Sunteți pe pagina 1din 22

TIRI IMPORTANTE . Ghidul mediatorului PRELUARE. 29.10.

2009 Asociatia Profesional a Mediatorilor din Romnia, n parteneriat cu Asociatia Pro Medierea, a elaborat Ghidul de mediere pentru magistrati, care reprezint un model practic de proceduri pentru aplicarea medierii n relatie cu sistemul judiciar. Scopul acestui Ghid este de a incuraja si facilita participarea organelor judiciare ( instante de judecat, Parchete, Politie) n aplicarea medierii n disputele aflate pe rolul acestora si exercitarea atributiilor ce le revin n conformitate cu dispozitiile Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator. Ghidul clarific ntr-un prim capitol: ce este medierea, beneficiile medierii att pentru prti, ct si pentru sistemul judiciar, cine sunt mediatorii si procedura serviciului de mediere. Capitolul 2 al Ghidului abordeaz aplicarea medierii n disputele aflate pe rolul organelor judiciare, venind cu precizri referitoare la atributiile organelor judiciare rezultate din dispozitiile Legii 192/2006. Totodat, se propune un model de procedur special pentru recomandarea si aplicarea medierii pe parcursul unui proces judiciar Ghidul de mediere pentru magistrati propus de APMR si APM se afl n prezent n faza de prezentare si consultare. n acest scop, APMR si APM vor organiza ntlniri cu magistratii n urmtoarele dou luni pentru a discuta modelul de procedur propus si pentru a clarifica orice probleme de natur practic ce pot aprea la coroborarea procedurilor judiciare cu procedurile serviciului de mediere. Asociaia Profesional a Mediatorilor din Romnia este deschis colaborrii cu toate celelalte organizatii din domeniul medierii, interesate de promovarea Ghidului de mediere pentru magistrati. n acest sens, APMR a rspuns invitatiei Centrului de Mediere Craiova si a participat la seminarul Medierea metod alternativ de solutionare a litigiilor, organizat n data de 16 noiembrie 2009 la Curtea de Apel Bucuresti, unde a prezentat Ghidul si a invitat magistratii la discutii pe marginea acestuia.

n urma finalizrii consultrii cu magistratii, APMR si APM vor publica Ghidul de mediere pentru magistrati si l vor comunica instantelor de judecat, Parchetelor si Politiei. Vedeti aici textul Ghidului de mediere pentru magistrati .

Stire adaugata in data de 17-11-2009 Ioana Adina Stoica - mediator, fondator al Asociaiei Pro Medierea (2001), fondator al Asociaiei Profesionale a Mediatorilor din Romnia (2008) Virginia Beldea - judector la Judectoria sectorului 4 ( 1992-1995), notar public din anul 1995, vicepreedinte al Camerei Notarilor Publici Bucureti APLICAREA MEDIERII IN DISPUTELE AFLATE PE ROLUL

ORGANELOR JUDICIARE
(Aplicarea medierii n relaie cu sistemul judiciar)

Ghid practic de proceduri


Cuprins 1. Medierea- metoda alternativa de solutionare a disputelor 1.1. Ce este medierea 1.2.Avantajele medierii 1.3.Cine sunt mediatorii 1.4.Domeniul de aplicare a medierii 1.5. Procedura serviciului de mediere 2. Aplicarea medierii in disputele aflate pe rolul organelor judiciare : instante de judecata, Parchete, Politie 2.1.iul materiei 2.2. Rolul organelor judiciare n aplicarea medierii n relaie cu sistemul judiciar 2.3.Proceduri aplicabile. 1. Medierea- metoda alternativa de solutionare a disputelor. 1.1.Ce este medierea o modalitate de solutionare a disputelor pe cale amiabila o metod de solutionare a disputelor, alternativ la rezolvarea pe calea instantelor de judecat o negociere asistat de o a treia parte neutra, impartiala i fr putere de decizie asupra soluiei mediatorul care ajut partile in disput sa colaboreze in gasirea propriilor solutii

o modalitate prin care o dipsuta inceteaza ca urmare a unei solutii propuse,negociate si agreate de catre parti, solutie care se bazeaza pe interesele partilor si nu pe drepturile acestora. un proces voluntar pentru rezolvarea disputelor , parile fiind libere s decid dac particip in mediere i dac accept acordul rezultat PRINCIPIILE MEDIERII

I)

Caracterul voluntar al medierii partile au dreptul de a decide daca accepta sau nu solutionarea disputei prin mediere Obs: se face distinctia intre etapa procedurala de solutionare pe cale amiabila (prin mediere, negociere, facilitare, etc) sau alternativa (include arbitrajul) , care poate fi obligatorie si participarea propriu-zis la mediere care nu poate avea loc decat in mod voluntar, cu liberul consimtamant al partilor. Similar negocierii, unde partile nu pot fi obligate sa negocieze impotriva vointei lor , nici in mediere partile nu pot fi obligate sa negocieze. In cadrul medierii are loc tot un proces de negociere, cu diferenta ca partile sunt ajutate de mediator pentru ca nu au capacitatea sau nu sunt in situatia de mai negocia singure. II) Acceptul in cunostinta de cauza- partile au dreptul de a fi informate cu privire la mediere pentru a lua deciziile in cunostinta de cauza . III) Autodeterminarea partile au dreptul sa-si defineasca ele insele problemele de rezolvat, interesele, solutiile si sa decida asupra celei care mai convenabile lor. Partile au dreptul de a alege si accepta mediatorul. IV) Neutralitatea si impartialitatea mediatorului Neutralitate-mediatorul nu trebuie sa se afle in conflict de interese fata de parti sau fata de obiectul conflictului. Impartialitate-mediatorul va conduce procesul de mediere in mod nepartinitor V) Confidentialitate mediatorul va asigura confidentialitatea asupra informatiilor aflate in mediere 1.1.Avantajele medierii Ca modalitate de solutionare a disputelor medierea prezint certe avantaje pentru pri : Solutia aparine parilor Responsabilitatea si autoritatea de a ajunge la un acord revine partilor in conflict. Acestia au dreptul sa faca propriile alegeri in loc sa ofere puterea de decizie unui tert. Soluia este multumitoare pentru ambele pri (castig-castig ) Medierea analizeaza cauzele de fond ale problemei si permite gasirea unor solutii si remedii creative adaptate la nevoile si resursele partilor in disputa

Solutia este multumitoare pentru ambele parti tocmai pentru ca raspunde intereselor partilor, sunt direct implicate in negociere si decizie Imbunatateste sau pastreaza relatiile dintre pri Medierea priveste in viitor. Ajuta atat la rezolvarea problemelor cat si la pastrarea sau imbunatatirea relatiilor. Modul de lucru este flexibil iar discuiile au loc intr-un cadru informal Permite o rezolvare mai rapida i mai puin costisitoare pentru pri dect n instana de judecata Asigur confidenialitate Medierea nu se desfasoara in cadru public. La mediere participa mediatorul, partile si eventual alte persoane ACCEPTATE DE CATRE PARTI. (avocati, rude, consultanti). Mediatorul este obligat sa pastreze confidentialitatea tuturor informatiilor aflate pe parcursul medierii, cu exceptia cazurilor prevazute de lege De regula, confidentialitatea este pastrata si de catre parti, cu exceptia cazului in care acestea convin altfel. Alti participanti sunt obligati sa pastreze confidentialitatea. Mediatorul va conduce procesul de mediere si va organiza participarea in mediere a altor persoane in functie de nevoile partilor si de asigurarea cadrului optim pentru construirea increderii intre parti astfel incat medierea sa fie eficienta . Avantajele medierii pentru sistemul judiciar:

Degrevare Reducerea costurilor de funcionare Eficientizarea si cresterea calitatii activitatii

1.1.Cine sunt mediatorii Profesia de mediator este o profesie liberala, care este organizata i se desfasoara in conditiile Legii nr. 192/2006 privind medierea si profesia de mediator si hotararilor Consiliului de Mediere. Ocupatia de mediator este inregistrata in COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania), la pozitia 244702 si este incadrat in Grupa majora 2 Specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice, specialisti in comunicare. Competentele mediatorului sunt stabilite prin Standardul Ocupational al Mediatorului. Formarea profesionala a mediatorilor se asigura prin cursuri de formare specializata conform Standardului de formare a mediatorului, organizate de catre furnizori de formare autorizati de catre Consiliul de Medierea in conformitate cu legislatia in

materia formarii profesionale a adultilor sau de catre institutii de invatamant superior acreditate, ale caror programe sunt avizate de catre Consiliul de Mediere. Documentul care atesta dobandirea competentelor profesionale ca mediator este emis de catre Consiliul de Mediere. Mediatorii sunt autorizati de catre Consiliul de Mediere conform dispozitiilor art. 7 si 8 din Legea 192/2006. Mediatorii cu drept de practica sunt mediatori autorizati de catre Consiliul de Mediere care indeplinesc conditiile legii. Exercitarea activitatii se face in cadrul formelor de exercitare avizate de catre Consiliul de mediere. Formele de exercitare ale profesiei sunt specifice : birou de mediator, birou de mediatori asociati, societate civila profesionala, contract de munca intr-una din formele de exercitare specifice inclusiv in cadrul organizatiilor neguvernamentare cu activitate in domeniul medierii. Toti mediatorii autorizati sunt inscrisi in Tabloul mediatorilor, care este ntocmit si actualizat de catre Consiliul de Mediere. Acesta este disponibil la sediul Consiliului de Mediere si este afisat n format electronic pe site-ul acestuia www.cmediere.ro. Mediatorii cu drept de practica sunt nscrisi n Tabloul mediatorilor ca mediatori activi. Tabloul contine date referitoare la forma de exercitare a profesiei , sediul profesional, institutia care a format mediatorul, anul absolvirii cursurilor de formare, apartenenta la asociatii profesionale si date de contact. Numai acestia pot oferi servicii de mediere. Mediatorii care apar n Tabloul mediatorilor ca inactivi sunt pesoane care au dobandit calitatea de mediator prin autorizarea de catre Consiliul de Mediere dar care nu solicitat avizarea pentru nceperea activitatii. 1.2.Domeniul de aplicare a medierii Pot face obiectul medierii, conform art 2 din Legea 192/2006: Orice drepturi asupra crora prile pot dispune prin convenie sau n orice mod permis de lege Dispute n materie civil, comercial, familie, penal i alte materii, n condiiile legii 192/2006

n consecin, medierea se aplic n toate cazurile n care prile pot negocia rezolvarea problemelor care fac obiectul disputei. Medierea este cunoscut ca fiind o negociere asistat de ctre o tert persoan neutr, imparial, cu pregtire specializat in soluionarea disputelor mediatorul. Nu pot face obiectul medierii, conform art. 2 din Legea 192/2006 Drepturi strict presonale , ca cele privind statutul personei Orice drepturi asupra crora prile nu pot dispune, potrivit legii, prin convenie sau sau prin orice alt mod admis de lege

1.1.Procedura serviciului de mediere I. Convenirea medierii 1. Una dintre parti sau toate partile in disputa se pot adresa unui mediator pentru serviciul de mediere. Mediatorul este ales si acceptat de catre parti. 2. Mediatorul va sta de vorba cu partea/ partile care se adreseaza mediatorului pentru a se informa cu privire la caz si pentru a le informa despre mediere, efectele acesteia si regulile aplicabile, astfel incat partile sa poata decide IN CUNOSTINTA DE CAUZA daca accepta sau nu medierea 3. Daca medierea este metoda potrivita de solutionare a disputei, daca solicitantul decide sa incerce solutionarea prin mediere si daca mediatorul se considera competent si neutru, solicitantul va completa o cerere prin care solicita initierea procedurii de mediere. 4. In cazul in care se prezinta numai una dintre parti la mediator, acesta va demara procedura de contactare a celeilate parti in vederea acceptarii medierii si mediatorului, precum si pentru a informa si aceasta parte cu privire la mediere. 5. In cazul in care, partile sunt decise sa incerce rezolvarea disputei prin mediere iar mediatorul este acceptat de catre toti participantii, se incheie contractul de mediere. Medierea nu poate avea loc in lipsa unui contract de mediere semnat de catre toate partile si mediator. Mediatorul va stabili impreuna cu partile conditiile de desfasurare, respectiv : locul unde se va desfasura medierea, ziua, ora, timpul alocat discutiilor si eventual, daca este cazul, participarea altor persoane si rolul acestora in cadrul medierii. Partile pot fi asistate in cadrul medierii de avocati, juristi, alti consultanti, alte persoane (rude, prieteni) etc. II Procesul de mediere Disputa se poate solutiona intr-o sesiune de mediere sau in mai multe, in functie de complexitate. Partile, impreuna cu mediatorul vor agrea planificarea sedintelor de mediere. Pe parcursul medierii, mediatorul faciliteaza comunicarea dintre parti si le ajuta sa negocieze pentru a ajunge la o solutie acceptata de catre parti. In cazul in care partile ajung la o intelegere, aceasta poate fi mentionata in scris (acord) sau nu, in functie de dispozitiile legii sau de decizia partilor, dupa caz. In cazul in care se redacteaza un acord, acesta va cuprinde termenii intelegerii decisi de catre parti. Acordul este actul partilor. El se semneaza doar de catre parti si se pastreaza numai de catre acestea. Acordul partilor are valoarea unui contract intre parti. Mediatorul nu are motive de a pastra acordul de mediere.

Acordul rezultat din mediere poate fi autentificat la notar sau prezentat instantei judecatoresti, in functie de valoarea legala necesara pentru acord sau de cea pe care partile doresc sa o confere. Prin mediere pot fi solutionate toate problemele in disputa sau numai partial. In toate cazurile, indiferent de rezultatul medierii, mediatorul si partile in disputa incheie un proces verbal in care sunt consemnate numai aspecte referitoare la desfasurarea procesului de mediere: daca s-a parcurs intregul proces de mediere sau nu , daca partile au ajuns la un acord sau nu, daca au fost solutionate toate problemele sau nu. Pot exista si alte mentiuni agreate de catre parti si mediator. Procesul verbal nu va contine termenii acordului partilor. Mediatorul si partile vor semna procesul verbal si vor primi cate un exemplar al acestuia. 2. Aplicarea medierii in disputele aflate pe rolul organelor judiciare : instante de judecata, Parchete, Politie 2.1.Sediul materiei Prile pot recurge n mod voluntar la mediere inclusiv dup declansarea unui proces n fata instantelor competente , dac legea nu prevede altfel (art. 2 alin.1 Legea 192/2006). In consecinta, atunci cnd prile decid s incerce soluionare amiabil prin mediere, dup sesizarea organelor judiciare, vorbim de domeniul aplicarii medierii in relaie cu sistemul judiciar. 2.2.Rolul organelor judiciare n aplicarea medierii n relaie cu sistemul judiciar 2.2.1. Informarea prilor asupra posibilitii si avantajelor folosirii procedurii de medierii de ctre organele judiciare (art. 6, Legea 192/2006 privind medierea i organizarea profesiei de mediator) Organele judiciare au un rol determinant n ncurajarea prilor n disput de a soluiona amiabil, prin mediere disputa dintre ele. In exercitarea acestui rol, organele judiciare pot: Sa identifice cazurile n care medierea este aplicabil Sa ncurajeze prile s incerce soluionarea amiabil prin mediere S informeze prile asupra efectelor solutionrii amiabile n cazul proceselor civile lato sensu si penale, precum i n alte materii

S informeze prile asupra actelor juridice, pe care acestea trebuie s prezinte organelor judiciare , n cazul apelarii la mediere.

n ceea ce priveste obligaia de informare asupra avantajelor medierii considerm c, dispoziia legii trebuie aplicat innd cont de procedura serviciului de mediere si de considerente practice ale funcionrii organelor judiciare pentru a eficientiza aplicarea medierii n relaie cu sistemul judiciar. Astfel, avem in vedere urmatoarele aspecte: Necesitatea asigurrii informarii prilor asupra medierii (avantaje, principii, reguli de desfaurare aplicabile, drepturile prilor n procedura de mediere etc) nainte ca acestea s decid acceptarea/refuzarea medierii - principiul acceptului n cunotin de cauz. Aceast informare este asigurat prilor de ctre mediator n etapa de convenire a medierii, conform procedurii serviciului de mediere, astfel cum este prevazut n Legea 192/2006 Informarea este una din competenele mediatorului i o obligaie legal a acestuia, a crei ndeplinire este confirmat de pri n cuprinsul contractului de mediere Aceasta etapa preliminara nu se rezuma numai la informare ci este determinanta pentru ca mediatorul sa poata evalua aspecte importante pentru desfasurarea medierii si, mai ales, daca partile sunt motivate sa solutioneze disputa pe aceasta cale. Dificultatea practic de a se asigura aceast activitate de ctre organele judiciare, care sunt suprasolicitate de numrul mare de dosare

n concluzie, c acest informare se poate realiza prin colaborarea organelor judiciare cu mediatorii, astfel: IN SITUAIILE N CARE PARILE DORESC S NCERCE SOLUIONAREA AMIABIL A DISPUTEI , ORGANELE JUDICIARE VOR INDRUMA PRILE S ALEAG UN MEDIATOR PENTRU A SE INFORMA CU PRIVIRE LA MEDIERE I A DECIDE N CUNOSTIN DE CAUZ DAC ACCEPTA/REFUZ MEDIEREA . Statisticile internaionale demonstreaz faptul c, 80% din cazurile recomandate ctre mediere, prile au decis s soluioneze disputa pe acest cale.

1.1.1. ndrumarea prilor de catre organele judiciare pentru a apela la mediere(art. 6, Legea 192/2006 privind medierea i organizarea profesiei de mediator) In exercitarea acestui rol, organele judiciare pot: S informeze prile asupra dreptului lor de a alege un mediator

S informeze prile unde pot gasi Tabloul mediatorilor S recomande prilor s se prezinte mpreun la mediator pentru infomare asupra medierii S stabileasc pentru prti un termen n care acestea le vor informa dac decid s apeleze la mediere

1.1.1. Afisarea Tabloului de mediatori la sediul instantelor judecatoresti (art. 12, Legea 192/2006) Consiliul de Mediere este obligat prin lege s pun la dispoziia celor interestai Tabloul mediatorilor la sediul su, al instanelor judectoresi, al autoritilor administaiei publice locale, precum si la sediul Ministerului de Justitie i pe pagina de internet a acestuia. Tabloul mediatorilor este actualizat permanent de ctre Consiliul de Mediere pe site-ul acestuia : www.cmediere.ro Indeplinirea obligaiilor ce revin Consiliului n privina publicitaii Tabloului mediatorilor poate fi realizat numai cu colborarea autorittilor. Din aceste considerente, este important sprijinul organelor judiciare pentru a asigura publicitatea Tabloului mediatorilor la sediul instanelor de judecat, n sprijinul justiiabililor. Gasirea unor modalitati de afisare a Tabloului mediatorilor la sediul organelor judiciare este esenial pentru facilitarea accesului justiiabililor la serviciul de mediere 1.1.2. Recomandarea medierii de ctre judector (art. 61, art. 67, Legea 192/2006 privind medierea i organizarea profesiei de mediator) Recomandarea medierii este o aplicaie specific a obligaiei stabilit prin prevederile art. 6 din Legea 192/2006 pentru organele judiciare. In consecint, acest recomandare se realizeaz n aceleai condiii valabile pentru toate organele judiciare, astfel cum au fost precizate mai sus la pct. 2.2.1. si 2.2.2.

1.2.Proceduri aplicabile medierii n relaie cu sistemul judiciar Organele judiciare , potrivit legii, au urmatoarele atribuii n cazul aplicrii medierii n relaie cu sistemul judiciar:

1. Vor aprecia asupra cazurilor n care prile pot rezolva amiabil disputa dintre ele. Solutionarea pe cale amiabila nu este o noutate in Romania dar metoda cunoscuta si folosita pana in prezent este negocierea directa sau prin reprezentanti. Pot exista urmatoarele situatii: a) partile nu doresc solutionarea pe cale amiabila, de cele mai multe ori pentru ca una dintre acestea este convinsa ca are sanse mari de castigare a procesului in instanta sau pentru ca doreste pedepsirea celeilate parti practic, nu exista motivatie pentru negociere b) solutionarea amiabila este mai putin indicat a fi recomandata, cel putin in etapa actuala, in cazul in care exista un istoric de violenta intre parti. Medierea este posibila si in acest caz, dar pentru astfel de interventii pe caz este necesara o specializare a mediatorului in domeniul victima-agresor. Pe masura ce medierea se va dezvolta, mediatorii vor fi specializati pe tipuri de dispute. Unele specializari vor necesita dobandire de competente specifice, altele nu. c) partile au incercat solutionarea amiabila prin negociere dar aceasta a esuat d) partile au incercat solutionarea prin mediere , dar a esuat e) partile nu au incercat solutionarea pe cale amiabila 1. Vor recomanda prilor soluionarea amiabil prin mediere, in situatiile 1 c si e n cazul n care, prile informeaz organul judiciar c au ncercat s negocieze (concileze direct) i nu au reuit, acesta din urma poate recomanda medierea. Diferena fata de negociere este c n mediere prile sunt ajutate de ctre mediator s comunice i s negocieze. In general, negocierea esueaza pentru ca disputa se afla intr-o faza in care negocierea nu mai este posibila/ eficienta, pentru ca partile nu au capacitatea de a negocia singure sau pentru ca negocierea s-a derulat prin reprezentanti, ceea ce diminueaza sansele de rezolvare. In cazul litigiilor comerciale, rata mica de succes a concilierii directe este un exemplu elocvent si explicabila, disputele din acest domeniu fiind extrem de pretabile pentru solutionarea prin mediere. Medierea este eficient chiar dac negociere (concilierea direct) a euat. Solutionarea amiabila are sanse mari sa fie acceptata in cazul in care relatia dintre parti este importanta. In unele tari, in cazul divortului in care exista copii, solutionarea amiabila prin mediere sau negociere este obligatorie. Se considera ca partile inceteaza a

mai fi soti, dar nu inceteaza a mai fi parinti iar judecatorul este cel care, in primul rand, apara interesul copilului, acesta prevaland fata de dreptul partilor de a accepta sau nu medierea. In interesul copilului, instanta responsabilizeaza parintii in a se implica in viata acestuia si lasa la latitudinea parintilor ca, in functie de resursele lor si de disponibilitate, sa stabileasca aspectele privind cresterea copilului. Judecatorul poate tine cont sau nu de acordul partilor, in functie de interesele copilului. 2. n cazul n care prile refuz s ncerce soluionarea amiabil prin mediere , procesul judiciar continu conform procedurilor specifice. 3. n cazul n care, prile accepta s ncerce soluionarea amiabil prin mediere, organul judiciar va da ndrumri cu privire la dreptul de a alege mediatorul, Tabloul mediatorilor i va stabili un termen n care prile s se informeze asupra medierii i s i comunice dac medierea se accepta de ctre toate prile n disput. Acest termen nu poate fi mai mic de 15 zile, avand n vedere demersurile pe care prile si mediatorul trebuie s le ntreprind n etapa de convenire a procedurii de mediere. Se va recomanda ca partile sa se prezinte impreuna la mediator . 4. Dac prile, dup informare, decid s apeleze la mediere, acestea vor comunica organului judiciar la termenul stabilit conform pct. 4, decizia lor de acceptare a medierii. Organul judiciar va decide suspendarea procesului conform legii (art. 62 alin. 1 si art. 70 alin1, Legea 192/2006) la cererea prilor n materie civil lato sensu i , repectiv la prezentarea de ctre pri a contractului de mediere n materie penal. Susupendarea procesului suspend termenul de perimare pe o durat de 3 luni n materie civil. n materie penal, suspendarea procesului opereaz doar 3 luni de la data semnarii contractului de mediere. Procesul penal se reia din oficiu dac procesul verbal de inchidere a medierii nu se comunic organului judiciar pn la expirarea acestui termen. Se considera ca medierea este acceptata daca s-a semnat contractul de mediere . Partile vor furniza mediatorului numarul dosarului pe rol, instanta de judecata, adresa acesteia, obiectul litigiului, termenul stabilit conform pct 4. 5. n toate cazurile n care medierea are loc pe parcursul unui proces judiciar, mediatorul are obligatia ca: n materie civil s informeze n scris instana de judecat dac prile au ajuns sau nu la o nelegere, n mediere (art. 61 alin 2 Legea 192/2006). Informarea va contine in general elementele procesului verbal al inchiderii procedurii de mediere. Mediatorul nu poate fi obligat, conform legii, s comunice instanei de judecat acordul prilor rezultat din mediere. Acordul este nscrisul sub

semnatur privat , semnat de ctre pri iar obligaia de confidenialitate a mediatorului include i pstrarea confidenialitii asupra coninutului acestuia. n acest sens, art. 63 alin 1 din Legea 192/2006 precizeaz c hotarrea de expedient se pronun numai la cererea prilor, cu aplicarea dispoziiilor Codului de procedur civil. n consecin, numai prile au dreptul de a prezenta acordul rezultat din mediere n fata instnelor de judecat. n materie penal - s comunice procesul verbal de inchidere a procedurii de mediere (art. 70 alin 3, Legea 192/2006). Amendamentele Legii 192/2006, aprobate n prezent de catre Parlament i aflate n procedura de promulgare completeaza dispozitiile prezentei legi n sensul c, n materie penal prile sunt obligate s se prezinte personal n faa organului judiciar pentru a se lua act de voina lor consemnat n acordul de mediere sau s depun acordul de mediere n forma autentic n dosarul cauzei (art. 70 alin 4). n consecin i n materie penal numai prile au dreptul s prezinte orgenelor judiciare acordul de mediere.

1. Dup finalizarea medierii, indiferent de rezultatul acesteia: n materie civil cursul procesului se reia prin repunerea pe rol a cauzei, la cererea prilor. Repunerea pe rol este scutit de plata taxei de timbru (art. 62 alin 3, Legea 192/2006). Prile care au soluionat prin mediere disputa pot solicita instanei de judecat sa ia act de voina parilor si sa pronune o hotarre de expedient. In acest caz, partile vor prezenta instantei de judecata acordul rezultat din mediere. Pentru a se confirma faptul ca acordul prezentat este rezultat din mediere(si nu o tranzactie) este recomandabil ca judecatorul sa solicite partilor si procesul verbal incheiat la finalul procedurii de mediere. Procesul verbal contine elementele de identificare ale mediatorului (nume, prenume, forma de exercitare, date de contact) , stampila si semnatura acestuia. Se evita astfel situatiile in care medierea este fictiva si se utilizeaza acorduri rezultate de fapt din negociere (tranzactii) pentru recuperarea taxei judiciare de timbru. La cererea parilor instana este obligat s dispun restituire taxei judiciare de timbru pltite pentru investirea acesteia (art. 63 alin 2, Legea 192/2006). n cazul n care, medierea a soluionat doar n parte problemele ce fac obiectul judecii sau nu a rezolvat nici unul din capetele de cerere, procesul civil continu potrivit dispoziiilor legale specifice. n materie penal cursul procesului penal se reia din oficiu imediat dup primirea procesului verbal de nchidere a procedurii de mediere prin care se constat c prile nu s-au mpcat. Procesul verbal va meniona dac prile au beneficiat de asistena unui avocat i de serviciile unui interpret ori, dup caz, s menioneze faptul c au renunat expres la acestea. n materie penal, n cazul n care prile rezolva prin mediere disputa victimagresor nainte de nceperea procesului penal (are loc mpcarea prilor),victima

nu mai poate sesiza organele judiciare pentru aceeai fapt (art. 6, Legea 192/2006).

ARTICOLE DESPRE MEDIERE 1. MEDIEREA, SURSA NEFOLOSITA DE ECONOMII PENTRU BUGETUL JUSTITIEI

Medierea ar putea reduce semnificativ costurile suportate astzi de statul romn pentru funcionarea Justiiei. Aceast modalitate de rezolvare a conflictelor nu este ns suficient de bine cunoscut i promovat, dei Romnia are legislaia necesar. Katalin Barbara Kibedi, fost secretar de stat la Ministerul Justiiei,spune c statul romn nu i mai poate permite luxul pe care i l-a permis de decenii ntregi, de a plti toate procedurile judiciare, fr s in cont de soluiile alternative sistemului judiciar. State puternice din Uniunea European, de exemplu Germania, au impus, potrivit lui Kibedi, medierea ca soluie prim obligatorie n cazul conflictelor minore, nainte de a se ajunge la instan. Rata de succes a fost de peste 90% la sut. O directiv a Uniunii Europene oblig Romnia s aplice medierea, adic modalitatea de soluionare a conflictelor pe cale amiabil, cu ajutorul specializat al unei tere persoane. Romnia are legislaia necesar, dar medierea nu este nici cunoscut, nici promovat ca alternativ de reducere a costurilor. Pcat c modificrile legislative nu au reuit s conving s se adopte amendamentul care aparine Asociaiei Mediatorilor din Romnia, adic, dac judectorul ndrum prile s se prezinte la mediator,acestea s fie obligate s o fac, pentru informare, spune Kibedi. n statele dezvoltate, prile sunt obligate s se prezinte napoi la instan cu rezultatul medierii. Dac aceasta a euat, se reia procesul, dac a reuit, instana suspend pentru trei luni cauza, dnd posibilitatea ca n acest termen s se finalizeze procedura de mediere, adaug ea. Medierea poate fi utilizat n conflicte judiciare privind drepturile persoanei, n conflicte de munc individuale, n cauze comerciale, n cauze care au ca obiect divorul i n cauze penale n care legea dispune c prile se pot mpca, iar ancheta judiciar se pune n micare numai la plngerea persoanei prejudiciate.

Nu pot fi supuse medierii conflictele colective de munc, identitatea persoanei i cauzele penale pentru care aciunea penal se pune n micare din oficiu, de exemplu, n cazul unui accident de circulaie, n cazul unui omor din culp. Dar, n aceast din urm situaie, potrivit lui Kibedi,se poate soluiona latura civil prin acest acord de voin al prilor, iar judectorul ia act de asta, cu condiia ca nimic din ce au convenit prile s nu contravin legii. Cer numai ca judectorul s ia act de acest acord de voin al prilor, acesta dobndete caracter executoriu indiscutabil, se poate chiar cere executarea silit, dac nu se respect plat Justiia civilizat este cea n care i se scrie ora pe citaie i este respectat n ceea ce privete efectul medierii asupra magistrailor, fie judectori sau procurori, Kibedi spune c principalul avantaj al medierii este c i degreveaz pe magistrai de cauze, fiind unul dintre motivele pentru care aceasta ar fi preferabil judecii. Fostul secretar de stat ofer ca exemplu Judectoria de la Timioara, unde un judector are 480 de dosare pe zi. n 2006, posturile vacante n magistratur erau de 1.000, iar numrul total de magistrai activi era 5.000. n aceste condiii, ar fi fost foarte bine venit o metod alternativ, s ncercm s soluionm cu ajutorul mediatorului, fr instan, conflictele, spune Kibedi. O justiie civilizat ncepe cu o citaie n care persoana citat tie la ce or s se prezinte i acea or este respectat, subliniaz ea. Potrivit lui Kibedi, diferena major ntre justiie i mediere este c prima e o btlie a probelor, ctigat de cel mai abil. E posibil s ai foarte mare dreptate i s fii neputincios n a dovedi. n mediere este exact opusul. Nu este o btlie a probelor, nu trebuie s dovedeti nimic, este o construcie a intereselor pe care trebuie s le conciliem de aa manier nct s gsim soluia care s convin ambelor pri . n ceea ce i privete pe justiiabili, pe lng avantajul financiar, acetia au ocazia s i rezolve conflictele mult mai repede prin mediere. n instan, un proces dureaz cel puin un an. De exemplu, dac eu, un cetean, am reuit prin mediere s mi rezolv un litigiu cu o alt parte, pot s m ntorc la instan i mi recuperez taxa de timbru, ceea ce nseamn un avantaj foarte mare, mai ales n litigiile n care taxa de timbru este foarte ridicat. Mai ales c la instan nu ai sigurana c vei ctiga, a adugat Kibedi. Medierea ajut bugetul Justiiei

Procesele penale sunt cele mai costisitoare pentru statul romn i sunt muli ordonatori de credite implicai, potrivit lui Kibedi. n cauzele penale, cheltuielile sunt suportate de stat, avem ordonatori de credite distinci. MAI, care suport partea de cercetare penal, Ministerul Public suport partea desfurat la Parchete, apoi Ministerul Justiiei pe partea de instan, unde pltete onorariul avocailor, judectorilor etc., spune fostul secretar de stat. Recuperarea banilor cheltuii de stat este aproape imposibil n cele mai mute cazuri. Luxul pe care i l-a permis statul romn de-a lungul attor decenii, n a cheltui i pentru cauze mrunte, trebuie s nceteze, potrivit lui Kibedi. Nu pentru toate furturile de biciclet trebuie s cheltuim, de la cercetare penal pn la recurs, i ulterior, mai cheltuim i inndu-l pe ho la nchisoare. O mediere care aduce satisfacie i victimei i agresorului, economisete, nu ne las s cheltuim inutil bani, subliniaz ea. n ceea ce privete litigiile civile n care prile nu pltesc tax de timbru, statul este, conform lui Kibedi, cel care suport costurile judiciare. Dac trimit prile la mediator, statul nu va trebui s plteasc nimic. Justiie nseamn de la hrtia de citaie, timbru, toate costurile cu plata cldirii, toate resursele umane i aa mai departe. Dei la noi unii apreciaz c taxele de timbru sunt ridicate, ele nu acoper costul real. Nimeni nu tie cu ct s-ar reduce costurile de funcionare a Justiiei la noi n ar, pentru c singura situaie n care instanele au trimis la mediere ntr-un numr destul de consistent cauze a fost ntr-un program comun ntre MJ i Ambasada SUA, finanat din exterior, localizat la Craiova. Procentajul de reuit a fost de peste 85%, s-a reuit ca acordul de voin s prevaleze judecii. Ar fi fost interesant de evaluat cel puin pe acel lot de cauze, dar nu s-a fcut, a menionat Kibedi. Statul nu cheltuie niciun leu cu mediatorii. Ministerul Justiiei sau orice alt instituie a statului romn nu are nicio atribuie n a contribui la formarea sau plata mediatorilor. Cu o singur excepie: atunci cnd persoana care se adreseaz mediatorului are un venit lunar sub 500 de lei. Pn acum, nu au existat astfel de cazuri. Mediatorii sunt remunerai n conformitate cu onorariul pe care i-l fixeaz de comun acord cu prile, acestea suportnd n mod egal suma, a precizat Kibedi, care a adugat c mediatorul se formeaz pe buzunarul lui. Numrul mediatorilor activi din ara noastr era, n 2007, de numai 432, acum s-a ajuns la 1.000 de mediatori, care ar putea s fac fa solicitrilor cetenilor, cu condiia ca oamenii s tie c exist alternativ la instane.

Ca statut profesional, potrivit lui Kibedi, mediatorul nu are voie s fie prtinitor, nu poate nici mcar s lase impresia c este, i trebuie s respecte principiul de ctig-ctig. Asta este de fapt diferena dintre mediere i justiie. n justiie promovm principiul exist un nvingtor i un nvins, n mediere sunt ambele pri ctigtoare. Acesta este unul din marile avantaje ale medierii, c soluia constituie un raport de voin al prilor n care ctig fiftyfifty, a conchis Kibedi. 2. Articol

PROIECT ,,COSTUL NEFOLOSIRII ADR IN EUROPA - EXECUTAREA CONTRACTELOR Post dans Legislatie/juridic-Mediatori par medieretatu 7:51 | 4 ian 2010 Asociatia Centrul de Mediere Craiova este partener in cadrul proiectului Costul nefolosirii mijloacelor alternative de rezolvare a disputelor (ADR) in Europa Executarea contractelor. finantat de Uniunea Europeana si implementat de un consortiu international coordonat de JAMS International ADR Center, Roma. Proiectul va avea ca finalitate un raport care va fi pus la dispozitia mass-media, Ministerelor Justitiei din cele 27 de state membre ale UE si va fi diseminat extensiv in mediul juridic european. Acest proiect vizeaza analiza dinamicii si a costurilor litigiilor comerciale, interne si transfrontaliere, ce se solutioneaza pe calea instantelor, prin arbitraj sau prin mediere in statele membre ale Uniunii Europene. Obiectivele studiului sunt . a) evaluarea impactului in fiecare jurisdictie ca si a timpului mediu si a costurilor pe care un litigiu intern sau transfrontalier comercial standard il are in cazul in care un stat membru sau fiecare companie (prin contract) ar folosi medierea in mod sistematic inainte de a merge in instanta sau la arbitraj; b) evaluarea diferentelor de costuri si timp prin valoarea disputelor; c) evaluarea duratei procedurilor legale ale cauzei; d) analiza pietei de servicii juridice; e) determinarea valorii acoperita de asigurare in contractele transfrontaliere.

Atingerea acestor obiective implica o consultare prealabila a avocatilor, arbitrilor, judecatorilor, executorilor judecatoresti si mediatorilor care pot oferi

detalii privind activitatea profesionala specifica, sub aspectul timpului si al costurilor implicate pentru solutionarea disputelor comerciale pe calea instantelor, arbitrajului sau a medierii. Modalitatea de desfasurare a proiectului consta in completarea si transmiterea unui chestionar comunicat de catre initiatori. Pe baza acestui chestionar, o echipa formata din membri ai Asociatiei Centrul de Mediere Craiova a elaborat un chestionar detaliat standard care se adreseaza categoriilor profesionale amintite. In vederea colectarii informatiilor necesare pe baza unor esantioane reprezentative am solicitat colaborarea institutiilor si organizatiilor care guverneaza respectivele profesii la nivel national si regional. Invitam,pe aceasta cale, avocatii, judecatorii, arbitrii, executorii judecatoresti si mediatorii care doresc sa participe la acest proiect sa descarce de pe site-ul www.mediere.ro chestionarul Chestionar - Cost of not using ADR in Europe- JAMSADR Center Roma-CMC.doc in vederea completarii acestuia si a transmiterii catre Asociatia Centrul de Mediere Craiova la adresele mediere@rdscv.ro si dana.olteanu@rdscv.ro . Chestionarele pe care le vom primi pna la data de 12 ianuarie 2010 vor fi centralizate si transmise la Roma in conformitate cu solicitarea JAMS International ADR Center, analizate in detaliu si prezentate in cadrul unei conferinte la Bruxelles in cursul acestui an. Toate documentele acestui proiect pot fi consultate pe site-ul www.mediere.ro. Cu deosebita consideratie si multumiri anticipate, Mediator Constantin-Adi Gavrila, Director General Asociatia Centrul de Mediere Craiova

3 Articol

AUTENTIFICAREA ACORDULUI DE MEDIERE

Autori: Ioana Adina Stoica, mediator

Virginia Beldea, notar public Corelarea procedurii de mediere cu alte proceduri complementare, cum este procedura notarial a autentificrii acordului rezultat din mediere este un subiect , care n practic a provocat discuii ntre mediatori si notarii publici cu privire la anumite aspecte referitoare la aplicare. n consecin, am considerat c poate fi util pentru practica mediatorilor lmurirea unor aspecte, ce in de legtura dintre voina prilor de a decide soluiile de rezolvare a disputei, acordul de mediere si alte proceduri cerute de legislaia n vigoare pentru a obtine efectele juridice urmrite prin acordul de mediere. Pornim de la prevederile art. 58 (1) din Legea 192/2006 privind medierea i organizarea profesiei de mediator Cnd prile aflate n conflict au ajuns la o nelegere, se redacteaz un acord care va cuprinde toate clauzele consimite de acestea i care are valoarea unui nscris sub semntur privat. n mediere, se consider c, prile au ajuns la o nelegere atunci cnd toate problemele in disput sau o parte a acestora au fost soluionate. ntelegerea reprezint n fapt soluiile negociate si agreate de prti prin consens. Potrivit Legii medierii (articolul mai sus menionat), soluiile care sunt rezultatul voinei prilor se consemneaz ntr-un acord ACORDUL DE MEDIERE. Ce valoare d legea medierii acordului de mediere? Valoarea unui nscris sub semnatur privat, care face deplin dovada ntre prti cu privire la cele nscrise n cuprinsul acestuia. Acordul de mediere are valoarea unui contract ntre pri, acestea fiind obligate s respecte toate angajamentele asumate prin acord. Art. 59 din Legea 192/2006 statueaz c nelegerea prtilor poate fi supus verificrii notarului public n vederea autentificrii ori, dupa caz, ncuviinrii instantei de judecata, n conditiile prevzute la art. 63 . n consecin, pot exista situaii, n care acordul de mediere poate fi supus autentificrii de ctre notarul public sau ncuvinrii instanei de judecat. Ne vom opri asupra primei situaii AUTENTIFICAREA ACORDULUI REZULTAT DIN MEDIERE care face subiectul analizei noaste.

In ce situatii, prtile vor cere autentificarea acordului de mediere? In dou cazuri: partile doresc ca nelegerea lor s fie verificat sub aspectul legalitaii de ctre un notar i s aib forma unui nscris autentic -legislaia oblig , pentru ca o ntelegere sa produc efecte juridice, s mbrace aceast form pentru nsi validitatea actului. Nu vom insista asupra primei situatii, ns se impune clarificarea unor aspecte referitoare la cea de a doua , avnd n vedere un domeniu de mare importan i larg acoperire n ce priveste plaja de dispute n care medierea i poate dovedi eficacitatea i anume, ntelegerile ntre pri, prin care acestea urmaresc transferul de proprietate asupra bunurilor imobile. Astfel de situaii pot s apar atunci cnd prile au dispute cu privire la: vnzarea unui imobil, partajul unor bunuri imobiliare ca de ex: n cazul soilor care ii impart bunurile dup divor, rude care doresc s mpart bunurile dobndite prin succesiune, persoane care dein n comun un bun (coproprietari) si vor s ias din aceast stare - , donaii etc. n situaia n care, prin mediere, se rezolv o disput privitoare la imobile iar prile, prin acordul rezultat din mediere agreeaz soluii, care privesc transferul proprietaii asupra imobilelor, acordul de mediere trebuie supus procedurii notariale a autentificrii pentru a se produce efectele urmrite de pari : transferul proprietaii. Este o cerin a legii romne, ca toate actele prin care parile i manifest voina de a transfera proprietatea asupra imobilelor s fie ntocmite n forma autentic pentru a fi valabile . Excepie fac doar situaiile n care medierea are loc pe parcursul unui litigiu. Atunci cnd prile sunt intr-o procedur judiciar si soluioneaz prin mediere litigiul dedus judecaii, ele pot prezenta acordul de mediere instantei de judecat, care va pronuna o hotarre, ce va consfini nelegerea prilor. In aceast situaie, hotrrea judectoreasc are aceeai valoare ca i nscrisul autentic ntocmit de notarul public i va produce efectul transferului de proprietate. Mediatorul are obligaia de a informa prile cu privire la mediere pentru ca acestea sa neleag scopul, limitele si efectele medierii. Acceptul n cunotin de cauz este unul din principiile fundamentale ale medierii, care stabilete pentru mediatori obligaia de a da explicaii prilor privind procedura i procesul de mediere pentru ca serviciul s fie acceptat n cunotin de cauz. n consecin, n cazurile n care disputa priveste transferul proprietaii asupra unor imobile, mediatorul are obligatia etic si legal (art. 29, Legea 192/2006) s dea explicatii prilor i cu privire la efectul acordului de mediere. Astfel, prile vor fi informate c acordul de mediere are valoarea unui nscris sub semnatur privat, care nu poate produce efecte n privina transferului de proprietate. Pentru ca

acordul de mediere s fie implementat i, n consecinta, s opereze acest transfer este nevoie ca acordul de mediere s fie supus procedurii de autentificare Cine poate autentifica acordul de mediere? Notarul public, care este investit de lege cu puterea de a da forma autentic unui nscris. Care este procedura de autentificare a acordului de mediere? Cnd vorbim de autentificarea acordului de mediere n sensul precizat de art. 59 din Legea 192/2006, care prevede c ntelegerea partilor poate fi supusa verificarii notarului public n vederea autentificarii avem n vedere necesitatea corelarii procedurii de mediere cu procedura notarial a autentificrii nscrisurilor pentru aplicarea corect a acestei prevederi legale. Procedura notarial a autentificrii presupune ndeplinirea unor rigori de ntocmire a nscrisurilor. Astfel, notarul public verific i asigur respectarea tuturor conditiilor de forma si de fond, pe care trebuie sa le mbrace intelegerea partilor astfel nct aceasta s dea natere efectelor conforme vointei lor interne. La autentificarea unui nscris, notarul public verific identitatea prilor, se asigur ca actul ntocmit n form autentic respect voina lor iar prile semneaz nscrisul n faa notarului n consecin, notarul nu poate autentifica acordul de mediere , care este un nscris semnat de pri nfaa mediatorului, n cadrul procedurii de mediere. Notarul public va lua act de nelegerea prilor consemnat n acordul de mediere si va redacta un nou nscris potrivit rigorilor procedurii de autentificare notarial. Acest nscris va cuprinde clauzele acordului de mediere i va fi semnat de pri n faa notarului public. Uneori, prile se ntreab :De ce mai apelez la mediator i pltesc serviciul de mediere , dac ulterior tot la notar trebuie s ajung, pentru perfectarea actelor? La mediator se apeleaza pentru rezolvarea unei dispute pe cale amiabil, prin consensul prilor (nelegere bazat pe acordul de voin al prilor). Cnd prile sunt n disput, notarul nu poate ntocmi actul solicitat de pri i le va ndruma si rezolve disputa pe cale amiabil sau n justiie. n cazul n care, prile soluioneaz disputa amiabil, prin mediere, notarul va lua act de voina prilor consemnat n acordul de mediere i va ntocmi actul autentic necesar pentru valabilitatea tranzaciilor imobiliare. Procedura autentificrii este cea mai complex procedur notarial. n cadrul acestei proceduri notarul: stabilete i verific identitatea prilor ia consimmntul prilor

prile semneaz toate exemplarele nscrisului n faa notarului public, inclusiv anexele care fac parte din nscris i, dac este cazul, nscrisul este semnat i de cel care a redactat nscrisul. Aceast ultim meniune privind redactarea este important ntruct, potrivit art.44 din Legea 36/1995 Privind notarii publici i activitatea notarial, nscrisurile pentru care legea prevede form autentic vor fi redactate numai de notarii publici, avocatul prii interesate sau de consilierul ori reprezentantul legal al persoanei juridice. Persoanele care au pregtire juridic superioar vor putea redacta nscrisurile n care figureaz ca parte, ele, soii, cunoscuii ori descendenii lor. Colaborarea ntre cele dou profesii - notarul public i mediatorul poate avea un rol major n dezvoltarea aplicrii soluionrii amiabile a disputelor, prin mediere n Romnia i degrevarea instanelor de judecat. n cazurile n care, prile apeleaz la serviciile notariale iar notarul public constat c prile sunt n disput, acesta le poate ndruma s-i rezove disputa pe cale amiabil, prin mediere. Mediatorii, potrivit obligaiilor etice i legale ce le revin, vor da explicaii prilor i le vor ndruma pentru autentificarea acordului rezultat de mediere n cazurile n care soluiile agreate de pri privesc transferul de proprietate asupra bunurilor imobile. n acest caz, trebuie precizat c toate soluiile agreate de pri prin acordul de mediere vor primi form juridic prin actul autentificat de notarul public care, separat de regulile privind identitatea, consimmntul i semntura, este obligat s verifice coninutul sub aspectul condiiilor de fond i de form i s verifice toate documentele necesare autentificrii actului. Astfel, n cazul actelor prin care se constituie, transmite sau modific drepturi reale sau dezmembrminte ale proprietii este obligatorie obinerea de ctre notarul public conform Legii 7/1996Legea cadastrului i a publicitii imobiliare, extrasul de carte funciar pentru autentificare sau, n situaii excepionale a certificatului de sarcini. Conform dispoziiilor Codului Fiscal i a Codului de Procedur Fiscal n cazul nstrinrilor imobiliare sau a mijloacelor de transport este obligatorie obinerea certificatului de atestare fiscal din care s rezulte c toate impozitele i taxele locale sunt achitate la zi. Conform art.771 alin.6 din Codul Fiscal - Impozitul pe veniturile din tranzaciile imobiliare se va calcula i se va ncasa de notarul public nainte de autentificarea actului sau, dup caz, ntocmirea ncheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat i ncasat se vireaz pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost reinut

Conform art.56 din Legea 7/1996 - Legea cadastrului i a publicitii imobiliare - Notarul public care a ntocmit actul privitor la un drept tabular este obligat s cear din oficiu nscrierea n cartea funciar la biroul teritorial n a crei raz de activitate se afl imobilul. Despre exercitarea acestei obligaii se va face meniune expres n cuprinsul actului sau, dup caz, al certificatului de motenitor. Meniunea se va face n cazul n care pentru bunurile din masa succesoral s-a deschis carte funciar sau exist documentaie cadastral. La autentificarea actelor prin care se constituie, se modific sau se stinge un drept real imobiliar, notarul public va solicita un extras de carte funciar pentru autentificare sau, dup caz, certificat de sarcini. Pe perioada valabilitii extrasului de carte funciar pentru autentificare, registratorul nu va efectua nici un fel de nscriere n cartea funciar, cu excepia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul.

Acestea sunt cteva reguli care vizeaz doar transferul dreptului real sau a dezmembrmintelor prin care am dorit s exemplificm c autentificarea presupune respectarea unor reguli complexe, iar documentele necesare sunt stabilite de notarul public n funcie de particularitile acordului de mediere, care este obligatoriu pentru pri n ceea ce privete soluia agreat dar, pentru autentificare, regulile sunt cele stabilite de Legea 36/1995 privind notarul public i activitatea notarial i legile specifice subiectului disputei. n acest contex este deosebit de important ca cele dou profesii, care au zone de interferene s colaboreze ntruct rolul notarului este s previn litigiile, iar cel al mediatorului - s ajute prile s-i rezolve disputele n afara instanelor de judecat, pe cale amiabil.