jurul butucilor de vi de vie miun ranii, care mnuiesc, dibaci, cuite speciale, pentru a-i aduna. Apoi i pun cu grij n ldie, de parc ar fi nite moae atente cu noii-nscui. Culegtorii sunt zilieri, angajai din satele din zon, dar i din prile Moldovei i ale Olteniei. Vin la culesul strugurilor de la Reca n fiecare an i ncep treaba dis-de-diminea. n fiecare sear, sunt instruii ce bucat de vie trebuie culeas, pentru c fiecare soi de struguri are rostul lui. Reeta vinului bun ncepe cnd ciorchinii sunt culei cu atenie de mini dibace, ferii de lovituri i pui cu grij n ldie. Apoi, boabele zemoase se zdrobesc n teasc. De aici, greul cade pe umerii oenologului. Dulceaa Specialistul d unde verde pentru face livrarea vinului vinul ctre magazine. bun

strugurilor

Aceleai 800 de hectare de dealuri nsorite acoperite cu vie de la Reca au produs anul acesta o recolt cu 20% mai mare dect anul trecut, pn la apte mii de tone de struguri. Din acetia, vor rezulta circa cinci milioane de litri de vin. Vremea bun a grbit recoltarea cu aproape o lun i a fcut din anul 2009 un an de excepie pentru viticultori. Culesul a nceput de pe la jumtatea lui august, semn c timpurile se schimb. Se pare c schimbm normalitatea. Dac acum civa ani consideram normal s ncepem recoltarea la 10 septembrie i s o ncheiem undeva n noiembrie, i acum i anul trecut am nceput culesul
2

mult mai devreme. Aadar, vom termina culesul n aceast lun (septembrie, n.r.). nclzirea global ne schimb normalitatea n procesul culesului viei de vie, ns nu ne putem plnge, pentru c influenele sunt pozitive, explic directorul Cramelor Reca, Gheorghe Iova.

O mic parte din producie, aproximativ 5%, va rmne pe vi i dup luna septembrie, pentru maturare, boabele acestor struguri urmnd s se pstreze pentru vinurile de vinificaie premium, cum sunt vinurile maturate n baric.

Tezaurul

din

catacombe

Cele mai vechi documente despre viile Recaului dateaz din 11 noiembrie 1447. ntr-un act n care se vorbete despre vnzarea unor vii de ctre Ioan i Ecaterina Magyar lui Mihail de Ciorna, banu al Severinului, pentru 32 de florini ungureti din aur. Tot atunci s-a stabilit i hotarele moiei. Cine sosete la Reca nu va mbiat doar de parfumul strugurilor, ci se va putea delecta cu licoarea bahic pstrat n hrubele subterane. Aici, sub arcadele slilor din crmid pot fi gsite cele mai alese i scumpe vinuri bnene.

Actuala cram exist din 1945, iar din 2003 a fost inclus pe lista reperelor turistice din programul Drumul Vinului-Romnia ara Vinului. Catacombele au o sal de degustare, constuit la nou metri sub pmnt. Tot aici e pstrat i tezaurul Cramelor Reca cele mai bune vinuri din anii de excepie.

OENOTURISTII IN FRANTA Oferta Frantei in materie de oenoturism este recunoscuta ca fiind variata si de calitate, dar sustin specialistii scrtie la nivel de marketing. Un studiu national desemneaza profilul oenoturistului, in cautarea celor mai bune solutii pentru a-l face sa vina mai des la crama. Studiul national a fost realizat anul trecut, de catre Atout France, in colaborare cu 8 regiuni viticole (Aquitaine, Alsace, Bourgogne, Champagne, Languedoc-Rousillon, Valea Loirei, Rhone-Alpes, Provence- Alpes-Cote dAzur). Atout France Agence du Dveloppement Touristique de la France este operatorul unic al statului francez in materie de turism, si vegheaza atent la promovarea imaginii de tara. Aproape 9.500 de subiecti, aflati in vizita la crame, la institutii sau la muzee cu profil vitivinicol au completat chestionare redactate de operatorul mai sus-mentionat. Din sinteza
3

raspunsurilor, rezulta ca vrsta medie a oenoturistului este de 46 de ani, dar cu o repartitie majoritara intre doua grupe de vrsta: 18-35 de ani si peste 55 de ani. Acestea reprezinta deci grupurile tinta spre care isi vor indrepta cu precadere mesajul campaniile de marketing. Oenoturistii sunt, in majoritatea lor, barbati (62%). Cu toate acestea, sustin autorii studiului, ar fi o greseala sa se ignore ponderea femeilor in rndul persoanelor interesate de domeniu: aproape jumatate dintre oenoturi sti isi aduc in vizita si partenera (42 %), sau intreaga familie (25 %). Turistii de vin sunt, in buna parte, oameni cu carte (36% au studii superioare) sau cu venituri bunicele (peste 5.000 euro/luna). Clientela oenturistica este compusa, in medie, din doua treimi francezi si o treime straini. Cifrele variaza insa mult de la o regiune la alta. CRITERII HOTARTOARE: DEGUSTARE SI CUMPARARE Ce-i mna in lupta pe oenoturisti? Principalele motive invocate sunt, in ordine: dorinta de a vizita crame si exploatari viticole (17%), degustarile de vinuri (15%), plimbarii prin localitatii viticole (14%). Daca se cumuleaza totalitatea raspunsurilor, fara a se tine cont de ordinea in care au fost enumerate, rezulta ca 46 % dintre cei chestionati isi aleg destinatia pentru a degusta anumite sortimente de vinuri, iar 40%, pentru a cumpara anumite vinuri. Din raspunsurile celor chestionati reiese ca vizitele se concretizeaza, de cele mai multe ori, cu un proces final de cumparare. In medie, un oenoturist hotart cumpara in valoare de 104,2 euro, dar si aici cifra variaza in functie de regiuni. In timpul sejurului, oenoturistul cumpara si alte produse legate de vin Iata cteva valori medii de cheltuieli anexe: 15,25 euro cheltuieli cu alte produse legate de domeniul viticol (suc de struguri, spre exemplu), 13,55 euro pentru stagii in vie sau vizite ghidate, 70,2 euro cheltuieli in restaurante sau baruri cu vin. La capitolul satisfactie finala, un procent majoritar se declara foarte multumit de vizita facuta. Din totalul celor chestionati, 57 % pleaca acasa cu o imagine mai buna despre locul vizitat, 42 % declara ca pleaca cu aceeasi imagine, pentru ca regiunea le era deja familiara, si doar 1 % se declara nemultumiti. Studiul a mai pus in evidenta si obstacolele care salasluiesc in mintea oenoturistului fie el amator sau luminat. Astfel, o idee adnc inradacinata este aceea ca oferta oenoturistica e scumpa. Un alt obstacol: teama de elitism, aflata in strnsa relatie cu aspectul tehnic al productiei de vinuri. Turistii straini, cu precadere, se tem ca se pot face usor de rs daca nu au suficiente cunostinte despre vinurile frantuzesti. Un al treilea obstacol este legat, pur si simplu, de informatiile adesea insuficiente, care ingreuneaza gasirea tipului de destinatii/vinuri dorite. PROFILUL TURISTILOR DE VIN Plecnd de la toate aceste date, specialistii au stabilit 4 tipuri de turist de vin: epicurieni, exploratori, experti si clasici. Fiecare tip are un comportament specific legat de oferta vitivinicola si de comunicarea cu producatorul; ramne in sarcina institutiilor interesate sa-si revizuiasca
4

atitudinea (si oferta), si s-o adapteze tipului sau tipurilor dorite de consumator. Iata, pe scurt, radiografia celor 4 tipuri de oenoturisti: Epicurienii Perceptia vinului: placerea simturilor, stare de bine.

- Profilul: proportie mare de turisti straini, putere mare de cumparare, mari consumatori de vinuri. Grup tinta Comunicarea dorita cu cu mare producatorul: potential. conviviala.

- Tip de comunicare menita a-i atrage: despre domeniul viticol respectiv, despre terroir, despre atuurile regiunii. Exploratorii Perceptia Profilul: vinului: viziteaza alchimie, frecvent dorita mister crame, (secrete consuma cu vin de in casa, mod istorii). regulat. amicala.

Comunicarea

producatorul:

- Tip de comunicare menita a-i atrage: despre domeniul viticol, terroir, gastronomie. Expertii Perceptia vinului: stiinta (proces de productie, abilitati tehnice, expertiza).

- Profilul: proportie mare de vizitatori francezi, obisnuiti cu sejururi in regiuni vitivinicole, putere de Comunicarea cumparare dorita cu in producatorul: scadere. pedagogica.

- Tip de comunicare menita a-i atrage: despre subiecte care imbogatesc posibilitatea de intelegere a vinului. Clasicii Perceptia vinului: patrimoniu, valori sigure

- Profilul: proportie mare de francezi care consuma vin in cantitati mici, putin obisnuiti cu sejururi de profil, Comunicarea putere dorita de cu cumparare in scadere. sociala.

producatorul:

- Tip de comunicare menita a-i atrage: despre patrimoniul natural, cultural si arhitectural al regiunii.

OENOTURISMUL IN ROMANIA

Turismul in principalele podgorii din Romania devine din ce in ce mai atractiv, reprezentantii acestui domeniu asteptandu-se la o crestere de circa 10-20% in 2008, comparativ cu anul trecut. Chiar daca se adreseaza in special cunoscatorilor, acest tip de turism incepe sa devina interesant si in randul necunoscatorilor. Din pacate insa, problemele generale ale turismului romanesc se
5

rasfrang implicit si asupra turismului viticol. Vorbim de aceleasi carente: promovare slaba, lipsa unui brand definitoriu, la care se adauga si lipsa unei infrastructuri de cazare dedicata acestui tip de turism. Acest sector turistic este ca un copil care abia acum invata sa mearga. Suntem inca la inceput de drum, spune Marius Pasca, sef Sector Turism la Cramele Recas. Potrivit acestuia, dezvoltarea sectorului este evidenta numai daca privim cifrele referitoare la sosiri. Daca in urma cu cativa ani primeam cam 50 de turisti pe an, acum deja vorbim despre cateva mii de persoane care ne trec pragul, arata Pasca. El mai spune ca in ultima perioada romanii devin din ce in ce mai interesati de un astfel de turism. Daca la inceput vorbeam aproape exclusiv despre turisti straini care vizitau cramele si podgoriile noastre, acum procentul deja s-a echilibrat. Numarul turistilor romani este aproape egal cu al acelora care vin din afara tarii. Raman cateva probleme. In general, in cazul zonelor vini-viticole din Romania, lipsesc structurile de cazare adecvate (de preferat chiar in podgorii). Acestora li se adauga si lipsa unor activitati conexe, care sa-i mentina turistului interesul de a ramane in zona. De exemplu, sustine Marius Pasca, intreaga zona a Recasului este una de tranzit turistic, oamenii sunt in marea lor majoritate in trecere catre alte obiective turistice din tara. Trebuie sa le oferim turistilor oportunitati de a-si petrece timpul liber aici. Cum nu avem si alte unitati cu acelasi domeniu de activitate in zona, este greu sa-i motivezi sa stea numai unde te afli tu, ne-a mai explicat reprezentantul cramelor Recas. Potrivit acestuia, deja exista cateva proiecte care vizeaza tocmai acest aspect. Exista un interes pentru construirea a circa 100 de locuri de cazare in incinta podgoriilor, dar si a unor programe care sa-i permita turistului sa isi petreaca mai bine timpul liber. De exemplu, in cazul Cramelor Recas programul unei vizite poate cuprinde: vizita in plantatia de vita de vie cu prezentarea tehnologiei de cultura; vizita complex de vinificatie cu prezentarea fluxului tehnologic; vizita in beciuri cu prezentarea procesului de innobilare a vinurilor in baricuri si pastrarea vinurilor imbuteliate in vinoteca, precum si prezentarea expozitiei de vinuri imbuteliate; degustarea vinurilor, cu prezentarea tehnicii de degustare. In privinta tarifelor, Marius Pasca, sef Sector Turism la Cramele Recas afirma ca acestea pornesc de la 35 de RON de persoana. Preturile variaza in functie de complexitatea serviciilor, care pot fi personalizate in functie de dorintele turistului. Si reprezentantii Cramelor Halewood, detinatorii Cramei Urlateanu si a Pivnitelor Rhein Azuga, se asteapta pentru 2008 la o crestere de aproximativ 30% a numarului de turisti iubitori de vin. Numai anul trecut, sustine Magda Constantinescu, marketing project manager al Cramelor Halewood, numarul vizitatorilor a fost de 12.000 (2.000 persoane la Crama Urlateanu si 10.000 la Pivnitele Rhein Azuga). Din totalul turistilor care ne-au vizitat ambele crame, aproximativ 30% au fost straini, afirma Constantinescu. Ea mai spune ca cei care au ales aceste obiective au fost turisti
6

individuali, companii sau grupuri venite prin agentiile de turism. Ridicate in 1892, Pivnitele Rhein & Azuga fost Furnisor al Curtii Regale a Romaniei, iar din aprilie 2006 Furnizor al Casei Majestatii Sale Regelui Mihai I sunt considerate cea mai veche locatie din tara unde se produce fara intrerupere vinul spumant dupa metoda traditionala. Si in acest caz, vizita la un astfel de obiectiv turistic ofera ocazia unor degustari de vin. Programul cuprinde vizitarea pivnitelor subterane, precum si prezentarea tehnologiilor de vinificatie si degustarea a mai multor sortimente de vin. Pretul unei vizite insotite de o degustare (vin la Urlateanu si vin spumant la Pivnitele Rhein) este 15 RON/persoana, iar o masa intre 25 50 lei/persoana. In cazul pivnitelor de la Azuga exista si posibilitate cazarii efective a turistilor peste noapte, in incinta Pensiunii Rhein. Romania are nevoie de o strategie in domeniul turismului viticol, mai ales ca tara noastra nu duce lipsa de materie prima. Vinul abia acum incepe sa fie redescoperit in Romania. Incepe sa reapara cultura vinului, ne-a declarat Traian Badulescu, purtator de cuvant al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Acesta mai spune ca, pentru acest an, estimarile arata o crestere de circa 15 20% a numarului de turisti care vor vizita podgoriile si cramele din tara. Desi sunt estimate cresteri, fara o strategie dedicata, nici pentru anii urmatori nu putem vorbi despre o adevarata explozie in acest sector, spune Badulescu. El afirma ca suntem depasiti de vecinii nostri la capitolul promovarii vinurilor. Badulescu mai sustine ca, spre deosebire de Ungaria sau Republica Moldova, la noi nu exista branduri de vinuri mari, cunoscute international si care sa se identifice cu Romania, asa cum Ungaria are Tokaji sau Republica Moldova are Cricova. Cu siguranta, crede reprezentantul ANAT, am fi peste vecini la capitolul vinuri, daca acest sector turistic ar fi mai bine promovat. Ne lipseste agresivitatea. Republica Moldova are un Festival al Vinului, ca o sarbatoare nationala. Ei atrag la un astfel de eveniment peste 20.000 de turisti straini. Este un mod de promovare pe care noi inca nu-l avem. Vinul este un produs de baza care poate inclus fara probleme in programele de promovare turistica a Romaniei, mai spune acesta. Cu cativa ani in urma, autoritatile din turism (pe vremea fostului ministru al Turismului, Dan Matei Aghaton) au initiat un program intitulat Romania tara vinurilor. Proiectul a fost laudat la acea vreme, insa s-a pierdut pe parcurs. De pe urma acestui program, potrivit reprezentantului ANAT, neam ales cu ceva infrastructura si cateva indicatoare turistice. Prea putin pentru acest turism. Numarul strainilor sositi anul trecut special in Romania pentru a vizita podgoriile a fost, din estimarile ANAT, undeva peste 2.000 de persoane, iar al celor care au vizitat si o podgorie in timpul vacantei lor, depaseste cifra de 20.000. (G. Serban)

TURISMUL IN BANAT

Cercettorii din mai multe domenii ale tiinei au acordat Munilor Banatului o importan deosebit; geologia zonei muntoase bnene e binecunoscut astzi, ceea ce nu surprinde, ntruct tim ct de bogat e subsolul su n elemente de prim importan pentru economia rii; speologii au depus i ei eforturi susinute n vederea cunoaterii carstului acestei zone care ofer cea mai ntins cuvertur calcaroas a rii; atrai de flora i fauna excepional de interesante, silvicultorii, botanitii i zoologii i-au ndreptat nc de mult vreme atenia asupra Munilor Banatului. Regiune cu un trecut foarte frmntat, att de apropiat de centrul statului dac, peste care au trecut legiunile romane, reprezentnd o parte din teritoriul cnezatului lui Glad-voievod al valahilor n secolul al X-lea, pstrnd nc semnele ndelungilor ciocniri ntre Imperiul otoman i cel habsburgic. Banatul muntos a constituit n acelai timp obiectul cercetrilor ntreprinse de arheologi i etnografi. Un impuls au primit i cercetrile tiinifice complexe prin construirea Sistemului hidroenergetic i de navigaie Porile de Fier, realizndu-se, sub egida Academiei R.S.R., o serie de monografii asupra zonei afectate. Cum stau lucrurile sub aspect strict turistic ? Nu au trecut dect 8 ani de cnd ne artam tentai s vedem n Munii Banatului cenureasa turismului romnesc". O asemenea caracterizare era desigur ndreptit de insuficienta literatur turistic privind aceti muni (i mai ales munii bneni centrali, calcaroi, bogai n obiective turistice de prim ordin care nu fuseser niciodat descrise); de insuficienta baz material turistic (kilometrajul redus al drumurilor modernizate sau cel puin practicabile cu automobilul, numrul de asemenea redus al cabanelor i altor amenajri turistice i lipsa lor efectiv din zone de considerabil valoare). Pn acum civa ani practicarea turismului se fcea aproape exclusiv de ctre bneni, pentru restul rii cea mai nsemnat parte a Munilor Banatului fiind o mare necunoscut. Ne exprimam atunci ndejdea c lucrarea noastr, rod al unor ndelungate cercetri de teren, va nsemna i pentru acei pasionai ai turismului pentru care nu exist alte chei dect ale Bicazului, alt abrupt dect al Cotilei, alte vrfuri dect cele de peste 2000 m, un ndemn de a porni i spre meleagurile bnene, ndemnam n special la drumeie, cu piciorul mai ales i nu neaprat pe trasee marcate, n cutarea unora dintre peisajele cele mai pitoreti i mai nemblnzite dei n general umanizate - ale naturii Carpailor notri; speram c vom contribui la cunoaterea i nelegerea a ceea ce este adevrat specific n aceti muni lipsii de cldrile cu lacuri glaciare ale Retezatului, de imensa creast alpin a Fgraului sau de nesfritele pduri ale Rodnei i Climanului, adic: vraja ntinselor poieni; albeaa imaculat a pereilor de calcar mpodobii de o admirabila flor i ciuruii de nenumrate peteri; pitorescul slbatic al defileelor i cheilor Banatului, indiferent dac autorul lor e un fluviu ca Dunrea, un ru ca Neargnul (Nera), Caraul sau Cerna, un rule ca Miniul, sau ogaele ca uara sau Globu Craiovei; lumea pe care nc o mai descoperim poposind n aezrile uneori modeste dar totdeauna primitoare ale ranului bnean de la munte slae
8

sau stne pierdute pe ntinsul platourilor, tlvelor i cioacelor, sate rsfirate n depresiunile intramontane sau pe vi n care ceea ce numim folclor e nc un element constitutiv al vieii oamenilor. n anii din urma, interesul pentru turism n aceast zon a sporit considerabil: s-a ameliorat reeaua de drumuri; capacitile de cazare au crescut mult, att n Semenic, n zona Reia-AninaOravia, ct i n Bile Herculane; se remarc o sporire a interesului acordat marcajelor; exist un interesant proiect de amenajare i utilizare turistic - pe plan naional i internaional a zonei carstice din centrul Munilor Banatului care ar urma s capete statutul de Parc Naional. Pentru ca lucrurile s mearg mai departe pe fgaul acesta, turismul n cretere nelund vreodat caracterul de factor poluant i degradant al mediilor naturale - protejate sau nu din Munii Banatului, s-ar putea ine seama de faptul c vocaia major a turismului n Banat rmne drumeia; desigur, apropierea de punctele de interes se face pe drumuri modernizate, dar cel puin n imediata apropiere a Rezervaiilor sau pe teritoriul Parcului Naional ele ar trebui s se opreasc la o distan judicioas de obiective, neptrunznd n sanctuare". Apoi, ameliorarea potecilor existente e ntr-o serie de cazuri realmente necesar, ns ele nar trebui extinse n unele sanctuare ale naturii i nici amenajarea lor complex" nu e totdeauna de dorit (poriunea din Cheile Caraului cuprins ntre Petera olosu i Gura Comarnicului ar trebui s rmn fr potec; poteca de-a lungul Cascadelor Beuniei putea s rmn nemarcat). i pentru c a venit vorba de marcaje, se tie c acestea, judicios distribuite, discrete, reduse la minimum (ca frecven a semnelor), snt de o real utilitate pentru drume; ns un marcaj ce duce kilometri ntregi de-a lungul unui drum, unei cai ferate sau unui curs important de apa. e inutil, iar cnd numrul marcajelor ntr-o zon restrns depete o anumit limit, se poate ajunge la o poluare vizual a mediului. Entuziasmul bine dirijat al pionierilor s-ar putea canaliza nu numai n direcia executrii unor marcaje atent coordonate ci i n alte direcii utile: meninerea n stare de curenie a zonelor mai frecventate, ntreinerea dotrii (tblie indicatoare, diverse amenajri pe trasee). Dac telefericul i telescaunul snt pe alocuri amenajri realmente de dorit (ne gndim de pild la un nou teleferic spre Semenic, sau la unul ntre Borlova i Muntele Mic), apoi i n distribuirea acestora i vor spune cuvntul imperativele protejrii naturii Patriei noastre. Frumoasele realizri obinute pn acum pe linia construirii de cabane, moteluri, hoteluri, campinguri, judicios amplasate i arhitectonic reuite, ndreptesc speranele de viitor n aceast direcie; n legtur cu proiectul viitorului Parc Naional al carstului bnean, desigur c amplasarea corect a acestor construcii va fi permanent n atenia organelor de resort, esenial fiind ca toate aceste dotri s fie chibzuit i civilizat gospodrite, ceea ce n bun msur depinde de educarea personalului.
9

Vom ncheia aceste note cu meniunea c n vizitarea i amenajarea peterilor, orice aciune fr excepie este supravegheat i avizat conform legii de cele dou foruri competente: Institutul de Speologie E. Racovi" i Comisia Monumentelor Naturii a Academiei R.S.R. O veche vorb spune c Banatu-i fruncea"; nsemnrile de mai sus le-am fcut cu gndul c acela care a scos vorba s-a gndit i la natur, i la turism. Pornim i acum de la premiza c noiunile de cultur i turism (citete: mbogire spiritual, acumulare de cunotine noi) nu pot fi desprite, c turistul nu poate fi acel om cu rucsacul n spate, al crui unic scop este escaladarea unui vrf, noaptea petrecut n cabana confortabil i coborrea a doua zi, ntr-un timp record i trecnd prin hornul prin care n-a mai trecut nimeni n ultimii zece ani. De aceea, evitnd s dm acestei cri un caracter tehnicist, ferindu-ne totodat de a-i imprima o prea puternic amprent beletristic, nu vom pierde nici un prilej pentru a prezenta i unele noiuni cu caracter tiinific. Pentru c n natur fiecare vede ceea ce a nvat s vad.

MERLOT Merlot este numele unui bob de strugure rosu urme care sa stramosi la soiul biturica. Acest lucru a fost adus n Franta, n primul secol. Din acest stoc a venit de multe din soiurile stim astazi Cabernet, Malbec, si asa mai departe. Merlot de struguri nu a fost numit ca un soi distincte pna la 1800. Este cunoscut ca un soi nobil Bordeaux. Merlot nu este potrivita pentru a mbatrni lung, astfel nct pna de curnd vin obtinut din struguri Merlot a fost folosit doar ca un vin de amestecare. Moale si conforme, a fost folosit pentru a se amesteca cu Cabernet n vinurile franceze Bordeaux. Aceasta ar aduce un aspect mai moale cu aceste vinuri. Recent, Merlot a fost descoperit un vin delicios de sine stttor. Acesta este crescut n acest scop n primul rnd n California i Chile, i n alte cteva regiuni de vin. Acesta tinde s fie mai tolerant a condiiilor de sol dect un Cabernet de vi de vie este, i n timp ce mugurii mai devreme, de asemenea, pot fi recoltate mai devreme. Nu la fel de dure ca rosii alt parte, Merlot a tanin mai puin de un Cabernet i, prin urmare, poate fi baut mai devreme. Acesta este moale, dar nc complexe, un pic Chewy. Merlot este cunoscut pentru arome de prune, ciree negre, violete, si portocaliu. Este un meci perfect pentru carne de vit i alte feluri de mediu grele. ncercai unele cu un fel de mancare bogate, paste rosu, sau chiar un vas de pui grele. Merlot este de asemenea un compliment excelent pentru a ciocolata. Merlot ar trebui s fie servit la 64F. Merlot boltit la infamie cu Lateral film. Personajul principal n Lateral iubit Pinot Noir i Merlot urt cu nesat. El chiar a spus ntr-o singur scen, care va lsa un restaurant, dac cineva a ordonat Merlot. Din pcate, vnzrile au sczut Merlot dup filmul a ieit -, dar au revenit de la nivelurile anterioare.

10

Regiunea viticol a Dealurilor Banatului cuprinde plantaiile viticole cu caracter insular, ncepnd de la Moldova Nou (jud. Cara Severin) pn la Teremia Mare (jud. Timi). Aceast regiune viticol se caracterizeaz prin resurse heliotermice comparabile cu cele ale regiunii viticole din Moldova luat n ansamblul su, ns n condiiile unor resurse hidrice superioare. Se constat ns c, dup media temperaturilor maxime din luna august, ca i dup datele care se refer la lungimea perioadei fr nghe, a celei cu temperaturi active i a lungimii perioadei de vegetaie, aceast regiune viticol se apropie mai mult de cele nregistrate n Regiunea viticol a Munteniei i Olteniei. Spre deosebire de aceasta, temperaturile extreme minime din timpul iernii se apropie foarte mult de cele nregistrate n regiunea viticol a Dealurilor Moldovei, cu toat diferena mare de poziie geografic. Viticultura este practicat pe dealurile piemontane (altitudinea medie 231 m) care fac legtura ntre Munii Banatului i zona de cmpie. Zona viticol din Banat cuprinde podgoria Banatului, care reunete centrele viticole Silagiu, Dealul Tirolului, Moldova Nou, Reca si Teremia i respectiv podgoria Aradului cu dou centre viticole mai importante Siria-Madarat i Mini-Bratca. Dealurile Banatului Riesling, Pinot Gris, Feteasc alb, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot. Riesling - produce struguri de mrime mic-mijlocie, de form cilindro-conic, boabe aezate dens pe ciorchine, culoarea pieliei verde-glbuie, i uneori galben-aurie, miezul foarte suculent. Pinot gris aprut n Romnia n perioada urmtoare invaziei filoxerice, soiul se cultiv n prezent pe o suprafa de cca 3.200 hectare. Are nsuirea de a acumula cantiti mari de zaharuri n procesul de maturare a strugurilor. Vinurile, de tip sec sau demisec, uneori demidulci, au o trie alcoolic de 11,5 -12,5, sunt pline,robuste,echilibrate, cu personalitate imprimat de o arom specific de soi care evolueaz ntr-un buchet valoros prin nvechire. La Murfatlar se produc vinuri de Pinot gris dulci, de desert, de o calitate excepional. Feteasc alb - produce struguri cilindro-conici, de mrime mic, cu boabe sferice i mici, cu punct pistilar, aezate dens i uniform, pielia subire de culoare galben-verzuie, pulpa zemoas, cu gust plcut caracteristic. Sauvignon blanc este un vin demisec, cu o culoare galben-canar cu reflexe verzui strlucitoare. Are arom destul de intens, amintind-o pe cea de iasomie sau de mirosul florilor de vi-de-vie. Dup o perioad de pstrare, o parte din arom este estompat i nlocuit de un buchet complex de nvechire, care-i accentueaz unicitatea. Gustul este fructuos, cu mult prospeime, nvluit ntr-o arom-buchet care l face plcut i tentant. Cnd vinul se obine printr-o macerare pelicular, nsoit de o fermentare dirijat, vinul i intensific culoarea i devine mai corpolent.
11

Cabernet Sauvignon originar din Frana, soiul este n prezent bine fixat n sortimentul rii noastre, bucurndu-se de apreciere ntruct produce vinuri roii de cea mai nalt calitate. Deine n prezent o suprafa de cca 11.500 hectare, ntlnete condiii bune de cultur n arealele viticole cu climat mai clduros din jumtatea de sud a rii, n mod deosebit n cteva podgorii din Muntenia i Oltenia (Dealu Mare, Smbureti, Dealurile Craiovei, Severin, Plaiurile Drancei), din partea de vest a rii (Mini, Reca) i din Dobrogea (Murfatlar, Istria-Babadag, Tulcea). Vinurile de Cabernet Sauvignon au o calitate impuntoare, impresionnd prin culoarea lor roie-intens, prin extractivitate, vigoare, buchet bine dezvoltat prin nvechire. Pinot noir se cultiv n aceleai areale cu Cabernet Sauvignon. Produce vinuri cu trie alcoolic n jurul a 12, de culoare roie-crmizie, catifelate, rotunde i fructuoase. Merlot alturi de Cabernet Sauvignon i Pinot noir, soiul Merlot este inclus n sortimentul pentru vinuri roii al podgoriilor din sudul rii (Muntenia, Oltenia, Banat, Dobrogea) i se cultiv, de asemenea, n cteva areale din jumtatea sudic a Moldovei (judeele Vrancea, Galai i Vaslui). Vinurile de Merlot, seci, cu trie alcoolic ntre 12 - 12,5, se caracterizeaz prin culoare roieintens, extractivitate, fermitate i buchet care evolueaz prin nvechire.

12