ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FINANE, ASIGURRI,BNCI I BURSA DE VALORI

BUCURETI 2008

Cuprins :

1. INTRODUCERE

Uniunea European a zilelor noastre este rezultatul unui proces care a nceput acum mai bine de o jumtate de secol prin crearea Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului. Aceste dou industrii furnizau nc la vremea aceea fora industriala pentru puterea militar. Uniunea European se regsete la un punct de cotitur, cnd este necesar s aleag politicile optime pentru relansarea economic i transformarea n cea mai competitiv economie din lume, iar ecartul existent ntre economiile european, respectiv cea american, n detrimentul primeia nu poate fi diminuat dect prin msuri fundamentale.1 Primele relatii oficiale ntre Romnia si, pe atunci, Comunitatea Economica Europeana, au fost instituite n anul 1967, prin initierea negocierilor pentru ncheierea unei serii de acorduri tehnico-sectoriale privind anumite produse agroalimentare, respectiv, brnzeturi, oua, carne de porc. Aceste acorduri au urmarit, pe de o parte, scutirea de taxe suplimentare a produselor romnesti, iar pe de alta parte, obligarea partii romne sa respecte un anumit nivel al preturilor pentru a nu crea dificultati pe piata statelor membre. ntre Comunitatea europeana si Romnia a fost ncheiat un Acord Comercial nca din 1980, ulterior fiind suspendat de catre Comunitate din cauza ncalcarii drepturilor omului n perioada regimului comunist.2

2. POLITICA FISCAL

Cosmin erbanescu, mbuntirea mediului de afaceri n Romnia Metode i Tehnici Fiscale - , Ed. Universitar, 2007,pag. 2 http://www.europeana.ro/romania/ADERARE.HTM

Cea mai bun politic fiscal din lume nu valoreaz nimic dac nu poate fi efectiv implementat. Politica fiscal reprezint ansamblul deciziilor prin care se realizeaz modelarea structural a sistemului fiscal, asigurarea funcionrii acestuia, n scopul obinerii finalitilor dorite de ctre decidentul public, n economie. Politica fiscal constituie o variabil instrumental endogen de care dispune aparatul de decizie public. Sistemul fiscal este folosit pentru aciunea asupra variabilelor exogene din economie. Raionalitatea deciziilor de politica fiscal este asigurat de respectarea principiilor de baza ale impunerii (cele mai importante fiind randamentul i echitarea).3 Totodata, aceasta reprezint modul n care guvernul stabilete nivelul cheltuielilor i veniturilor sale, prin intermediul acesteia realizandu-se redistribuirea avuiei unei naiuni de indivizi. Efectele politii fiscale se rsfrng asupra economiei att pe termen lung cnd economisirea, investiiile i creterea economic sunt afectate, ct i pe termen scurt cnd este afectat cererea agregat. Principalul scop al impozitrii este de a crete resursele necesare finanrii cheltuielilor guvernamentale. Principala problem consta n a gsi o modalitate prin care s creasc aceste resurse, care s poat fi implementat din punct de vedere administrativ i politic i care s promoveze, pe ct posibil, echitate i eficien. n mod clar trebuia s existe o compensare ntre venituri, administrare, echitate i eficien. Problema care apare referitor la reformele fiscale, este de a gsi o imbuntire a sistemului existent, n concordan cu aceste criterii. Nivelul i structura impozitrii depind de gradul de dezvoltare al rilor. Ponderea totala a impozitrii n PIB este mai mare n rile industriale dect n rile n curs de dezvoltare, iar cea mai mare pondere o nregistreaz impozitele directe. Structura impozitrii variaz foarte mult de la o ar la alta i de la o regiune la alta. Pentru multe ri impozitarea constituie principala surs n venitul guvernului, dar unele ri dezvoltate au capacitatea de a acumula aceste venituri i din surse care nu in de impozitare. Analiza gradului de impozitare n rile aflate n curs de
3

Cosmin erbanescu, mbuntirea mediului de afaceri n Romnia Metode i Tehnici Fiscale - , Ed. Universitar, 2007, pag 14 .

dezvoltare i rile dezvoltate se face, pe de o parte, n mod distinct din punct de vedere al instrumentelor i a ipotezelor ce pot fi folosite n construirea modelelor i, pe de alt parte, multe din principiile , elementele i metodele necesare sunt similare.4 Logica deciziilor de politica fiscal se bazeaz pe fundamentarea acestora pe baza condiiilor privind sensul i evoluia previzibil a variabilelor economice i opiunile membrilor societii. Principalele concepii ale politicii fiscale pot fi structurate dupa cum urmeaza5: 1. Doctrina clasic a finanelor publice (neutralitatea impozitelor), care a respins intervenia regulatoare a statului (A. Smith, D. Ricardo, J.B. Say, Fr. Bastiat); 2. Apariia unor noi curente de gndire, recunoaterea c statul nu trebuie s rmn n afar de economic. J.M. Keynes coala Economic Intervenionist cu impact asupra deciziei guvernamentale. Neokeynesistii (Lord Baveridge, Alvin Hausen, P. Samuelson), reprezentanii economiei bunstrii (A.C. Pigou), ai economiei publice (R.A. Musgrave, H. Brochier, A. Barrere, P. Tabatoui), susin necesitatea corectrii dezechilibrelor prin deciizii publice. 3. Doctrina modern, statul providen i statul intervenionist, utilizeaz politicile fiscale pentru atingerea unor finalitai prestabilite. Politica fiscal promovat de autoritile guvernamentale ale oricrui stat contemporan este orientat, de regul, spre atingerea unor obiective microeconomice i macroeconomice ce deriva din rolurile pe care statul trebuie s le ndeplineasc n economie: 1. un rol alocativ, ce vizeaz corectarea eecurilor de natur alocativ a pieei, ntr-o asemenea manier nct funcionarea economiei s conduc la o alocare a resurselor paretian eficient (care maximizeaz eficiena); 2. un rol distributiv, ce are n vedere influenarea distribuiei venitului i a averii n societate prin intermediul fiscalitii, al serviciilor publice de asigurri sociale i al distribuiei serviciilor din sectorul public, astfel nct s fie atins obiectivul de meninere a unei echiti sociale;
4

Lucrrile sesiunii internaionale de comunicri tiinifice, Finanele i integrarea n Uniunea European, Ed. Ase, Bucureti, 2005, pag. 116 . 5 Moteanu Tatiana, Cataram Delia, u Lucian, Cmpeanu Emilia , Politici fiscale i bugetare n Uniunea European, Ed. Universitar, Bucureti, 2005, pag. 8-9 .

3. un rol reglementativ, ce este orientat spre asigurarea unor bune condiii de funcionare a pieei, prin intermediul instituiilor guvernului i parlamentului, care edicteaz i impun legi privind contractele, justiia, protecia consumatorului, etc.; 4. un rol stabilizator, ce vizeaz reducerea omajului, inflaiei i a deficitului de cont curent, prin crearea i implementarea de politici macroeconomice monetare i fiscale. n aceste condiii, autoritile guvernamentale, prin producia i oferta de bunuri publice, pe care le finaneaz, fie pe seama impozitelor sau taxelor, fie pe seama mprumuturilor publice, influeneaz att funciile de utilitate a indivizilor, ct i funciile de producie ale agentilor economici din sectorul privat (pentru acetia, bunurile publice devin input-uri sau factori de producie). La nivel macroeconomic, deciziile de politica fiscal ale autoritilor guvernamentale legate, fie de cheltuielile publice, fie de fiscalitate, pot fi orientate i spre stimularea procesului de dezvoltare. n acest sens, au fost elaborate modele economice ce au pus n eviden faptul c sporirea cheltuielilor publice, concretizate n bunuri publice, investiii publice sau transferuri au efecte benefice asupra creterii economice, cu toate c depirea unui anumit nivel considerat optim al acestora poate genera efecte contrare celor dorite. n ceea ce privete fiscalitatea, modelele economice elaborate au evideniat faptul c datorit caracteristicii impozitelor i taxelor de a distorsiona activitatea economic a agenilor privai, o cretere a nivelului acestora frneaz creterea economic, n timp ce o reducere a nivelului acestora este de natur a impulsiona creterea economic.6 n cadrul Comunitii Europene, politica fiscal a fost considerat ntotdeauna ca fiind un simbol al suveranitii naionale, deoarece cu ajutorul fiscalitii, guvernele i pot procura venituri i astfel, i realizeaz politicile proprii. Ca parte a politicii generale a statelor, fiscalitatea asigur cheltuirea i redistribuirea veniturilor publice. Politica fiscal naional nu mai poate fi privita n mod izolat, ci ca fiind parte a unui context mai amplu, determinat de obiectivele de integrare european, iar statele membre trebuie s i creasc eforturile n a-i adapta propriile sisteme fiscale la nevoile actualelor schimbri economice, politice i sociale care caracterizeaz zona Uniunii Europene. Prin urmare importana politicii fiscale a Uniunii Europene reiese din
6

http://www.ectap.ro/articol

capacitatea acesteia, nu numai de a nu perturba piaa unic european, ci de a contribui la buna funcionare a acesteia. Politica fiscal a Uniunii Europene, ca parte integrant a politicii generale a Comunitii Europene, trebuie s asigure ndeplinirea scopurilor prevzute n cadrul articolului 2 al tratatului CE: realizarea, n ntreaga Comunitate, a unei dezvoltri armonioase, echilibrate i durabile a activitilor economice, a unui nivel nalt al ocuprii forei de munc i al proteciei sociale, promovarea unei creteri durabile i neinflaioniste, a unui grad nalt de convergen a performanelor economice, asigurarea unui nivel al proteciei i al mbuntirii calitii mediului, creterea nivelului de trai i a calitii vieii, coeziunea economic i sociabil i solidaritatea ntre statele membre. n Uniunea European, responsabilitatea pentru politica fiscal aparine aadar statelor membre care o pot delega de la nivel central ctre nivelul regional sau local, n funcie de structura constituional sau administrativ a guvernului. Uniunea European joac doar un rol subsidiar n ceea ce privete impozitele, taxele i contribuiile pentru asigurrile sociale. Scopul este, nu de a standardiza sistemele fiscale naionale, ci de a asigura compatibilitatea impozitelor conform Tratatului Uniunii Europene.7 Principalele obiective ale politicii fiscale constau n dezvoltarea economic i consolidarea clasei de mijloc. Viziunea fiscal trebuie s fie calitativ i activ, prin stimularea iniiativei i prin respectul fa de asumarea riscului. Opinia potrivit creia principalul obiectiv al politicii fiscale este maximizarea veniturilor la bugetul statului este duntoare. O astfel de optic a stat la baza recentei intenii a Guvernului de a include n declaraia anual pe venit a sumelor provenite din dobnzi i dividende. Numai reacia vehement a mediului de afaceri a dus la amnarea unei astfel de decizii. Politica fiscal trebuie s funcioneze n serviciul productorilor de impozite i nu n serviciul culegtorilor de impozite. n mod obinuit, fiscalitatea este o form de integrare a contribuabilului ntr-un circuit economic n care el, pe de o parte, contribuie la alimentarea sistemului, iar pe de alt parte, este beneficiar al politicilor publice. Dei poate prea pretenios, fiscalitatea, chiar dac eman din partea statului, trebuie, pentru a-i atinge obiectivul economic, s capete forma unui parteneriat. Aparent fiscalitatea nate obligaii exclusive sau
7

Lucrrile sesiunii internaionale de comunicri tiinifice, Finanele i integrarea n Uniunea European, Ed. Ase, Bucureti, 2005, pag. 307-308 .

precumpnitoare din partea contribuabilului, dar creeaz, n fapt, obligaii importante pentru stat, ca administrator al impozitelor. Eficiena fiscalitii nu se observ, n ultim instan, n modul n care sunt colectate impozitele, ci n modul n care acestea se rentorc, sub forma calitii serviciilor publice. n Romnia, fiscalitatea a fost interpretat de contribuabili drept o agresiune, devenind un factor de ncordare n raporturile economice. Ei nu au simit, fie c a fost vorba de firme, fie c a fost vorba de contribuabili individuali, o relaie partenerial. nti de toate, statul nu a transformat o bun parte din impozite n servicii publice, ci a dezvoltat o birocraie care a ajuns s o depeasc pe cea din perioada comunist. Administraia public nu este prin ea nsi un serviciu public. Ea este furnizoare de servicii numai n msura n care se dovedete eficient. Aceast eficien a administraiei conine i elemente cuantificabile, dar i o seam de elemente necuantificabile, non-tangibile. De pild, credibilitatea instituiilor statului, gradul de ncredere pe care l au cetenii n acestea sunt bunuri care nlesnesc funcionarea societii. Administraia public este, n prezent, ntr-o anumit msur o instituie n sine, folosit pentru a asigura funcionarilor publici diverse forme de rent, i mai puin o instituie furnizoare de servicii publice. Un post n structurile descentralizate ale ministerelor se pltete, adesea, cu salariul pe civa ani, ceea ce arat limpede c veniturile din salarii ale funcionarilor publici conteaz prea puin n raport cu celelalte venituri pe care ei si le pot obtine din alocarea discreionar a resurselor si oportunitilor. Din raport partenerial, impozitul se transform ntr-un fel de tribut pe care societatea l pltete ctre metropol. Dac socotim lucru, de altfel imposibil de realizat toate rentele pe care contribuabilii le pltesc, sub diverse forme de mituire, funcionarilor publici, adugnd, aadar, aceast fiscalitate sui-generis, vom vedea c rata fiscalitii este de fapt mult mai mare. Pentru a fi o relaie partenerial, selectiv si stimulatorie, fiscalitatea trebuie s genereze obligaii i drepturi de ambele prti. Statul, cel mai adesea nu i le respect pe ale sale. De la nereturnarea taxei pe valoarea adugat, cuvenit prin lege i plata la timp a sumelor pentru medicamentele compensate, i pn la onorarea cu ntrziere a obligaiilor contractuale prin bugetul de stat sau prin companiile care i aparin, statul este

cel mai ru platnic al economiei romneti. n loc s fie un garant al bunei funcionri a pieelor, statul devine cel mai mare infractor al mediului economic. n aceste condiii, fiscalitatea este privit nu ca o form de integrare a contribuabilului ntr-un mecanism contractual deschis, ci ca o form de agresare i de izolare a acestuia. Forat de proliferarea administratiei publice i de propria nendemnare n gestionarea banilor publici, guvernul are tendina creterii impozitelor sau a introducerii unor impozite noi. Potrivit unor evaluri efectuate de asociaiile patronale, n Romnia se pltesc peste 200 de impozite ctre administraia central i local, ceea ce face ca economia romneasc s nregistreze tristul record european al celui mai mare numr de impozite. Cotele de impozitare, mai ales n ce privete impozitarea forei de munc, sunt aplicate unor niveluri mult mai reduse n comparaie cu alte ri, ceea ce sporete dificultile contribuabilului. Aceasta face ca un numr important de firme s fie mpinse n afara pieei. Statul abate comportamentul acestora ctre o tendint periculoas. Comportamentul raional, optimal, nu le ndeamn s-i achite obligaiile fiscale, ci condiia supravieuirii lor st tocmai n neonorarea obligaiilor de plat la buget. Aceast atitudine merge pn ntr-acolo nct adesea firmele ajung s obtin profituri nu din mbuntirea produciei prin investiii suplimentare, ci prin neplata unor obligaii cum ar fi taxa pe valoarea adugat sau impozitul pe profit. Aceast interpretare a fiscalitii, ca pe un obstacol n calea supravieuirii sau dezvoltrii mediului economic este extrem de duntoare i arat ct de departe suntem de o economie deschis, de pia. Evalurile arat c fiscalitatea este principala cauz a proliferrii economiei subterane. O comparaie ntre nivelele de impozitare a forei de munc n diverse ri europene ofer cteva concluzii tulburtoare. Fa de majoritatea rilor membre ale Uniunii Europene, fiscalitatea pe fora de munc este de dou ori mai apstoare. Potrivit estimrilor, 70% din cheltuielile salariale ale unei societi comerciale romneti se duc la bugetul de stat i la fondurile speciale. De pild, pentru un salariu net de 300 lei, ntreprinztorul pltete nc 300 de lei la stat. Pentru un salariu de 900 de lei, statul primete, n plus, 1250 de lei. Iar pentru un salariu net de 1900 lei (echivalentul a 600 USD), angajatorul pltete n total 5080 de lei, adic circa 1700 USD! Aceasta face ca modalitile de evitare a plii impozitelor i taxelor cuvenite bugetului de stat s fie

dintre cele mai diverse, de la neraportarea valorii adugate realizate pn la utilizarea muncii la negru. Potrivit estimrilor, economia subteran, avnd ca principal motivaie economic evitarea taxelor prea costisitoare, urc la circa 30% din PIB, ajungnd aadar la jumtate din PIB prezentat n statisticile oficiale. Dac adugm la aceasta economia ocult, care deruleaz tranzacii ilegale i pe cea informal, desfurat fr a avea forme legale de nscriere, rezult c activitile economice care nu sunt incluse n circuitul bugetar ar putea ajunge s dubleze valoarea adugat inclus n statistici. Politica fiscal trebuie s se bazeze pe un parteneriat ntre stat i contribuabil. Comportamentul fiscal al statului nu mai trebuie s fie abuziv. Raionalitatea gradului de fiscalitate va permite o mai bun receptivitate a contribuabilului fa de sarcina fiscal. Impozitarea corect i stimulativ a veniturilor globale constituie un mijloc important pentru consolidarea acestui parteneriat.8

3. ACCIZELE

La baza instituirii impozitelor st necesitatea statului de a-i procura resurse pentru acoperirea cheltuielilor pe care trebuie s le efectueze n vederea nfptuirii rolului sau economico-social. Astfel, impozitele reprezint o form de prelevare a unei pari din veniturile i/sau averea persoanelor fizice i juridice la dispoziia statului n vederea

www.rostonline.org/rost/mar2003/vosganian.shtml - O politica fiscal activ si selectiv Varujan Vosganian( Dr. n Economie)

10

acoperirii cheltuielilor publice. Aceast prelevare se va face n mod obligatoriu , cu titlu nerambursabil i fr constraprestaie direct din partea statului.9 3.1. Cadrul general privind legislaia comunitar n domeniul accizelor: Toate rile membre ale Uniunii Europene i stabilesc impozitele indirecte, respectiv taxa pe valoarea adaugat i accizele, n funcie de prevederile unor directive comunitare, directive ce conin att principii generale de stabilire a acestor impozite, ct i nivele minime impuse. n ce privete accizele, acestea sunt reglementate prin Directiva Uniunii Europene nr. 92/12 i prin directive specifice fiecarei grupe de produse. Aceast directiv cuprinde dispoziii speciale privind structura produselor supuse n mod obligatoriu accizelor n toate rile comunitare, precum i nivelul minim impus. Produsele supuse n mod obligatoriu accizelor, potrivit acestei directive sunt: Alcoolul i buturile alcoolice; Produsele din tutun; Uleiurile minerale. Directiva prevede ns i dreptul statelor membre de a impune prin accize i alte produse, altele dect cele de mai sus. Consiliul European, ntrunit la Copenhaga n 1993, a stabilit c: rile asociate din Europa Central i de Est, care doresc, pot deveni membre ale Uniunii Europene. Aderarea va avea loc de ndata ce acestea vor fi capabile s-i asume obligaiile ce le revin prin satisfacerea condiiilor economice i politice pe care le implic aderarea. Una din aceste condiii este armonizarea legislaiei fiscale a fiecrei ri asociate la legislaia comunitar n domeniu.10 3.2. Definitia accizelor:

L u, C. erbanescu, D. tefan, D. Cataram, A. Nica, Fiscalitate, de la lege la practic, Ediia a III-a, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2006, pag. 1 10 L u, C. erbanescu, D. tefan, D. Cataram, A. Nica, Fiscalitate, de la lege la practic, Ediia a II-a, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2005, pag. 51

11

Accizele cunoscute i sub denumirea de taxe speciale de consumaie, reprezint un impozit indirect, care se aplic asupra unor categorii de bunuri provenite din ar sau din import, fiind reglementate de titlul VII al Legii 571/2003 privind Codul Fiscal. n grupa impozitelor indirecte, accizele se situeaz pe locul al doilea, dupa taxa pe valoare adaugat, ponderea accizelor n totalul impozitelor indirecte, prevzute n bugetul de stat, fiind nsemnata. Teoria economic recomand aplicarea accizelor asupra bunurilor cu cerere inelastic. n aceste condiii, creterea preurilor bunurilor impozitate prin accize nu determin reduceri semnificative ale consumului acestor bunuri, astfel nct veniturile bugetare provenite din accize sunt relativ stabilite. 3.3. Produse supuse accizarii: Cmpul de aplicare al acestor taxe speciale de consumaie este deosebit de vast, difer de la o ar la alta i cuprinde n principal: alcool i buturi alcoolice, vinuri, produse din tutun, benzin, motorin, ceaiuri, cafea, buturi rcoritoare, autoturisme, blnuri , bijuterii , cosmetice, etc.11 Produsele pentru care se datoreaz accize sunt provenite din producia intern sau din import (prin produse din import supuse accizelor se inelege orice intrare de produse accizabile n Romnia, cu excepia: plasrii produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv n Romnia; distrugerii sub supravegherea autoritii vamale a produselor accizabile; plasrii produselor accizabile n zonele libere, n condiiile prevzute de legislaia vamal n vigoare ), i anume: 1. alcool (prezentate n tabelul 2.1 din anexa 1). Din aceast categorie fac parte: berea. Prin bere se nelege orice produs ncadrat la codul NC12 2203 00 sau orice produs, care conine amestec de bere i buturi nealcoolice, ncadrat la NC 2206 00, avnd i ntr-un caz i n altul o concentraie alcoolic mai mare de 0,5% n volum. Pentru berea produs de micii ntreprinztori independeni, care dein instalaii de
11

L u, C. erbanescu, D. tefan, D. Cataram, A. Nica, Fiscalitate, de la lege la practic, Ediia a II-a, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2005, pag. 51 12 Codul NC reprezint, conform art. 163 lit. h) din Legea privind Codul Fiscal , nr. 571/22.12.2003 , publicat n Monitorul Oficial al Romniei, partea I, nr. 927/23.12.2003, valabil de la 1.01.2004, poziia sau subpoziia tarifar din Nomenclatura Combinat din tariful vamal de import al Romniei valabil n anul 2004 .

12

fabricaie cu o capacitate nominal anual, care nu depete 200.000 hl, se aplic accize specifice ( acelai regim se aplic i pentru berea importat de la micii productori independeni cu o capacitate nominal anual, care nu depete 200.000 hl. De asemenea, beneficiaz de regim redus accizelor toi agenii economici, mici ntreprinztori, care ndeplinesc cumulativ urmatoarele condiii: sunt ageni economici productori de bere, care, din punct de vedere juridic i economic, sunt independeni fa de orice alt agent economic productor de bere, utilizeaz instalaii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere, folosesc spaii de producie diferite de cele ale oricrui agent economic productor de bere i nu funcioneaza sub licen de produs a altui agent economic productor de bere); vinuri ( este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizica i consumat de catre aceasta i membrii familiei sale, cu condiia s nu fie vndut). Prin vinuri se nelege: a) vinuri linitite. Prin vinuri linitite se neleg toate produsele ncadrate la codurile NC 2204 i 2205, care au: o concentraie alcoolic ntre 1,2% i 15% n volum, i la care alcoolul coninut n produsul finit rezult n ntregime din fermentare; o concentraie alcoolic ntre 15% i 18% n volum, care au fost obinute fr nici o mbogire i la care alcoolul coninut n produsul finit rezult n ntregime din fermentare; b) vinuri spumoase. Prin vinuri spumoase se neleg toate produsele ncadrate la codurile NC 2204 10, 2204 21, 2204 29 10 i 2205, i care: sunt prezentate n sticle nchise cu un dop tip ciuperc, fixat cu ajutorul legturilor sau care sunt sub presiune datorit dioxidului de carbon n soluia egal sau mai mare de 3 bari; au o concentraie ntre 1,2% i 15% n volum, i la care alcoolul coninut n produsul finit rezult n ntregime din fermentare. buturi fermentate. Prin alte buturi fermentate se neleg: a) alte buturi fermentate linitite, care se ncadreaz la codurile NC 2204, 2205 si 2206 00, i care au : o concentraie alcoolic ntre 1,2% i 10% n volum; o concentraie alcoolic ntre 10% i 15% n volum i la care alcoolul coninut n produsul finit rezult n ntregime din fermentare;

13

b) Alte buturi fermentate spumoase", care se ncadreaza la codurile NC 2206 00 31, 2204 10, 2204 21 10, 2204 29 10 i 2205, i care sunt prezentate n sticle nchise cu un dop tip ciuperc, fixat cu ajutorul legturilor sau care sunt sub presiune datorit dioxidului de carbon n soluie sau mai mare de 3 bari i care : au o concentraie alcoolic ntre 1,2% i 13% n volum; au o concentraie alcoolic ntre 13% i 15% n volum i la care alcoolul coninut n produsul finit rezult n ntregime din fermentare. produse intermediare. n categoria produselor intermediare se includ toate produsele cu o concentraie alcoolic ntre 1,2% i 22% n volum, ncadrate la codurile NC 2204, 2205 i 2206, care nu sunt cuprinse n categoria bere sau buturi fermentate ( se consider butur intermediar orice butur fermentat linitit, care are o concentraie alcoolic care depete 5,5% n volum i care nu rezult n ntregime din fermentare i orice butur fermentat spumoas, care are o concentraie alcoolic mai mare de 8,5% n volum i care nu rezulta n ntregime din fermentare); a) alcool etilic. Prin alcool etilic se nelege : toate produsele a cror concentraie alcoolic depete 1,2% n volum i care sunt ncadrate la codurile NC 2207 i 2208, chiar i atunci cnd aceste produse fac parte dintr-un produs ncadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate; b) produsele a caror concentraie alcoolic depete 22% n volum i care sunt cuprinse la codurile NC 2204, 2005 i 2206 00; c) uica i rachiuri de fructe; d) orice alt produs n soluie sau nu, care conine buturi spirtoase portabile. 2. produsele din tutun ( prezentate n tabelul 2.2 din anexa 1). Prin produse din tutun se neleg: a) de foi; b) rulourile de tutun, care se pot introduce ntr-un tub de hrtie de igarete prin simpla mnuire neindustrial; igarete. Prin igarete se nelege: rulourile de tutun destinate fumatului ca atare i care nu sunt igri sau igri

14

c) a) b) c)

rulourile de tutun, care se pot nfura n hrtie de igarete prin simpla mnuire neindustrial; igri i igri de foi. Prin igri sau igri de foi se nelege orice fel de igri, care se pot fuma ca atare: rulourile de tutun, care conin tutun natural; rulourile de tutun, care au un nveli exterior din tutun natural; rulourile de tutun, care au o mplutur din amestec tiat fin, nveli exterior avnd culoarea normal a unei igri, care acoper complet produsul, inclusiv, dac este cazul, filtrul, dar exclusiv vrful igrilor, dac este cazul i un liant , (cu condiia ca : nveliul i liantul s fie din tutun reconstituit; - masa unitar a rolei de tutun, excluznd filtrul sau mutiucul, s nu fie sub 1,2 g; - nveliul este fixat n form de spiral, cu un unghi ascuit minim de 30 grade fa de axa longitudinal a igrii.)

d)

rulourile de tutun, care au o mplutur din amestec tiat fin, nveli exterior avnd culoarea normal a unei igri, din tutun reconstituit, care acoper complet produsul, inclusiv, dac este cazul, filtrul, dar exclusiv vrful igrilor, dac este cazul ( cu condiia ca : - masa unitar a ruloului, excluznd filtrul i mutiucul, s fie egal sau mai mare cu 2,3 grame; - circumferina ruloului de tutun de minim o treime din lungimea igrii s nu fie sub 34mm. ) tutun de fumat. Prin tutun de fumat se nelege orice tutun tiat sau frmiat ntrun alt mod, rsucit sau preset n buci i care poate fi fumat fr prelucrare industrial, precum i deeurile de tutun prelucrate pentru vnzarea cu amnuntul. Tutunul de fumat poate fi: tutun de fumat fin tiat destinat rularii in tigarete. Este considerat tutun de fumat fin tiat: a) tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezint particulele de tutun ce au o lime sub 1 mm; b) tutunul de fumat, pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezint particulele de tutun ce au o lime mai mare de 1 mm, dac tutunul de fumat este vndut sau destinat vnzrii pentru rularea igaretelor; alte tutunuri de fumat. Se consider alt tutun de fumat, orice tutun care nu este tutun de fumat tiat fin.

15

3. uleiuri minerale ( prezentate n tabelul 2.3. din anexa 1). Acestea cuprind benzine, motorine i gaz . 4. alte produse prevzute n anexa 1, tabelele 2.4. si 2.5. Obligaiile pltitorilor de accize: Pltitorii de accize au urmatoarele obligaii: S plteasca accizele pn la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare celei n care acciza devine exigibil. Pentru importatorii de produse accizabile, care nu sunt plasate ntr-un regim suspensiv, momentul plii accizelor este data nregistrrii declaraiei vamale de import; S depun lunar , pn la data de 25 inclusiv, a lunii urmatoare , la autoritatea fiscala competent o declaraie de accize , pentru fiecare lun n care autorizaia de antrepozit fiscal este valabil, indiferent dac pentru luna respectiv se datoreaz sau nu accize; S utilizeze corect documentele fiscale speciale : factura fiscal special, avizul de nsoire sau documentul administrativ de nsoire, dup caz; S in evidene i registre contabile precise , care s conin suficiente informaii pentru a face posibil verificarea financiar-fiscal de ctre autoritile competente; Productorii i importatorii de igarete au obligaia de a calcula accizele la un nivel al preului, care s nu depeasc preul maxim de vnzare declarat; S i asume rspunderea pentru calcularea corect i plata accizelor , precum i pentru depunerea la termenul legal a declaraiilor de accize la autoritatea competent. 3.4. Marcarea produselor accizabile: Autoritatea fiscal competent are obligaia de a elibera marcajele. Eliberarea marcajelor se face ctre persoanele, care import produsele accizabile sau ctre antrepozitarii autorizai, care produc sau mbuteliaz produsele accizabile. Marcarea produselor se efectueaza prin timbre, banderole sau etichete. Marcajele se aplic pe ambalajul individual al produsului, respectiv pe pachet, cutie sau sticl, astfel nct deschiderea ambalajului s deterioreze marcajul. Obligaia de a aplica marcajele la loc vizibil, i revine antrepozitarului autorizat sau importatorului, acesta transmind

16

productorului extern marcajele n vederea aplicrii efective a acestora pe produsele accizabile contractate. Marcajele se aplic pe urmatoarele produse accizabile: produse intermediare, alcool etilic i produse din tutun. 3.5. Scutiri de la plata accizelor: Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor atunci cnd sunt destinate pentru : livrarea n contextul relaiilor consulare sau diplomatice; organizaiile internaionale recunoscute ca atare de ctre autoritaile publice romne n limitele i condiiile stabilite prin conveniile internaionale, care pun bazele acestor organizaii sau prin acorduri ncheiate la nivelul statului sau al guvernului; forele armate aparinnd oricrui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord ( cu excepia forelor armate ale Romniei); rezerva de stat i rezerva de mobilizare, pe perioada n care au acest regim. De asemenea, accizele nu se aplic pentru importul de produse accizabile aflate n bagajul cltorilor i a altor pesoane fizice cu domiciliul n Romnia sau n strintate (n limitele i n cerinele prevzute n legislaia vamal n vigoare) . 3.5.1. Scutiri pentru alcool etilic i alte produse alcoolice: Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic i alte produse alcoolice atunci cnd sunt: deturnate conform precripiilor legale i utilizate pentru producerea de produse care sunt destinate consumului uman; utilizate pentru producerea oetului; utilizate pentru producerea de medicamente; utilizate pentru producerea de arome alimentare, pentru alimente sau buturi nealcoolice, care au o concentraie, care nu depete 1,2% n volum; utilizate n scop medical n spitale i farmacii; utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu sau fr crem, cu condiia ca n fiecare caz concentraia de alcool s nu

17

depeasc 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs, care intr n compoziia ciocolatei i 5 litri de alcool pur pe 100 kg de produs, care intr n compoziia altor produse; eantioane pentru analiz sau teste de producie necesar sau n scopuri tiinifice; utilizate n procedee de fabricaie, cu condiia ca produsul finit s nu conin alcool; utilizate pentru producerea unui element, care nu este supus accizei; utilizate n industria cosmetic. Sunt scutite de la plata accizelor: uleiurile minerale folosite n orice alt scop dect drept combustibil sau carburant; uleiurile minerale livrate n vederea utilizrii drept carburant pentru aeronave, altele dect n aviaia turistic n scop privat (prin aviaia turistic n scop privat se nelege utilizarea unei aeronave de ctre proprietarul sau de ctre persoana fizic sau juridic care o deine cu titlu de nchiriere sau cu un alt titlu, n alte scopuri dect cele comerciale i n special altele dect transportul de persoane sau de mrfuri sau prestri de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoile autoritilor publice.); uleiurile minerale livrate n vederea utilizrii drept carburant pentru navigaia maritim internaional i pentru navigaia pe cile navigabile interioare , altele dect navigaiile de agrement n scop privat ( prin navigaie de agrement n scop privat se nelege utilizarea oricrei ambarcaiuni, de ctre proprietarul sau de ctre persoana fizic sau juridic, care o deine cu titlu de nchiriere sau cu un alt titlu, n alte scopuri dect cele comerciale i n special altele dect transportul de persoane sau de mrfuri sau prestri de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoile autoritilor publice); uleiurile minerale utilizate n cadrul produciei de electricitate i n centralele electrocalogene; uleiurile minerale utilizate n scopul testrii aeronavelor i vapoarelor; uleiurile minerale injectate n furnale sau n alte agregate industriale n scop de reducere chimic, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal; uleiurile minerale, care intr n Romnia n rezervorul standard al unui autovehicul cu motor, destinat utilizrii drept combustibil pentru acel autovehicul;

3.5.2. Scutiri pentru uleiuri minerale:

18

orice ulei mineral, care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, fiind acordat gratuit n scop de ajutor umanitar; orice ulei mineral achiziionat direct de la agenii economici, productori sau importatori, utilizat drept combustibil pentru nclzirea spitalelor, sanatoriilor, azilelor de batrni i orfelinatelor;

orice ulei mineral utilizat de ctre persoanele fizice drept combustibil pentru nclzirea locuinelor ; orice ulei mineral achiziionat direct de la agenii economici, productori sau importatori, utilizat drept combustibil n scop tehnologic sau pentru producerea apei calde;

orice ulei mineral achiziionat direct de la agenii economici, productori sau importatori, utilizat n scop industrial; uleiurile minerale utilizate drept combustibil neconvenional (bio-diesel).

Studiu de caz
Uniunea European este rezultatul unui proces de cooperare i integrare ce a nceput n anul 1951, ntre ase ri europene- Belgia, Germania, Frana, Italia, Luxembrug i Olanda.

19

Dup cincizeci de ani i sase valuri de aderare, Uniunea European are astzi 27 de state membre i peste 400 milioane de locuitori. Extinderea Uniunii Europene este un proces continuu. Principalele momente ale extinderii sunt urmtoarele: in 1951 . Germania, Frana, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg pun bazele Uniunii Europene , in 1973 ader Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, in 1981 ader Grecia, in 1986 ader Spania i Portugalia, in 1995 ader Austria, Suedia i Finlanda, in 2004 ader Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Lituania, Estonia, Letonia, Cipru i Malta (de vazut anexa 3), iar la 1 ianuarie 2007 se alatura si Romania si Bulgaria. In domeniul accizelor exista diferentieri semnificative la nivelul statelor membre, ceea ce determina obstacole serioase in practicarea comertului peste granite, afectand puternic buna functionare a pietei unice a Uniunii Europene. Armonizarea accizelor s-a confruntat insa de a lungul timpului cu numeroase dificultati. Conform conditiilor stipulate in art. 99 al Tratatului de la Roma, modificat prin tratatul de la Maastricht, Comisia, mandatata sa examineze caile de armonizare in materie de impozite si taxe, a transmis Consiliului, la 7 martie 1972, cinci propuneri ce vizeaza alinierea impozitelor la o constanta medie comunitara. S-a observat inca ca aceasta armonizare se desfasoara foarte lent, deoarece legiuitorii sunt tentati sa-si mareasca impozitele pentru a proteja anumite produse proprii (cazul Marii Britanii, care impoziteaza vinul de 5 ori mai mult ca berea, sau cazul frantei, pentru coniac). Un sistem comun de accize a fost introdus la 1 ianuarie 1993 cand s-a infiintat piata unica. Statele membre pot sa continue sa perceapa nearmonizat alte impozite, precum : impozitele pe mediu, taxele pe drumuri, impozitele de inregistrare a masinilor, deoarece acestea , s-a apreciat de catre Comisie ca nu constituie impozite returnabile sau o bariera pentru piata. In continuare vom studia nivelul accizelor din cateva state membre, cat si din Romania, pentru a putea face o comparatie. Vehicule: In Suedia a fost introdusa in 2006 o acciza asupra autoturismelor pentru a proteja mediul. In timp ce in majoritatea statelor accizele anuale asupra vehiculelor se bazeaza pe greutate sau capacitatea motorului, in noul sistem din Suedia acestea sunt conectate direct la perfomanta protejarii mediului a vehiculelor. Emisia de dioxid de carbon (CO2) pe

20

kilometru este parametrul decisiv. Ratele sunt intr-o mare masura dependente de tipul carburantilor, cu rate mai mici pentru masini care folosesc carburanti alternative ca cei bio. Sistemul de accize asupra masinilor pentru a proteja mediul introdus in 2006 functioneaza in felul urmator: acciza este consituita la o suma de baza de 360 Koroane Suedeze (SEK) plus componenta de dioxid de carbon la 15 SEK pe gramul de CO2 pentru ce depaseste 100 grame pe km. Aproximand ca 10 SEK sunt aproape 1,1 EUR acciza ar veni 39.6 EUR plus 1.65 EUR pe gramul de CO2. Aceats suma este stabilita pentru vehicule de pasageri pe benzina. Pentru cele care folosesc carburanti alternativi, componenta aditionala este de 10 SEK (1.1 EUR) pe gramul de CO2 pe km. Pentru vehiculele pe motorina, nivelul accizei ar trebui sa fie multiplicat cu 3,5 . Aceasta pentru a compensa pentru taxele mai mici asupra motorinei si cerintele tot mai mici privind emisia de particule, spre exempru NOx13, etc. Suma rezultata este de exemplu de 1830 SEK (201.3 EUR) pentru un vehicul pe benzina cu emisia medie suedeza de 198 g/km, in timp ce este de 660 SEK (72.6 EUR) pentru un vehicul cu emisii relative mici de 120 g/km. Comparat cu preturile noilor masini de pasageri, care deseori costa intre 100.000 SEK (11.000 EUR) 200.000 SEK (22.000 EUR) sau mai mult, nivelul accizelor este vizibil ca nu etse exagerat de mare. In ceea ce priveste Polonia, autoritatile poloneze au incalcat legislatia europeana provind accizele la autovehicule, prin impunerea unor niveluri mai ridicate ale accizelor pentru automobilele second-hand importate din Uniunea Europeana comparativ cu vehiculele rulate in Polonia. Introducerea taxei a avut ca scop partial, limitarea importurilor de automobile uzate provenite din Uniunea Europeana, la preturi mai mici, care ar fi afectat vanzarile locale de vehicule noi. Impunearea unor accize mai mari pentru automobilele importate, cu o vechime mai mare de doi ani, decat in cazul vehiculelor inregistrate in Polonia, este ilegala, potrivit deciziei Curtii Europene de Justitie. Nivelul accizei ajungea pana la 65% din valoarea autovehiculului, in cazul vehiculelor mai vechi de sapte ani.
13

Oxizi de azot (NOx). Acestia rezulta datorita caldurii create din combustili fosili, aceasta cauzand combinarea oxigenului si azotului din aer. Oxizii de azot prezinta pericole multiple. Ei cauzeaza leziuni pulmonare.

21

Polonia a modificat aceste reglementari in 2006, iar nivelul accizelor nu mai depindea de vechimea sau de provenienta autovehiculelor.14 In Marea Britanie taxa auto s-a marit cu pana la 254 GBP (355 EUR), dupa ce guvernul de la Londra a decis sa includa pe ascuns in categoria autovehiculelor taxabile pe cele mai vechi de sapte ani. Totusi cresterea taxei se va face in doi pasi. Astfel c foarte muli proprietari de maini care pltesc n prezent 200 de lire (280 de euro) vor fi taxai n 2009 cu 300 de lire (420 de euro), iar n 2010 cu 455 de lire (637 de euro). Aceatsa taxa auto a fost anuntata in aprilie 2008 de guvernul britanic. Spre deosebire de taxa din Romania, autoritatile britanice au decis ca aceasta sa fie incasata anual. Taxa de poluare care va fi aplicat de guvernul de la Bucureti de la 1 iulie va fi pltit o singur dat, la nmatricularea mainilor. Valoarea acesteia o depete ns pe cea practicat n Marea Britanie. 15 Taxa de poluare auto va fi stabilit n funcie de datele tehnice ale fiecrei maini n parte, pe baza emisiilor de dioxid de carbon i de noxe, i va scdea odat cu valoarea autovehiculului. Taxa pentru mainile cu motorizri tip Euro 4 sau Euro 3 va fi calculat n funcie de mai multe criterii, precum emisiile de dioxid de carbon. n cazul acestor maini, taxa va fi calculat pe baza emisiei de CO2, exprimat n grame/km nscris de constructor n documentele de identificare cu ocazia omologrii, de taxa specific exprimat n euro/1 gram CO2, de capacitatea cilindric, de taxa specific pe cilindree, la care se aplic o cot de reducere n funcie de vechime, conform proiectului de ordonan de urgen discutat, luni, de Guvern. Pentru maini cu motoare Euro 5, hibride i electrice nu se pltete tax auto. n cazul autovehiculelor cu motoare diesel echipate cu filtru de particule, cuantumul taxei se reduce cu 25%. Ministrul Mediului, Attila Korodi a precizat c taxa nu va depi valoarea rezidual a mainilor de aceeai marc i vechime nmatriculate deja n ar i c veniturile colectate din taxa de poluare auto vor fi vrsate la bugetului Fondului pentru
14

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-01-19/polonia-a-dat-o-in-bara-cu-acciza-la-masiniuzate.html 15 http://www.ecomagazin.ro/tag/taxa-auto/

22

Mediu i gestionate prin Administraia Fondului pentru Mediu, urmnd s fie folosite pentru proiecte de protecie a mediului, precum nnoirea parcului auto i realizarea pistelor pentru bicicliti. Mainile, cu ct au o tehnologie mai veche i n acest fel emit mai multe noxe, au o taxare mai mare, deci cu ct polueaz mai mult ca tehnologie, au o taxare mai mare. Taxa de poluare auto va reprezenta 2-3% din valoarea mainii.16 Bauturi fermentate: In Anexa 4, tabelul 1 se poate vedea nivelul minim impus de Uniunea Europeana la bauturile alcoolice . Totusi, directivele existente in legatura cu nivelul accizelor nu au reusit sa-l uniformizeze in Europa. Se poate vedea in Graficul 1 diferenta intre nivelurile accizei la bere in diferite tari din Uniunea Europeana, care difera de la aproape 100 EUR pe hl 17 in Irlanda, finlanda si Marea Britanie la mai putin de 10 EUR in Luxembourg, Cehia, Germania, Bulgaria, Latvia si Romania . Rata accizei in tara cu nivelul cel mai ridicat este mai mare de 11 ori decat cea din tara cu cel mai scazut nivel. Nivelul accizelor pe bere in Norvegia este si mai ridicat , de peste 200 EUR pe hl. Irlanda, Finlanda si Marea Britanie au de asemenea un nivel ridicat a accizei pe vin, de peste 200 EUR pe hl, in timp ce in Franta si Ungaria nivelul este cu putin peste 3 EUR pe hl. In alte 12 state membre nivelul accizei pe vin este 0, incluzand Italia, Spania, Austria, Portugalia, Grecia si un nr de noi state membre, cum ar fi si cazul Bulgariei si Romaniei. (se poate vedea in Graficul 2). Irlanda, Suedia, Marea Britanie si Finlanda au si la alte bauturi fermentate nivelul accizei ridicat, cum ar fi de exemplu la cidru, desi alte 14 state membre au nivelul egal cu 0. In timp ce unele tari, care au accize foarte ridicate, cum ar fi Finlanda si Danemarca, si-au redus accizele pentru bauturile fermentate in ultimii ani, dar asta nu a contribuit la armonizarea nivelulrilor din intreaga Europa, ci au ramas la fel de diferentiate. Acest lucru este mai evident in cazul accizei pe vin, unde unele tari si-au
16

http://www.mediafax.ro/economic/taxa-auto-stabilita-conform-datelor-tehnice-ale-masinii-si-scade-cuvaloarea-acesteia.html?1686;2505177 17 La 5% alcool in volum

23

mentinut acciza egala cu 0, in timp ce altele, ca Irlanda si Marea Britanie, au marit semnificativ acciza. Spre exemplu, Marea Britanie spre deosebire de Belgia si-a marit in 1993 acciza pe bere cu 280%, ajungand la o diferenta astazi de 355%. In concluzie Europa a avut un progres nesemnificativ in armonizarea accizelor, ceea ce face ca si pretul produselor accizabile sa fie diferentiate. De exemplu, preturile pentru bere la comercianti variaza intre 3 EUR pe litru in Irlanda si Finlanda la mai putin de 1 EUR in Germania, Polonia, Cehia, Bulgaria si Romania. In timp ce politica accizelor este dreptul guvernelor nationale, abordarile diferite luate de guverne su condus la probleme serioase in ceea ce priveste functionarea pietei interne in Uniunea Europeana. Diferente mari dintre accize/ pretul cu amanuntul pentru bauturile fermentate din statele europene in contextul Pietei Unice Europene au incurajat cresterea rapida a cumparaturilor peste granita si contrabanda intre statele Uniunii Europene. Un astfel de exemplu ar fi in Suedia, unde 164 milioane litrii de bere au fost importati de cumparatorii peste granita si de contrabandisti in 2007, in pricipal din Danemarca si Germania. Acest numar este aproape echivalent cu vanzarile de bere ale monopolului statului, Systembolaget si anume 173 milioane litrii, costul estimat al Guvernului Suedez fiind de 190milioane EUR provocat de pierderea accizelor si TVAului. Cumpararea peste granita a berii a crescut cu 40% din 2002 ca urmare a restrictiilor speciale asupra cumpararii peste granita. Si contrabanda in Suedia se estimeaza ca s-ar fi dublat in ultimii doi ani. Un alt exemplu ar fi in Danemarca, unde Ministrul Taxelor a estimar ca 95 milioane litrii de bere au fost importate de cumparatorii peste granita din Germania in 2007. Oricum aceasta este o subestimare, deoarece un studiu facut de o instituite de cercetare si marketing , Gfk Group, in Danemarca , releva faptul ca cumpararea peste granita reprezinta 19,5% din totalul consumului danez de bere, iar contrabanda de bere reprezinta 10%. Deci peste 29,5% din consumul de bere in Danemarca nu nu plateste taxele daneze, la un cost pentru guvern de 900 milioane DKK18 (120,67 milioane EUR) din pierderea accizelor si TVA-ului. Peste 42 milioane litrii de bere au fost importate in Finlanda de cumparatorii peste granita, in mai 2007, echivalentul a 10% din consumul total de bere. Cumpararea peste
18

Coroane daneze.

24

granita a berii a crescut semnificativ de cand Estonia a aderat la Uniunea Eropeana, costand guvernul finlandez 50 milioane EUR din pierderea veniturilor taxabile. Nu necesita diferente mari in nivelul accizelor pentru a genera un comert senificativ peste granita a berii. Un alt exemplu, in Austria, unde 30 milioane litrii de bere au fost importati de cumparatorii peste granita din Germania si Cehia in 2007, echivalentul a 3,5% din consumul total. Importurile de bere accizabile in Marea Britanie (excluzand contrabanda la o scara mare) au esuat inca din 1997, reflectand reduceri in pretul berii in magazinele britanice, schimbari in curseul de schimb si au crescut costurile calatoriei pe continent. Sau estimat a fi la aproape 100 milioane litrii de bere in 2007, aproape 2% din consumul total de bere. Oricum, abilitatea Marii Britanii de a combate cumpararea peste granita si contrabanda este probabil sa fi fost slabita de faptul ca se aplica sanctiuni disproportionate persoanelor care importa produse accizabile in insula, nu pentru consumul propriu, dar pentru a le vinde familiei, vecinilor sau prietenilor fara profit. In timp ce Norvegia nu este membra a Uniunii Europene si de aceea poate sa mentina un control fiscal al granitelor, nivelul accizelor foarte ridicate incurajeaza cumpararea semnifcativa peste granita din Suedia si Danemarca, reprezentand 14% din consumul norvegian de bere. In Estonia nivelul accizei la bere este de 4 orimai mare decat cel al Germaniei. Aceasta se numara printre primele tari din regiunea Marii Baltice cu un consum foarte mare de bauturii alcoole, cca 86% din populatie consumandu-le. In Romania, acciza pe bere in 2007 era de 0,748 EUR pe hl pentru berea fabricata industrial si 0,43 EUR pe hl pentru berea producatorilor independenti. Consumul mediu de bere in Romania pe cap de locuitor in 2007 a fost de 81 de litri, comparativ cu 160 de litri - in Cehia, 118 litri - in Germania, si 111 litri - in Austria. Consumul ajunge in Luxemburg la 106 litri, in Belgia - la 96 de litri, in Spania - la 79 de litri, iar in Olanda la 78 litri, potrivit datelor Asociatiei Berarii Romaniei. Consumul efectiv de bere a ajuns la 100 de litri pe cap de locuitor la sfarsitul anului trecut dublu fata de 1990, cand consumul annual de bere era de 50 de litrii, ceea ce a facut ca Romania sa intre in topul primelor zece tari din lume cu cel mai mare consum anual de bere. Romanii au baut anul in 2007 20,6 milioane de hectolitri de bere, in

25

crestere cu peste 16% fata de 2006, pe baza temperaturilor ridicate inregistrate vara trecuta si a cresterii puterii de cumparare a populatiei.19 Piata berii ar putea atinge la finele lui 2008 un volum de peste 22,5 milioane de hectolitri si o valoare de 1,4 miliarde de euro.La aceasta "va ajuta" si majorarea pretului berii cu 5% pe segmentul de mainstream si pana la 30% pe segmentul economic, pe fondul cresterii preturilor hameiului si maltului. Benzina: Pretul de vanzare a benzinei la statiile de distributie din tara este apropiat de nivelurile practicate in statele membre UE, unde puterea de cumparare a populatiei este net superioara celei a romanilor, in conditiile in care Romania beneficiaza inca de o derogare a Comunitatii Europene si aplica un nivel redus de accize. Accizele percepute in Romania sunt deocamdata sub nivelul celor din alte state UE, datorita unei perioade de tranzitie acordate de catre Comisia Europeana (CE) pentru atingerea nivelului minim obligatoriu. Chiar si in aceste conditii, pretul de distributie la benzina si motorina practicat in Romania este apropiat de cel pe care il platesc cetatenii din Luxemburg, Irlanda, Spania, Suedia si Austria, tari cu o putere de cumparare mult peste posibilitatile romanilor, rezulta dintr-un document guvernamental, citat de Mediafax. Documentul, definitivat la inceputul acestei saptamani, prezinta o situatie comparativa privind structura preturilor practicate la nivel national, la 11 aprilie 2008, pentru benzina si motorina, comparativ cu cea a preturilor din alte state membre UE, rezultate din consultarea datelor statistice publicate pe site-ul Uniunii Europene. Datele releva ca pretul de distributie din Romania, de 3,76 lei/litrul de benzina fara plumb si 4,07 lei/litrul de motorina, este apropiat celui practicat in Bulgaria (3,67 lei si, respectiv, 3,96 lei), Ungaria (4,24 lei si 4,45 lei) si Polonia (4,51 lei si 4,46 lei), dar si de cel din Luxemburg, tara cu unul dintre cele mai ridicate niveluri de viata din Europa (4,34 lei si 4,05 lei, pret mai mic decat in Romania la motorina), Irlanda (4,28 lei si 4,35 lei), Spania (4,07 lei si 4,14 lei), Suedia (4,76 lei si 4,91 lei) si Austria (4,45 lei si 4,49 lei). Cursul de schimb luat in calcul la realizarea documentului este de 3,6 lei/euro. Conform estimarilor pentru 2008 realizate de Fondul Monetar International privind Produsul Intern Brut pe
19

Vifor Versescu, directorul general al Patronatului Societatilor Independente Producatoare de Bere.

26

cap de locuitor calculat la puterea de cumparare . Romania ocupa penultimul loc printre statele membre UE, cu 12.285 dolari, devansand doar Bulgaria (cu 12.251 dolari) si fiind net depasita de Luxemburg (83.456 dolari), Irlanda (44.415 dolari), Spania (30.764 dolari), Suedia (37.761 dolari) si Austria (39.846 dolari). Romania se apropie din punct de vedere al pretului la benzina si motorina si de alte state puternic dezvoltate economic, precum Franta (4,97 lei si 4,63 lei) si Italia (4,97 lei si 4,85 lei).20 Produse din tutun : Maoritatea guvernelor impun accize asupra produselor din tutun in principal pentru a obtine venituri, desi unele guverne recent au marit nivelul accizei pentru a descuraja consumul de tutun si pentru a promova sanatatea publica. In Marea Britanie, din martie 2007, nivelul accizei pentru trabucuri era de 158,24 GBP pe kg, ce ar veni aproximativ 232 EUR, pentru tigari din foi era de 113,74 GBP pe kg, aproximativ 167 EUR si pentru tutun pentru pipe si de mestecat era de 69,57 GBP pe kg, aproximativ 102 EUR. Pentru tigarete acciza se calculeaza diferit: 22 % din pretul cu amanuntul plus 108.65 GBP la 1.000 de tigarete, adica aproximativ 159 EUR.21 In Irlanda, in 2007, cresterea contrabandei cu tigari din Estul europei si din fostele Republici Sovietice, a costat statul din pierderea de venituri din taxe cca 100 milioane EUR. Contrabanda cu tigari a crescut cu peste 40% fata de 2006.22 In Germania, interdictiile in ceea ce priveste fumatul si taxele mari au avut efecte secundare: vanzarile de tigari au scazut semnificativ in 2007. Dupa cresteri repetate ale taxelor asupa produselor din tutun si interdictia fumatului in cladiri publice, in mijloacele de transport si in industria hoteliera, numarul tigarilor a scazut cu 127 miliarde de bucati sau aproximativ 6% din productia totala, potrivit companiei Reemtsma. Au fost vandute cu 91 miliarde de tigari mai putin, iar numarul produselor speciale din tutun , incluzand produsele fati-le singur, au scazut cu 36 miliarde.23
20

http://74.125.39.104/search?

q=cache:5VCEFosXZj4J:business.rol.ro/content/view/63306/2/+accize+bere+state+ue+2007&hl=ro&ct=cl nk&cd=29&gl=ro&client=firefox-a
21 22

Cursul de schimb folosit este din martie 2007, si anume 1 EUR = 0,6829 GBP. http://www.sbpost.ie/post/pages/p/story.aspx-qqqt=IRELAND-qqqm=news-qqqid=27995-qqqx=1.asp 23 http://www.focus.de/finanzen/news/zigaretten_aid_137531.html

27

In ceea ce priveste Romania, 2008 a adus majorari ale accizelor la tigarete, electricitate, motorina si pacura, dar si reduceri ale taxelor in cazul bijuteriilor din aur si platina, al aticolelor de cristal, al cafelei prajite si solubile. Aceasta crestere a accizelor a urmat calendarul stabilit de Guvern, in cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, si transpus in amendamente ale Codului Fiscal si in ordine ale ministrului Economiei si Finantelor. Statul estima pentru prima jumatate a lui 2008 obtinerea din accize 13,2 mld lei, cu 6% mai mult decat in 2007. In perioada 1 ian 30 iunie 2008, nivelul accizei minime pentru tigarete a fost de 39,50 EUR/1000 de tigarete, nivel stabilit de Ministrul Economiei si Finantelor prin Ordinul Nr. 2463/2007. Aciza exprimata in euro este cu 4,55% mai mare decat cea din a doua jumatate a anului trecut. Conform calendarului de majorare a accizelor, stabilit de Guvern in cadrul negocierilor de aderare, tigaretele comercializate in Romania trebuie sa ajunga sa fie accizate la nivelul UE pana in 2010. Astfel, in 2009, accizele vor ajunge la nivelul de 61,2 EUR/1000 de tigarete, iar in 2010 la 74 EUR/1000 de tigarete. Premierul Tariceanu a explicat aceasca crestere motivand faptul ca in prezent in Romania un pachet de tigari costa intre 1,3-1,8 EUR, pretul de duty-free din strainatate, fata de 3-4 EUR cat este in Grecia, Spania si Italia, sau 4-5 EUR in Germania, Franta, Olanda si Belgia. In cazul electricitatii, pana la sfarsitul lui 2008, acciza va creste cu peste 30%, de la 0,26 E/MWh la 0,34 euro/MWh, la motorina de la 307,59 euro/tona la 325 euro/tona, iar la pacura de la 13 euro/tona la 13,70 euro/tona. La cafeaua prajita si la cea solubila, accizele se vor diminua cu 25% de la 900 la 675 euro/tona in cazul cafelei prajite si cu de la 3.600 la 2.700 euro/tona, in cazul celei solubile. In 2011 accizele la cafea vor disparea complet, deoarece nici in UE acest produs nu este accizat. Tot in 2008, pana la sfarsitul acestuia, accizele se vor reduce de la 55% la 30% din valoarea articolelor din cristal si de la 25% la 15% din valoarea bijuteriilor din aur si platina.

28

Concluzii
09.03.2008 - 21:48:09 mircea de aderat om adera cu sa-u fara voia noastra dar sa sa vedeti ce so-ntmpla . 12.08.2005 - 15:33:15 Mafalda Cu asa conducatori vom adera la Pastele Cailor. Imbecilii de la putere cred ca occidentul este bip,ca daca se fac ca se lupta cu coruptia , aia n-or sa-si dea seama de mimare. Atata timp cat mafioti ca Ovidiu Vantu ,Patriciu si alti mari tepari ai Romaniei sunt bine mersi, Europa zice "stati pe aproape !!!"

29

10.08.2005 - 22:21:18 scarleTT oricum ar fi sincer nu cred ca e ok sa aderam prea devreme la ue pt k vom patii cum a patit polonia! vom iesi in strada pt k sunt preturile exorbitante si nu n vom mai permite nimik!sa nu credeti k imediat cum intram vom avea salarii mari si multeee drepturi...cine sa n dea salarii k doar economia va fi aceeasi ...e nevoie d timp! si da, cred k va mai fi amanata pt k ar fi prea devreme 20.07.2005 - 20:44:26 alina sincer..cred ca aderarea Romaniei in UE..nu va fi amanata cu un an..ci cu 5!!Am ajuns de mai mare rusinea..si asta nu din cauza oamenilor de rand ci a conducatorilor..a celor care ocupa anumite pozitii importante..tot cei care au fura..in ritmul asta nu vom ajunge nicaieri..ca sa se redreseze cat de cat situatia in tara ne trebuie un VLAD TEPES.. 18.07.2005 - 15:51:18 cu aderare la UE nu noi, ci ei castga! o se vedem peste trei ani PUIU

16.07.2005 - 04:30:58 Gabriel-Madrid sincer,,imi este mila de oamenii din romania,,de romanii mei,,dar fratilor,,eu sunt de acord ca aceasta tara sa sara aceasta groapa adanca,care de fapt ii este frica sa nu cada in ea,,trebuie sa sarim ,sa scapam de aceasta frika,,trebuie sa intram in grupul european,,pentru ca singuri,nu suntem in stare,,este logik,,Un kopil nu poate merge singur fara ajutorul Parintilor....Romania nu poate construi o economie puternica,nu poate aduce strainatatea din competenta ei proprie,Romania este saraca din pacate,,cu regret scriu aceste randuri,,politica romaneasca mi se pare ca un''bip USCAT FARA MIROS''(imi cer scuze)nici macar nu miroase ,,daca ma intelegetzi ce vreau sa spun,,e mai rau decat rau,,,Romania are nevoie sa fie ajutata,,au trecut atatia ani,,de la revolutie,,si sa ne uitam in urma,,nimik nu vad,,acesti ani mau silit sa imi parasesc tara,familia,prietenii,colegii de serviciu,,,si sunt sigur ca ar dori foarte multi romani sa plece in alta tara EUROPEANA sa isi castige bani,,sa trimita acasa la familie si sa munceasca ca un sclav,,ca familia lui sa aiba cu ce plati intretinerea,si sa manance etc.etc.vor mai dura multi ani,,cu suferintza ca noi sa fim cat de cat putin vazuti binisor ca romania uite se ridica par mai civilizatzi,,acum 5 ani in spania romanii erau tratati ca niste caini,,fugariti si injuratzi,,acum sau mai schimbat parerile,,romanii siau pus punctul de vedere prin organizatzii romanesti,prin romani care stiu sa munceasca responsabili,,si sunt mandru de asta,,si ma pot inumara printre ei,chiar si ultimul sa fiu 30

pe lista,,dar cand este vorba ca cineva sa imi jigneasca tara si neamul,,nu ma las pana nu il las pe spaniol pana nu isi vede mizeria din ochiul lui,,legi de homosexuali,,droguri care se vand pe strada,copii care ucid pe strada cu arme, copii infiati de catre matrimoniul homosexuali,,atat le zic,,-Punetiva intrebarea .cum poate zice un copil mama unui barbat,,,?cum iipoate zice,Mami vreau sa dorm cu tine in noaptea asta,,Mami vreau jucaria aceasta,,,,stiti ce imi raspund?????............................doar tacere aud,,,da ai dreptate,imi zic,,,ei(acesti spanioli)rasisti.Dar revin,avem nevoie de banii europei,,sa ne ajute ,,,,si insist doar ca Romania ca tara mea sa fie ajutata,,trebuie sa le cerem ajutorul,,si apoi mai tarziu,,putem merge singurei pe picioarele noastre,,si sa mai si fugim,,mai bine decat altii,,,doar atat am avut de spus,,,,Doamne ajuta-i pe Romani,,,,gabigiovanni@yahoo.com 14.07.2005 - 12:08:55 BATJOCURA UE Nu mai vrem nici o aderare la UE. Am ajuns sclavi in tara noastra si in intreaga Europa. Romanul munceste pe salariu de mizerie si in tara si in afara, iar "ALESII impreuna cu ANGAJATORII MUNCESC" (pe sute de milioane lei, mii si zeci de mii de euro).Legile sunt facute sa-i ocroteasca pe ei! UE nu mai vor contracte de munca colective ?Nu sunt multumiti cu cat castiga romanul de rand ?...100,200 de euro/luna? Vor batjocura mai mare?!IOBAGIE?! Unde ne-ati adus cu preturile si la tot ce tine de existenta noastra DOMNILOR BOIERI MARI?! CLASA EXPLOATATOARE-clasa exploatata 07.07.2005 - 17:55:56 Adrian Copilul Minune Daca vrei sa fii mai clar: CINE A DECIS ADERAREA ? 06.07.2005 - 20:39:29 adi de la valcea Aderarea este decisa. Nu va fi nici o amanare. toate discutiile sunt un antrenament pentru democratie. Botanisti au fost si vor mai fi multa vreme. Am prezentat mai sus cateva pareri ale unor romani de rand in ceea ce priveste aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Aparent nu erau foarte increzatori in aderare. Acum, dupa un an si jumatate de la aderare si-or fi schimbat parerile? Oare Romania s-a schimbat in bine dupa aderare? Premierul Calin Popescu-Tariceanu sustinea inaintea aderarii, mai exact in septembrie 2006 ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana nu va avea consecinte

31

negative asupra preturilor. Dar am vazut ca in anul 2007 inflatia a fost de 6,57%, pretul alimentelor crescand cu 26,77%, cel mai mult fata de celelalte produse si servicii. Aderarea a adus imediat o serie de modificari care ne-au afectat direct viata, atit in tara, cit si in relatia cu statele Uniunii. Inca din prima zi de la aderare, cum am vazut si in decursul lucrarii s-au scumpit energia electrica, gazul si benzina cu plumb, precum si alte produse ulterior, din cauza cresterii nivelului accizelor la aceste produse, ca urmare a calendarului negociat cu Uniunea Europeana. In ce priveste agricultura, prin aderare, Romania trebuie sa elimine anumite obiceiuri, cum ar fi de Craciun sacrificarea porcului. Animalele trebuie crescute, dar si sacrificate in anumite conditii care sa nu le streseze. In plus, porcii, dar si pasarile romanesti, nu vor avea sanse de a intra pe piata europeana din cauza incapacitatii autoritatilor romane de a eradica anumite boli precum pesta porcina sau pseudopesta aviara. Nici industria de lactate nu va fi chiar pregatita pentru piata comuna, in primul rind din cauza inexistentei laptelui conform cerintelor europene decit in proportie de15%. Aderarea va impune agentilor economici conditii greu de respectat, ceea ce va duce la falimentul multora dintre ei. Doar cei care au investit in retehnologizare vor putea rezista pe piata. Pe de alta parte aderarea romaniei la Uniunea Europeana a generat si o serie de evenimente care usureaza viata Romania. Printre aceste evenimente se numara permisul liber la munca. De la 1 ianuarie, romanii pot sa lucreze liber in celelalte state membre, fara a avea nevoie de premise de munca. Chiar daca vor lucra in strainante, romanilor li se ia in considerare vechimea la calculul pensiilor. Tot de la 1 ianuarie, asigurarea de sanatate este valabila in toate statele Uniunii Europene. Romanii beneficiaza de serviciile medicale atunci cand parasesc teritoriul Romaniei, cu un card pe care il solicita Caselor de Asigurari de Sanatate, card ce costa aproximativ 2 lei. Chiar si in ce priveste televiziunea, aderarea a avut un impact prin faptul ca produsele publicitare este autorizata intr-un numar limitat de programe, si numai conform unor conditii stricte. Astfel, reclamele nu mai pot fi difuzate in timpul programelor de stiri, programelor pentru copii, documentarelor si al emisiunilor de consiliere.

32

O data cu aderarea, romanii pot achizitiona proprietati imobiliare in strainatate fara restrictii. In plus, toate documnetele Uniunii europene sutn traduse si in limba romana, limba care a devenit de la 1 ianuarie 2007 una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene. Incepand din prima zi a anului 2007, au intrat in vigoare normele europene care permit bancilor straine sa-si deschida sucursale in Romania, mult mai repede si simplificat din punct de vedere birocratic. Din 2007, sistemul bancar romanesc a intrat intr-o competitie internationalizata. Practic, prin intermediul pasaportului bancar european , orice banca straina poate intra pe piata romaneasca printr-o simpla notificare. Cateva exemple de banci intrate pe piata romaneaca dupa aderare, sunt Bank of Cyprus, Millennium Bank. Romanii beneficiaza de noi produse bancare, inxistente pana acum si de dobanzi mai mici datorita cresterii concurentei pe piata. Un alt avantaj, este faptul ca romanii pot o data cu aderarea sa calatoreasca doar pe baza cartii de identitate in toate ratile Uniunii europene, fara a mai avea nevoie de pasaport. Diplomele de studii obtinute in Romania sunt recunoscute in toata Uniunea Europeana. Romania va primi pana in 2013, aproape 20 miliarde EUR, bani care reprezinta fonduri structurale si de coeziune. Un lucru bun pentru agricultura in consituie faptul ca agricultorii romani beneficiaza si de subventii europene, pe langa cele nationale. O data cu data aderarii s-au introdus noi operatiuni de TVA. Operatiunile de export facute de firmele din Romania catre statele membre se numesc livrari intracomunitare. Din acest moment, scutirile de TVA pentru livrarile intracomunitare obisnuite se acorda doar daca se face dovada ca bunurile au fost transportate din Romania in alt stat membru si numai daca beneficiarul scutirii a transmis la Finante un cod valid de TVA din statul membru de destinatie a marfurilor. De cealalta parte, ce se numea pina acum import se numeste achizitie intracomunitara. Aceasta reprezinta achizitia de bunuri expediate sau transportate din alt stat membru catre cumparatorul din Romania. Locul achizitiei intracomunitare este intotdeauna in statul membru in care se incheie transportul. Firma interna care va vinde

33

un produs sau un serviciu unui client dintr-un stat membru va mentiona TVA doar pe factura, in cota de 19%, cumparatorul urmind sa plateasca efectiv TVA la cota prevazuta in statul respectiv.

Anexa 1 Nivelul accizelor in Romania in 2005

Tabelul 1.1 Denumirea produsului sau a grupei U.M. de produse 1 Bere Hl/1 grad Plato1 1.1 Bere produsa de producatorii independenti c o capacitate de productie anuala de pana la 200.000 hl, inclusive

Acciza (echivalent euro/u.m.) 0,55 0,47

34

2 2.1 2.2 3

Vinuri Hl de produs Vinuri linistite 0,00 Vinuri spumoase 42,00 Bauturi fermentate, altele decat Hl de produs berea si vinul 3.1 Linistite 0,00 3.2 Spumoase 42,00 4 Produse intermediare Hl de produs 45,00 2 5 Alcool etilic Hl alcool pur 150,00 Sursa : art. 176 din Legea privind Codul fiscal, nr. 571/22.12.2003 , publicata in monitorul oficial al romaniei, partea I, nr. 927/23.12.2003 Tabelul 1.2 Denumirea produsului sau a grupei U.M. Acciza (echivalent de produse euro/u.m.) 1 Tigarete 1000 tigarete 4,47+32%3 2 Tigari si tigari de foi 1000 bucati 8,00 3 Tutun destinat fumatului Kg 16,00 3.1 Tutun destinat rularii in tigarete Kg 11,00 Sursa : art. 176 din Legea privind Codul fiscal, nr. 571/22.12.2003 , publicata in monitorul oficial al romaniei, partea I, nr. 927/23.12.2003 Tabelul 1.3 Denumirea produsului sau a grupei de produse 1 Benzene cu plumb

U.M.

Tona 1000 litri 2 Benzina fara plumb Tona 1000 litri 3 Motorine Tona - motorine, exclusive tipul euro (EN590) 1000 litri - motorine EURO (EN590) 1000 litri 4 Pacura Tona 5 Gaze petroliere lichefiate, din care: Tona 4 -utilizate in consum caznic Tona 6 Gaz metan Tona 7 Petrol lampant (inclusive kerosen)5 Tona 8 Benzen, toluen, xileni si alte amestecuri Tona de hidrocarburi aromatice Sursa : art. 176 din Legea privind Codul fiscal, nr. 571/22.12.2003 , publicata in monitorul oficial al romaniei, partea I, nr. 927/23.12.2003 Tabelul 1.4 Denumirea produsului sau a grupei de

Acciza (echivalent euro/u.m.) 404,00 311,00 347,00 267,00 221,00 190,00 186,00 0,00 100,00 0,00 0,00 404,00 404,00

Acciza

Acciza (echivalent

35

produse % euro/u.m.) Cafea verde 850,00/t Cafea prajita, inclusiv cafea cu inlocuitori 1250,00/t Cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea 5,00/kg solubila 4 Confectii din blanuri naturale6 40 5 Articole de cristal7 50 6 Bijuterii din aur si/sau din platina, cu exceptia 20 verighetelor 7 Produse de parfumerie 7.1 Parfumuri din care: 30 -ape de parfum 20 7.2 Ape de toaleta din care: 10 -ape de colonie 5 8 Aparate video de inregistrat sau de reprodus, chiar incorporand un receptor de semnale videofonice; combine audio8 15 9 Dublu radiocasetofoane cu radare de pe banda 15 magnetica sau compact disc 10 Aparate de luat imagini fixe si alte camere 25 video cu inregistrare; aparate fotografice numerice 11 Cuptoare cu microunde 15 12 Aparate pentru conditionat aer, de perete sau 15 de ferestre, formand un singur corp 13 Arme de vanatoare si arme de uz individual, 50 altele decat cele de uz militar sau de sport 14 Iahturi sau barci cu motor pentru agrement 25 Sursa : art. 208 din Legea privind Codul fiscal, nr. 571/22.12.2003 , publicata in monitorul oficial al romaniei, partea I, nr. 927/23.12.2003 1 2 3

Tabelul 1.5 Denumirea produsului sau a grupei de produse 1 Autoturisme echipate cu motor cu benzina: a) cu capacitate cilindrica sub 1601 cm3 b) cu capacitate cilindrica intre 1601 si 1800 cm3 c) cu capacitate cilindrica intre 1801 si 2000 cm3 d) cu capacitate cilindrica intre 2001 si 2500 cm3

Acciza pentru autoturisme noi % 0,0 1,5 3,0 6,0

Acciza pentru autoturisme rulate % 1,5 4,5 9,0 18,0

36

e) cu capacitate cilindrica peste 2500 cm3 Autoturisme echipate cu motor cu Diesel: a) cu capacitate cilindrica sub 1601 cm3 b) cu capacitate cilindrica intre 1601 si 2000 cm3 c) cu capacitate cilindrica intre 2001 si 2500 cm3 d) cu capacitate cilindrica intre 2501 si 3100 cm3 e) cu capacitate cilindrica peste 3100cm3

9,0 0,0 1,5 3,0 6,0

27,0 1,5 4,5 9,0 18,0

9,0 27,0 Sursa : art. 208 din Legea privind Codul fiscal, nr. 571/22.12.2003 , publicata in monitorul oficial al romaniei, partea I, nr. 927/23.12.2003

Anexa 2 Nivelul accizelor in Romania in 2006

Tabelul 2.1 Nr.crt 1 Denumirea produsului sau a grupei U.M. de produse Bere din care: Hl/1 grad plato 1.1 bere produsa de producatorii independenti cu o capacitate de productie anuala ce nu depaseste Acciza (echivalent euro/U.M.) 0,74 0,43

37

2 3

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

200 mii hl Vinuri 2.1 vinuri linistite 2.2 vinuri spumoase Bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri 3.1 linistite 3.2 spumoase Produse intermendiare Alcool etilic Produse din tutun Tigarete Tigari si tigari din foi Tutun destinat fumatului, din care: 8.1 tutun destinat rularii in tigarete Uleiuri minerale Benzine cu plumb

Hl de produs 0,00 34,05 Hl de produs 0,00 34,05 51,08 465,35 9,10+30% 22,13 29,51 29,51 480,00 369,60 425,06 327,29 307,59 259,91 6,81 128,26 113,50 0,00 1,59 469,89 375,91 469,89 375,61 469,89 0,14 0,30

Hl de produs Hl alcool pur 1000 tigarete 1000 bucati Kg kg

14 15

16 17 18

Tona 1000 litri Benzene fara plumb Tona 1000 litri Motorine Tona 1000 litri Pacura tona Gaze petroliere lichefiate, din care: 1000 kg 13.1 utilizate drept carburant 13.2 utilizate pentru incalzire 13.3 utilizate in consum caznic24 Gaz natural utilizat drept carburant gigajoule Petrol lampant(kerosen), din care: Tona 15.1 utilizat drept carburant 1000 litri tona 15.2 utilizat pentru incalzire 1000 litri Benzen, toluen, xileni si alte Tona amestecuri de hidrocarburi aromatice Electricitate, utilizata in scop MWh commercial Electricitate, utilizata in scop MWh necomercial

Tabelul 2.2
24

Prin gaze petroliere lichefiate utilizate in consum caznic se inteleg gazele petroliere lichefiate, distribuite in butelii tip aragaz.( capacitatea maxima a buteliei este de 12,5 kg).

38

Nr.crt 1 2 3

Denumirea produsului sau a grupei de produse Cafea verde Cafea prajita, inclusiv cafea cu inlocuitori Cafea solubila, inclusiv amestecuri continand cafea solubila

U.M. Tona Tona Kg

Acciza (echivalent euro/U.M.) 680 1000 4

Tabelul 2.3 Nr.crt Denumirea produsului sau a grupei de produse 1 Confectii din blanuri naturale (cu exceptia celor din iepure, oaie, capra) 2 Articole din crystal 3 Bijuterii din aur si/sau platina, cu exceptia verighetelor 4 Produse de parfumerie 4.1 parfumuri din care: - ape de parfum 4.2 ape de toaleta din care: - ape de colonie 5 Cuptoare cu microunde 6 Aparate pentru conditionat aer 7 Arme de vanatoare si arme de uz individual, altele decat cele de uz militar sau de sport 8 Iahturi si barci cu sau fara motor pentru agrement: 8.1 iahturi 8.2 barci25 cu sau fara motor pentru agrement Tabelul 2.4 Tipul autoturismului

Acciza (%) 45 55 25 35 25 15 10 20 20 100

Acciza pentru autoturisme noi % 1 2,5 4 8 11 1 2,5

Acciza pentru autoturisme rulate % 2,5 5,5 10 21 32 2,5 5,5

1. Autoturisme echipate cu motor cu benzina: a) cu capacitate cilindrica sub 1601 cm3 b) cu capacitate cilindrica intre 1601 si 1800 cm3 c) cu capacitate cilindrica intre 1801 si 2000 cm3 d) cu capacitate cilindrica intre 2001 si 2500 cm3 e) cu capacitate cilindrica peste 2500 cm3 2. Autoturisme echipate cu motor cu Diesel: a) cu capacitate cilindrica sub 1601 cm3 b) cu capacitate cilindrica intre 1601 si 2000 cm3
25

Cu exceptia barcilor cu o lungime mai mica de 7 m si cu un motor mai mic de 15 CP.

39

c) cu capacitate cilindrica intre 2001 si 2500 cm3 d) cu capacitate cilindrica intre 2501 si 3100 cm3 e) cu capacitate cilindrica peste 3100cm3

4 8 11

11 21 32

Anexa 3

AUSTRIA Anul aderarii: 1995 Forma de guvernamant: Republica parlamentara Capitala: Viena Suprafata: 83.858 km2 Populatia: 8,18 milioane locuitori

40

BELGIA Anul aderarii: Membru fondator Forma de guvernamant: Monarhie constitutionala Capitala: Bruxelles Suprafata: 30.510 km2 Populatia: 10,29 milioane locuitori CIPRU Anul aderarii: 2004 Forma de guvernamant: Republica Capitala: Nicosia Suprafata: 9.250 km2 Populatia: 771.651 locuitori DANEMARCA Anul aderarii: 1973 Forma de guvernamant: Monarhie constitutionala Capitala: Copenhaga Suprafata: 43.094 km2 Populatia: 5,38 milioane locuitori ESTONIA Anul aderarii: 2004 Forma de guvernamant: Republica parlamentara Capitala: Tallinn Suprafata: 45.226 km2 Populatia: 1,4 milioane locuitori FINLANDA Anul aderarii: 1995 Forma de guvernamant: Republica Capitala: Helsinki Suprafata: 337.030 km2 Populatia: 5,19 milioane locuitori FRANTA Anul aderarii: Membru fondator Forma de guvernamant: Republica Capitala: Paris Suprafata: 547.030 km2 Populatia: 60,18 milioane locuitori

41

GERMANIA Anul aderarii: Membru fondator Forma de guvernamant: Republica Federala Capitala: Berlin Suprafata: 357.021 km2 Populatia: 82,4 milioane locuitori GRECIA Anul aderarii: 1981 Forma de guvernamant: Republica parlamentara Capitala: Atena Suprafata: 131.940 km2 Populatia: 10,66 milioane locuitori IRLANDA Anul aderarii: 1973 Forma de guvernamant: Republica Capitala: Dublin Suprafata: 70.280 km2 Populatia: 3,92 milioane locuitori ITALIA Anul aderarii: Membru fondator Forma de guvernamant: Republica Capitala: Roma Suprafata: 301.230 km2 Populatia: 57,99 milioane locuitori LETONIA Anul aderarii: 2004 Forma de guvernamant: Republica parlamentara Capitala: Riga Suprafata: 64.589 km2 Populatia: 2,35 milioane locuitori LITUANIA Anul aderarii: 2004 Forma de guvernamant: Republica parlamentara Capitala: Vilnius Suprafata: 65.200 km2 Populatia: 3,59 milioane locuitori

42

LUXEMBOURG Anul aderarii: Membru fondator Forma de guvernamant: Monarhie constitutionala Capitala: Luxembourg Suprafata: 2.586 km2 Populatia: 454.157 locuitori MALTA Anul aderarii: 2004 Forma de guvernamant: Republica Capitala: Valletta Suprafata: 316 km2 Populatia: 400.420 locuitori MAREA BRITANIE Anul aderarii: 1973 Forma de guvernamant: Monarhie constitutionala Capitala: Londra Suprafata: 244.820 km2 Populatia: 60,09 milioane locuitori OLANDA Anul aderarii: Membru fondator Forma de guvernamant: Monarhie constitutionala Capitala: Amsterdam Suprafata: 41.526 km2 Populatia: 16,15 milioane locuitori POLONIA Anul aderarii: 2004 Forma de guvernamant: Republica Capitala: Varsovia Suprafata: 312.685 km2 Populatia: 38,62 milioane locuitori PORTUGALIA Anul aderarii: 1986 Forma de guvernamant: Republica Capitala: Lisabona Suprafata: 92.391 km2 Populatia: 10,1 milioane locuitori

43

CEHIA Anul aderarii: 2004 Forma de guvernamant: Republica parlamentara Capitala: Praga Suprafata: 78.866 km2 Populatia: 10,25 milioane locuitori SLOVACIA Anul aderarii: 2004 Forma de guvernamant: Republica parlamentara Capitala: Bratislava Suprafata: 48.845 km2 Populatia: 5,43 milioane locuitori SLOVENIA Anul aderarii: 2004 Forma de guvernamant: Republica parlamentara Capitala: Ljubljana Suprafata: 20.273 km2 Populatia: 1,93 milioane locuitori SPANIA Anul aderarii: 1986 Forma de guvernamant: Monarhie constitutionala Capitala: Madrid Suprafata: 504.782 km2 Populatia: 40,22 milioane locuitori SUEDIA Anul aderarii: 1995 Forma de guvernamant: Monarhie constitutionala Capitala: Stockholm Suprafata: 449.964 km2 Populatia: 8,87 milioane locuitori UNGARIA Anul aderarii: 2004 Forma de guvernamant: Republica parlamentara Capitala: Budapesta Suprafata: 93.030 km2 Populatia: 10,2 milioane locuitori

44

BULGARIA Capitala:Sofia Suprafata:

ROMANIA Capitala: Bucuresti Suprafata:

45

Anexa 4
Tabel 1 Niveluri minime pentru acciza pentru bauturi fermentate Bauturi fermentale altele decat vinul si berea Berea Produse intermediare Alcool etilic si bauturi spirtoase 0 EUR pe hl de produs 0,748 EUR pe hl pe grad Plato 1,87 EUR pe hl pe grad de alcool 45 EUR pe hl de produs 550 EUR pe hl de alcool pur

GRAFIC 1: ACCIZE APLICATE LA BERE

46

GRAFIC 2: ACCIZE APLICATE LA VIN

47

48