Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cresterea Crapului in Monocultura
Cresterea Crapului in Monocultura
Astfel vor fi selectate exemplarele cele mai mari , care au capul mic ( prolificitate mare ) , corpul inalt ( indice de carnozitate bun ) , lipsiti complet de paraziti sau alte forme de imbolnavire si invelisul de solzi sa fie uniform , conform rasei .Recomand efectuarea lucrarilor de selectie a remontilor periodica, la fiecare 5 ( cinci ) ani pentru a realiza loturi de reproducatori de aceeasi varsta, conditie de baza pentru realizarea uniformitatii corporale a puilor ( adica a unor greutati medii individuale cat mai apropiate ). Cunoasterea potentialului genetic al reproducatorilor constituie o informatie tehnica foarte utila pentru punerea n practica a programelor de ameliorare genetica n scopul realizarii unor populatii piscicole cu potential bioproductiv bun, caracterizat prin: adaptabilitate la cresterea intensiva n conditiile de mediu ale zonei, ritm de crestere rapid, conversia eficienta a furajelor, rezistenta sporita la boli, prolificitate ridicata, calitatea superioara a carnii (randament bun la sacrificare, reducerea oaselor intramusculare, continut redus n grasimi), adaptabilitate la perioade hibernale lungi. Variabilitatea genetica a unei populatii de crap: rasa, linie sau varietate, poate fi stabilita prin mai multe metode; uneori rezultatele obtinute nu ofera certitudinea stabilitatii si aceasta se datoreaza n primul rnd plasticitatii mari a ciprinidelor n general si a crapului, n special. Aceste metode sunt: studiul caracterelor meristice (numar de vertebre, de solzi, de spini branhiali etc.) si somatice (lungime, naltime, grosime etc.), tehnici citogenetice, studiul polimorfismului proteinelor si tehnici de genetica moleculara. Genetica moleculara ofera posibilitatea unei fine analize a variabilitatii genetice a unei populatii piscicole, dar este o metoda costisitoare si greu accesibila fermelor de productie. Este aplicata, n general, n unitati de cercetare care au programe de ameliorare genetica a raselor de crap, dar care au si posibilitati financiare de sustinere a acestor studii. De aceea cred ca ameliorarea raselor de crap poate fi facuta numai n ferme specializate, pe baza unui program de cercetare stiintifica, beneficiind de o finantare sigura pe termen lung si de supraveghere riguroasa din partea unor institutii abilitate. n acelasi timp, n fermele de productie trebuie sa existe preocupare reala si permanenta pentru conservarea sau ameliorarea caracterelor genetice importante ale rasei de crap cultivate. Este cunoscut faptul ca unele caractere genetice (culoarea, grosimea etc.) prezinta un determinism simplu bazat pe exprimarea unui numar mic de gene care pot suporta modificari sau mutatii doar la schimbarea conditiilor de mediu. n acelasi timp, alte caractere, foarte importante pentru piscicultor, cum ar fi: viteza de crestere, rezistenta la boli, viabilitatea etc., prezinta un determinism complex, iar ameliorarea lor implica folosirea unor metode laborioase. Ameliorarea vitezei de crestere constituie un obiectiv de interes major pentru toti crescatorii de animale. Eficienta economica a activitatii de piscicultura n conditii de efort egal, depinde n cea mai mare masura de viteza de crestere a rasei cultivate. Posesia unei rase locale valoroase la un moment dat sau achizitionarea unui lot de reproducatori dintr-o rasa superioara, cunoscuta si omologata, nu sunt suficiente pentru a asigura, pe termen lung, rentabilitatea activitatii. Lipsa unei preocupari permanente privind cunoasterea originii parentale a reproducatorilor, a urmaririi descendentilor destinati reproducerii, a preocuparilor de aplicare a unei selectii riguroase, conduce n mod obligatoriu la diminuarea potentialului bioproductiv al rasei cultivate, inclusiv prin consangvinizare. Consangvinizarea populatiilor piscicole cultivate n actualele ferme de productie are loc, n principal, datorita lipsei conditiilor de urmarire si control a originii parentale ale reproducatorilor si, n secundar, datorita lipsei preocuparilor de infuzie cu material biologic din afara fermei. Viteza consangvinizarii loturilor de reproducatori depinde de marimea lotului si aceasta se datoreaza n primul rnd prolificitatii ridicate a crapului. Pentru unitati mici sau foarte mici n care 1-10 familii de reproducatori pot asigura puietul necesar, rata consangvinizarii este de 8-12 ani. BILLARD (1995, pag. 130) mentioneaza ca selectia reproducatorilor dintr-o populatie piscicola formata din descendentii a
50 de familii garanteaza pastrarea a 99 % din caracterele genetice parentale cu risc minim de consangvinizare. Consider utila infuzia periodica cu material genetic provenit din alte ferme, de preferinta din alte zone geografice ale tarii. Acest lucru se realizeaza foarte simplu daca la perioade de 8 12 ani se achizitioneaza un numar de 10.000 15.000 ex. pui de crap de un an, se cresc separat, anual se selecteaza exemplarele corespunzatoare ( in anul I, 20 %, in anul II,30 %, in anul III ,40 % si in anul IV, 50 % ) si la varsta maturitatii sexuale se indeparteaza ( se comercializeaza ) femelele, iar masculii se imperecheaza cu femelele din varietatea locala , mai buna.
verificat inventarul auxiliar : vanete , gratare, site si filtre; montat gard electric de protectie impotriva vidrelor
-administrat ingrasaminte organice ( obligatoriu numai gunoi de grajd complet fermentat ) , uniform distribuit pe toata ssuprafata ; -administrat var nestins , 1 2 to / ha, uniform distribuit pe toata suprafata - administrat 100 g / m.p. clorura de var in zonele umede ; - discuit toata suprafata platformei prin 2 3 treceri succesive cu grapa cu discuri ; - inchis instalatiile de evacuare, montat sistemele de filtrare si inundat ; - populat conform normelor tehnice In perioada vegetativa ( martie octombrie ) reproducatorii sunt furajati zilnic ( mai putin in perioada reproducerii ) , calitatea mediului se determina periodic si se efectueaza observatii zilnice privind comportamentul populatiei piscicole. O reteta furajera echilibrata si ieftina , usor de realizat in fermele de productie , este urmatoarea : - porumb 25 % -grau -orz -srot de floarea soarelui -srot de soia -calciu 20 % 20 % 20 % 10 % 5%
Aceasta receptura contine 19,8 % proteine , 3,8 % lipide si 52,4 % glucide . Furajele administrate zilnic reproducatorilor in perioada de crestere reprezinta 3 5 % din greutatea individuala , in functie de temperatura apei. Cresterea normala a unui exemplar de reproducator de crap selectionat este de 1,0 1,5 kg /an
-se pastreaza obisnuinta pestilor de a veni in contact cu omul , ceeace determina o stare de stres diminuat la pescuitul si transferul reproducatorilor in helesteele de reproducere. Iernarea remontilor si reproducatorilor se organizeaza in helestee cu suprafata de 0,1 0,5 ha si adancimea de 2,5 3,0 m. Helesteele de iernare se pregatesc in vederea popularii, astfel : se repara lucrarile hidrotehnice, se verifica inventarul auxiliar ( vanete, gratare, site, sisteme de filtrare ), se administreaza clorura de var ( 100 g / m.p.) in zonele umede, se administreaza var nestins ( 1.000 kg /ha ) pe platforma , se evacueaza resturile vegetale si se inunda. In perioada iernarii (noiembrie februarie ) se monitorizeaza principalii parametri calitativi ai apei : oxigen solvit, pH, transparenta, temperatura si grosimea stratului de gheata.
Dupa conceptia de amenajare, sunt mai multe tipuri de helestee de reproducere: 1. Dubisch: au un canal drenor perimetral care nconjoara o platforma nierbata. Este tipul de helesteu de reproducere ntlnit cel mai des n Romnia. 2. Hofer: suprafata se mparte n zona amonte care ocupa 1 / 3din helesteu si are adncime foarte mica (30-50 cm)si zona aval, care are o adncime de 0,8-1,2 m. 3. Kowalski: n plan longitudinal suprafata este mpartita n 3 zone: doua drenoare adnci, destinate parcarii femelelor si respectiv, masculilor, separate de o zona mediana mai putin adnca, nierbata. 4. Acvares: au un canal drenor foarte bine individualizat (sectiune trapezoidala B = 8 m, b = 4 m, h = 0,2 0,8 m) cu panta pronuntata orientata de la alimentare (0,2m) spre evacuare (0,8 m), amenajarea platformelor ntr-o panta uniforma de la baza digurilor spre drenor si benzi nierbate, cu latimea de 2,5 m, perimetrale canalului drenor si digurilor. Pregatirea helesteelor n vederea reproducerii ncepe imediat dupa golirea lor (n anul precedent) prin drenarea zonelor umede si nsamntarea cu ierburi perene a zonelor destinate acestui scop. Cnd substratul vegetal nu se dezvolta corespunzator, se nsamnteaza orz n luna aprilie. Suprafata totala nierbata nu trebuie sa depaseasca 20 % din suprafata helesteului. Restul suprafetei se prelucreaza mecanic, cu grapa cu discuri sau cultivator, n scopul distrugerii vegetatiei, nglobarii n sol a resturilor vegetale, a ngrasamntului organic si varului si pentru aerarea solului. Dezinfectia helesteului se face anual, n zonele de baltire a apei, cu clorura de var, 100 g / mp. Stimularea productivitatii piscicole naturale se realizeaza actionnd asupra: substratului (platformei): administrat 20-40 to / ha gunoi de grajd complet fermentat, administrat 1.000 kg / ha var stins si prelucrarea mecanica cu grapa cu discuri sau cultivator
apei: administrat pna la 400 kg / ha fn, 0,2 g / mc / zi drojdie de panificatie si 1 g / mc / zi faina de peste. Combaterea pradatorilor si rapitorilor se organizeaza naintea inundarii. Se recomanda construirea unui gard usor din plasa veche (de navod) sau din plase de stuf pentru a mpiedica patrunderea broastelor si montarea temporara a unui gard electric standardizat pentru a mpiedica patrunderea vidrelor. Inundarea helesteelor de reproducere natural dirijata se ncepe atunci cnd temperatura apei are un trend constant ascendent si atinge valoarea de 180C. Inundarea helesteelor n vederea reproducerii se face prin sisteme de filtrare. Recomandam folosirea filtrelor paralelipipedice (dimensiunea calculata n functie de ncarcarea apei n resturi vegetale si substante care nfunda filtrul), confectionate din tabla inox perforata, cu trei trepte de filtrare: = 6 mm, = 3 mm si = 1,0 mm (optim 0,8 mm). Popularea optima a helesteelor de reproducere natural dirijata cu reproducatori de crap se face cu 10-15 fam. / ha n helestee din care nu pot fi pescuiti reproducatorii dupa 2 maxim 3 zile de reproducere si 20-30 fam. / ha (1 fam. la 300 500 mp) pentru helesteele din care reproducatorii pot fi pescuiti total, imediat dupa depunerea pantelor. n aceasta situatie trebuie administrata hrana naturala obtinuta n culturi dirijate si hrana suplimentara accesibila alevinelor. Recomandam folosirea loturilor de reproducatori de aceeasi vrsta dar acolo unde femelele sunt de vrste diferite, obligatoriu se populeaza fiecare helesteu cu femele de aceeasi marime; n caz contrar, se obtin pui cu variabilitate dimensionala mare. Neuniformitatea mare a puilor este cauzata de urmatorii factori: vrsta diferita a femelelor face ca icrele sa aiba marimi diferite (diametrul maxim al icrei este la femele de (6) 7-8 (9) ani) si cantitatea de substante lipoproteice destinate hranirii embrionului si depozitate n sacul vitelin, hranirii ulterioare a larvei sa fie diferit. Acesta este un factor serios de diferentiere a cresterii puilor. vrsta diferita a femelelor face ca reproducerea lor sa se faca la diferente de timp de 1-2-3-4 zile. O diferenta de 2-3 zile la eclozare va conduce la o diferenta de 2-3 ori mai mare a unui pui fata de altul. n cresterea industriala, n interiorul populatiilor numeroase, indivizii mici vor ramne tot mai mici iar indivizii mari vor creste tot mai mari. Variabilitatea dimensionala accentuata, creeaza probleme mari, n special financiare: pretul obtinut este mic, imaginea firmei este deteriorata, greutatea comercializabila (1,2-1,8 kg / ex) se realizeaza n 3 sau 4 ani, etc. Reproducerea crapului, are loc n ziua a 2-a, a 3-a si eventual a 4-a de la populare, n special n intervalele 7-9 a m si 18-20 p m. Maturarea completa a icrelor depinde, la aceeasi rasa, de vrsta si starea fiziologica. Reproducerea natural dirijata este un mare spectacol, nu numai pentru profesionisti. Femela ,urmata foarte ndeaproape de 1-2 masculi, noata n zona nierbata, aproape de suprafata apei si dupa un tur de recunoastere a zonei, se ntoarce pe o parte si executa miscari energice ale trunchiului, pentru a expulza icre, pe o distanta de 1-2 m; pauza pe 1-2 m si continua pe aceeasi directie sau se ntoarce. Masculii o urmeaza ndeaproape, i maseaza abdomenul cu botul pentru a o ajuta sa elimine icrele, contracteaza puternic muschii abdominali si fac miscari ample si energice cu coada pentru a elibera sperma n cantitate ct mai mare, suficienta pentru a fecunda icrele mprastiate ntr-un spatiu asa mare. Miscarile energice ale caudalelor, fac sa sara stropi de apa, produc un zgomot puternic de ,,bataie a apei, de unde si denumirele populare de: bataia pestelui, peste aflat n bataie si boiste.
Reproducatorii selectionati, cu corpul nalt si scurt, au o reproducere mult mai putin galagioasa, mai discreta. Icrele, lipicioase, se prind de un substrat vegetal si sunt fecundate. Icrele care nu sunt fecundate mor imediat, cele care cad pe pamnt (chiar fecundate) mor n perioada urmatoare din cauza colmatarii membranei si neoxigenarii embrionului. Incubatia dureaza 90 grade zile, cca 5 zile la temperatura constata a apei de 180C. Larvele eclozate ramn lipite de substrat cteva ore, dupa care fac miscari pe distante foarte mici si se reataseaza repede de substrat. n momentul eclozarii, larvele au corpul transparent cu pete pigmentare brun nchis. Ochii sunt pigmentati, gura nefunctionala aripioarele pectorale sunt functionale si membrana notatoare continua, vezica notatoare lipseste, sacul vitelin bine individualizat. Capacitatea de not fiind redusa si pentru a transforma rezerva de hrana n masa corporala nu n energie destinata miscarii, larvele stau lipite de vegetatie n primele 36-48 ore. La vrsta de 2 (doua) zile larvele devin active si de la vrsta de trei zile si asigura energia necesara din rezerva sacului vitelin (diminuat ca volum) si din hrana exogena. Vezica notatoare formata si plina cu aer, le permite deplasarea lejera n apa, n cautarea de infuzori. Dezvoltarea muschilor si scheletului se intensifica.
Atrag atentia asupra faptului ca toate dozele substantelor si materiilor administrate sunt optime pentru habitatul de la Acvares Iasi si sunt doar orientative pentru alte habitate. Folosirea lor obliga la o monitorizare stricta a calitatii mediului n toata perioada, de la inundare si pna la pescuit. n ziua a 15-a de la inundare, helesteul se populeaza cu larve de 3-5 zile. n cazul popularilor helesteelor de dezvoltare postlarvara, se va avea n vedere distributia perimetrala uniforma si lansarea larvelor prin scufundarea recipientului de transport (galeata sau sac polietilena) n apa, nclinarea si deversarea usoara.
Norma de populare depinde direct de gradul de dezvoltare al biomasei planctonice accesibile alevinilor n diferite etape: infuzori, alge verzi, zooplancton si zoobentos (forme juvenile). Se folosesc densitati de 0,5-2,0 (3,0) mil / ha larve de 3-5 zile Hrana oferita de biomasa planctonica existenta n helesteu poate fi (si uneori este obligatoriu) suplimentata cu organisme realizate n culturi dirijate. ntretinerea alevinilor Cnd larvele au vrsta de 6 zile se initiaza administrarea unui furaj special, prestarter, n cantitate de 8 kg / ha / zi, distribuit n 10 reprize (tainuri), uniform pe toata suprafata helesteului. Cantitatea de furaj administrat se suplimenteaza cu 1 kg / ha n fiecare zi. ntretinerea helesteelor n perioada cresterii alevinilor, helesteele ca mediu de viata, necesita lucrari tehnologice de mentinere sau ameliorare a calitatii habitatului: oxigenarea apei se realizeaza prin aerare mecanica cu aeratoare eoliene sau electrice de diverse tipuri sau prin administrarea permanenta a unui debit suficient de apa; administrarea de nutrienti (ngrasaminte), drojdii, faina peste, etc.), daca este necesar; combaterea vegetatiei dure.
n perioada cresterii alevinilor, anual sau episodic, se dezvolta o populatie numeroasa de crustacei daunatori: Apus, Cyzicus, Streptocephalus. Pentru distrugerea acestora, administram n zona perimetrala a helesteelor, prin pulverizare, o solutie (5%) de onefon sau clorofos, n doza de 2-3 kg / ha (0,2-0,3 g / mp). Administrarea se face pna la 48 ore naintea pescuitului pentru ca substanta activa sa se degradeze si sa nu afecteze muncitorii. Dupa administrarea onefonului, zooplanctonul moare si trebuie suplimentata ratia de furaj prestarter. Deasemeni, este necesar sa organizam combaterea pradatorilor: broastele din crescatorii si-au adaptat regimul nutritiv la oferta generoasa n larve, alevini si pui si sunt pradatori extrem de periculosi. Apreciez pierderile datorate broastelor la 10-15 % din populatia de alevini. Combaterea lor se poate face prin prinderea cu sisteme artizanale (foarte eficiente) sau industriale si prin mpuscare. Pulpele broastelor pot fi valorificate; pasarile ihtiofage, pot fi speriate cu diferite pocnitori: cu butan, cu carbit sau cu artificii.
La vrsta de 15-18 zile, alevinii se pescuiesc si se transfera n helesteele de crestere a puilor. Greutatea medie individuala este de 0,2-0,3 g / ex. Pescuitul alevinilor se poate face cu volocul, la capcana exterioara, la groapa de pescuit interioara si la contracurent. Volocul este confectionat din tesatura de perdea (fara ornamente)montata pe frnghii de = 8 -12 mm si are dimensiunile L = 6-10 m si l = 2m. Capcana este confectionata din tesatura de perdea, montata pe frnghii cu = 8-12 mm, este formata din doua compartimente montate n forma de T , unul de directionare si celalalt de retinere si parcare temporara, fiecare compartiment are dimensiunile: L = 2-4 m, l = 0,6-1,0 m si h = 0,6-1,0, se monteaza etans la evacuarea calugarului. Debitul de evacuare trebuie reglat cu atentie pentru a nu strivi alevinii de peretele prinzatorului. Groapa de pescuit este o constructie realizata de cele mai multe ori din beton, situata n interiorul helesteului (la alimentare) sau n exteriorul helesteului (la evacuare) si are dimensiuni variabile, functie de marimea helesteului si numarul de alevini. Groapa de pescuit interioara functioneaza pe principiul contracurentului: alimentam helesteul cu un debit mic de apa (dupa ce s-a redus nivelul de apa si alevinii s-au aglomerat n drenor), se creeaza un curent de apa slab, din
instinct, alevinii merg contracurentului si se aglomereaza n groapa de pescuit. Acest sistem este extrem de eficient la somn. n situatii rare, din faza de proiectare se prevede pescuirea alevinilor cu contracurent si se executa constructiile hidrotehnice cu mare acuratete pentru ca diferenta ntre nivelul apei din helesteul de crestere si cel din helesteul de dezvoltare postlarvara sa nu fie mai mare de 5-10 cm. Astfel, se creeaza un curent de apa din helesteul de crestere spre helesteul de dezvoltare postlarvara, iar alevinii sesizeaza curentul, din instinct noata contra curentului si trec n helesteul de crestere. Procedeul are doua dezavantaje privind pescuitul : nu vom sti cti pui sunt si nu toti trec contracurentul (trebuie pescuiti prin alte procedee). Recomand cea mai ieftina si usoara procedura de pescuit a alevinilor n doua etape: la nivelul normal al apei; pescuim cu volocul si recoltam majoritatea alevinilor existenti. n majoritatea anilor, popularea helesteelor de crestere vara I se efectueaza cu acesti alevini si pescuitul dureaza 1 (o) zi; la drenor, dupa ce n prealabil s-a redus nivelul apei si s-au pescuit reproducatorii. Pescuitul alevinilor se face cu volocul si cu capcana. Inventarul necesar pescuitului, transportului si eventual ambalarii pentru livrare, este format din: voloace (2-3 buc); capcane (prinzatoare) (1 buc / helesteu); juvelnice, confectionate din tesatura perdea, montata pe frnghii cu = 8-12 mm, avnd dimensiuni : L = 6 m si l = 2 m, folosite la parcarea provizorie sau pentru flamnzire, n cazul transportului la distante mari; castroane din plastic alb cu capacitatea de 1 l .
Metodele de numarare a alevinilor pescuiti, descrise n literatura de specialitate, au evoluat n timp, dar nu s-a stabilit nca o metoda riguroasa aplicabila n conditiile de productie industriala de la fermele piscicole amplasate, de obicei, n zone izolate. Metodele mentionate frecvent sunt: compararea cu un vas etalon; masurarea volumului de apa dislocat; folosirea unui vas cu volum de apa cunoscut (SCHPERCLAUS, 1962, POJOGA, 1977).
n operatiunea de apreciere numerica a loturilor pescuite se urmaresc n special doua lucruri, n urmatoarea ordine a prioritatilor: evitarea pierderilor prin traumatizarea sau asfixierea puilor; aprecierea ct mai corecta a numarului acestora.
Numararea sau mai corect spus, aprecierea numerica pe loturi mici, este facuta exclusiv de seful de ferma. Se utilizeaza un vas semisferic (castron) din plastic alb cu capacitatea de 1 (un) litru cu care se colecteaza un amestec de apa si alevini, n volume egale. Se numara efectiv toti alevinii si se repeta aceasta operatiune de 4 - 5 ori; se face media aritmetica si se determina numarul mediu al alevinilor dintr-un castron. Se tine o evidenta stricta a numarului alevinilor pescuiti si populati n helesteul de crestere. Transportul alevinilor n interiorul fermei se face, n general, pe distante mici, 100-200 m, cu galeti, 10.000 ex. n 10 l apa si pe distante de 0,5-2 km, cu cistertne prevazute cu instalatii de oxigenare si sifonare a amestecului apa + alevini.Transportul pe distante medii sau mari se efectueaza n general
n saci de polietilena sau cisterne autonome; sacii de polietilena folositi sunt transparenti, rezistenti la manipulare, nu prezinta pori si au capacitatea de 50 l. Se foloseste n general raportul de 20 l apa la 30 l oxigen. Dupa introducerea larvelor sau alevinilor sacii se leaga etans si se ambaleaza n cutii de carton.