Psihanaliza lacaniana Stadiul oglinzii a fost prima contributie oficiala a lui Lacan la teoria psihanalitica.

El a descris stadiul oglinzii ca formator al functiei eului asa cum este el relevat in experienta psihanalitica. Mai tarziu acest stadiu a fost considerat o structura subiectiva permanenta, o paradigma a imaginarului, o faza in care subiectul este permanent captivat de propria sa imagine. Stadiul oglinzii este departe de a fi un simplu fenomen care apare in cursul dezvoltarii copilului; el ilustreaza natura conflictuala a relatiei duale. Eul se formeaza prin identificare, respectiv identificarea cu imaginea proprie. Copilul isi vede imaginea ca intreg si sinteza imaginii sale produce un contrast cu lipsa de coordonare a corpului, care este perceput ca fiind fragmentat. Acest contrast este resimtit de copil ca rivalitate cu propria sa imagine, deoarece imaginea ca intreg este amenintatoare si astfel in stadiul oglinzii apare o tensiune agresiva intre subiect si imagine. Pentru a rezolva tensiunea subiectul se identifica cu imaginea. Lacan face diferenta si intre celalalt cel mic si celalalt cel mare. Celalalt cel mic este o reflectie si o proiectie a eului, in timp ce celalalt cel mare transcede imaginarul pentru ca nu poate fi asimilat prin identificare. Ambele au de-a face cu simbolul. Lacan subliniaza ca limbajul isi are originea nu la nivelul eului, ci a celuilalt, fiind desprins de controlul constient, in timp ce inconstientul este descris ca cealalta scena. Mama este celalalt cel mare pentru copil, iar complexul de castrare apare atunci cand copilul descopera ca celalalt nu este complet. Lacan sustine ca imaginea speculativa si eul se afla in relatie in sensul ca eul si ordinea imaginara insasi sunt locuri ale alienarii radicale. Aceasta relatie este de asemenea narcisica. Astfel, imaginarul este domeniul imaginilor si imaginatiei, precum si a deceptiei: principalele iluzii fiind sinteza, autonomia, dualitatea si similaritatea. Imaginarul este unul din cele patru concepte de baza ale psihanalizei. Lacan acuza majoritatea scolilor psihanalitice ca reduc practica psihanalizei la ordinea imaginara identificand analistul cu obiectivul analizei. Psihanaliza lacaniana spune ca conceptele de lege si structura sunt de negandit in lipsa limbajului, si astfel simbolicul devine o dimesniune lingvistica, care totusi implica atat imaginarul cat si realul. Realul, opus imaginarului, este de asemenea localizat in afara simbolicului. Realul este in afara limbajului, si psihanaliza lacaniana defineste realul ca fiind imposibil deoarece este imposibil de imaginat si de integrat in simbolic, fiind imposibil de atins. Mai mult, realul este obiect al anxietatii. Un alt concept central in psihanaliza lui Lacan este dorinta; analizandul trebuie sa recunoasca adevarul legat de dorinta lui. Dorinta nu este nici apetitul pentru satisfactie, nici cererea de dragoste, ci diferenta rezultata din scaderea celui dintai din cel de-al doilea. Psihanaliza Lacaniana pastreaza distinctia Freudiana dintre impuls si instinct. Alte concepte importante in psihanaliza lacaniana sunt: numele tatalui, drama oedipala si semnificatia oedipala, falusul si topologia.

1936 Jacques Lacan Stadiul oglinzii Jacques Marie Emile Lacan (1901-1981) a fost un psihiatru si psihanalist francez, care a adus contributii majore in domeniul filozofiei si al psihanalizei. A fost un sustinator infocat al reintoarcerii la textele lui Freud, aducand critici la adresa psihologiei eului si teoriei relatiilor de obiect. Scoala lacaniana franceza (numita si Scoala cauzei freudiene), care are la baza abordarea sa psihanalitica, se intoarce impotriva curentului american (care postuleaza suprematia eului) si imbogateste teoriile lui Freud cu informatii din domeniul antropologiei, lingvisticii si filozofiei. Primul si cel mai cunoscut concept introdus de Lacan este stadiul oglinzii (1936)- formator al functiei eului, asa cum este el relevant in experienta psihanalitica. Omul este prin el insusi o fiinta duala, scindata, alienata. Chiar si atunci cand vorbeste, el substituie materialitatea obiectelor cu simbolismul cuvintelor. Intre real si simbolic se interpune insa imaginarul. Incapacitatea omului de a traduce in cuvinte ceea ce simte si traieste cu adevarat, pune o distanta intre el si eul sau. In cazul nevroticilor, problema nu este aceea ca nu pot defini realul (considerat oricum locul nebuniei), ci acela ca isi considera propriul imaginar drept realitate. Dintre toate teoriile de inspiratie psihanalitica, psihanaliza lacaniana este poate cea mai greu de inteles, ea nereprezentand o lectura usoara pentru neinitiati. Lacan a revolutionat practica psihanalitica prin sedintele sale scurte, cu durata variabila sau atitudinea sa desprinsa de neutralitatea binevoitoare.

STADIUL OGLINZII Dupa J. Lacan, faza a constituirii fiintei umane, care se situeaza intre sase si optsprezece luni; copilul aflat inca intr-o stare de neputinta si de necoordonare motorie, anticipeaza imaginar perceperea si controlul unitatii sale corporale. Aceasta unificare imaginara se realizeaza prin identificarea cu imaginea semenului ca forma totala; ea este ilustrata prin experienta concreta in care copilul percepe propria-i imagine intr-o oglinda. Stadiul oglinzii constituie matricea si schita a ceea ce va fi eul.

Scurt dictionar psihanaliza

Act ratat - actiune a subiectului al carei scop urmarit constient nu este atins, aparent din cauza neatentiei sau ntmplarii. Actul ratat reprezinta, ca si visele si simptomul nevrotic o formatiune de compromis ntre dorintele inconstiente ale subiectului si instantele care le interzic Ambivalenta - manifestarea de catre subiect a unor sentimente si atitudini opuse, pozi 424t193e tive si negative, fata de acelasi obiect Angoasa - termen ce desemneaza o stare de anxietate, de panica generata de faptul ca subiectul este invadat de un aflux de excitatii ce depasesc capacitatea sa de elaborare. Aceasta stare poate fi nsotita si de reactii somatice ca tahicardie, transpiratii, senzatie de sufocare etc. Asociere libera - metoda specifica tratamentului psihanalitic care consta n exprimarea de catre subiect a oricaror gnduri care i vin n minte spontan sau legate de o anumita reprezentare, un anumit cuvnt, vis, simptom etc. Atentie liber flotanta - element ce tine de tehnica psihanalitica si care se refera la modul n care analistul se raporteaza la discursul pacientului. Acest mod de ascultare presupune ca analistul sa lase deoparte orice elemente ce tin att de propria subiectivitate: valori proprii, alegeri personale, prejudecati, ct si de experienta practica si cunostintele teoretice acumulate. Nu trebuie acordata o atentie speciala nici unui element din discursul pacientului, elementele ncarcate de afect, care tin de conflictele inconstiente ale acestuia, relevndu-se pe baza asocierilor sale libere. Astfel, va fi favorizata comunicarea de la inconstient la inconstient Autoerotism - faza precoce din dezvoltarea psihoafectiva a copilului n care subiectul obtine satisfacerea prin propriul sau corp. fara raportarea la o alta persoana. Din punct de vedere pulsional. satisfacerea se obtine prin activarea unei pulsiuni partiale specifice zonei erogene active n functie de stadiul de dezvoltare n care se afla subiectul 98 Bisexualitate - prezenta simultan, att a tendintelor sexuale masculine, ct si a celor feminine la nivel inconstient. Ea reprezinta o etapa n dezvoltarea oricarui individ normal, genereaza conflicte legate de diferenta dintre sexe ce trebuie depasite pentru ca subiectul sa fie capabil sa-si asume propriul sex Clivaj - se refera la separarea obiectului n doua entitati opuse care coexista la nivelul psihismului, obiect bun si obiect rau. Obiectul va fi perceput fie ca fiind exclusiv bun, fie ca fiind exclusiv rau. Individul nu poate percepe coexistenta ambelor aspecte simultan la nivelul obiectului. Clivajul este caracteristic unui mod de functionare psihica specific pozitiei paranoid-schizoide, reprezentnd un mod de aparare fata de angoasa din acest stadiu Compulsie - tendinta, imposibil de reprimat, de a efectua un anumit act sau o succesiune de acte sau de a rula n minte o succesiune de idei. Actele sau ideile compulsive apar ca o ncercare de a diminua angoasa, subiectul simtindu-se nsa constrns de o forta interioara sa actioneze sau sa gndeasca astfel. Ca simptom, compulsia este caracteristica nevrozei obsesionale Condensare - proces primar, specific functionarii nivelului inconstient al psihismului prin care o anumita reprezentare exprima mai multe lanturi asociative de reprezentari, fiind astfel investita cu energiile specifice reprezentarilor respective. Energiile acestea vor f condensate n aceasta unica reprezentare Conflict psihic - interactiunea dintre tendinte interne opuse ca scop. Conflicte pot aparea ntre diferitele instante psihice, ntre pulsiuni, ntre dorinte si interdictii si pot fi constiente sau inconstiente Contrainvestire - investirea cu energie psihica a anumitor reprezentari care se opun constientizarii dorintelor inconstiente. Acest proces este legat de procesul refularii n sensul ca mentinerea n inconstient a unei reprezentari refulate se realizeaza prin deplasarea energiei psihice specifice reprezentarii respective asupra unei reprezentari care sa se opuna trecerii n constiinta a reprezentarii refulate Contratransfer - sentimentele, atitudinile pe care analistul le manifesta fata de pacient si fata de transferul acestuia si care au la baza reactii de natura inconstienta. Initial, tehnica psihanalitica presupunea reducerea pna la anulare a manifestarilor contratransfe-rentiale, actualmente nsa se considera ca ele sunt un instrument esential n sondarea inconstientului pacientului, comunicarea de la inconstient la inconstient fiind de fapt singura comunicare autentica 99

Continut latent - semnificatiile inconstiente ale viselor, simpto-melor, la care se ajunge prin interpretarea pe baza asocierilor libere ale subiectului. Continutul latent se refera la dorinte, tendinte refulate Conversie - exprimarea unui conflict ce apartine psihismului n plan somatic, prin simptome motorii sau senzoriale. Acest proces are loc prin transformarea energiei psihice n energie a proceselor soma tice. Conversia reprezinta mecanismul specific formarii simptomelor n isterie Deplasare - proces primar, specific functionarii nivelului inconstient, prin care energia psihica atasata unei reprezentari este transferata unei alte reprezentari. Pentru a avea loc acest proces este necesar ca cele doua reprezentari sa fie legate printr-un lant asociativ Dezinvestire - mecanism prin care energia psihica atasata unei reprezentari este separata de aceasta. Acest mecanism tine de latura economica a functionarii psihice. Este prezent n special n cadrul refularii, proces prin care reprezentarea este mpinsa n inconstient, iar energia psihica este detasata de aceasta Dinamic - mod de descriere a functionarii psihismului, specific psihanalizei, conform caruia fenomenele psihice presupun o anumita evolutie temporala, fiind rezultatul interactiunilor dintre forte psihice de diferite intensitati si orientari, forte ce pot intra in conflict sau se pot compune avnd acelasi sens. Aceste forte, precum si interactiunea dintre ele pot fi constiente sau inconstiente Economic - mod de descriere a functionarii psihismului, specific psihanalizei, conform caruia orice fenomen psihic presupune o dimensiune energetica, mai exact o deplasare de energie psihica si o crestere sau diminuare a acesteia. Fortele psihice, ce stau la baza fenomenelor psihice conform perspectivei dinamice, sunt caracterizate de o anumita cantitate de energie psihica, care poate creste sau se poate diminua Elaborare psihica - proces prin care aparatul psihic integreaza excitatiile ce apar din surse interne sau externe, prin conectarea lor la lanturile asociative existente. Acest proces are ca scop mentinerea tensiunii psihice la un nivel constant, pentru a preveni acumularea de excitatii ce poate avea un efect patogen Energie legata - stare n care se afla energia psihica n procesele secundare, care caracterizeaza functionarea psihica la nivel constient. Energia nu se poate descarca liber, ci doar legndu-se de o anumita reprezentare, astfel nct satisfacerea este amnata si controlata 100 Energie libera - stare n care se afla energia psihica n procesele primare, care caracterizeaza functionarea psihica la nivel inconstient. Energia este numita libera, deoarece ea circula fara a se atasa vreunei reprezentari anume, folosindu-se de orice reprezentare pentru a se descarca Eu ideal - structura psihica ce intra n componenta Supraeului, care contine exigente ce tin de idealul de atotputernicie narcisica. Este n mare parte inconstient si si are originile n narcisismul infantil Fantasma - reprezentare care simbolizeaza satisfacerea unei dorinte mai mult sau mai putin constiente, sub o forma mai mult sau mai putin deformata de mecanismele de aparare Fixatie - reprezinta att atasarea libidoului de anumite persoane sau imagouri, precum si persistenta la nivel psihic a unui mod de functionare specific unuia dintre stadiile de dezvoltare psihoafectiva. Fixatia poate fi manifesta sau latenta, ca potential ce poate fi activat Forcludere - mecanism de aparare care consta n respingerea continuturilor psihice inacceptabile pentru Eu n afara psihismului si proiectarea lor asupra realitatii externe. Acest mecanism sta la baza genezei tulburarilor de tip psihotic, a fenomenelor halucinatorii. Termenul este introdus de Jacques Lacan pornind de la mecanismul de respingere a realitatii pe care Freud l descrie n legatura cu psihozele. Este un mecanism opus refularii, n sensul ca reprezentarile inacceptabile pentru Eu nu sunt mpinse n inconstient ca n cazul refularii, ci sunt suprimate din psihism, subiectul avnd certitudinea ca vin din exterior. Realitatea va fi astfel perceputa delirant, iar continutul psihic va fi perceput ca venind din realitate Formare de simptom - proces prin care, n urma unei succesiuni de fenomene ce tin de dinamica si economia psihica, apar manifestari psihice de tipul simptomului nevrotic ce pot duce la instituirea nevrozei. Exista o serie de factori care joaca un rol n forma simptomului: factori economici constitutionali, factori ce tin de realitate, cu frustrarile pe care aceasta le impune, factori ce tin de apararile specifice fiecarui individ si de punctele de fixatie n dezvoltarea psihoafectiva Frustrare - refuzul satisfacerii pulsionale din motive obiective sau subiective. Frustrarea apare n absenta gratificarii pulsionale, mai exact n absenta descarcarii tensiunii generate de actualizarea unei nevoi. Cauzele frustrarii pot fi externe si, anume, absenta obiectului care corespunde nevoii actualizate, sau interne, interzicerea de catre 101

exigentele interne a satisfacerii respective. Frustrarea reprezinta unul din factorii care contribuie la instalarea tulburarilor nevrotice Idealul Eului - structura psihica ce intra n componenta Supraeului, care se refera la modele interiorizate, preluate din idealurile colective la care subiectul se raporteaza permanent, mai mult sau mai putin constient Instanta - termen ce defineste elemente ce intra n structura aparatului psihic. Freud considera ca aparatul psihic este constituit din trei instante: sinele, Eul si Supraeul. Termenul este introdus de Freud n Interpretarea visului n comparatie cu tribunalele care judeca ceea ce este sau nu acceptabil Introiectie - transferarea simbolica, la nivel psihic, a informatiilor (obiecte, calitati si comportamente specifice obiectelor) din exterior n interiorul psihismului Investire - atasarea unei anumite cantitati de energie psihica de un element din cadrul psihismului, reprezentare sau structura psihica. Este un termen ce tine de economia psihica, dinamica investirilor si dezinvestirilor, precum si circulatia energiei psihice ntre reprezentari stnd la baza fenomenelor psihice Libido, energie libidinala - energie psihica generata de puls-iunile sexuale, corespondentul n psihism al energiei sexuale somatice. Initial, Freud diferentia libidoul de energia specifica pulsiunilor ce vizeaza autoconservarea. Ulterior, el a considerat ca si pulsiunile de autoconservare ar fi de natura libidinala. Libidoul devine astfel energia psihica specifica pulsiunii de viata, opunndu-se destrudoului. energia psihica specifica pulsiunii de moarte Limita, caz limita, structura limita - tulburare psihica caracterizata de simptome cu aspect nevrotic, care nsa mascheaza structuri de tip psihotic. Tulburarea se situeaza la limita dintre nevroza si psihoza si poate cuprinde si manifestari de tip psihopat, pervers, delincvent Masochism - stare n care subiectul si obtine satisfactia prin intermediul suferintei. Aceasta stare poate fi regasita fie n cadrul perversiunilor sexuale, fie ntr-o forma desexualizata n care subiectul cauta inconstient sa se pedepseasca. Freud vorbeste de asemenea despre masochism primar, o stare initiala n care pulsiunea de viata este legata de pulsiunea de moarte, ele fiind dirijate asupra subiectului Mecanisme de aparare - diferite tipuri de procese psihice care au ca scop mentinerea unui echilibru n economia psihica a jridividului. Aceste procese psihice actioneaza inconstient si sunt utilizate de Eu pentru a nlatura starea de tensiune psihica. Tipul de aparare utilizat la un moment dat de un subiect depinde de stadiul de dezvoltare psihoafectiva la care exista fixatie. Principalele tipuri de aparare sunt: refularea, regresia, formatiunea reactionala, izolarea, anularea retroactiva, proiectia, introiectia, ntoarcerea asupra propriei persoane, transformarea n contrar, sublimarea Metoda cathartica - metoda folosita de Freud la nceputul practicii sale terapeutice, care avea ca scop ca subiectul sa-si reaminteasca si sa retraiasca afecte provocate de evenimente traumatice prin care a trecut, afecte care nu au fost descarcate la momentul respectiv, devenind astfel patogen. Freud considera ca se realizeaza astfel o curatire a psihicului (catharsis) Narcisism - etapa precoce din dezvoltarea psihoafectiva a copilului, n care ntreaga energie libidinala este investita asupra propriei persoane. n aceasta etapa, copilul nu poate lega libidoul de realitatea externa si de obiecte, deoarece el nu poate face diferenta ntre sine si lumea externa. Freud vorbeste si despre o stare de narcisism secundar, stare n care subiectul regreseaza la narcisismul secundar prin retragerea asupra Eului a libidoului investit n obiecte Neutralitate - atitudine specifica analistului prin care acesta nu trebuie, n ascultarea discursului pacientului, sa se lase influentat de valorile personale, de consideratiile teoretice sau de experienta sa clinica. Astfel, descifrarea semnificatiei inconstiente a celor relatate de pacient va fi autentica si va duce la dezvaluirea conflictului ce sta la baza nevrozei. Neutralitatea se refera si la atitudinea psihanalistului fata de reactiile transferentiale ale pacientului carora nu trebuie sa le raspunda n plan constient, ci sa favorizeze integrarea lor n nevroza de transfer pentru a putea fi rezolvate Nevroza - tulburare psihica al carei specific l constituie faptul ca subiectul este constient ca are o serie de simptome mai mult sau mai putin invalidante si ncearca sa depaseasca starea n care se afla. Geneza acestui tip de tulburare consta n conflictele psihice din copilarie care au dus la aparitia unui compromis patogen ntre dorinta si interzicerea ei. Nevrozele sunt de mai multe tipuri: nevroza isterica, nevroza fobica, nevroza obsesionala Nevroza actuala - tip de nevroza de care Freud vorbeste n prima parte a teoriei sale asupra tulburarilor psihice. Pentru prima data acest termen apare n 1898 n Sexualitatea n etiologia nevrozelor, ca opus

psihonevrozelor. Freud considera ca, spre deosebire de psihonevroze,

103

nevroza actuala nu-si are originea n conflictele infantile, ci n acumularea de excitatii de origine sexuala n urma frustrarilor la care individul este supus n prezent n ceea ce priveste satisfactia sexuala. Aceste excitatii se vor descarca direct pe cale somatica, fara mediere psihica. Manifestarile simptomatice sunt de ordin somatic: fatigabilitate, diferite algii. insomnie. n aceasta categorie Freud includea nevroza de angoasa, neurastenia si ipohondria. In perioada contemporana aceasta categorie nosografica nu mai este luata n considerare, fiind nlocuita de tulburarile psihosomatice Nevroza de angoasa - tulburare nevrotica, pe care Freud a descris-o n categoria nevrozelor actuale, al carei specific consta n predominarea angoasei, fie sub forma a ceea ce numim astazi anxietate generalizata, fie sub forma atacurilor de panica Nevroza de caracter - tulburare de tip nevrotic al carei specific consta n trasaturi de caracter sau organizare de tip patologic a personalitatii. Aceasta nevroza nu se manifesta prin simptome fata de care subiectul se detaseaza resimtindu-le ca straine de personalitatea sa, Eul fiind n acord cu comportamentele patologice. Apararea fata de conflictul inconstient nu se va manifesta n simptome nevrotice, ci prin trasaturi de caracter, mecanismul de aparare predilect fiind formatiunea reactionala Obiect - acest termen desemneaza n psihanaliza tot ceea ce difera de subiectul care simte, percepe, se raporteaza la exterior. El poate desemna att o persoana, ct si un obiect material, real sau fantasmat Perlaborare - travaliu psihic prin care subiectul integreaza o anumita interpretare, interpretare care se refera n special la o rezistenta. Acest travaliu presupune nu doar o acceptare pur intelectuala a interpretarii, ci trairea si rezonanta afectiva a acesteia. In urma perlaborarii, rezistenta este surmontata Perversiune - categorie nosografica prin care se desemneaza un comportament sexual deviant prin care se poate obtine placerea sexuala: fetisism, travestism Proces primar - tip de proces psihic caracteristic nivelului inconstient de functionare psihica. Specific acestui tip de proces este faptul ca energia psihica circula liber, nefiind legata de o reprezentare anume. Procesele primare sunt: deplasarea si condensarea Proces secundar - tip de proces psihic specific nivelului preconstient-constient de functionare psihica. Specific acestui tip de proces este faptul ca energia psihica circula doar atasata (legata) unei anumite reprezentari. Procesele secundare sunt: atentia, gndirea, memoria voluntara, vointa Psihoza - tulburare psihica al carei specific l constituie faptul ca perceptia realitatii este perturbata, subiectul nefacnd diferenta ntre realitatea psihica si cea externa. Ca simptomatologie acest lucru poate fi manifest, prin prezenta perceptiilor delirante sau poate exista sub forma latenta, ca structura mascata de simptome de tip nevrotic. Mecanismul care sta la baza psihozei presupune mai multe etape: mai nti aparitia unei rupturi ntre Eu si realitate, ceea ce face ca Eul sa ajunga sub stapnirea Sinelui, apoi ncercarea Eului de a reface legatura cu realitatea, ncercare esuata ce are drept rezultat construirea unei realitatii conforma cu dorintele inconstiente, care apare sub forma delirului sau halucinatiilor. Mecanismul de respingere sau refuz al realitatii este reluat de Lacan n explicarea psihozei prin termenul de forcludere. n categoria psihozelor intra actualmente: schizofrenia, paranoia, psihoza maniaco-depresiva Pulsiune - termen care desemneaza un proces aflat la granita dintre psihic si somatic, reprezentnd o tensiune resimtita la nivel psihic, avnd nsa origine somatica. Freud face diferenta dintre pulsiune, specifica omului si instinct, specific animalelor. Pulsiunea, spre deosebire de instinct, nu are modalitati predeterminate, fixate ereditar, de satisfacere, nu are un obiect precis, acesta poate fi variabil sau un anumit scop, pot exista scopuri multiple. Energia pulsionala poate fi considerata sursa energiei psihice Pulsiune partiala - forma pe^care o ia pulsiunea sexuala n dezvoltarea afectiva a individului. n fiecare stadiu de dezvoltare psihoafectiva este activat un anumit tip de pulsiune partiala, ce devine apoi element component al organizarii sexuale mature. n fiecare stadiu, pulsiunea partiala are o sursa specifica, un scop specific, un anumit obiect prin care se obtine satisfactia pulsionala. Pulsiunile partiale sunt: orala, anala, uretrala Realitate psihica - termen ce desemneaza modul n care subiectul resimte si interpreteaza evenimentele din exterior sau trairile proprii. Acest mod de interpretare are pentru subiect valoare de realitate obiectiva, desi el are la baza conflicte si dorinte inconstiente. Geneza tulburarilor psihice, nevrotice, psihotice sau de alt tip are la baza realitatea psihica a individului. Iar vindecarea consta n elaborarea conflictelor ce au generat realitatea psihica si corelarea lor cu realitatea obiectiva Refulare - mecanism de aparare a Eului prin care anumite continuturi psihice (reprezentari, amintiri, imagini, idei) sunt mpinse 105

n inconstient. Refularea reprezinta mecanismul care sta la baza constituirii tulburarilor nevrotice. Refularea afecteaza doar reprezentarile, nu si afectele aferente lor, adica energia psihica cu care ele sunt investite. Astfel, o consecinta a refularii este faptul ca aceasta energie psihica ramne libera si trebuie sa gaseasca o cale de a se descarca Regresie - proces ce desemneaza ntoarcerea subiectului la o etapa anterioara din dezvoltarea sa. Regresia poate avea drept consecinta activarea unor moduri de organizare psihoafectiva, relatii de obiect, moduri de exprimare si de comportament specifice unui stadiu de dezvoltare psihoafectiva anterior, n principal acolo unde exista puncte de fixatie Relatie de obiect - modul n care subiectul se raporteaza la realitatea exterioara si la persoanele cu care interactioneaza. Termenul obiect se refera la faptul ca persoana sau realitatea cu care subiectul interactioneaza constituie obiect al pulsiunii, iar subiectul o va percepe diferit, n functie de etapa de evolutie n care se afla Rezistenta - termen ce desemneaza actiuni, gnduri sau trairi ale subiectului prin care acesta respinge interpretarile ce pot duce la constientizarea fantasmelor si dorintelor inconstiente. Rezistenta are la baza punerea n functiune a mecanismelor de aparare a Eului. In tratamentul psihanalitic, rezistenta are un rol esential. Prin analizarea apararilor, rezistenta este depasita si se poate trece la un nou nivel al analizei Stadiul oglinzii - faza de dezvoltare descrisa de Jacques Lacan. prin care trece copilul ntre 6-18 luni. n aceasta faza se formeaza o prima imagine a propriului corp prin identificare cu celalalt. n acest stadiu se pun bazele Eului potrivit lui Lacan Sublimare - proces psihic inconstient prin care scopul pulsional este nlocuit cu un scop desexualizat, social dezirabil Transfer - proces prin care dorintele, fantasmele si conflictele inconstiente se actualizeaza n relatie cu anumite obiecte, investite afectiv. Tratamentul psihanalitic favorizeaza acest proces n scopul evidentierii tendintei la repetitie a unor scenarii inconstiente si constientizarii acestora Trauma - reactie afectiva a subiectului fata de un eveniment, care depaseste capacitatea de elaborare psihica a subiectului. Trauma este rezultatul faptului ca subiectul se afla n incapacitate de a gasi un raspuns adecvat si ca apare perturbarea echilibrului psihoafectiv Zona erogena - regiune somatica care devine, n functie de etapa de dezvoltare psihoafectiva a individului, sursa pulsionala

2. Privirea materna in teoria lui D.Winnicott (bebelusul se uita la privirea mamei spre el insusi)
Perspectiva lui Winnicott asupra relaiei ntre privirea copilului mic i privirea mamei. Pentru acest autor, chipul mamei reprezint precursorul oglinzii i el recunoate c, pn la un punct, l-a influenat articolul lui Lacan despre Stadiul oglinzii, care aborda funcia oglinzii n dezvoltarea eului. Dar ceea ce aduce el nou este ideea unei oglinzi vii, mama, deci a unei oglinzi care nu reprezint doar imaginea corpului, ci i imaginea afectului. Iat ce spune Winnicott n legtur cu aceasta : Ce vede bebeluul atunci cnd i ndreapt privirea spre faa mamei ? In general, el se vede pe el nsui. Cu alte cuvinte, mama l privete pe bebelu, iar ceea ce exprim chipul ei se afl n relaie direct cu ceea ce vede ea1. Cuvntul oglind este utilizat aici n sens figurat, sensul rolului mamei care i oglindete bebeluului propriul lui sine. Pe msur ce copilul se dezvolt psihic, el devine tot mai puin dependent de reflectarea de sine pe care i-o ofer chipul mamei (dar i cel al tatlui sau al frailor). Winnicott mai descrie cazul n care mama nu poate reflecta sinele copilului, nu poate fi o oglind, manifestnd o relativ lips matern, iar copilul nu beneficiaz de un schimb semnificativ cu lumea, deoarece chipul mamei nu exprim dect propria ei dispoziie. Winnicott nu discut despre cealalt extrem de pe scala schimburilor de priviri dintre mam i bebelu : ce s-ar ntmpla dac faa mamei nu ar exprima dect sinele copilului i nimic altceva, adic nu ar fi dect o oglind ? Desigur, el nu vorbete despre asta pentru c este o idee pur teoretic, poate chiar absurd. Copilul tie c mama sa nu este doar o oglind, aa cum tie (spune Winnicott) atunci cnd mama sa exprim propria ei dispoziie2. S remarcm totui c aceast extrem teoretic apare ca posibilitate n cazul lui Narcis privindu-se n ap : spre deosebire de copilul ce privete faa mamei i copilul ce se privete n oglind, Narcis nu tie (cel puin, la nivelul manifest al mitului) c are de a face cu o oglind. El crede c vede o nimf care nu-i ntoarce dect ceea ce i trimite el ; ea reprezint un obiect fr alteritate, iar dac inem cont de faptul c Narcis este fiul unei nimfe acvatice, ea reprezint o mam inaccesibil deoarece nu are un corp propriu. Am putea astfel completa viziunea despre dezvoltare a lui Winnicott : copilul i caut sinele n privirea mamei, dar caut i ceva din dispoziia mamei. Narcis se cuta pe sine n privirea nimfei pe care credea c o vede n ap, dar ceea ce a primit era el nsui i nimic mai mult : narcisismul pur nseamn moarte.

1 2

Aparent foarte aproape de conceptia lui Sartre despre imaginar este conceptia lui Lacan. ntr-o lucrare intitulata sintetic si eliptic Ecrits, aparuta n 1966, el arata ca imaginarul este decalajul dintre simbolic si real". Imaginarul este, dupa Lacan, contemporan cu realul si n real". EJ apare ca o distorsiune a modelului realitatii obiective". n cea mai simpla generalizare, n cea mai elementara idee generala exista o frntura de fantezie." Din pacate, continutul conceptului de imaginar este exprimat ntr-o maniera confuza: imaginarul este un produs al procesului dialectic de unire/ dezbinare a semantismului biopsihologic si a logic-adevarului. O asemenea definitie surprinde mai degraba complexitatea imaginarului dect continutul sau. si totusi, asa cum arata Vexlrine, Lacan nu regndeste imaginarul ca pe o posibilitate de creatie s.i libertate n maniera sartriana, ci ca pe un efort al individului de a-si mplini propria neizbutire existentiala. Faimosul trepied" {simbolic, imaginar, real) este utilizat de Lacan ca punct de plecare. Constiinta se afla ntotdeauna n plan secundar fata de simbolic si real. Efortul prin care ea ncearca a se unifica apare ca imaginar. Imaginatia are rolul de a crea, sub forma iluziilor, idealul unei constiinte transparente cu ea nsasi. Daca simbolul se constituie n timp, imaginatia se centreaza asupra spatiului, asupra raportului dintre eu" si imaginea speculara. Singura functie omogena a constiintei consta n captura imaginara a eului prin reflectarea sa speculara si n functie de necunoasterea care i este atasata" (Lacan, 1966, p. 832). ntre simbolic, care constituie subiectul ca efect al neizbutirii si real, care nu poate fi atins, imaginarul umple un vid. n imaginar, eul si descopera limita si puterea sa. Multe dintre aceste idei apar elaborate de Lacan cu ocazia studierii stadiului oglinzii la copilul mic. Eul copilului mic, datorita mai ales prematuritatii biologice, se constituie plecnd de la imaginea semenului sau (eu specular).* Laplanche si Pontalis (1994) arata ca, tinnd seama de aceasta experienta princeps, se poate califica drept imaginar: a) din punct de vedere intrasubiectiv (raportul fundamental narcisic al subiectului cu eul sau); b) din punct de vedere inter subiectiv (o relatie duala, bazata pe - si captata de - imaginea unui semen - atractie erotica, tensiune agresiva). Comentarii interesante si subtile cu privire la conceptia lui Lacan despre imaginar pot fi ntlnite la Vedrine (1990, cap. VIII).